P100 1 Exemple de Calcul

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI
FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE
P100-1/PROIECTAREA SEISMIC A CLDIRILOR.

VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE
CALCUL
Redactarea a I-a
CONTRACT 217 din 14.11.2005

(Ctr. U.T.C.B. nr. 158/02.08.2005)
Beneficiar: M.T.C.T.
Responsabil lucrare,
PROF. DR. ING. TUDOR POSTELNICU
Volumul 2 B
EXEMPLE DE CALCUL I EXEMPLE DE PROIECTARE
INTRODUCERE
Codul de proiectare seismic a cldirilor P100-1: 2006 este armonizat, conceptual, din
punctul de vedere al structurrii problematicii i a notaiilor, cu codurile structurale
europene din seria EN 1990-1998.
P100-1: 2006 reprezint o reglementare de tranziie pn la intrarea n vigoare n ara
noastr, n 2010, a euronormelor i anexelor naionale.
Datorit faptului c nu a fost posibil s se redacteze pn n prezent coduri de proiectare
pentru structuri din diferite materiale: beton armat, oel, lemn etc., la rndul lor
armonizate cu eurocodurile corespunztoare (EN 1992, EN 1993 etc.), P100-1: 2006 este
astfel redactat nct s poat fi folosit mreun cu actualele standarde pentru aceste
structuri. n cazul structurilor de beton armat reglementrile tehnice asociate codului de
proiectare seismic sunt STAS 10107/0-90 care stabilete modelele i metodele de calcul
pentru elemente structurale de beton armat i CR 2-1-1.1, codul pentru proiectarea
construciilor cu perei structurali de beton armat.
Pentru utilizarea mpreun a celor 3 norme nainte de prezentarea exemplelor de
proiectare se d lista de coresponden a notaiilor folosite n normele europene i n
normele romneti n vigoare. De asemenea, se stabilete modul de convertire al valorilor
de proiectare ale rezistenelor betonului i oelului din cele dou serii de norme. n cazul
betonului armat rezult c pot fi folosite ca rezistene de proiectare, valorile de calcul ale
rezistenelor din actualele norme romneti. Acest procedeu, care ofer simplitatea
maxim de convertire a valorilor rezistenelor, duce la soluii uor acoperitoare.
Pentru exemplificarea aplicrii noului cod de proiectare seismic n contextul
ansamblului celorlalte norme de proiectare romneti s-au selectat dou tipuri de
structuri, ce pot fi considerate caracteristice pentru practica actual din ara noastr.
Primul exemplu trateaz proiectarea unei cldiri de locuit cu subsol, parter i 8 etaje. Cel
de-al doilea trateaz o cldire de birouri cu 3 subsoluri, parter i 10 etaje.
Prima cldire are structura tip cadru spaial de beton armat, n timp ce a doua are structura
construit din perei de beton armat cuplai sau nu prin grinzi de cuplare, completat cu
stlpi i grinzi. n cel de-al doilea caz s-au ales seciuni de perei simple, de tip halter,
uor de modelat n calculul structural.
n fiecare din cele 2 cazuri se prezint la nceput schema general a operaiilor de
proiectare, dup care se prezint concret rezolvarea problemelor din fiecare etap.
Soluiile de structur adoptate au urmrit s respecte ntr-un grad nalt condiiile de
conformare de ansamblu privind compactitatea, regularitatea i redundana structural, n
scopul evidenierii avantajelor eseniale pe care le ofer satisfacerea acestor condiii
pentru obinerea unui rspuns seismic favorabil, controlat sigur prin calcul.
Calculul modal s-a efectuat pe un model elastic spaial. Determinarea strii de eforturi
(ale efectelor aciunilor) s-a fcut utiliznd metoda forei laterale echivalente, permis de
caracteristicile de regularitate ale structurii.
Fa de metoda mai complex a calculului modal cu spectru rspuns, metoda forei
laterale echivalente ofer avantajul major al simplitii i preciziei nsumrii eforturilor
(ca urmare a controlului semnelor acestora) i, pe aceast baz, a ierarhizrii corecte a
rezistenei la ncovoiere i for tietoare.
Proiectarea are n vedere toate componentele structurale att ale suprastructurii, ct i ale
infrastructurii.
Dup ncheierea dimensionrii i alctuirii elementelor structurilor se face o verificare a

performanelor poteniale ale acestora prin intermediul calculului static neliniar.
EXEMPLE DE PROIECTARE
STRUCTURI DE BETON ARMAT
STRUCTURI METALICE
STRUCTURI DE ZIDRIE
EXEMPLE DE CALCUL
COMPONENTE NESTRUCTURALE
EXEMPLU DE PROIECTARE
STRUCTURAL
Relaia ntre notaiile din STAS 10107/0-90 i CR 2-1-1.1 i cele din P100-1: 2006
Relaia dintre valorile rezistenelor de dimensionare, conform P100-1: 2006 i cele

din STAS 10107/0-90 i CR 2-1-1.1
EN 1998
Rom
Definiie
Ac
Ab
aria seciunii elementului de beton
Asi
Aai
aria total a barelor de oel pe fiecare direcie diagonal a unei grinzi de

cuplare
Ast
Aae
aria unei ramuri a armturii transversale
Asv
Aav
aria total a armaturii verticale din inima peretelui
Aw
Ab
aria total a seciunii normale orizontale a unui perete
Asi
Aai
suma ariilor tuturor barelor nclinate n ambele direcii, n pereii armati

cu bare nclinate, contra lunecrii de forfecare
Asj
Aac
suma ariilor barelor verticale din inima peretelui, sau a barelor

adiionale dispuse special n elementele de margine ale peretelui pentru
rezistena la lunecarea de forfecare
MRb
|Mcap. gr.|
suma valorilor momentelor capabile ale grinzii care intr n nod, n

direcia considerat
MRc
|Mcap. st.|
suma valorilor momentelor capabile ale stlpului care intr n nod, n

direcia considerat
Mi,d
dr
M cap
. gr .
st
M cap
. gr .
i Momentul pe cap de grind sau stlp pentru calculul forei tietoare

capabile de proiectare
sup
sau M cap
.st
inf
i M cap
.st .
MRb,i
dr
M cap
. gr .
valoarea de proiectare a momentului capabil n captul i al grinzii
sau
st
M cap
. gr .
MRc,i
sup
valoarea de proiectare a momentului capabil n captul i al stlpului
M cap
.st sau
inf
M cap
.st .
NEd
fora axial rezultat din calcul n situaia de proiectare seismic
T1
T1 sau Tf
perioada fundamental a cldirii pe direcia orizontal considerat
TC
TC
perioada de col la limita superioar a zonei cu acceleraie constant a

spectrului elastic
VEd
Qs
fora tietoare ntr-un perete, rezultat din calcul, pentru situaia de

proiectare seismic
VEd
fora tietoare de proiectare ntr-un perete
VEd,max
fora tietoare maxim capabil, de proiectare, n seciunea de capt a

unei grinzi
VRd,c
Qb
valoarea de proiectare a forei tietoare capabile pentru elemenetele fr

armtur de forfecare, n acord cu EN 1992-1-1:2004
VRd,s
Lcap
valoarea de proiectare a forei tietoare capabile, contra lunecrii

limea tlpii inferioare a grinzii
b
bc
dimensiunea seciunii normale a stlpului
beff
bp
limea efectiv a tlpii grinzii, la ntindere, la faa stlpului portant
bo
bs
limea smburelui confinat al unui stlp sau al unui element de margine

al unui perete (ntre axele ramurilor etrierilor nchii)
bw
limea inimii unei grinzi
bwo
grosimea inimii unui perete
h0
nlimea efectiv a seciunii
dbL
l sau dl
diametrul barei longitudinale
dbw
e sau de
diametrul unui etrier nchis
fcd
Rc
valoarea de proiectare a rezistenei betonului la compresiune
fctm
valoarea medie a rezistenei la ntindere a betonului
fyd
Ra
valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a oelului
fywd
Rat
valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a amturii transversale
nlimea seciunii transversale
hc
nalimea seciunii transversale a stlpului pe direcia considerat
hf
hp
nlimea tlpii
hjw
ha
distana dintre marginea de sus a grinzii i marginea de jos a armturii
ho
hs
hs
nlimea nucleului confinat ntr-un stlp (fa de axele ramurilor

etrierului nchis)
nlimea liber a etajului
hw
nlimea seciunii normale a peretelui sau a grinzii
lcl
l0
lungimea liber a unei grinzi sau a unui stlp
lcr
lp
lungimea zonei critice
lw
lungimea seciunii normale a peretelui
qo
1/
valoarea de baz a factorului de comportare
ae
distana dintre armturile transversale
xu
nlimea zonei comprimate
braul de prghie intern
factorul parial pentru beton
Rd
kM
factorul de incertitudine a modelului pentru valoarea de proiectare a

rezistenelor la estimarea efectelor aciunilor de proiectare asupra
capacitii, lund n considerare diverse surse de suprarezisten
factorul parial pentru oel
cu2
bu
deformaia ultim a betonului neconfinat
su,k
au,k
valoarea caracteristic a deformaiei ultime a armturii de oel
sy,d
ap
valoarea de proiectare a deformaiei oelului la curgere
factorul de ductilitate a curburii
factorul de ductilitate a deplasrii
fora axial n situaia de proiectare seismic, normalizat cu Acfcd
nlimea normalizat a zonei comprimate
coeficientul de armare la ntindere
coeficientul de armare la compresiune
cm
valoarea medie a efortului unitar normal n beton
max
max
coeficientul maxim admis al armturii ntinse n zonele critice ale

grinzilor principale la seism
coeficientul de armare al armturii verticale din inima unui perete
coeficientul de armare la forfecare
av
coeficientul mecanic al armturii verticale a inimii =
Aav Ra
R
= v a
bh0 Rc
Rc
Nota 1. Principalele diferene ntre notaiile tradiionale n Romnia i cele din P100-1: 2006
(care preia sistemul de notaii din Eurocoduri) sunt urmtoarele:
- indicele pentru beton este b fa de c n EC (de exemplu aria seciunii de beton se schimba
din Ab n Ac).
- indicele pentru armturi este a fa de s n EC (de exemplu aria seciunii de armtur se
schimba din Aa n As).
- armtura transversal (etrieri) se noteaz cu indice e fa de w.
- valorile de calcul (proiectare) se noteaz cu indice c fa de d.
- Rezistena (capacitatea) seciunilor se noteza cu indice cap, fa de Rd (de exemplu,
momentul capabil Mcap devine MRd)
- coeficientul (geometric) de armare Aa/(bh0) se noteaz cu fa de .
- coeficientul mecanic de armare AaRa/(bh0Rc) se noteaz cu fa de .
- fora tietoare se noteaz cu Q fa de V.
- nlimea util a seciunii h0 devine d.
-rezistenele materialelor se noteaz cu R fa de f (de exemplu, Rc define fcd , iar Ra devinde
fyd)
Nota 2. Verificarea capacitii seciunilor se va face utiliznd valorile de calcul ale rezistenelor
betonului i armturii (fcd i respectiv fyd). Acestea pot fi asimilate cu valorile Rc i respectiv Ra
din STAS 10107/0-90.
Aceasta se justific prin urmtoarele:
- Dei situaia de proiectare seismic poate fi asimilat cu o situaie de proiectare
accidental, trebuie inut seama de degradarea rezistenei la solicitri ciclice i, n lipsa
unor date mai precise, aceasta se poate face utiliznd coeficienii pariali c i s pentru
situaia permanent (vezi si recomandarea din 5.2.4 din EN 1998-1).
- Coeficientul parial pentru oel este acelai n EN 1992-1-1 i n STAS 10107/0-90, adic
a = s =1.15.
- Coeficientul parial pentru beton este c =1.5 n EN 1992-1-1 i bc =1.35 n STAS 10107/0-90.
ns pentru elemente ncovoiate (grinzi, plci), aceast diferen nu conduce la diferene
semnificative n valoarea momentelor capabile, iar n cazul elementelor comprimate excentric
(stlpi, perei) intervine coeficientul mbc ( de exemplu, la stlpi turnai monolit, cu latura mai
mare de 30 cm, bc/ mbc = 1.35/0.85= 1.1475 iar la perei cu b < 30 cm, mbcbc = 1.35/0.75 = 1.8).
Deci utilizarea valorilor rezistenelor de calcul conform STAs 10107/0-90 duce la rezultate
similare sau, n cazul pereilor, acoperitoare.
n cele de mai sus s-a presupus, n mod implicit, c rezistenele caracteristice ale betonului sunt
aceleai, n clasificarea dup EN 1992-1-1 i STAS 10107/0-90. Tabelul de mai jos sintetizeaz
echivalena claselor de rezisten i a rezistenelor, pentru betoanele uzuale.
Norma de proiectare
EN
STAS
EN
STAS
Clasa de rezisten
C20/25
Bc25
C25/30
Bc30
Rezistena caracteristic Rck (fck) [MPa]

20
20.5
25
24.3
Rezistena de calcul Rc (fcd) [MPa]

15
- grinzi
- stlpi
- perei
13.33
13
11.5
18
16.67
15.5
13.5
EXEMPLUL 4
Cadru necontravantuit
Incrcri
Permanent =>
( =1.35)
(planeu + finisaje + pereti despartitori) = 400 daN/m2

(acoperi) = 350 daN/m2
Util
( =1. 5)
(planeu curent) = 200 daN/m2

=>
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea

structurilor:
Gruparea fundamentala:
SLU: 1,35 P + 1,5 U
SLS: P + U
Gruparea speciala:
SLU: P + 0,4 U + S
SLS: P + 0.4 U + 0.6 S
Analiza modala
Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru
o travee de 6m, sunt :
Pentru parter-etaj 3 :
- 17280 kg n nodurile stalpilor centrali;
- 8640 kg n nodurile stalpilor laterali.
Pentru ultimul etaj : - 14760 kg n nodurile stalpilor centrali;
Suplimentar, n analiza s-au considerat i masele structurii de rezistenta a
cadrului, n mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 5 moduri de
vibratie :
T1=1.27s
T2=0.42s
Tk +1 0,9Tk
=>
EE =
T3=0.23s
T4=0.14s
in conformitate cu P100/04 (4.5.3.3.2)
2
E ,k
Structura este situata n Bucuresti:
Tc=1.6
T5=0.11s
ag=0.24 cm/s2
Factorul de comportare q=6 n conformitate cu P100/04 (6.4 tab. 6.3)

Verificare grinzi
Varificarea grinzilor se face conform STAS 10108/78.
In conformitate cu Tab. 2/STAS 10108/78, pentru calitatea de otel OL37 i t<16 mm
=> R = 2200 dan/cm2
IPE 400:
IPE 360:
IPE 300:
max =1979 daN/cm 2 < 2200 daN/cm2

max =1938 daN/cm 2 < 2200 daN/cm2
max =1910 daN/cm 2 < 2200 daN/cm2
In zonele potential plastice ale grinzilor cu clasa de sectiune 1, se fac urmatoarele

verificari suplimentare, n conformitate cu 6.6.2 (2)/ P100/04:
M Ed
1.0
M pl , Rd
IPE
400
360
330
MxPl, Rd(KNm)
287.5
224.2
176.9
MEd(KNm)
225.03
175.09
129.97
MEd / MxPl,Rd
0.78
0.78
0.73
N Ed
1.0
N pl , Rd
NPl, Rd(KN)
1859
1599.4
1377.2
IPE
400
360
330
NEd(KN)
28.5
14.78
55.05
NEd / NPl,Rd
0.02
0.01
0.04
VEd
0.5
V pl , Rd
Vpl,Rd = (d t f )t w f yd 3 pentru seciuni dublu T laminate

VEd,G fora tietoare din aciunile neseismice (din combinatia 1P+0.4U):
VEd = VEd ,G + VEd , M
VEd,M fora tietoare rezultat din aplicarea momentelor capabile Mpl,Rd,A i

Mpl,Rd,B cu semne opuse la cele dou capete A i B ale grinzii:
VEd,M= (Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B) / l; l = deschiderea grinzii
IPE
400
360
330
VPl, Rd(KN)
422.2
352.9
303.4
VEd,G(KN)
91.2
88.4
76.2
VEd,M(KN)
95.8
74.7
59
VEd(KN)
187
163.1
135.2
VEd / VPl,Rd
0.44
0.46
0.45
Verificare stalpi
Eforturile unitare maxime se obtin n stalpii intermediari de la parter. Baza stalpilor se
admite ca zona disipativa, n conformitate cu 6.6.1 (1) i deci verificarea se face la
eforturile rezultate din combinatia de seism :
NEd= 895.2 kN
MEd = 185.1 kNm
Pentru sectiunea de la partea superioara a stalpilor de la parter, verificarea se face

cu eforturile rezultate din relatiile 6.6.3 (1) :
NEd= NEd,G+ 1,1ov M NEd,E
MEd= MEd,G+ 1,1 ov M MEd,E
VEd= VEd,G+ 1,1 ov M VEd,E
In conformitate cu 6.6.3 (1) coeficientul iM =
M pl , Rd
se calculeaza n tabelul de mai

M Ed ,i
jos pentru grinzile dimensionate din combinatia de incarcari care include actiunea
seismica. Pentru fiecare grinda a structurii se calculeaza un singur raport, la capatul
grinzii unde momentul are valoarea maxima.
Tip
Mxmax
Nr.
Grinda
(KNm)
IPE
400
IPE
360
IPE
330
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
WxPl,
Rd
(cm3)
fyd
(daN/cm2)
225.03
210.46
225.03
1307
213.78
204.14
213.78
175.09
2200
171.49
175.09
1019
151.35
152.17
151.35
127.58
129.97 804.3
127.58
MxPl,
M
M
Rd(KNm)/
Rd
min
max
(KNm) Mxmax(KNm)
1.28
1.37
1.28
287.5
1.28 1.41
1.34
1.41
1.34
1.28
1.31
1.28
224.2
1.28 1.48
1.48
1.47
1.48
1.39
176.9 1.36
1.36 1.39
1.39
MxPl,
Din valorile calculate n tabelul de mai sus, se observa ca se respecta conditia

iMmax iMmin < 25% in conformitate cu 6.6.3.(1)/ P100.
Se face observatia ca normativul P100/2006 n in considerare valoarea maxima a
raportului iMmax =1.48, n timp ce normativul european EN1998 considera valoarea
minima a acestuia, iMmin =1.28. n continuare se va considera iMmin pentru verificarea
stalpilor, n conformitate cu normativul european EN1998 i deci :
NEd= NEd,G+ 1,1ov M NEd,E = 899.4 kN
MEd= MEd,G+ 1,1 ov M MEd,E = 221.5 kNm
VEd= VEd,G+ 1,1 ov M VEd,E = 121.5 kN
in care:
1,1 ov M =1.1x1.25x1.28=1.76
Stalpul de la parter se va verifica n consecinta la eforturile maxime:
NEd= 899.4 kN
MEd = 221.5 kNm
In conformitate cu. 6.6.3.(12)/P100/06 i STAS 10108/78, relatia de verificare a

stalpilor este:
N
+
A
Mx
g 1
E
Wx
<R
In conformitate cu Tab.2 STAS 10108/78 rezistenta de calcul pentru OL37 n cazul

HEB300 cu t>16mm este R = 2100 daN/cm2.
HEB300:
A=149.1cm2, Wx=1678 cm3

Ix= 25170 cm4, ix = 12.99 cm, Iy= 8563 cm4, iy= 7.58 cm, Ir= 185 cm4
In conformitate cu Anexa F P100/04, coeficientul lungimii de flambaj a stalpului n

planul cadrului pentru structuri cu noduri deplasabile este:
lf
L
1 0.2 (1 + 2 ) 0.12 1 2
(formula F4/P100)
1 0.8 (1 + 2 ) + 0.6 1 2
HEB 300
IPE 400
IPE 400
1
HEB 300
k c + k1
k c + k1 + k11 + k12
I
k c = 55.9 k1 = 71.9
k=
L
k11 = k12 = 38.6
1 = 0.623 , 2 = 0
1 =
lf
L
= 1.32
x =
1.32 L
= 46 0.7
ix
E
= 65, n conformitate cu (6.12)/ P100
f yd
y =
0 .7 L
iy
E
=121, n conformitate cu (6.13)/ P100
f yd
= 42 1.3
Pentru
max
=
1
x = 46 olA37 = 0.935
y = 42 olB 37 = 0.919 = min
2E
daN
E = 2 =9795 2
cm
x
N
daN
=
=604
A
cm 2
N
daN
daN
= 657 2 > 0.15R = 315 2
A
cm
cm
= 0.938
E
g = f ( tr )
tr =
L2 I
= f 2 r
h Iy
N
+
A
L
iy
= f (4.86) = 0.765
tr = 23
Mx
g 1
, = 0.5
Wx
= 2097
(cf. Tab.26 STAS 10108/78)

B
g = OL
37 = 0.977
daN
<R
cm 2
In conformitate cu 6.6.3 (3) forta taietoare din stalp VEd, trebuie sa satisfaca
urmatoarea conditie:
VEd
0.5
VPl , Rd
Vpl,Rd = (d t f )t w f yd
Vpl,Rd = 392.6kN
V Ed = 121.5kN
3 pentru seciuni dublu T laminate
VEd
= 0.31 < 0.5
VPl , Rd
In conformitate cu 6.6.3 (5) panourile de inima ale stalpilor din zona imbinarilor grindastalp trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie :
Vwp , Ed
Vwp , Rd
1.0
Vwp , Ed este valoarea fortei taietoare n panou calculata functie de rezistenta plastica a
zonelor disipative ale grinzilor adiacente:
M pl , Rdi + M pl , Rdj
Vwp , Ed =
= 1541.6 kN
h
w
Vwp , Rd este efortul capabil de forfecare al panoului de inima:

Vwp , Rd = f ( N pl , Rd ; N Ed )
N pl , Rd = A f yd = 3131.1 kN
N Ed = 1522.4kN
N Ed < 0.75 N pl , Rd
Vwp , Ed
Vwp , Rd
Vwp , Rd
3 bs t 2f
= 0.6 f yd d s twp 1 +
d d s twp = 518.1 kN
= 2.97 este necesara dispunerea de placi de dublare n conformitate cu
6.6.3 (6).
Verificare deplasari
Verificarea deplasarilor se face n conformitate cu 4.6.3 i Anexa E P100/04:
d rSLS = q d r d rSLS
,a
0.08h
= 0.02h
0.4
Se face mentiunea ca n normativul P100 este o greseala: coeficientul trebuie sa
aiba valoarea pentru clasa I & II, respectiv 0.4 pentru clasa de importanta III ( a se
vedea EN1998).
=0.4 pentru clasa III => d rSLS

,a =
Deplasarile se determina din urmatoarea combinatie de incarcari :

SLS: 1P + 0.4U + 0.6S
18.7
1.8
16.9
3.5
13.5
4
9.5
4.5
5
5
Deplasari relative de nivel [cm]

Aa cum se arata n figura de mai sus, deplasarile relative de nivel [cm] sunt
inferioare valorii d rSLS = 7cm pentru etajele 1-4, respectiv valorii d rSLS = 9 cm pentru
parter.
EXEMPLUL 5
Cadre contravantuite centric
Incarcari
Permanent =>
( =1.35)
(planeu + finisaje + pereti despartitori) = 400 daN/m2

Util
( =1. 5)
(planeu curent) = 200 daN/m2

=>
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea

structurilor:
SLU: 1.35 P + 1.5 U
SLS: P + U
Gruparea speciala:
SLU: P + 0.4 U + S
SLS: P + 0.4 U + 0.6 S
Analiza modala
o travee de 6m, s-au considerat majorate cu 50%, pentru a lua n considerare
faptul ca un cadru transversal dual contravantuit n structura va prelua o forta
seismica mai mare decat cadrele transversale necontravantuite.
Astfel, masele structurii, considerate concentrate n noduri, sunt :
Pentru parter-etaj6 :

Pentru ultimul etaj : - 22140 kg n nodurile stalpilor centrali;
vibratie :
T1=0.89s
T2=0.3s
Tk +1 0,9Tk
=>
EE =
T3=0.17s
T4=0.12s
2
E ,k
Structura este situata n Bucuresti:
Tc=1.6
T5=0.09s
T6=0.07s
ag=0.24 cm/s2
Factorul de comportare q=4.8 n conformitate cu P100/04 (6.4 tab. 6.3)

Calcul diagonale contravantuire
Verificarea contravantuirilor se face conform STAS 10108/78.
In conformitate cu Tab.2/ STAS 10108/78 pentru calitatea OL37 i t<16 [mm]
=> R = 2200 [dan/cm2].
10
N
< 2200daN / cm 2
A
B
min = OL
37 pentru y =
Element
Parter
L
iy
NEd
[KN]
HEA 200 529.6

487.3
Et. 1 - 3 HEA 180 450.9
411.5
Et. 4
HEA 160 342
261.1
Et. 5 - 6 HEA 140
191.6
Et. 7
HEA 100 89.4
daN
max 2
cm
1989
Npl,Rd
[KN]
1183.6
1996
996.6
1942
853.6
2199
690.8
1998
466.4
iN
2.23
2.05
2.21
2.42
2.50
2.65
3.61
5.22
In conformitate cu 6.7.4. (1), valoarea iN = N pl ,Rd ,i / N E d ,i se calculeaza pentru

diagonalele ntinse ale sistemului de contravntuire al cadrului. iN se
calculeaz numai pentru diagonalele dimensionate din combinaia de ncrcri
care include aciunea seismic (n calcul nu se consider diagonalele
dimensionate din condiii constructive). Pentru o direcie de aciune a seismului,
N este unic pe ntreaga structur. Conditia ca valoarea minima i maxima a
acestui coeficient sa difere cu cel mult 25% (6.7.3 (7)) este satisfacuta doar
pentru contravantuirile dintre parter i etajul 4.
Verificare grinzi
Efortul unitar maxim pentru grinzile cadrelor laterale necontravantuite se obtin n
grinda IPE 330 de la ultimul etaj :
IPE 330:
max =1908 daN/cm 2 < 2200 dan/cm2
Grinzile cadrului central contravantuit se dimensioneaza din conditia

6.7.4.(2)/P100/04 : La cadre cu contravntuiri n V, grinzile trebuie proiectate
pentru a prelua efortul neechilibrat aplicat grinzii de ctre contravntuiri dup
flambajul diagonalei comprimate. Aceast efort este calculat considernd Npl,Rd
pentru diagonala ntins i 0,3Npl,Rd pentru diagonala comprimat.
Calculul eforturilor de dimensionare pentru grinzile cadrului contravantuit se
conduce pe schema statica din figura de mai jos :
11
Eforturile unitare maxime se obtin pentru grinda IPE 450 de la etajul 2:

IPE 450:
max =3142 daN/cm 2 < 3150 dan/cm2 (pentru OL 52 t 16mm )
Verificarea stalpilor i grinzilor care au forte axiale (cadru contravantuit)
Stlpii i grinzile care au fore axiale (grinzile cadrului contravantuit) se verifica
avand n vedere conditia 6.7.4.(1)/P100/04. Stlpii i grinzile care au fore axiale
vor fi calculate n domeniul elastic la cea mai defavorabil combinaie de
ncrcri. n verificri, eforturile NEd i MEd se vor calcula cu relaiile:
N Ed = N Ed ,G + 1,1 ov N N Ed ,E
M Ed = M Ed ,G + 1,1 ov N M Ed ,E
In conformitate cu EN1998, se considera valoarea minima a raportului iN :

iN, min = N pl , Rd ,i / N E d ,i =2.05
1.1 ov N = 1.11.25 2.05 = 2.82
Verificare stlpi
Efortul unitar maxim se obine n stalpii intermediari HEM 450 de la parter.
12
In conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL52 cu t>16 [mm]

=>
R = 3000 [dan/cm2]
HEM 450 :
A=335.4 cm2, Wx=5501 cm3

Ix=131500 cm4, ix=19.8 cm, Iy=19340 cm4, iy=7.59 cm, Ir=1529cm4
NEd=5152.9 KN,
MEd=616.3 KNm
In conformitate cu. 6.6.3.(12)/P100/04 i STAS 10108/78, relatia de verificare este:
max =
N
M
+
R
A (1 ) W
g
Lungimea de flambaj a stalpului n planul cadrului se determina n conformitate

cu Anexa F/ P100/04:
1 =
(kc + k1 )
(292 + 375.7)
=
= 0.808
(kc + k1 ) + k11 + k12 (292 + 375.7) + 38.6 + 120.5
2 = 0
I 131500
=
= 292.2
L
450
I 131500
k1 = =
= 375.7
L
350
I 23130
k11 = =
= 38.6
L
600
I
48200
k12 = = 0.75
= 120.5
L
300
kc =
13
HEM 450
IPE 400
IPE 500
1
HEM 450
Pentru o structura cu noduri fixe:
lf
L
1 + 0.145(1 + 2 ) 0.265 1 2
= 0.65 (formula F3/P100/04)
2 0.364(1 + 2 ) 0.247 1 2
x =
lfx 0.65 450

E
=
= 15 1.3
= 101
ix
19.8
f yd
y =
lfy
iy
0.7 450
= 42
7.59
B
=> min = OL
52 = 0.876
N
515290
= Ed =
=1536 daN/cm 2
A
335.4
=
N
= 1754daN / cm 2 > 0.15R
A
g =f(tr )
tr =
l
iy
= 0.754
2 E 2 E
E = 2 =
=92116 daN/cm 2
x
152
1-
=0.983
E
0.5 450
= 22
7.59
14
l 2 Ir
2
h Iy
=f
4502 1529
=
f
= f (7) = 0.754
2
47.8
19340
B
=> g = OL
52 = 0.968
max =
515290
6163000
+
= 2931daN / cm 2 < 3000daN / cm 2
0.876 335.4 0.968 0.983 5501
Verificare grinzi cadru contravantuit
Eforturile unitare maxime se obtin n grinzile IPE 500 de la parter, din combinatia
de seism :
IPE 500:
max =1950 daN/cm 2 < 3150 dan/cm2
Verificare deplasri
Verificarea deplasarilor se face n conformitate cu 4.6.3 i Anexa E/ P100:
d rSLS = q d r d rSLS
,a
0.08h
= 0.02h
0.4
Se face mentiunea ca n normativul P100 este o greseala: coeficientul trebuie
sa aiba valoarea pentru clasa I & II, respectiv 0.4 pentru clasa de importanta III
( a se vedea EN1998).
=0.4 pentru clasa III => d rSLS
,a =
Deplasarile se determina din urmatoarea combinatie de incarcari :

SLS: 1P + 0.4U + 0.6S
15
10.8
1.1
9.7
1.3
8.4
1.5
6.9
1.5
5.4
1.5
3.9
1.3
2.6
1.3
1.3
1.3
deplasari relative de nivel

[cm]
Deplasarile relative de nivel sunt inferioare valorii d SLS
r,a =7 cm pentru etajele 1-7,
respectiv d SLS
r,a =9 cm pentru parter.
Verificarea cadrelor necontravntuite
In conformitate cu 6.7.1 (5), respectiv 6.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate

pe directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin
25% din forta seismica, n ipoteza n care cadrele contravantuite au iesit din
lucru.
Calculul se conduce pe schema statica din figura de mai jos considerand
combinatia de incarcari :
P + 0.4U + 0.25S
unde S este forta seismica determinata anterior pentru structura duala cu
contravantuiri.
16
0.25S
Cele 2 cadre necontravantuite se verifica n conformitate cu capitolul 6.6/P100.

Verificare grinzi
Efortul unitar maxim n grinzi se obine n grinda IPE 400 de la etajul 1 :
max =1960 daN/cm 2 <2200daN/cm 2

Raportul minim se obine pentru aceeasi grinda :
M
i,min
=
M pl , Rd ,i
M Ed ,i
287.5
= 1.27
226.4
M
= 1.75
=> 1.1 ov i,min
Verificare stlpi
Efortul unitar maxim la baza stalpilor se obine pentru stalpii laterali HEB 360:
NEd = 970.7 KN
MEd = 142.9 KNm
Efortul unitar maxim pentru stalpii laterali se obine la capatul inferior al stalpului
de la primul etaj :
17
N Ed = N Ed,G +1.1 ov N N Ed,E = 1000.4 KN

M Ed = M Ed,G +1.1 ov M M Ed,E = 205.3KNm
Stalpul de la parter se va verifica n consecinta la eforturile maxime:
NEd = 1000.4 KN
MEd = 205.3 KNm
In conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel OL37 cu t>16 mm

=>
R = 2100 dan/cm2
HEB 360 :
Ir=292.5 cm4
A=180.6 cm2, Wx=2400 cm3

Ix=43190 cm4, ix=15.46 cm, Iy=10140 cm4, iy=7.49 cm,
HEB 360
IPE 400
1
HEB 360
HEB 360
1 =
(kc + k1 )
(123.4 + 123.4)
=
= 0.86
(kc + k1 ) + k12 (123.4 + 123.4) + 38.6
2 =
( kc + k 2 )
(123.4 + 96)
=
= 0.85
(kc + k2 ) + k22 (123.4 + 96) + 38.6
18
IPE 400
I 43190
=
= 123.4
L
350
I 23130
k12 = =
= 38.6
L
600
I 43190
=
= 96
L
450
I 23130
k22 = =
= 38.6
L
600
k1 = kc =
k2 =
Pentru o structura cu noduri deplasabile:

lf
L
1 0.2(1 + 2 ) 0.12 1 2
= 2.85 (formula F4/ P100/04)
1 0.8(1 + 2 ) + 0.6 1 2
x =
lfx 2.85 350

E
=
= 65 0.7
= 65
ix
15.46
f yd
y =
lfy
iy
350
E
= 47 < 1.3
= 121
7.49
f yd
A
=> OL
37 = 0.854 = min
B
=> OL
37 = 0.898
N 100040
=
=554 daN/cm 2
A 180.6
E =
N
= 649daN / cm 2 > 0.15R
A
1-
g =f(tr )
l 2 Ir
=f 2
h Iy
tr =
l
iy
= 0.780
2 E 2 E
= 2 =4906 daN/cm 2
2
x
65
=0.887
E
0.5 350
= 18
7.49
3502 292.5
= f 2
= f (2.73) = 0.780
36 10140
19
EXEMPLUL 6
Cadre contravntuite excentric
ncrcri
Permanenta =>
( f = 1.35)
(planseu + finisaje + pereti despartitori) = 400 daN/m2

(acoperis) = 350 daN/m2
Utila
( f = 1.5)
(planseu curent) = 200 daN/m2

(acoperis) = 150 daN/m2
=>
.
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor :
SLU:
1,35P + 1,5U
P+U
SLS:
20
Gruparea speciala:
SLU:
P + 0.4U + S
P + 0,4U + 0,6S
SLS:
Analiza modal:
o travee de 6m, s-au considerat majorate cu 50%, pentru a lua n considerare
faptul ca un cadru transversal dual contravantuit n structura va prelua o forta
seismica mai mare decat cadrele transversale necontravantuite.
Astfel, masele structurii, considerate concentrate n noduri, sunt :
Pentru parter etaj 6:
Pentru ultimul etaj:
vibratie :
T1 = 1s
0.09s
T2 = 0.34s
Tk +1 0,9Tk
=>
EE =
T3 = 0.2s
T4 = 0.14s
T5 = 0.11s
T6
2
E,k
Structura este situata n Bucuresti :
Tc = 1.6 s
ag = 0.24 cm/s2
Factorul de comportare q=6 n conformitate cu P100/04 (6.4 tab. 6.3)

Calculul barelor disipative
Barele disipative fac parte din grinzile cadrului contrvantuit i sunt alcatuite din
elemente de tip IPE din otel de calitate OL37 cu R=2200daN/cm2 pentru grosimi
t<16mm.
In conformitate cu 8.6.2 (3-4) pentru barele disipative cu sectiune dublu T,
verificarea barelor disipative se face cu relatiile :
VEd V pl ,link
M Ed M pl ,link
daca N Ed / N Rd 0 ,15
unde: V pl ,link = f yd / 3 t w (d t f
Element
M pl ,link = f yd bt f (d t f
MEd
Vpl,link
NEd VEd
[KN] [KN]21 [KNm] [KN]
Mpl,link
i
[KNm]
Parter
Et. 1
Et. 2
Et. 3
Et. 4
Et. 5
IPE 360
IPE 330
IPE 300
IPE 270
IPE 240
IPE 220
4.7
3.6
0.9
0.8
0.4
1.4
7.3
Et. 6, 7 IPE 200
42.4
353.1
269.2
244.1
211.6
178.8
136
90.4
40.2
104.6
76
67.1
58
49.8
40.2
31.1
17.3
352.9
303.4
260.9
217.8
181.3
158
165
128.9
102.2
217.8
59.6
46.9
136.2 35.8
1.50
1.87
1.61
1.55
1.52
1.74
2.26
5.07
n toate cazurile e = 400mm < 1.6 Mpl,link/ Vpl,link => barele disipative sunt scurte
conform 6.8.2 (8)/ P100.
In conformitate cu 6.8.3 (1) coeficientul i se calculeaza cu formula:
V
iV = 1.5 pl,link,i = 1.5
VEd,i
Conditia ca valoarea minima i maxima iV sa difere cu cel mult 25% nu este
posibila, n conditiile n care bara disipativa are aceeasi sectiune ca i grinda.
Pentru ultimele 2 etaje aceasta conditie nu mai este satisfacuta. Singura solutie
ar fi realizarea linkului cu o sectiune redusa fata de grinda.
Verificare grinzi
Efortul unitar maxim n grinzi se obine n grinda IPE 200 de la etajul 6, din
combinatia fundamentala :
IPE 200:
max =2173 daN/cm 2 < 2200 dan/cm 2
Verificarea elementelor structurale care nu contin bare disipative ( stalpii /

diagonalele contravantuirilor)
In conformitate cu 6.8.3 (1), elementele care nu contin bare disipative, adica

stalpii i diagonalele contrvantuirilor, trebuiesc verificate n domeniul elastic,
luand n considerare cea mai defavorabila combinatie de eforturi. n verificari,
eforturile NEd i MEd se vor calcula cu relaiile:
N Ed = N Ed ,G + 1,1 ov V N Ed , E
M Ed = M Ed ,G + 1,1 ov V M Ed , E
In conformitate cu normativul european EN1998, se considera valoarea minima a

raportului iV :
V
1.1 ov i,min
= 1.11.25 1.5 = 2.06
Verificare stlpi
22
Efortul unitar maxim se obine n stalpii intermediari HEB 360 de la parter.

=> R = 3000 dan/cm2.
HEB 360 :
A=180.6 cm2, Wx=2400 cm3

Ix=43190 cm4, ix=15.46 cm, Iy=10140 cm4, iy=7.49 cm, Ir= 282.5cm4
NEd=3232.5 KN
MEd=131 KNm
In conformitate cu 6.6.3.(12)/P100 i STAS 10108/78, relatia de verificare este :
max =
N
M
+
R
A (1 ) W
g
E
Lungimea de flambaj a stalpului n planul cadrului se determina n conformitate

cu anexa Anexa F/ P100:
1 =
(k c + k1 )
(96 + 123.4)
=
= 0.73
(k c + k1 ) + k11 + k12 (96 + 123.4) + 38.6 + 40.7
2 = 0
I 43190
=
= 96
L
450
I 43190
= 123.4
k1 = =
L
350
I 23130
k11 = =
= 38.6
L
600
I 16270
k12 = =
= 40.7
L
300
kc =
23
HEB 360
IPE 360
IPE 400
1
HEB 360
Pentru o structura cu noduri fixe:
lf 1 + 0.145(1 + 2 ) 0.265 1 2
=
= 0.64 (formula F3/P100/04)
L 2 0.364(1 + 2 ) 0.247 1 2
x =
y =
lfx 0.64 450

E
=
= 19 < 1.3
= 101
ix
15.46
f yd
lfy
iy
0.7 450
= 42
7.49
B
=> min = OL52
= 0.876
N
323250
= Ed =
=1790 daN/cm 2
A
180.6
N
=
> 0.15R
A
g =f( tr )
tr =
2E 2E
E = 2 = 2 =57413 daN/cm 2
x
19
1= 0.969
E
l
0.5 450
= 0.768
= 23
iy
7.49
l2 I
4502 282.5
=f 2 r =f 2
= f (4.5) = 0.768 (cf. Tab.26 STAS 10108/78)
h Iy
36
10140
24
B
Pentru tr = 23 => g = OL52
= 0.965
max =
323250
1300000
daN
daN
+
= 2623 2 < 3000 2
0.876 180.6 0.965 0.969 2400
cm
cm
Verificare diagonale contravntuiri
Verificarea se face n conformitate cu STAS 10108/78 pentru calitatea de otel

OL37 cu t<16 mm
=> R = 2200 dan/cm2.
N
daN
< 2200 2
A
cm
B
=> min = OL37
pentru y =
L
.
iy
Eforturile unitare maxime se obtin pentru diagonalele contravantuirilor de la

parter, din combinatia de seism:
HEA 240:
max =
98790
=2021daN/cm 2 <2200 daN/cm 2
0.636 76.8
Verificare deplasri
Verificarea deplasarilor se face n conformitate cu 4.6.3 i Anexa E/ P100:

d SLS
= q d r d SLS
r
r,a
0.08h
= 0.02h
0.4
Se face mentiunea ca n normativul P100 este o greseala: coeficientul trebuie
sa aiba valoarea 0.5 pentru clasa I & II, respectiv 0.4 pentru clasa de importanta
III ( a se vedea EN1998).
= 0.4 pentru clasa III => dSLS
r,a =
Deplasarile se determina din urmatorea combinatie de incarcari:

SLS: 1P+0.4U+0.6S
25
13.8
1.4
12.4
1.8
10.6
2.1
8.5
2
6.5
2
4.5
1.7
2.8
1.5
1.3
1.3
deplasari relative de nivel [cm]

Deplasarile relative de nivel sunt inferioare valorii d SLS
r,a =7 pentru etajele 1-7,
respectiv d SLS
r,a =9 pentru parter.
Verificarea cadrelor necontravntuite
In conformitate cu 6.8.1 (6), respectiv 6.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate

pe directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin
25% din forta seismica, n ipoteza n care cadrele contravantuite au iesit din
lucru.
Calculul se conduce pe schema statica din figura de mai jos considerand
combinatia de incarcari :
P + 0.4U + 0.25S
unde S este forta seismica determinata anterior pentru structura duala cu
contravantuiri.
26
0.25S
Cele 2 cadre necontravantuite se verifica n conformitate cu capitolul

6.6/P100.
Verificare grinzi
Efortul unitar maxim n grinzi se obine n grinda IPE 400 de la parter :
max =1818 daN/cm 2 <2200daN/cm 2

Raportul minim se obine pentru aceeasi grinda :
M
287.5
M
i,min
= pl,Rd,i =
= 1.39
M Ed,i
207.2
M
=> 1.1 ov i,min
= 1.11.25 1.39 = 1.91
Verificare stlpi
Efortul unitar maxim la baza stlpilor se obine pentru stlpii laterali HEB300:
NEd = 802.3 KN
MEd = 119.9 KNm
Efortul unitar maxim pentru stalpii laterali se obine la capatul inferior al stalpului
de la primul etaj :
27
N Ed = N Ed,G +1.1 ov N N Ed,E = 953.1KN

M Ed = M Ed,G +1.1 ov M M Ed,E = 182.7KNm
Stalpul lateral de la parter se va verifica n consecinta la eforturile maxime:
NEd = 953.1 KN
MEd = 182.7 KNm

=> R = 2100 dan/cm2.
HEB 300 :
A=149.1cm2, Wx=1678 cm3

Ix=25170 cm4, ix=12.99 cm, Iy=8563 cm4, iy=7.58 cm, Ir=185 cm4
HEB 300
IPE 400
1
HEB 300
IPE 400
HEB 300
1 =
2 =
(k c + k1 )
(71.9 + 71.9)
=
= 0.79
(k c + k1 ) + k12 (71.9 + 71.9) + 38.6
(k c + k 2 )
(71.9 + 55.9)
=
= 0.77
(k c + k 2 ) + k 22 (71.9 + 55.9) + 38.6
I 25170
I 25170
k1 = k c = =
= 71.9
k2 = =
= 55.9
L
350
L
450
I 23130
I 23130
k12 = =
k 22 = =
= 38.6
= 38.6
L
600
L
600
28
Pentru o structura cu noduri deplasabile:

lf
1 0.2(1 + 2 ) 0.12 1 2
=
= 2.28
L
1 0.8(1 + 2 ) + 0.6 1 2
x =
y =
(formula F4/P100/04)
lfx 2.28 350

E
=
= 61 0.7
= 65
ix
12.99
f yd
lfy
iy
350
E
= 46 < 1.3
= 121
7.58
f yd
A
=> OL37
= 0.875 = min
B
=> OL37
= 0.902
N 95310
= =
=639 daN/cm 2
A 149.1
=
N
= 730 > 0.15R
A
g =f( tr )
tr =
2E 2E
E = 2 = 2 =5570 daN/cm 2
x
61
1-
=0.885
E
l
0.5 350
= 0.779
= 18
iy
7.58
l2 I r
3502 185
=f 2
= f 2
= f (2.94) = 0.779
30 8563
h Iy
B
=> g = OL37
= 0.986
max =
95310
1827000
daN
daN
+
= 1978 2 < 2100 2
0.875 149.1 0.986 0.885 1678
cm
cm
29
EXEMPLUL 7
0. Date generale
Cldire de locuit P+2E
nlimea de nivel het = 2.80 m
Structura din zidrie nearmat (ZNA), identic la toate nivelurile (figura.1)
Zona seismic ag=0.08g.
Figura 1
1. Materiale
elemente pentru zidrie: crmizi pline de argil ars, fb = 7.5 N/mm2;
mortar M5;
rezistena caracteristic la compresiune a zidriei fk = 2.30 N/mm2 ( CR62006, tab.4.2a, fig.4.1b);
rezistena caracteristic la forfecare cu efort unitar de compresiune nul a
zidriei fvk0 = 0.20N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.3);
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2.300 N/mm2
( CR6-2006, tab.4.9);
modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4Ez = 0.4 x 2300 = 920
N/mm2 (CR6-2006, relaia 4.9).
2. Stabilirea ncrcrilor verticale
2.1 Aria total a nivelului
16.70 x 10.70 = 178.69 m2
2.2. Ariile nete ale ncperilor (pe care se aplic ncrcrile de la 2.6.1.)
4 x (3.65 + 3.95) x 4.85 = 147.44 m2
2.3 Ariile ocupate de perei:
178.69 -147.44 = 31.25 m2
2.4 Volum zidrie:

31.25 x 2.80 = 87.50 m3
se scad golurile :
(4x1.50x15.0+4x1.80x1.50+2x1.0x2.10)x0.375 = 9.00 m3
6 x1.0x2.10x0.25 =
3.15 m3
Total goluri 12.15 m3
Volum total zidrie pe nivel
87.50 - 12.15 = 75.35 m3
2.5 Greutate zidrie:
greutatea volumetric a zidriei zid = 1.95 tone/m3 (inclusiv tencuiala)
greutate total zidrie : Gzid/ nivel = 1.95 x 75.35 = 146.9 tone = 1469.0 kN
2.6 Greutate planeu:
2.6.1. Greutate planeu / 1 m2:
placa din beton armat 13 cm grosime
tencuiala la tavan 2 cm grosime
pardoseala + apa
perei despritori amovibili
3.25 kN/m2
0.40 kN/m2
1.50 kN/m2
0.80 kN/m2
Total 5.95kN/m2
ncrcare de exploatare ( CR 0 - tab. 4.1) :
- q = 1.5 kN/m2 (locuin)
- 2i = 0.4
- 2iq
0.6 kN/m2
6.55 kN/m2
ncrcare total / 1m2 planeu
2.6.2. Greutate total planeu / nivel

147.44 x 0.655 = 96.6 tone = 966.0 kN
2.7 Greutate total cldire / nivel
Gniv = 146.9 +96.6 = 243.5 tone = 2435 kN
243.5
q echiv =
= 1.36 t / m 2 = 13.6 kN/m2
178.69
2.8 Greutate total cldire

G = 3 x 243.3 = 730 tone = 7300 kN
3 Calculul forei seismice de proiectare
3.1. Coeficieni de calcul:
(
Factor de importan I = 1.0 (cldire din clasa de importan III)
P100-1/2006, tabel 4.3)
Valoarea spectrului elastic de proiectare Se = 0.08g x 2.75 = 0.22g
(P100-1/2006, relaia 3.6)
Factorul de comportare q = 2.0 x 1.1 = 2.2 ( P100-1/2006, 8.3.5. (3) i
tab.8.5)
Factorul de corecie pentru contribuia modului propriu fundamental = 0.85
pentru cldire cu nniv > 2 ( P100-1/2006, 4.5.3.2.2.)
NOTA: Fora tietoare de baz nu crete corectat cu coeficientul din Anexa A (Corecia se va
face la redactarea II)
3.2. Fora tietoare de baz ( P100-1/2006, relaia 4.4)

0.08x 2.75g
7300.0
x 0.85x
620.5kN
Fb = 1.0x
2.2
g
3.3. Fore seismice de nivel ( P100-1/2006, relaia 4.6)

F1 = 103.4 kN
F2 = 206.8 kN
F3 = 310.3 kN
3.4. Moment de rsturnare la cota 0.00
3
M 0 = Fi h i = 103.4x 2.80 + 206.8x 5.60 + 310.3x8.40 4050 kNm

1
4. Eforturi unitare de compresiune pe pereii structurali

4.1. ncrcri din greutatea planeului i ncrcarea de exploatare:
fore uniform distribuite corespunztoare ariilor aferente de planeu
Tabel 1
Ax
Perete
Ax 1&5
1A-1B
qpl
(kN/m)
7.5
1B-1C
7.5
2A-2B
15.2
2B-2C
15.2
3A-3B
3B-3C
15.4
15.4
Ax2&$
Ax3
Ax
Perete
Ax A
A1-A2
A4-A5
A2-A3
6.6
A3-A4
B1-B2
12.0
B4-B5
B2-B3
13.0
B3-B4
Idem ax A
Ax B
Ax C
qpl
(kN/m)
6.0
Figura 2
4.3. ncrcri totale i eforturi unitare de compresiune pe grupuri de perei
Tabel 2
Grup
E1
E2
E3
E4&E5
Azid
m2
3.14
1.85
1.74
7.14
Gzidrie
kN
185.6
114.5
116.8
445.6
Gplanee
kN
86.0
41.0
74.0
416.0
5. Perei activi pe direciile principale
Figura 3a
Gtotal
kN
272.0
155.5
190.8
861.6
G baz
kN
816.0
466.5
572.4
2584.8
Efort 0
N/mm2
0.260
0.252
0.329
0.362
Figura 3b
6. Distribuia forei seismice de proiectare ntre pereii activi:
se neglijeaz aportul riglelor de cuplare ( CR6-2006, 6.3.1.(11)) )
rigiditatea consolelor verticale se calculeaz cu relaia ( relaiile C.8.4a
C.8.6a))
E
R= 3 z
(C.E.1)
H
H
+3
3I p
Ai
unde
- H = 3 x 2800 = 8400 mm (nlimea total a consolei)
- Ip - momentul de inerie al peretelui activ
- Ai - aria inimii peretelui activ
fora tietoare seismic i momentul de rsturnare se distribuie ntre pereii
activi proporional cu rigiditile respective
7. Calculul momentelor ncovoietoare capabile ale pereilor activi
7.1. Schema de calcul
Calculul caracteristicilor geometrice ale seciunii active a peretelui:
- coordonatele centrului de greutate al seciunii (xG,yG)
- aria (A)
- momentele de inerie faa de axele care trec prin centrul de greutate (Ix,Iy)
- limitele smburelui central al seciunii cu relaiile:
Ix
Ix
e1x =
e 2x =
(C.E.2)
xGA
(h x x G )A
I
Ix
e1y = y
e 2y =
(C.E.3)
yG A
(h y y G )A
unde hx i hy sunt nlimile seciunii pe cele dou direcii.
Calculul forei axiale (NE) pe seciunea activ a peretelui:
NE = 0EA
(C.E.4)
unde efortul unitar de compresiune se ia din tabelul 2 pentru grupul de perei cruia i
aparine
Calculul momentului ncovoietor capabil
Mcap = 1.2 eNNE
(C.E.5)
Caracteristici geometrice perei activi (a se vedea figurile 3a i 3b)
Transversal
Perete
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
Tabel 3a
A
mm2
2.93 x 106
1.85 x 106
1.74 x 106
4.29 x 106
h
mm
5475
3850
3725
10700
Ix
mm4
11.2 x 1012
2.74 x 1012
2.30 x 1012
68.5 x 1012
yG
mm
2825
2305
1085
5350
e1
mm
1353
664
1218
2986
h
mm
1450
2400
2525
10150
Iy
mm4
0.27 x 1012
0.43 x 1012
0.72 x 1012
31.7 x 1012
xG
mm
467
1200
701
5075
e1
mm
556
400
783
2060
e2
mm
1264
960
501
2986
Longitudinal
Perete
Long1
Long2
Long3
Long4
Tabel 3b
A
mm2
1.04 x 106
0.90 x 106
1.32 x 106
3.03 x 106
e2
mm
264
400
300
2060
7.2 Momente ncovoietoare capabile (asociate ncrcrilor aferente fiecrui perete

activ)
Tabel 4a
Perete
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
A
mm2
2.93 x 106
1.85 x 106
1.74 x 106
4.29 x 106
0
N/mm2
0.26
0.25
0.33
0.36
N
kN
762.0
462.0
574.0
1544.0
1.2e1
mm
1624
773
1462
3580
Mcap,1
kNm
1238.0
357.0
839.0
5526.0
1.2e2
mm
1264
1152
600
3580
A
mm2
1.04 x 106
0.90 x 106
1.32 x 106
3.03 x 106
0
N/mm2
0.26
0.33
0.26
0.36
N
kN
271.0
297.0
343.0
1090
1.2e1
mm
667
480
940
2472
Mcap,1
kNm
181.0
143.0
309.0
2696.0
1.2e2
mm
317
480
360
2472
Mcap,2
kNm
1156.0
532.0
345.0
5526.0
Tabel 4b
Perete
Long1
Long2
Long3
Long4
Mcap,2
kNm
86.0
143.0
123.0
2696
7.3 Distribuia forei seismice de baz i a momentului de rsturnare

Tabel 5a
Perete
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
Ri
kN/mm
79.0
14.6
20.4
186.0
nel
---2
2
4
1
nelRi
kN/mm
158.0
29.2
81.6
186.0
kRi
---0.174
0.032
0.045
0.409
FSi
kN
108.0
19.9
27.9
253.8
MRi
kNm
704.5
129.6
182.2
1656.5
454.8 kN/mm
Tabel 5b
Perete
Long1
Long2
Ri
kN/mm
2.97
4.74
nel
---4
6
nelRi
kN/mm
11.9
28.4
kRi
---0.015
0.024
FSi
kN
9.3
14.9
MRi
kNm
60.8
97.2
Long3
Long4
7.35
142.3
2
1
14.7
142.3
0.037
0.721
23.0
447.0
150.0
2924.0
197.3 kN/mm
8. Calculul forelor tietoare capabile ale pereilor activi
Fort tietoare capabil se calculeaz conform CR6-2006 considernd c
lungimea zonei comprimate corespunztoare momentului capabil (determinat cu
relaia C.E.5) este 0.6 li , unde li este lungimea inimii peretelui compus
Vcap = 0.6 li tp fvd
(C.E.6)
Valoarea caracteristic a rezistenei unitare la forfecare se determin conform
(CR6-2006, 4.1.1.2.1.)
8.2 Fore tietoare capabile (asociate momentelor ncovoietoare capabile)
Transversal
Tabelul 6a
Perete
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
0
N/mm2
0.26
0.25
0.33
0.36
fvk
fvd=fvk/M
N/mm2 N/mm2
0.304
0.138
0.300
0.136
0.332
0.151
0.344
0.156
li
mm
5475
3850
3725
10700
tp
mm
375
375
250
250
fvk
fvd=fvk/M
N/mm2 N/mm2
0.304
0.138
0.332
0.151
0.304
0.138
0.344
0.156
li
mm
1450
2400
2525
10150
tp
mm
375
375
250
250
Longitudinal
Perete
Long1
Long2
Long3
Long4
0
N/mm2
0.26
0.33
0.26
0.36
Vcap
kN
170.0
117.8
84.4
250.4
Tabelul 6b
Vcap
kN
45.0
81.5
52.3
237.5
9. Verificarea siguranei
9.1. Sigurana n raport cu solicitarea de ncovoiere cu fort axial
Se compar momentele capabile (tabelele 4a i 4b) cu momentele ncovoietoare
rezultate din distribuia momentului de rsturnare ntre pereii activi de pe fiecare
direcie (tabelele 5a i 5b)
Tabel 7a
Perete
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
Mcap,i
kNm
1156.0
532.0
345.0
5526.0
nel
---2
2
4
1
nelMcap,i
kNm
2312.0
1064.0
1380.0
5526.0
Mnec,i
kNm
705.0
129.0
182.0
1656.0
10282.0 kNm
Perete
Long1
Long2
Long3
Long4
Mcap,i
kNm
86.0
143.0
123.0
2696.0
nel
---4
6
2
1
nelMcap,i
kNm
344.0
858.0
246.0
2696.0
4144 kNm
9.2. Sigurana n raport cu solicitarea la for tietoare
nelMnec,i
kNm
1410.0
258.0
728.0
1656.0
4050.0 kNm
Tabel 7b
Mnec,i
kNm
60.8
97.2
150.0
2924.0
nelMnec,i
kNm
243.2
583.2
300.0
2924.0
4050.0kNm
Se compar forele tietoare capabile (tabele 6a i 6b) cu forele tietoare rezultate

din distribuia forei seismice ntre pereii activi de pe fiecare direcie (tabelele 5a
i 5b).
Tabelul 8a
Perete
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
Vcap,i
kN
170.0
117.0
84.4
250.4
nel
---2
2
4
1
nelVcap,i
kN
340.0
234.0
337.6
250.4
Vnec,i
kN
108.0
19.9
27.9
253.6
1162.0 kN
Perete
Long1
Long2
Long3
Long4
Vcap,i
kN
45.0
81.5
52.3
237.5
nel
---4
6
2
1
nelVcap,i
kN
180.0
489.0
104.6
237.5
1011.1kN
nelVnec,i
kN
216.0
39.8
111.6
253.6
621.0 kN
Tabelul 8b
Vnec,i
kN
9.3
14.9
23.0
447.0
nelVnec,i
kN
37.2
89.4
46.0
447.0
621.0 kN
10.Concluzii:
Condiia de verificare la ncovoiere cu fora axial este satisfcut pentru
ansamblul cldirii, pentru ambele direcii de aciune a cutremurului.
Pentru direcia longitudinal momentul capabil al peretelui Long4 este numai
92.2% din momentul necesar. Deoarece diferena este mai mic de 20% iar pe
ansamblu condiia de siguran este satisfcut se poate accepta o redistribuire a
momentului ctre ceilali perei
Condiia de verificare la fora tietoare este satisfcut, pentru ansamblul cldirii,
pentru ambele direcii de aciune a cutremurului.
Pentru direcia longitudinal fora tietoare capabil a peretelui L4 este numai
53.3 din fora tietoare necesar. Deoarece diferena este mai mare de 20%, chiar
dac pe ansamblu condiia de siguran este satisfcut, nu se poate accepta
redistribuirea forei tietoare ctre ceilali perei :CONDIIA DE SIGURAN
NU ESTE SATISFCUT
EXEMPLUL 8
0. Date generale
Cldire de locuit P+3E
nlimea de nivel het = 2.80 m
Structura din zidrie confinat (ZC), identic la toate nivelurile (figura.1)
Zona seismic ag=0.16g.
Figura 1
1. Materiale
elemente pentru zidrie: crmizi pline de argil ars, fb = 7.5 N/mm2;
mortar M5;
rezistena caracteristic la compresiune a zidriei fk = 2.30 N/mm2 ( CR62006, tab.4.2a, fig.4.1b);
rezistena caracteristic la forfecare cu efort unitar de compresiune nul a
zidriei fvk0 = 0.20N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.3);
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2.300 N/mm2
( CR6-2006, tab.4.9);
modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4Ez = 0.4 x 2300 = 920
N/mm2 (CR6-2006, relaia 4.9).
2. Stabilirea ncrcrilor verticale
2.1 Aria total a nivelului
16.70 x 10.70 = 178.69 m2
2.2. Ariile nete ale ncperilor (pe care se aplic ncrcrile de la 2.6.1.)
4 x (3.65 + 3.95) x 4.85 = 147.44 m2

2.3 Ariile ocupate de perei:
178.69 -147.44 = 31.25 m2
2.4 Volum zidrie:
31.25 x 2.80 = 87.50 m3
se scad golurile :
(4x1.50x15.0+4x1.80x1.50+2x1.0x2.10)x0.375 = 9.00 m3
6 x1.0x2.10x0.25 =
3.15 m3
Total goluri 12.15 m3
Volum total zidrie pe nivel
87.50 - 12.15 = 75.35 m3
2.5 Greutate zidrie:
greutatea volumetric a zidriei zid = 1.95 tone/m3 (inclusiv tencuiala)
greutate total zidrie : Gzid/ nivel = 1.95 x 75.35 = 146.9 tone = 1469.0 kN
2.6 Greutate planeu:
2.6.1. Greutate planeu / 1 m2:
placa din beton armat 13 cm grosime
tencuiala la tavan 2 cm grosime
pardoseala + apa
perei despritori amovibili
3.25 kN/m2
0.40 kN/m2
1.50 kN/m2
0.80 kN/m2
Total 5.95kN/m2
ncrcare de exploatare ( CR 0 - tab. 4.1) :
- q = 1.5 kN/m2 (locuin)
- 2i = 0.4
- 2iq
0.6 kN/m2
2
ncrcare total / 1m planeu
6.55 kN/m2
2.6.2. Greutate total planeu / nivel

147.44 x 0.655 = 96.6 tone = 966.0 kN
2.7 Greutate total cldire / nivel
Gniv = 146.9 +96.6 = 243.5 tone = 2435 kN
243.5
q echiv =
= 1.36 t / m 2 = 13.6 kN/m2
178.69
2.8 Greutate total cldire
G = 4 x 243.3 = 973 tone = 9730 kN
3 Calculul forei seismice de proiectare
3.1. Coeficieni de calcul:
( P100-1/2006, tabel 4.3)
Valoarea spectrului elastic de proiectare Se = 0.16g x 2.75 = 0.44g
(P100-1/2006, relaia 3.6)
Factorul de comportare q = 2.5 x 1.25= 3.125 ( P100-1/2006, 8.3.5. (3) i
tab.8.5)
Factorul de corecie pentru contribuia modului propriu fundamental = 0.85

pentru cldire cu nniv > 2 ( P100-1/2006, 4.5.3.2.2.)
3.2. Fora tietoare de baz ( P100-1/2006, relaia 4.4)
Fb = 1.0 x
0.16x 2.75g
9730.0
x 0.85x
1164.5kN
3.125
g
3.3 Modelul de calcul simplificat.

3.3.1. Ipoteze de modelare:
s-au considerat numai "inimile" profilelor compuse pe ambele direcii (seciuni
dreptunghiulare, fr aportul tlpilor);
modulul de elasticitate, pentru fiecare seciune, s-a calculat cu relaia:
E I + E b Ib
E ZC = z z
(CR6-2006, relaia 4.7);
Iz + Ib
riglelele de cuplare au fost considerate ncastrate n montani/stlpiori, la faa
golurilor respective.
3.3.2. Pentru calculul eforturilor secionale s-a folosit varianta P100-92 a programului
CASE 386, cu urmtorii parametri:
Coeficientul ks = 0.16
Factorul de comportare = 0.35
Coeficientul a fost calculat prin program
3.3.3. Valorile forei seismice de baz calculate cu modelul simplificat:
Fbx = 1109.6 kN (-5% fa de valoarea din P100-1/2006)
Fby = 1081.0 kN (-7.2% fa de valoarea din P100-1/2006)
3.4. Fore seismice de nivel
3.4.1. Cu valorile din P100-1/2006, relaia 4.6:
F1 = 116.4 kN
F2 = 232.8 kN
F3 = 349.3 kN
F4 = 465.8 kN
3.4.2. Cu modelul simplificat (rezultate din programul CASE 386)
F1x = 91.6 kN
F2x = 225.8 kN
F3x = 349.7 kN
F4x = 442.5 kN (-5%)
F1y = 80.2 kN
F2y = 202.6 kN
F3y = 333.5 kN
F4y = 452.7 kN (-3%)
3.5. Moment de rsturnare la cota 0.00

3.5.1. Cu valorile din P100-1/2006
4
M 0 = Fi h i = 116.4 x 2.80 + 232.8x 5.60 + 349.3x8.40 + 465.8 x 11.20 9780 kNm

1
3.5.2. Cu modelul simplificat (rezultate din programul CASE 386)

4
M 0 x = Fspi h i = 4x2.80x442.5+3x2.80x349.7+2x2.80x225.8+1x2.80x91.6 =
1
9414 kNm (- 4% fa de valoarea din formula simplificat)

4
M 0 y = Fspi h i = 4x2.80x452.7+3x2.80x333.5+2x2.80x202.6+1x2.80x80.2 =
1
9230 kNm (- 6% fa de valoarea din formula simplificat)

4. Eforturi unitare de compresiune pe pereii structurali
4.1. ncrcri din greutatea planeului i ncrcarea de exploatare:
fore uniform distribuite corespunztoare ariilor aferente de planeu
Tabel 1
Ax
Perete
Ax 1&5
1A-1B
qpl
(kN/m)
7.5
1B-1C
7.5
2A-2B
15.2
2B-2C
15.2
3A-3B
3B-3C
15.4
15.4
Ax2&$
Ax3
Ax
Perete
Ax A
A1-A2
A4-A5
A2-A3
6.6
A3-A4
B1-B2
12.0
B4-B5
B2-B3
13.0
B3-B4
Idem ax A
Ax B
Ax C
Figura 2
qpl
(kN/m)
6.0
4.3. ncrcri totale i eforturi unitare de compresiune pe grupuri de perei

Tabel 2
Grup
E1
E2
E3
E4&E5
Azid
m2
3.14
1.85
1.74
7.14
Gzidrie
kN
185.6
114.5
116.8
445.6
Gplanee
kN
86.0
41.0
74.0
416.0
Gtotal
kN
272.0
155.5
190.8
861.6
G baz
kN
1088.0
622.0
763.2
3446.4
Efort 0
N/mm2
0.346
0.336
0.413
0.483
5. Perei activi pe direciile principale
Figura 3a
Figura 3b
6. Distribuia forei seismice de proiectare ntre pereii activi:
Eforturile secionale globale (M i V) au fost obinut pe modelul simplificat cu

programul CASE386
Valorile de proiectare pentru seciunile de la cota 0.00 sunt date n tabelul 3
Tabel 3
Direcia
principal
Axe
A,C
Longitudinal
1,5
2,4
M
kNm
102.0
261.5
V
kN
38.8
88.0
3
1,5
3
A
C
A
C
B
B
1,5
Transversal
2,4
3
261.0
189.5
1512.0
406.0
741.0
270.0
270.0
818.0
89.2
72.8
167.7
123.5
178.0
71.3
71.3
262.0
7. Calculul momentelor ncovoietoare capabile ale pereilor activi (MRd)

Se folosesc relaiile
pentru calculul MRd : CR5-2006, relaia (6.23)
pentru calculul MRd(zna,i): CR6-2006, relaiile (6.25), (6.26)
pentru calculul MRd(As) : CR6-2006, relaia (6.23)
7.2. Valorile sunt date n tabelele 4a i 4b
Transversal
Element Atotalx106
mm2
Tr1
2.194
Tr2
1.444
Tr3
0.931
Tr4
2.675
Tabel 4a
o
N/mm2
0.346
0.346
0.413
0.483
NEd
kN
759.0
500.0
385.0
1292.0
Azcx106
mm2
0.908
0.598
0.460
1.545
yzc x 103
mm
2.569
1.500
1.724
3.510
MRd(zna,i)
kNm
1950.0
750.0
664.0
4535.0
MRd(As)
kNm
990.0
636.0
614.0
1848.0
NEd
o
N/mm2 kN
0.346 188.0
0.483 435.0
0.413 261.0
0.483 483.0
Azcx106
mm2
0.225
0.520
0.312
1.365
yzc x 103
mm
0.659
1.047
1.172
3.225
MRd(zna,i)
kNm
124.0
455.0
306.0
3679.0
MRd(As)
kNm
212.0
380.0
402.0
1627.0
Longitudinal
Element Atotalx106
mm2
L1
0.544
L2
0.900
L3
0.631
L4
2.363
MRd
kNm
2940.0
1386.0
1278.0
6363.0
Tabel 4b
8. Calculul forelor tietoare capabile (VRd)

8.1 Schema de calcul
Se folosesc relaiile
Pentru calculul VRd : CR6-2006, relaia (6.32)
Pentru calculul VRd1 : CR6-2006, relaia (6.31)
Pentru calculul VRd2 : CR6- 2006, relaia (6.33)
Aria de armtur din stlpiori : Asc = 842 mm2, oel OB37
8.2. Valorile sunt date n tabelele 5a i 5b
Transversal
Element
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
fvk
N/mm2
0.338
0.338
0.365
0.393
Tabel 5a
fvd
N/mm2
0.154
0.154
0.166
0.179
VRd1
kN
337.8
222.3
154.6
478.8
VRd2
kN
35.0
35.0
35.0
35.0
fvd
VRd1
VRd2
Longitudinal
Element
fvk
VRd
kN
372.8
257.3
189.6
513.8
Tabel 5b
VRd
MRd
kNm
336.0
835.0
708.0
5306.0
L1
L2
L3
L4
N/mm2
0.338
0.393
0.365
0.393
N/mm2
0.154
0.179
0.166
0.179
kN
84.0
161.0
105.0
423.0
kN
35.0
35.0
35.0
35.0
kN
119.0
196.0
140.0
458.0
9. Verificarea siguranei
9.1. Sigurana n raport cu solicitarea la ncovoiere cu fort axial
Pentru toate elementele structurale, n seciunea de ncastrare, este satisfcut

relaia MRd qMEd ( P100-1/2006, relaia 8.3) aa cum rezult din tabelul 6
Tabel 6
Transversal
Element MEd
kNm
Tr1
741.0
Tr2
406.0
Tr3
270.0
Tr4
818.0
qMEd
kNm
2315.0
1269.0
844.0
2556.0
MRd
kNm
2940.0
1386.0
1278.0
6383.0
Longitudinal
Element MEd
kNm
L1
102.0
L2
261.0
L3
189.0
L4
1512.0
qMEd
kNm
319.0
816.0
591.0
4725.0
MRd
kNm
336.0
835.0
708.0
5306.0
Pentru toate elementele structurale, n seciunea de ncastrare, nu este

satisfcut relaia VRd = qVEd (P100-1/2006, relaia 8.4) aa cum rezult din
tabelul 7.
Tabel 7
Transversal
Element VEd
kN
Tr1
178.0
Tr2
123.5
Tr3
71.3
Tr4
262.0
qVEd
kN
556.3
386.0
222.8
818.8
VRd
kN
373.1
257.6
189.9
514.0
Longitudinal
Element VEd
kN
L1
38.8
L2
88.0
L3
72.8
L4
167.7
qVEd
kN
121.2
275.0
228.0
524.0
VRd
kN
119.0
196.0
140.0
458.0
10. Posibiliti de corectare

10.1. Folosirea materialelor cu rezistene superioare C10 i M10
Rezistena caracteristic la forfecare sub efort de compresiune egal cu zero
crete de la fkv0 = 0.20 N/mm2 la fvk0 = 0.30 N/mm2
Valorile VRd din tabelele 5a i 5b se modific dup cum urmeaz (tabelel 8a i
8b)
Transversal
Tabel 8a
Element
Tr1
Tr2
Tr3
Tr4
fvk
N/mm2
0.438
0.438
0.465
0.493
fvd
N/mm2
0.199
0.199
0.212
0.224
VRd1
kN
436.4
287.2
197.0
600.4
VRd2
kN
35.0
35.0
35.0
35.0
fvd
N/mm2
VRd1
kN
VRd2
kN
Longitudinal
Element
fvk
N/mm2
VRd
kN
471.4
322.2
232.0
635.4
Tabel 8b
VRd
kN
L1
L2
L3
L4
0.438
0.493
0.465
0.493
0.199
0.224
0.212
0.224
108.9
202.0
133.8
530.6
35.0
35.0
35.0
35.0
143.9
237.0
168.8
565.6
Condiia din P100-1/2006 relaia 8.4 nu este satisfcut pentru elementele din casetele
poate
Tabel 9a
Transversal
Element VEd
kN
Tr1
178.0
Tr2
123.5
Tr3
71.3
Tr4
262.0
qVEd
kN
556.3
386.0
222.8
818.8
VRd
kN
471.4
322.2
232.0
635.4
Longitudinal
Element VEd
kN
L1
38.8
L2
88.0
L3
72.8
L4
167.7
qVEd
kN
121.2
275.0
228.0
524.0
VRd
kN
143.9
237.0
168.8
565.6
10.2. Armarea zidriei n rosturi

Se propune armare cu 28 OB37 la ase asize ( 40.0 cm) -relaia CR6-2006, 6.35
Creterea rezistenei de proiectare la fora tietoare este urmtoarea
Tr1 VRd3 = 245 kN
Tr2 VRd3 = 161.7 kN
Tr4 VRd3 = 352.8 kN
L2 VRd3 = 100.8 kN
L3 VRd3 = 106.0 kN
Valorile din tabelul 9a se corecteaz dup cum urmeaz
Tabelul 9b
Transversal
Element VEd
kN
Tr1
178.0
Tr2
123.5
Tr3
71.3
Tr4
262.0
qVEd
kN
556.3
386.0
222.8
818.8
Condiia (8.4) este satisfcut.
VRd
kN
716.4
483.7
232.0
988.2
Longitudinal
Element VEd
kN
L1
38.8
L2
88.0
L3
72.8
L4
167.7
qVEd
kN
121.2
275.0
228.0
524.0
VRd
kN
143.9
337.8
274.8
565.6
EXEMPLUL 9
Verificarea unui panou de zidrie de umplutur ntr-un cadru de beton armat
[conform P100-1/2006, 8.6.1.(5)(7)]
1. Date de tem
1.1 Cadru din beton armat P+3E (4 niveluri)
deschidere interax l0 = 500 cm
nlime de nivel het = 320 cm
stlpi 45 x 45 cm (toate nivelurile)
grinzi 25 x 50 cm (toate nivelurile)
beton C16/20
1.2 Panoul de zidrie
panou de zidrie din crmid plin, t = 25 cm
- varianta Pa panou plin
- varianta Pb panou cu un gol de fereastr 150 x 120 cm
materiale pentru zidrie:
- varianta Za (valori minime),
crmid C7.5 (fmed fb = 7.5 N/mm2 P100-1/2006 , 8.2.1.2.)
mortar
M5 CR6-2006, 3.2.3.1., tab.3.2
- varianta Zb (valori maxime)
crmid C10 (fmed fb = 10 N/mm2)
mortar M 10
1.3. Caracteristicile mecanice de rezisten i deformabilitate ale materialelor:
beton:
- Eb = 27000 N/mm2 ( STAS 10107/0-90)
zidrie
- varianta Za:
2
* rezistena unitar caracteristic la compresiune fk = 2.3 N/mm
( CR6-2006, 4.1.1.1.1.(7), tab.4.2a, pentru zidrie alctuit conform
fig.4.1b)
* coeficientul de siguran pentru zidrie M = 2.2 (CR6-2006,
2.3.2.3.)
* rezistena unitar de proiectare la compresiune:
fd =
*
*
fk
2.3
=
= 1.05 N / mm 2
M 2.2
mz = 1.0)
rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune
zero : fvk0 = 0.20 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.1.2.1, tab.4.3)
rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune
zero : f vd 0 =
f vk 0 0.20
=
= 0.091N / mm 2
M
2.2
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 500 fk = 500 x 2.3 =

1150 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.2.2.1., tab.4.9, deformaii pentru SLU)
varianta Zb:
*
( CR6-2006,4.1.1.2.2. relaia (4.4) cu
*
*
rezistena unitar caracteristic la compresiune fk = 3.45 N/mm2

( CR6-2006, 4.1.1.1.1.(7), tab.4.2a, pentru zidrie alctuit conform
fig.4.1b)
coeficientul de siguran pentru zidrie M = 2.2 (CR6-2006,
2.3.2.3.)
rezistena unitar de proiectare la compresiune:
fd =
*
*
f k 3.45
=
= 1.57 N / mm 2
M
2.2
mz = 1.0)
rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune
zero : fvk0 = 0.30 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.1.2.1, tab.4.3)
rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune
zero : f vd 0 =
( CR6-2006,4.1.1.2.2. relaia (4.4) cu
f vk 0 0.30
=
= 0.136 N / mm 2
M
2.2
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 500 fk = 500 x 3.45

= 1725 N/mm2 ( CR6-2006, 4.1.2.2.1., tab.4.9, deformaii pentru
SLU)
1.4 Caracteristicile geometrice i mecanice ale panoului de zidrie:

lungimea panoului : lp = 500 - 45 = 455 cm
nlimea panoului : hp = 320 - 50 = 270 cm
lungimea diagonalei panoului: D p = l2p + h 2p = 4552 + 2702 530cm
Dp
530
= 53cm (P100-1/2006,
10
limea diagonalei echivalente d p =
cos =
aria diagonalei echivalente pentru panoul plin:

Adp = dp x t = 53 x 25 = 1325 cm2
lp
Dp
10
8.6.1.(6))
455
= 0.858 cos 2 = 0.737
530
1.5 Caracteristicile geometrice ale cadrului:
momentul de inerie al stlpului Is =
454
= 34.2x10 4 cm 4
12
1.6. Fore laterale din cutremur (determinate din calculul structurii)
Planeu peste nivel 4 100 kN

2. Eforturi n diagonalele echivalente (din calculul de cadru plan cu diagonale

articulate la capete).
2.1. Panouri pline
Varianta Za
- D1 (nivel 1) = 112 kN
- D2
= 148 kN - valoarea maxim
- D3
= 117 kN
- D4
= 71 kN
Varianta Zb
- D1 (nivel 1) = 140 kN
- D2
= 175 kN
- D3
= 136 kN
- D4
= 82 kN
2.2. Panouri cu gol de fereastr
A gol
(+25%)
(+18%) - valoarea maxim
(+16%)
(+15%)
120 x150
= 0.1465
270 x 455
Raportul
Coeficientul de reducere a limii diagonalei echivalente

gol
A panou
A gol
= 0.6
A panou
A
1.6 gol + 1 = 0.6 x 0.14652 1.6x 0.1465 + 1 = 0.778 (C.8.7.3.)
A panou
Limea diagonalei echivalente dp (gol) = 0.778 x 53 = 41.2 cm
3. Rezistenele de proiectare ale panourilor de zidrie

3.1 Rezistena de proiectare corespunztor mecanismului de rupere prin lunecare din
for tietoare n rosturile orizontale (FRd1)
i. Coeficientul depinde numai de proporia panoului
hp
270
1 = 0.096 (CR6-2006, 6.6.5, relaia 6.41)
= 0.07 4 1 = 0.07 4
lp
455
1
ii. FRd1 (zu ) =
f vd 0 l p t p (1 + ) (CR6-2006, 6.6.5, relaia 6.40)
cos
1
0.091x 4550 x 250(1 + 0.096) = 132.2kN
ii.1. Pentru varianta Za FRd1 =
0.858
1
0.136x 4550 x 250(1 + 0.096) = 197.6kN (+49
ii.2. Pentru varianta Zb FRd1 =
0.858
3.2. Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin strivirea

diagonalei comprimate (FRd2) se determin cu relaia (CR6-2006, 6.6.5, relaia
6.42):
FRd 2 (zu ) = 0.8f d cos 2 4
Eb
Ist h p t 3p
Ez
i. Pentru varianta Za
FRd 2 (zu ) = 0.8x1.045x 0.8582 4
27000
x34.2x108 x 2700x 2503 = 148.4kN
1150
ii. Pentru varianta Zb

FRd 2 (zu ) = 0.8x1.57 x 0.8582 4
27000
x34.2x108 x 2700x 2503 = 201.5kN
1725
3.3. Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin fisurarea n

scar n lungul diagonalei comprimate (FRd3) se determin cu relaia (CR6-2006,
6.6.5, relaia 6.43):
FRd 3 (zu ) =
f vd 0 l p t p
0.6 cos
i. Pentru varianta Za
FRd 3 ( zu ) =
0.091x 4550 x 250

= 201kN
0.6x 0.858
ii. Pentru varianta Zb

FRd 3 ( zu ) =
0.136x 4550x 250

= 301kN
0.6x 0.858
3.4. Rezistena de proiectare a panoului corespunde mecanismului de lunecare n rost

orizontal:
FRd = 132.2 kN ( FRd1)
i. Varianta Za
FRd = 197.6 kN ( FRd1)
ii. Varianta Zb
3.5. Condiia de siguran:
i. Varianta Za
FRd = 132.2 kN < D2 = 148.0 kN - condiia nu este satisfcut!
ii. Varianta Zb
FRd = 197.6 kN > D2 = 175.0 kN - OK!
EXEMPLUL 10
Verificarea unui perete despritor din zidrie de crmid
1.1.Date generale
Perete despritor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub
grinda structurii, la partea superioar rezemare simpl pe contur)
Cldire P+3E (nniv= 4). Perete amplasat la etajul 3 (nivelul 4).
nlimea parterului : Hparter = 4.20 m
nlimile etajelor Hetaj = 3.60 m
Cota planeului de reazem z3 = 4.20 + 2 x 3.60 = 11.40 m
Cota planeului superior z4 = 15.00 m (acoperi)
Destinaia cldirii: spital
Amplasament : Bucureti
1.2.Materiale i rezistene de calcul
Crmid plin C100, mortar M50

Greutatea volumetric a zidriei 1850 daN/m3, greutatea volumetric a
mortarului 1900 daN/m3
Rezistena caracteristic a zidriei la compresiune fk = 30 daN/cm2 { CR62006, tab.4.2a.}
Modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 30.000 daN/cm2
{CR6-2006,tab.4.9.)
Modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4 Ez coeficientul lui
Poisson z = 0.25 Gz = 12.000 daN/cm2 {CR6-2006.4.1.2.2.2 (1).}
Rezistenele caracteristice ale zidriei la ncovoiere perpendicular pe planul
peretelui { CR6-2006, tab4.6}.:
- rupere paralel cu rostul orizontal
fxk1 = 2.7 daN/cm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxk2 = 5.5 daN/cm2
Rezistenele de proiectare ale zidriei la ncovoiere perpendicular pe planul
peretelui pentru SLS (zid = 1.5, pentru perei nestructurali la cldiri din clasa
de importan I) { CR6-2006, 6.6.1.4.(2)}
fxd1 = 1.80 daN/cm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 3.60 daN/cm2
Rezistenele de proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui
pentru SLU (zid = 2.2)
fxd1 = 1.25 daN/cm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 2.50 daN/cm2
Notaia {.....} reprezint trimiterea la textul de referin (P100-1/2006, CR6-2006)
1.3.Calculul forei seismice convenionale
Greutatea proprie a peretelui g = 0.115 x 1850 + 2 x 0.02 x 1900 290

daN/m2
Acceleraia de vrf a micrii terenului ag = 0.24 g {figura 3.1}
Coeficientul de reducere a acceleraiei terenului pentru SLS, pentru cldire din

clasa I de importan, = 0.4 { Anexa E, E1}
Coeficientul de importan al peretelui perete = cldire = 1.4 (spital clasa de
importan I) {10.3.1.3.1.(2)}
Coeficientul de amplificare dinamic al peretelui perete = 1.00 {tab.10.1}
Coeficientul de reducere a efectului aciunii seismice qperete = 2.50
{tab.10.1}
Coeficientul mediu de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea cldirii
la etajul 3 (nivelul 4) { 10.3.1.2.(2) rel.10.1}:
11.40
= 2.52
- K (z 3 ) = 1 + 2
15.00
- K (z 4 ) = 3.00
- K (4) = 0.5 x (2.52 + 3.00) = 2.76
Fora seismic de proiectare, uniform distribuit normal pe suprafaa peretelui:
SLU
pentru SLU : Fperete
=
1.4 x 0.24g x 1.0 x 2.76 290

x
= 108daN / m 2
2.50
g
SLS
- pentru SLS : Fperete
= 0.4 x 108.0 = 43.0 daN/m 2
Momente ncovoietoare n perete sub aciunea ncrcrilor seismice
- raportul laturilor =hw/lw = 300 / 500 = 0.60
MEx2 = c2qlw2
- MEx1 = c1qhw2
- pentru = 0.60 avem c1 0.0813 i c2 0.0105
Momente ncovoietoare produse de ncrcarea seismic pentru SLU:
- MExd1 = 0.0813 x 0.108 x 3.02 0.079 tm
- MExd2 = 0.0105 x 0.108 x 5.02 0.028 tm
1.4. Caracteristicile de rezisten ale peretelui
Modulul de rezisten elastic Wel =
100 x11.5 2
= 2205 cm 3 /m
6
1.5. Verificarea rezistenei peretelui
Efortul unitar n zidrie pentru SLU
xd1 (SLU) =
M Exd1 (SLU) 0.079x105

f
2.7
=
3.58daN / cm 2 >> f xd1 (SLU) = xk1 =
1.25aN / cm 2
Wz , el
2205
M 2.2
Condiia de rezisten pentru cutremurul de proiectare nu este satisfcut !
Efortul unitar maxim n zidrie pentru SLS
xd1(SLS) = xd1(SLU) = 0.4 x 3.58 = 1.43 daN/cm2 < fxd1(SLS) = 1.8 daN/cm2
Condiia de rezisten pentru cutremurul cu perioada de revenire de circa 30 de ani
este satisfcut.
1.6. Verificarea rigiditii peretelui
Sgeata n centrul peretelui (calculat ca pentru o plac elastic) este dat de

relaia
(1 )F
2
v = c0
SLS
perete
3
h 4w
Ez t
= 0.10.34
(1 0.25 )x 43x10
2
4
3
30000 x11.5
x 300 4
0.075cm <<
hw
= 0.75cm
400
Condiia de rigiditate pentru cutremurul cu perioada de revenire de circa 30 de

ani este satisfcut.
1.7. Calculul perioadei proprii de vibraie a peretelui
Rigiditatea la ncovoiere a peretelui

Ezt3
30000x11.53
D=
=
= 4.06x10 6 daN / cm
2
2
12(1 ) 12(1 0.25 )
Masa peretelui pe unitatea de suprafa
mp =
gp
g
Frecvena proprie n modul fundamental a peretelui este dat de relaia
f1, p =
0.029
= 29.6x10 6 daN.sec2 / cm3
981
D 1
1
2+ 2
2 mp h
lw
3.14 4.06 x106 1

1
1
=
+
8.77 sec
6
2
2
29.6 x10 300 5002
Perioada proprie a peretelui n modul fundamental

T1, p =
1
f1, p
1
0.11sec
8.77
Valoarea este acceptabil pentru a adopta ipoteza CNS = 1.0 dac inem seama c pe
contur condiiile de rezemare nu sunt cele teoretice din ipoteza de calcul (simpl
rezemare).
EXEMPLUL 11
Determinarea cerinelor de deplasare pentru un panou de reclam
2.1. Date generale
Panou de reclam luminoas cu dimensiunile 9.00 x 3.50 m

Condiii de fixare: n cte dou puncte la nivelul planeelor peste etajele 7 i 8
ale unei cldiri de birouri cu P+8 etaje; toate etajele au nlimea de 3.50 m.
Cota de prindere la etajul inferior het,inf = 28.0 m
Cota de prindere la etajul superior het,sup = 31.5 m
Structura cldirii este din beton armat, de tip dual cu perei prepondereni i se
ncadreaz n clasa de ductilitate H.
Reclama prins n mai multe puncte pe anvelopa cldirii este o CNS sensibil
la efectul indirect al aciunii seismice -deplasrile relative ale punctelor de
prindere{ tabel C10.1}
2.2. Calculul deplasrilor relative ntre punctele de prindere.

2.2.1. Cazul I.: Sunt cunoscute deplasrile sistemului structural n punctele de
prindere determinate prin calcul static elastic sub ncrcrile seismice de proiectare:
* de(+28.00 m) = 52 mm
* de(+31.50 m) = 60 mm
Calculul deplasrii elastice pentru SLS se face cu relaia ds = qde { 4.19}
unde
- = 0.7 pentru elementele ataate anvelopei amplasate pe faadele ctre
spaiile publice {10.3.2.(4)};
- q = 5u/1 { tabelul 5.1}
- u/1 = 1.25 pentru structuri dual cu perei prepondereni
{ 5.2.2.2.(5) pct b}.
Deplasarea relativ pentru SLS, ntre cotele +28.00 +31.50
ds = 0.7 x 5.0 x 1.25 x (60.0 - 52.0) = 35.0 mm
Cazul II. Nu sunt cunoscute deplasrile elastice de (ceea ce se ntmpl de regul
atunci cnd firma care monteaz reclama nu are notele de calcul)
Se presupune c au fost respectate condiiile de limitare a deplasrilor relative
de nivel impuse de codul n vigoare la data proiectrii cldirii.
Presupunem condiia de limitare a deplasrilor a = het, cu = 0.004 .
Deplasarea relativ pentru calculul prinderilor la SLS trebuie s aib ca limit
superioar valoarea
q(het,sup - het,inf)
Ceea ce revine la
0.7x 5 x 1.25 x (31500-28000) x 0.004 = 61.25 mm
adic mai mare cu 75% dect valoarea corespunztoare situaiei n care deplasrile
calculate sunt cunoscute.
n aceast situaie se recomand ca structura reclamei i/sau prinderile acesteia s
poat prelua valoarea limit determinat ca mai sus.
EXEMPLUL 12
Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament
3.1. Date generale
Echipament fixat rigid cu buloane pe planeul peste ultimul nivel al unui spital
din Bucureti.
Spitalul este o cldire cu P+5 E avnd nlimea parterului de 4.50 m i
nlimile etajelor curente 3.60 m.
Echipamentul nu este esenial pentru continuarea n siguran a activitii
spitalului.
Echipamentul cntrete, n exploatare, G =120 kN cu centrul de greutate
situat la nlimea hG =1.80 m fa de suprafaa planeului.
Prinderea se realizeaz cu patru buloane dispuse la interax de l0=1.10m pe
fiecare direcie (n colurile plcii de baz).
3.2. Calculul forei seismice

3.2.1. Parametri de calcul
Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.24g{figura 3.1}
Coeficientul de importan pentru echipament CNS = 1.4 - echipament
amplasat ntr-un spital fr a fi esenial pentru continuarea activitii n
siguran - {10.3.1.3.1.(2)};
Coeficientul de amplificare dinamic al echipamentului neizolat mpotriva
vibraiilor CNS = 1.0 - {tabel 10.2, poz.B3};
Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5 {tabel 10.2, poz.
B3};
Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea construciei
Kz = 3 (cota de prindere "z" este egal cu nlimea cldirii "H")
{10.3.1.2.(2)}
3.2.2. Calculul forei seismice de proiectare
Fora seismic static echivalent - {10.1}:

FCNS (H) =
CNSa gCNS K z
q CNS
m CNS =
1.4 x 0.24gx1.0x3.0 120
48.4kN
2.5
g
Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice:

120
= 161.3kN
g
FCNS = 48.4 kN < 4 CNSa g m CNS = 4x1.4x 0.24g
- {10.2}
120
= 30.2kN
g
FCNS = 48.4 kN > 0.75 CNSagmCNS = 0.75x1.4x 0.24g
{10.3}
3.3.Eforturi de proiectare n buloane
Ancorajele se proiecteaz pentru fora seismic static echivalent (FCNS)

majorat cu 30% - {10.4.1.2.(1)} :
Fd = 1.3 x 48.4 = 62.9 kN
Fora tietoare de proiectare ntr-un bulon
Tbulon = Fd = 0.25x 62.9 15.7 kN
Momentul de rsturnare dat de fora seismic n raport cu seciunea de
prindere:
Mr = FCNShg = 62.9 x 1.80 = 113.2 kNm
Fora de ntindere ntr-un bulon:
Nb =
M r 113.2
=
= 51.5kN
2l0 2x1.1
Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -{10.5.2 (5)}
G
120
N g = 0.85 = 0.85
= 25.5kN
4

4
Valoarea de proiectare a forei axiale de ntindere ntr-un bulon :

Nd = Nb - Ng = 51.5 - 25.5 = 26.0 kN
EXEMPLUL 13
Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de vibraii
4.1. Date generale
Echipamentul din exemplul nr. 3 este un generator electric de rezerv pentru

spital (necesar pentru continuarea funcionrii n siguran).
Generatorul este montat pe planeul etajului 3 i este izolat mpotriva
vibraiilor.
4.2. Calculul forei seismice

Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.24g{figura 3.1}

Coeficientul de importan pentru echipament CNS = 1.8 - echipament
amplasat ntr-un spital esenial pentru continuarea activitii n siguran {10.3.1.3.1.(1)};
Coeficientul de amplificare dinamic al echipamentului izolat mpotriva
vibraiilor CNS = 2.5 - {tabel 10.2, poz.B3};
Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5 {tabel 10.2, poz.
B3};
Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea construciei
- cota de prindere z = 4.50 + 2 x 3.60 = 11.70 m
- nlimea cldirii H = 4.50 + 5 x 3.60 = 22.50 m
-
Kz = 1 + 2
11.70
= 2.04
22.50
{10.3.1.2.(2)}
3.2.2. Calculul forei seismice de proiectare
Fora seismic static echivalent - {10.1}:

FCNS (H) =
CNSa gCNSK z
q CNS
m CNS =
1.8x 0.24gx 2.5x 2.04 120

105.8kN
2.5
g
Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice:

120
= 207.4kN
g
FCNS = 105.8 kN < 4 CNSa g m CNS = 4x1.8x 0.24g
- {10.2}
120
= 38.9kN
g
FCNS = 105.8 kN > 0.75 CNSagmCNS = 0.75x1.8x 0.24g
{10.3}
3.3.Eforturi de proiectare n buloane
Ancorajele se proiecteaz pentru fora seismic static echivalent (FCNS)

majorat cu 30% - {10.4.1.2.(1)} :
Fd = 1.3 x 105.8 = 137.5 kN
Fora tietoare de proiectare ntr-un bulon
Tbulon = Fd = 0.25x 137.5 34.5 kN
Momentul de rsturnare dat de fora seismic n raport cu seciunea de
prindere:
7
Mr = FCNShg = 137.5 x 1.80 = 247.5 kNm

Fora de ntindere ntr-un bulon:
Nb =
M r 247.5
=
= 112.5kN
2l0 2x1.1
Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -{10.5.2 (5)}
G
120
N g = 0.85 = 0.85
= 25.5kN
4
4
Valoarea de proiectare a forei axiale de ntindere ntr-un bulon :

Nd = Nb - Ng = 112.5 - 25.5 = 87.0 kN
EXEMPLUL 14
Calculul unei conducte de ap fierbinte
4.1. Date generale
Conduct de ap la temperatur ridicat care servete un spital din Ploieti.
Conducta este plasat la tavanul centralei termice (construcie cu un nivel).
Instalaie esenial pentru continuarea activitii spitalului.
Dimensiunea conductei Dext= 300 mm, Dint = 292 mm, t = 4 mm
4.2. Materiale i rezistene de calcul
Oel OLT35, cu Ra = 2100 daN/cm2 i E = 2100000 daN/cm2
Momentul de inerie al conductei I 4070 cm4
Modulul de rezisten al conductei W 270 cm3
Greutatea proprie a conductei 30.0 daN/m
Greutatea apei din conduct 67.0 daN/m
Greutatea total g 100 daN/m
4.3. Determinarea distanei ntre prinderi pentru realizarea T0 0.06 sec
Se consider conducta articulat la capete pe ambele direcii (pentru

simplificarea expunerii).
Perioada proprie a modului fundamental de vibraie pentru o bar dreapt de
lungime l0 dublu articulat
T=
2l02
g
EI
Din condiia T 0.06 sec (pentru ca CNS = 1.0), cu datele de la 4.2,

rezult l0 522 cm
Aleg l0 = 500 cm
4.4. Calculul forei seismice de proiectare

Acceleraia seismic de proiectare ag = 0.28g { fig.3.1}
Coeficientul de importan stabilit de investitor CNS = 1.8 {10.3.1.3.1.(1)}
Coeficientul de amplificare CNS = 1.0 (pentru T0 < 0.06 s) { tab. 10.2}
Prindere ductil, coeficient de comportare qCNS = 2.5 {tab.10.2}
Coeficientul Kz = 3 (z H) {10.3.1.2.(1)}
4.4.2. Fora seismic orizontal
FCNS (H) =
CNSa g CNS K z
q CNS
m CNS =
1.8x 0.28gx1.0x 3.0 100

60.5daN / m
2.5
g
{10.3.1.2.(1)}
4.4.3. Fora seismic vertical

Acceleraia seismic vertical { rel.3.16}: avg = 0.7 ag 0.7 x 0.28 g =
0.196 g 0.2 g
Fora seismic vertical: FCNS(V) = 0.7 FCNS(H) 0.7 x 60.5 = 42.5 daN/m
4.4.4. Combinarea forelor seismice pe cele dou direcii
9
Pentru verificarea rezistenei conductei, ncrcrile de pe cele dou direcii se

nsumeaz dup cum urmeaz
Ipoteza 1:
- FCNS(V1) = g + FCNS(V) = 100.0 + 42.5 = 142.5 daN/m
- FCNS(H1) = 0.3 FCNS(H) = 0.3 x 60.5 = 18.1 daN/m
2
2
( V1 ) + FCNS
( H 1 ) = 142.5 2 + 18.12 = 143.6 daN/m
- FCNS (1) = FCNS
Ipoteza 2:
- FCNS(V2) = g +0.3 FCNS(V) = 100.0 + 0.3 x 42.5 112.8 daN/m
- FCNS(H2) = FCNS(H) = 60.6
2
2
- FCNS (2) = FCNS
( V2 ) + FCNS
(H 2 ) = 112.8 2 + 60.5 2 = 128.0 daN/m < FCNS(1)
ncrcarea total de calcul este deci max {FCNS(1), FCNS(2)} FCNS = 143.6
daN/m
4.5. Verificarea rezistenei conductei
1.436x 500 2
= 44875daNcm
8
M 44875
Efortul unitar n oel este = =
166.0daN / cm 2 < Ra
W
270
Momentul ncovoietor
M=
4.6. Eforturi de proiectare pentru prinderi

Reaciunea vertical { 10.4.1.2.(1)}
RV = 5.0 x [g + 1.3FCNS(V)] = 5.0 x (100 +1.3 x 42.5) 775 daN
Reaciunea orizontal
RH = 5.0 x 1.3 x FCNS(H) = 5.0 x 1.3 x 60.5 390 daN
10
EXEMPLUL 1.1 Structur metalic etajat cu dou plane de simetrie.
1.1.1 DESCRIEREA STRUCTURII

Se analizeaz rspunsul la aciunea seismic al unei cldiri pentru birouri cu 8
(P+7E) niveluri, cu structur metalic, amplasat n Bucureti (fig. 1).
Structura este alctuit dintr-un nucleu central care preia forele orizontale
corespunztoare aciunii seismice i un subsistem format din stlpi perimetrali care preiau
numai ncrcrile gravitaionale ce le revin. Nucleul central este alctuit din patru cadre
metalice cu contravntuiri prinse excentric la noduri, n care toate prinderile barelor la
noduri sunt rigide. Prinderile grinzilor care leag stlpii perimetrali ntre ei i ale grinzilor
care leag stlpii perimetrali de nucleul central sunt articulate. Planeele sunt elemente
compozite cu grinzi metalice i plac de beton armat turnat pe tabl cutat. Pereii
interiori i exteriori sunt uori. Oelurile folosite sunt Fe 360 i Fe 510.
Seciunile barelor sunt prezentate n figura 1 i n tabelul 1.
1.1.2 SCHEMA DE CALCUL LA ACIUNEA SEISMIC
Subsolul este realizat sub forma unei cutii rigide aezat pe un radier general.
Acceptnd cutia rigid ca reazem ncastrat, fora tietoare de baz produs de aciunea
seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul zero al cldirii.
Deoarece structura are forma regulat n plan i elevaie, efectele aciunii seismice
se stabilesc pe modele plane corespunznd celor dou direcii principale x i y paralele cu
planele de simetrie ale cldirii. Nu este necesar luarea n considerare a componentei
verticale din aciunea seismic.
Pentru cadrul plan din figura 1 s-au efectuat calcule pentru obinerea distribuiei
forelor seismice convenionale de nivel folosind metoda simplificat i metoda analizei
modale spectrale.
Sub aciunea cutremurelor severe, disiparea energiei are loc numai n articulaiile
plastice, care n ansamblul lor formeaz mecanismul plastic global. Toate elementele
structurale situate n afara zonelor plastice trebuie s lucreze esenial n domeniul elastic
la forele orizontale asociate mecanismului plastic global.
Mecanismul plastic global acceptat conine articulaii plastice la capetele linkurilor i la bazele stlpilor nucleului central i perimetrali.
Seciunea 1-1
13
2
11
11
11
11
11
11
11
11
11
11
11
10
10
10
10
10
10
7 * 3400 = 23800
13
9
1
13
1
13
11000
2
13
2200
2
13
2
13
13
1
11
+ 28,2 m
13
9
13
1
13
1
13
1
13
2
13
2
13
2
1
13
11000
4400
+ 0.00
11000
33000
Figura 1 Seciune transversal i tipuri de seciuni conform tabelului 1

y
Plan
2200
G3
1
11000
G1
2
G2
G4
11000
G5
G3
33000
3
G2
G1
11000
4
11000
11000
11000
33000
Figura 2 Planeu curent
Tabelul 1
Stlpi perimetrali
Sec.
Seciune
A
iz
Wy
Ai
iy
Wpy
Iy
Sec. nr. Sec. nr. Oel
nr.
tip
mm2 mm2 mm mm
mm3
mm3
mm4
PLAST ETABS
1 HTM 650x576 73400 24300 288 76,1 1653E+04 1982E+04 6100E+06
8
5
Fe 360
2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1188E+04 3500E+06
9
6
Fe 360
Stlpi centrali
Sec.
Seciune
A
iz
Wy
Ai
iy
Wpy
Iy
S. n. S. n. Oel
nr.
tip
mm2 mm2
mm
mm
mm3
mm3
mm4
P
E
5 2-HTM 650x576 146800 97700 210,83 224,17 1768E+04 2400E+04 65252E+05 1
1 Fe 510
6 2-HTM 650x472 120200 80400 206,44 217,56 1438E+04 1920E+04 51227E+05 2
2 Fe 510
P = PLAST; E = ETABS
Contravntuiri
Sec.
Seciune
A
iz
Wy
Ai
iy
Wpy
Iy
nr.
tip
mm2 mm2 mm mm
mm3
mm3
mm4
PLAST ETABS
2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1180E+04 3500E+06
1
1
Fe 510
9 HTM 650x258 33000 10600 274 70,9 750E+04 852E+04 2476E+06
2
2
Fe 510
Grinzi centrale
Sec.
nr.
10
11
4
Seciune
tip
HE 550 A
HE 500 A
HE 450 A
A
mm2
21200
19800
17800
Ai
mm2
6450
5600
4820
iy
mm
230
210
189
iz
Wy
mm
mm3
71,5 415E+04
72,4 355E+04
72,9 290E+04
Wpy
Iy
mm3
mm4
PLAST ETABS
462E+04 1119E+06
2
2
Fe 510
394E+04 8697E+05
3
3
Fe 510
322E+04 6372E+05
4
4
Fe 510
Ai
mm2
5910
iz
Wy
iy
mm mm
mm3
223 44,5 244E+04
Wpy
Iy
mm3
mm4
PLAST ETABS
278E+04 6712E+05
1-6
1-6
Fe 360
Grinzi perimetrale
Sec.
nr.
13
Seciune
tip
IPE 550
A
mm2
13400
Dimensiunile seciunilor
Sec.
nr.
1
2
4
5
6
9
10
11
13
h
mm
738
684
440
738
712
660
540
490
550
b
mm
323
308
300
323
316
302
300
300
210
ti
mm
41,4
26,4
11,5
41,4
34,5
18
12,5
12
11,1
tf
mm
75
48,1
21
75
62
36
24
23
17,2
r
mm
27
27
27
27
27
27
27
27
24
d
mm
534
533.8
344
534
534
534
438
390
467
h/b
Y-Y
Z-Z
b/2tf
d/ti
Clasa
2,285
2,221
1,467
2,285
2,253
2,185
1,800
1,633
2,619
b
b
a
b
b
a
a
a
a
c
c
b
b
b
b
b
b
b
2.15
3.20
7.14
2.15
2.55
4.19
6.25
6.52
6.10
12,90
20,22
29,91
12,90
15,48
29,67
35,04
32,50
42,07
1
1/0,81
1/0,81
1
1
1
0,81
0,81
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Fe360/Fe510
1.1.2.1 ncrcri gravitaionale normate
ncrcri pe planeul de acoperi
ncrcri permanente: G p = 6,0 kN/m2 (tabla cutata - 0,1 kN/m2; plac beton
0,11 25 = 2,75 kN/m2; ap - 2,50 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals - 0,15
kN/m2)
ncrcri variabile
(conform CR1-1-3-2005)
zpada:
s k = i C e C t s 0 ,k = 0,8 0,8 1,0 2,00 = 1.28 kN/m
ncrcri pe planeele curente

ncrcri permanente: G p = 5,5 kN/m2 (tabl cutat - 0,1 kN/m2; plac beton 0,11 25 = 2,75 kN/m2; greutate proprie structur -
0,60 kN/m2; pardoseal - 0,40

kN/m2; perei interiori - 1,00 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals - 0,15 kN/m2)
Perei exteriori: qe = 3 kN/m
ncrcri variabile Qki : qk = 1.5 kN/m2 corespunztoare categoriei A de construcii
(locuine), conform [SR-EN 1991-1-1:NA].
1.1.2.2 Combinaii de ncrcri de calcul
Combinaiile aciunii seismice cu alte ncrcri pentru verificri la starea limita
ultima se fac conform [CR0-2005] cu relaia 4.15
k, j
+ I AEk + 2,iQk ,i
n care se noteaz:
Gk , j = G p ncrcrile permanente normate
Qk ,i = Qi ncrcrile variabile normate
2,i = 0,4 corespunde tabelului 4.1 din [CR0-2005],

AEk ncrcarea de calcul a aciunii seismice
I = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P100-1/2004], pentru clasa III

de importan.
ncrcri pe planeul de acoperi
G +
p
Cu 2,i = 0,4 , Qi = sk ,
rezulta
G +
p
2, i
Qi
= 6 kN/m si
2
Qk ,i = 0,4 1,28 = 0,512 kN/m
2,i
Qi = 6.512 kN/m
2, i
ncrcri pe planeele curente

q = G + Q = 5,5 + 0,4 1,5 = 6,10 kN/m2
2, i
p
2200
1
A1
B1
A2
B2 CV1
R = 78,8 kN
q = 6,512 kN/m2
CV1
C1
D1
C2
D2
1,1q
CV2
CV2
1,1q
3
a
2200
A1
B1
C1
qe
R = 73,81 kN
q = 6,1 kN/m 2
qe = 3,0 kN/m
D1
1
R
A2
B2 CV1
C2
CV1
D2
1,1q
CV2
CV2
1,1q
b
Figura 3 ncrcri pe planee: a de acoperi; b peste etajele 1 7 i parter
Planee peste etajele 1 7 i parter: cu 2,i = 0,4

q = 5,5 + 0,4 1,5 = 6,1 kN/m2 ; qk = 1,5 kN/m
1.1.2.3 ncrcri de calcul aferente stlpilor

Planeul de acoperi (fig. 3, a)
p = q 2,2 = 6,512 2,2 = 14,33 kN/m ; R = 14,33
11
= 78,80 kN
2
Planee peste etajele 1 7 i parter (fig. 3, b)

p = q 2,2 = 6,1 2,2 = 13,42 kN/m ; R = 13,42
11
= 73,81 kN ; qe = 3 kN/m
2
5
ncrcrile gravitaionale sunt prezentate n figura 4, iar greutile de nivel aferente

cadrului sunt prezentate n figura 5.
1.1.3 CALCULUL STRUCTURII LA ACIUNEA SEISMIC N DOMENIUL
ELASTIC. METODA CURENT DE PROIECTARE
1.1.3.1 Calculul forei tietoare de baz
a. Calculul forelor seismice static echivalente
Conform [1], fora tietoare de baz se obine cu relaia
Fb = I S d (T1 ) m
n care:
S d (T1 ) este ordonata din spectrul de rspuns de proiectare pentru perioada
fundamentala T1 ;
T1 este perioada fundamental de vibraie a cldirii (de translaie);
W este rezultanta tuturor forelor gravitaionale (permanente i utile) aferent
8
cadrului, W = Wi = 28186 kN.

i =1
Pentru cldiri cu nlimea pn la 40 m, perioada fundamental se poate

determina cu relaia aproximativ din [1], Anexa B.
a.1. Metoda simplificat
T1 = Ct H 3 4
Pentru structuri cu contravntuiri prinse excentric la noduri, Ct = 0,075 .

cldirii este H = 28,2 m.
P2
P4
P6
P6
P4
P2
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
nlimea
P1 = 5x73,81+3x11=402,5 kN
P2 = 5x78,8=394 kN
P3 = 5,2x73,81=303,81 kN
P4 =409,76 kN
P5 = 3x73,81=221,43 kN
A2
B2
CV1 CV1
C2
P6 = 78,8x3=236,4 kN
D2
Figura 4 ncrcri gravitaionale cadru central
W2
W1
W1
33x33
4x33x3
6,1 +
= 3520 kN
2
2
33x33
W2 = 2 x 6,512 = 3546 kN
W1 =
W1
W1
W = 28186 kN
8
W1
i=1
W1
W1
Figura 5 Fore gravitaionale de nivel

Cu aceste valori rezult
T1 = 0,075 ( 28,2)
S d (T ) = a g
(T )
= 0,918 sec > TB = 0,16 sec
pentru T > TB
q
a g = 0,24 g din [1], fig. 3.1, corespunde oraului Bucureti pentru care
TC = 1,6 sec .
Spectrul de rspuns elastic elastic are expresia:
(T ) = 0 pentru TB < T < TC
Pentru cadre cu contravntuiri prinse excentric la noduri, conform [1], tabelul 6.3,
factorul de comportare q care considerar capacitatea structurii de a disipa energia
indus de micarea seismic pentru o clas de ductilitate H este:
q=5
u
1
Se poate considera u 1 = 1,1 urmnd a se verifica rezerva de rezisten printr-un

calcul static incremental neliniar biografic.
q = 5 1,1 = 5,5 i (T1 ) = (0,918) = 2,75
Rezult
S d (T1 ) = 0,24 9,815 2,75
1
= 1,1778
5,5
i fora tietoare de baz
Fb = 1,0 1,1778 2872 0,85 = 2875 kN
Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale rezult un coeficient seismic

2875
100 = 10,2 % .
global de
28186
a.2. Metoda aproximativ Rayleigh
Pentru determinarea perioadei fundamentale proprii de vibraie se poate utiliza
relaia (B.1) din anexa B:
T1 = 2
Wi d i2
i =1
n
g Wi d i
i =1
ncrcrile gravitaionale Wi sunt reprezentate n figura 5. Deplasrile pe direcia

gradelor de libertate dinamice (translaiile orizontale ale planeelor considerate diafragme
orizontale infinit rigide n planul lor) s-au determinat cu programul de calcul ETABS.
Pentru calculul acestora se ncarc structura cu fore laterale Wi , ca n figura 6.
W2
d i (m)
s iI
s i2
s i3
0,21575
0,02796
-0,0265
-0.002346
0,20165
0,0258
-0,01419
0.001385
0,18289
0,02293
0,00079
0.021467
0,15983
0,01951
0,01435
0.023021
0,13201
0,01557
0,02302
0.0006006
0,09963
0,01126
0,02483
-0.015409
0,06499
0,00698
0,020094
-0.025443
0,03208
0,00328
0,011086
-0.01789
W1
W1
W1
W1
W1
W1
W1
Figura 6
8
Wi d i = 3838 kNm
Wi
si 1 = 47 ,86
i =1 g i
mi s i 1 =
i =1
i =1
8
Wi d i2 = 630,6 kNm2
Wi 2
si 1 = 9,815
i =1 g i
mi si21 =
i =1
i =1
8
Wi xi = 459700 kNm2
i =1
8
Wi xi2 = 9212000 kNm2

i =1
conform formulei (B.1) rezult:

630,6
T1 = 2
= 0,8129 sec
9,815 3838
i conform formulei (B.2):
T1 = 2 d = 2 0,21575 = 0,92898 sec
n urmtorul tabel sunt sintetizate valorile perioadelor calculate cu relaiile
aproximative din anexa B i prin rezolvarea problemei de valori proprii:
T1 (s)
(B.3)
0,9178
Relaia din [1]

(B.1)
0,8129
(B.2)
0,92898
Analiz
modal
0,8202
8
a.3. Metoda analizei modale.

Perioadele obinute pentru modul propriu fundamental cu relaia Rayleigh i
respectiv prin rezolvarea problemei de valori proprii din dinamica corpurilor deformabile
2
, sunt foarte apropiate. Deoarece perioada fundamental se
K 2 M = 0 , unde i =
Ti
gsete n domeniul TB < T1 < TC , indiferent de metoda folosit, (T1 ) = 2,75 , fr s
afecteze valoarea din spectrul de rspuns elastic.

Pentru primele trei moduri de vibraie au rezultat urmtoarele valori ale
perioadelor i coeficienilor de echivalen modali (factorilor de participare a maselor
modale efective):
Modul propriu de vibraie
1
2
3
0,8202
0,2735
0,1559
0,798
0,127
0,042
T (s)
x ,i
x ,i
0,967
Distribuia forelor seismice pe nlimea cldirii se poate obine pentru fiecare din
metodele utilizate astfel:
a1) Distribuia liniar - conform relaiei (4.6) din [1]
mz
Fi = Fb 8 i i , pentru i=1,8
mi zi
i =1
sau deoarece Wi = mi g , se poate scrie:

Wz
Fi = Fb 8 i i
Wi zi
i =1
n care:
8
W z
i =1
i i
= 3520 (4,4 + 7 ,8 + 11,2 + 14,6 + 18,0 + 21,4 + 24,8 ) + 3546 28,2 = 459741
de unde:
Fi = 2875
Wi z i
= 0,62535 10 3 Wi z i
459741
a2) Distribuia forelor seismice conform formei proprii fundamentale, relaia (4.5)
din [1]
Fi = Fb
mi s i
8
m s
i =1
i i
= Fb
Wi si
8
W s
i =1
i i
Pentru fiecare din primele trei forme proprii se prezint n tabelul 2 forele seismice
pentru masele rezultate ( mk = m xk )
2292
= 0,798
2872
365,2
=
= 0,127
2872
119,7
=
= 0,0417
2872
modul 1
m1 = 2292 t
x1 =
modul 2
m2 = 365,2 t
x2
modul 3
m3 = 119,7 t
x3
m = 2872 t
Tabelul 2
Metoda
a1
a2
a3
1
2
3
Nivelul
1
96,85
70,64
66,33
89,48
-81,31
2
171,7
150,3
141,2
162,2
115,6
3
246,5
242,5
227,7
200,4
70,03
Fb1 = 2700 kN
Fb 2 = 430,1 kN
Fb 3 = 138,1 kN
4
321,4
335,3
314,9
185,8
-27,30
Fb =
5
396,2
420,2
394,6
115,8
-104,6
3
Fbk2
6
471,1
493,8
463,7
6,377
-97,56
7
545,9
555,6
521,8
-114,5
-6,29
8
625,3
606,6
569,6
-215,5
107,4
= 2737 kN
k =1
Fa de metoda simplificat utilizarea rezultatelor analizei modale produce:

- o
for
tietoare
de
baz,
n
modul
fundamental,
mai
mic
Fb = FbI = 2700 kN < 2875 kN , xI = 0,798 < = 0,85 ;
- utilizarea compunerii primelor trei moduri de vibraie dup regula SRSS nu produce o
majorare semnificativ Fb = 2737 kN FbI = 2700 kN .
Prin urmare, metoda simplificat produce cea mai mare for de baz i respectiv fore
seismice de nivel echivalente sporite cu circa 5%.
b. Efectul torsiunii
La fiecare nivel se va considera un moment de torsiune suplimentar:

M ei = e1i Fi
Efectul torsiunii provine dintr-o posibil repartiie neuniform a maselor i datorit

nesincronismului undelor seismice. Acest efect se reprezint printr-o excentricitate
accidental.
e1i = 0,05Li = 0,05 33,0 = 1,65 m
Li = 33,00 m (cldirea are form ptrat n plan)

Momentul de torsiune va fi preluat de cele 4 cadre contravntuite excentric care
alctuiesc nucleul central
M 1i = 2 S i 11,0 m
Si =
1,65
Fi = 0,075Fi
22,0
10
Aadar fiecare cadru este ncrcat egal cu o for suplimentar S i = 0,075Fi

deoarece cadrele au aceeai rigiditate. Prin urmare, forele orizontale de nivel i fora
tietoare de baz vor trebui amplificate cu coeficientul
= 1 + 0,075 = 1,075
Forele Fi obinute prin metoda simplificat (a1) amplificate cu coeficientul
sunt prezentate n figura 7.
672.20
+28,20
586.84
+24,80
506.43
+21,40
425.92
+18,00
345.51
+14,60
264.99
+11,20
184.58
+7,80
104,11
+4.40
FbI = FbI =3090,58 kN

i=1
Figura 7
c. Calculul eforturilor i deplasrilor laterale
Pentru ncrcrile laterale din figura 7 se stabilesc eforturile N, M, V, i

deplasrile laterale d s pentru cadrul curent. Deoarece structura are aceeai configuraie n
cele dou plane principale, eforturile i deplasrile din aciunea seismic vor fi identice
pentru direciile de aciune 0 x i 0 y . Acest aspect particular elimin necesitatea efecturii
unor calcule distincte pentru cadrul transversal. Eforturile rezultate din aciunea seismic
se vor combina cu eforturile rezultate din ncrcrile gravitaionale permanente conform
relaiei:
Gk , j + I AE ,k + 2,i Qk ,i
Schemele de ncrcri gravitaionale pentru cadrele principale vor fi:
P1 = 5x73,81+3x11=402,5 kN
P8
P10
P10
P8
P1
P7
P9
P9
P7
P1
P1
P1
P7
P9
P9
P7
P1
P4 =3,5x78,8=275,8kN
P1
P1
P7
P9
P9
P7
P1
P5 = 3x73,81=221,43 kN
P9
P9
P7
P1
P2
P4
P6
P6
P4
P2
P2
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P3
P5
P5
P3
P2
P2 = 5x78,8=394 kN
P3 = 3,5x73,81=258,34 kN
P6 = 3x78,8=236,4 kN
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P7
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P7
P9
P9
P7
P1
P8 = 1,7x78,8=133,96 kN
P1
P3
P5
P5
P3
P1
P1
P7
P9
P9
P7
P1
P9 = 1,8x73,81=132,86 kN
P1
P7
P9
P7
P1
P7= 1,7x73,81=125,48 kN
P1
P3
P5
P5
P3
C1 cadrul 2 A-B-C-D
P1
P9
P10 = 1,8x78,8=141,84 kN
C2 cadrul B 1-2-3-4
Figura 8
11
Forele axiale, din stlpii plasai la intersecia celor dou cadre curente, vor rezulta
prin adunarea forelor axiale corespunztoare celor dou scheme de ncrcare
Valorile maxime corespunztoare aciunii seismice se vor combina dup una din regulile
din paragraful 4.5.3.6.1.
n cazul analizat, deoarece sunt satisfcute criteriile de regularitate n plan i pe
vertical, n baza prevederilor aliniatului (6) din paragraful 4.5.3.6 se poate considera
aciunea separat a cutremurului pe cele dou direcii orizontale principale fr a se face
combinaiile din aliniatele (2) sau (3) din acelai paragraf [1].
Din motive de simetrie geometric i de ncrcare nu este necesar realizarea
combinaiilor de semn pentru aciunea seismic.
d. Verificarea deplasrilor maxime.
Deplasrile relative de nivel inelastice dr se verific folosind relaiile din capitolul

4, paragraful 4.5.4 i din anexa E pentru starea limit de serviciu SLS i respectiv pentru
starea limit ultim ULS.
Pntru starea limit de serviciu SLS condiia pentru deplasarea relativ este:
d rSLS = qd r ,e d rSLS
,a
Pentru tipul de cldire analizat = 0,5 cldire n clasa III de importan, q = 5,5 i
d rSLS
,a = 0,008h . Deplasarea relativ de nivel asociat unui calcul elastic convenional se
obine prin diferena a dou deplasri succesive de nivel:
d r ,e = d i ,e d i 1,e
Iar h = nlimea de nivel.

Pntru starea limit ultim ULS condiia pentru deplasarea relativ este:
d rULS = cqd r ,e d rULS
,a
n care
c = 2 pentru T TC / 3
c = 1 pentru T 0,8TC
i d rULS
,a = 0,02 h .
nalimile de nivel sunt prezentate n figura 1. Perioada proprie fundamental de vibraie
are valoarea T = 0,918 sec perntru care corespunde prin interpolare liniar c = 1,4846 .
Deplasrile de nivel sunt deplasrile elastice obinute pe cadrul ncrcat cu forele din
figura 6 i au valorile din tabelul 3.
Tabelul 3
SLS
SLS
ULS
d r ,e
Nivelul Deplasare
d r ,a
d rULS
dr
dr
,a
elastic d i ,e
8
7
6
5
4
3
2
1
0
0,03048
0,02807
0,02492
0,02118
0,01692
0,01227
0,00763
0,00360
0,00000
0,00241
0,00315
0,00374
0,00426
0,00465
0,00464
0,00403
0,00360
0,006630
0,008663
0,010290
0,011720
0,012790
0,012760
0,001108
0,000990
0,0272
0,0352
0,01970
0,02572
0,03054
0,03479
0,03797
0,03789
0,03291
0,02940
0,068
0,088
12
EXEMPLUL 1.2. STRUCTUR DUAL DIN BETON ARMAT, NEREGULAT N

PLAN I N ELEVAIE
1.2.1. DESCRIEREA STRUCTURII
Se determin rspunsul la aciunea seismic al unei cldiri pentru birouri amplasat n
Bucureti, avnd subsol, parter i cinci etaje. Cldirea are o form neregulat n plan i pe
vertical, impus de configuraia terenului, dar i din motive arhitectonice.
Structura de rezisten este de tip dual, fiind alctuit din cadre longitudinale, cadre
transversale i perei structurali. n figura 1 se prezint planul de cofraj pentru planeul peste
subsol, n figura 2 planul de cofraj al planeelor curente, iar n figura 3 planul de cofraj al
planeului de acoperi. Cadrul longitudinal din axa 1 i cadrul transversal din axa F conin stlpi
circulari cu diametrul de 80 cm i grinzi dreptunghiulare cu dimensiunile seciunii transversale
30 x 60 i 30 x 50 cm. La ultimul nivel, stlpii de col sunt de form ptrat cu dimensiunile
60 x 60 cm, stlpii cureni sunt de form dreptunghiular cu dimensiunile 40 x 60 cm, iar stlpul
de la intersecia axelor F i 3 este circular, cu diametrul de 60 cm. Cadrele transversale din axele
BE conin stlpii circulari sau dreptunghiulari afereni cadrelor longitudinale i perei cu
grosimea de 40, respectiv 30 de cm. n axa transversal A este plasat un perete structural din
beton armat cu grosimea de 40 cm.
La evaluarea forelor seismice convenionale s-a inut seama de tubul casei liftului, care
are perei de 30 cm grosime. Dimensiunile n plan ale pereilor din beton armat au fost stabilite
prin ncercri, cu scopul de a evita prezena torsiunii n primele dou moduri de vibraie.
nlimile grinzilor longitudinale i transversale se ncadreaz n raportul l / 10 , l fiind lungimea
acestora interax. Planeele curente i de acoperi au grosimea de 14 cm, iar planeul peste subsol
are grosimea de 15 cm. nlimile de nivel sunt de 2,78 m la subsol, 4,20 m la parter, 3,65 m la
etajele 14 i 3,35 la ultimul etaj, care este retras. n figurile 4 i 5 se prezint seciunile verticale
A-A i B-B prin cldire.
La realizarea elementelor structurii de rezisten s-au folosit beton C20/25 i oel PC52.
1.2.2. SCHEMA DE CALCUL PENTRU VERIFICAREA LA ACIUNEA SEISMIC
Subsolul realizat sub forma unei cutii rigide are perei perimetrali cu grosimi de 30 i 40
cm i este rezemat pe un radier general cu placa de 30 cm grosime i cu grinzi ntoarse de 50 cm
lime i 1,00 m nlime.
Acceptnd cutia rigid a subsolului ca un reazem ncastrat, fora tietoare de baz
produs de aciunea seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul -0.08 m al cldirii.
Deoarece structura nu are o form regulat n plan i n elevaie, efectele aciunii seismice
se vor stabili pe un model spaial, conform anexei C din normativul P100-1/2004.
Nu se va considera n calcul componenta vertical a aciunii seismice.
Forele seismice orizontale convenionale se vor stabili pentru fiecare direcie principal a
ansamblului structural. Aceste direcii se obin prin calcul modal, pe baza primei forme proprii
de vibraie de translaie, pentru care factorul modal de participare la torsiune are valoarea cea
mai mic ( ,k 0 ).
1.2.2.1. ncrcri gravitaionale normate
ncrcri pe planeul de acoperi (teras necirculabil)

-
ncrcri permanente G p
0,14 m 25 kN/m 3 = 3,50 kN/m 2
planeu:
termoizolaie + hidroizolaie:
1,70 kN/m 2
1
spaiu tehnic:
0,30 kN/m 2
plafon fals:
0,15 kN/m 2
G p = 5,65 kN/m 2
-
ncrcri variabile Qki
zpad:
sk = c ce ct s0, k = 0,8 0,8 1,0 2,0 = 1,28 kN/m 2
(conform CR 1-1-3-2005)
util:
qk = 0,75 kN/m2
(conform SR-EN 1991-1-1, tabel NA. 6.10)
n calcule se introduce valoarea maxim, s k = 1,28 kN/m 2 .
ncrcri la nivelul planeului peste etajul 4

-
0,14 m 25 kN/m 3 = 3,50 kN/m 2
planeu:
spaiu tehnic:
0,30 kN/m 2
termoizolaie + hidroizolaie:
1,70 kN/m 2
plafon fals:
0,15 kN/m 2
perei despritori:
1,00 kN/m 2
G p = 6,65 kN/m 2
-
util: qk = 2,0 kN/m2 , corespunztor categoriei B cldiri pentru

birouri (conform SR-EN 1991-1-1, tabele NA. 6.1 i NA. 6.2)
ncrcri la nivelul planeelor curente (peste parter i etajele 1, 2 i 3)

-
0,14 m 25 kN/m 3 = 3,50 kN/m 2
planeu:
pardoseal: 0,08 m 22 kN/m 3 = 1,76 kN/m 2
spaiu tehnic:
0,30 kN/m 2
plafon fals:
0,15 kN/m 2
perei interiori (gips-carton):
0,50 kN/m 2
G p = 6,21 kN/m 2
-
util: qk = 2,0 kN/m2
ncrcri permanente perimetrale din nchideri

a) Perei cortin ( 0,50 kN/m 2 de perete) n faadele principal i lateral dreapta,
la nivelul planeelor peste:
- parter
4,20 + 3,65
0,50 = 1,97 kN/m
2
etajele 1, 2 i 3
3,65 0,50 = 1,83 kN/m
etajul 4
3,65 + 3,35
0,50 = 1,75 kN/m
2
b) Perei din crmid cu goluri, de 30 cm grosime, n axele 4, 5 i 6 ( 5,3 kN/m 2

de perete) la nivelul planeelor peste:
- parter
(4,20 0,5) 5,3 = 19,61 kN/m
- etajele 1, 2 i 3
(3,65 0,5) 5,3 = 16,70 kN/m
- etajul 4
(3,35 0,5) 5,3 = 15,11 kN/m
1.2.2.2. Combinaiile ncrcrilor de calcul n cazul aciunii seismice
Pentru verificri la starea limit ultim se realizeaz combinaii ale aciunii seismice cu
alte ncrcri conform CR 0-2005, folosind relaia 4.15:
Gk , j + I AEk + 2,i Qk ,i
n care:
Gk , j = G p sunt ncrcrile permanente normate,

Qk ,i = Qi reprezint ncrcrile variabile normate,
2,i = 0,4 corespunde tabelului 4.1 din CR 0-2005,

AEk reprezint ncrcarea de calcul a aciunii seismice,
I = 1,0 este factorul de importan a cldirii pentru clasa III de importan, conform
P100-1/2004.
ncrcri pe planeul de acoperi (fig. 6)

G p + 2,i Qi
n care: 2,i = 0,4 ; Qi = sk = 1,28 kN/m 2 ;
Rezult:
G p = 5,65 kN/m 2
2,i Qi = 0,4 1,28 = 0,512 kN/m 2

G p + 2,i Qi = 6,162 kN/m 2
ncrcri pe planeul peste etajul 4 (fig. 7)

G p = 6,65 kN/m 2
2,i = 0,4 ; Qi = qk = 2,0 kN/m 2 ;
G p + 2,i Qi = 6,65 + 0,4 2,0 = 7,45 kN/m 2

- perei cortin:
G = 1,75 kN/m
p
zidrie de umplutur:
G p = 15,11 kN/m
ncrcri la nivelul planeelor peste etajele 1, 2, 3 i parter (fig. 8)

G p = 6,21 kN/m 2
3
2,i = 0,4 ; Qi = qk = 2,0 kN/m 2 ;
G p + 2,i Qi = 6,21 + 0,4 2,0 = 7,01 kN/m 2

- perei cortin: G p = 1,83 kN/m ( 1,97 kN/m la planeul peste parter)
- zidrie de umplutur: G p = 16,70 kN/m ( 19,61 kN/m la planeul
peste
parter)
ncrcrile la nivelul planeelor servesc la definirea maselor de nivel
G p + 2,iQi ; g = 9,81 m/s 2 = acceleraia gravitaional
mk =
g
i a ncrcrilor gravitaionale considerate n combinaia care conine aciunea seismic.
1.2.3. CALCULUL STRUCTURII LA ACIUNEA SEISMIC N DOMENIUL
ELASTIC. METODA CALCULUI MODAL CU SPECTRE DE RSPUNS
Cldirea analizat nu satisface condiiile de regularitate n plan i pe vertical datorit
formei sale n plan, variaiei pe nlime a limii consolelor din axa 1, precum i poziiei retrase
a etajului 5 fa de etajele curente. Ca urmare, calculul la aciunea seismic se va efectua pe un
model spaial.
Modelul consider planeele infinit rigide n planul lor i neglijeaz aportul plcii, prin
zona activ aferent, la definirea rigiditii grinzilor. Masele calculate din ncrcrile
gravitaionale stabilite anterior se consider distribuite uniform la nivelul planeelor cldirii. La
acestea se adaug masele aferente stlpilor, grinzilor i pereilor de la fiecare nivel.
Masele concentrate i coordonatele centrului maselor se pot calcula automat, cu
programe de calcul specializate, sau manual. n modelul spaial, n centrul maselor de nivel se
vor considera trei grade de libertate dinamic, i anume translaii pe dou direcii perpendiculare
din planul orizontal, Ox i Oy , i rotirea n jurul axei verticale Oz .
Analiza modal pe un model spaial va urmri determinarea urmtoarelor elemente:
- poziia centrului maselor i a centrului de rigiditate de la fiecare nivel;
- vectorii i valorile proprii;
- caracterul oscilaiilor corespunztor fiecrui mod propriu de vibraie;
- conformarea de ansamblu, pentru eliminarea oscilaiilor de torsiune din primele dou
moduri proprii de vibraie;
- coeficienii de echivalen modal (factorii de participare a maselor modale efective);
- determinarea direciilor principale de oscilaie;
- calculul forelor seismice modale;
- compunerea rspunsurilor modale obinute prin considerarea aciunii seismice
independent, dup fiecare direcie principal de oscilaie;
- compunerea rspunsurilor asociate celor dou direcii principale de oscilaie;
- evidenierea efectului torsiunii generale provenite din distribuia neuniform a
maselor de nivel i din variaia spaial a micrii seismice a terenului.
Fig. 1 Plan cofraj planeu peste subsol (la cota -0,08 m)

5
Fig. 2 Plan cofraj planeu peste parter i etajele 14 (la cotele +4,12 m; +7,77 m; +11,42 m; +15,07 m; +18,72 m)
6
Fig. 3 Plan cofraj planeu de acoperi (la cota +22,07 m)

7
Fig. 4 Seciunea vertical A-A

8
Fig. 5 Seciunea vertical B-B

9
6,162 kN/m2
Fig. 6 ncrcri normate la nivelul planeului de acoperi (peste etajul 5)

1,75 kN/m
1,75 kN/m
15,11 kN/m
7,45 kN/m2
15,11 kN/m
1,75 kN/m
Fig. 7 ncrcri normate la nivelul planeului peste etajul 4
7,01 kN/m2
(1,97 kN/m)
1,83 kN/m
(1,97 kN/m)
1,83 kN/m
(19,61 kN/m)
16,70 kN/m
(19,61 kN/m)
16,70 kN/m
1,83 kN/m
(1,97 kN/m)
Fig. 8 ncrcri normate la nivelul planeelor peste etajele

1, 2 i 3, respectiv peste parter (valorile din parantez)
10
1.2.3.1. Modelul spaial al cldirii
1.2.3.1.1. Elementele de rezisten

Structura de rezisten este compus din perei structurali, stlpi i grinzi.
n figura 9 se prezint modelul spaial n ansamblu, iar n figurile 10 i 11 se prezint
elementele de rezisten de la un etaj curent, respectiv de la ultimul etaj. Nu s-au considerat n
model golurile prevzute n planee pentru casa scrii i lift.
Pentru descrierea ansamblului structural s-a ales urmtorul sistem global de axe: n planul
structurii, axa X, paralel cu axa 1 a structurii, i axa Y, perpendicular pe axa X; normal pe
planul structurii, axa vertical Z.
n tabelele 1 i 2 sunt prezentate dimensiunile i caracteristicile geometrice principale ale
grinzilor i stlpilor n raport cu axele locale ale acestora. La grinzi, axa locala z este paralel cu
axa global Z. La stlpi, axele locale corespund direciilor principale de inerie ale seciunilor
transversale.
Tabelul 1
Grinzi
Sec. b [m] h [m] A [m2]
AT [m2]
It [m4]
Iy [m4]
Iz [m4]
1
0,30
0,60
0,180
0,150
0,003708
0,005400
0,001350
2
0,30
0,50
0,150
0,125
0,002817
0,003125
0,001125
3
0,01
0,01
grind fictiv
4
0,20
0,40
0,080
0,067
0,000732
0,001067
0,000267
5
0,20
0,40
0,080
0,067
0,000732
0,001067
0,000267
6
0,30
2,10
0,525
0,017200
0,231500
0,004725
7
0,30
1,55
0,388
0,012250
0,093100
0,003488
8
0,30
1,25
0,313
0,009550
0,048830
0,002813
Tabelul 2
Stlpi
Sec.
Tip
1
4
5
6
7
8
9
10
circular
dreptunghiular
definit
definit
dreptunghiular
T
dreptunghiular
dreptunghiular
b ()
[m]
0,800
0,400
0,640
0,812
0,300
1,200
0,600
0,600
h
[m]
0,6
1,2
1,0
0,6
1,2
0,4
0,6
tp
ti
[m] [m]
0,3 0,3
-
A
[m2]
0,503
0,240
0,552
0,478
0,180
0,720
0,240
0,360
It
[m4]
0,040210
0,007512
0,022430
0,016700
0,003708
0,022920
0,007512
0,018250
Iy
[m4]
0,020110
0,007200
0,057460
0,030680
0,005400
0,091800
0,003200
0,010800
Iz
[m4]
0,02011
0,00320
0,01682
0,02206
0,00135
0,04800
0,00720
0,01080
Grinda fictiv 3, modelat cu elemente finite de bar dublu articulat, este utilizat pe
linia pereilor structurali pentru definirea ncrcrilor gravitaionale provenite din zona aferent
planeelor.
Pereii structurali sunt grupai n cinci ansambluri notate cu W1W5, avnd dimensiunile
din proiect.
Modulul de elasticitate al betonului n grinzi, stlpi i perei este 300000 daN/cm2, iar
greutatea specific a acestuia este 25 kN/m3.
11
Fig. 9 Modelul spaial cu elemente finite al suprastructurii cldirii (P+5E)
(a)
(b)
Fig. 10 (a) Modelarea cu elemente finite a elementelor de rezisten (stlpi, grinzi, perei)
aferente unui etaj curent (b) Dispunerea pereilor structurali la etajul curent
12
(a)
(b)
Fig. 11 (a) Modelarea cu elemente finite a elementelor de rezisten (stlpi, grinzi, perei)
de la ultimul nivel (b) Dispunerea pereilor structurali la ultimul nivel
Fig. 12 Seciunile transversale ale stlpilor

1.2.3.1.2. Mase
n tabelul 3 se prezint distribuia maselor din ncrcrile gravitaionale i coordonatele
centrelor maselor (CM), pe niveluri. Poziia centrelor de mas, raportat la sistemul de axe n
care este descris structura, se calculeaz cu relaiile:
13
mi, j yi, j
mi, j xi, j
xCM ,i =
j =1
n
mi, j
j =1
, yCM ,i =
j =1
n
mi, j
i = nivel
j = element
j =1
Pentru structura analizat, i ia valori de la 1 la 6.
Planeu peste
nivelul
Masa
mx = my
[t]
Momentul de inerie
al masei
[tm]
Etaj 5
Etaj 4
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
153,343
306,040
291,374
288,313
285,258
290,449
11990
28500
27160
26810
26470
26980
Tabelul 3
Coordonatele
centrelor maselor
yCM
xCM
[m]
[m]
18,712
4,566
18,925
4,044
18,882
4,213
18,897
4,285
18,912
4,355
18,852
4,512
Tabelul 4 conine masele de nivel provenite de la stlpi, grinzi i perei.

Tabelul 4
Planeu peste nivelul
Etaj 5
Etaj 4
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
Subsol
TOTAL
Stlpi
[t]
18,382
45,703
54,643
54,643
54,643
58,760
31,438
318,0
Grinzi
[t]
47,994
67,914
69,047
68,710
68,374
69,309
391,0
Perei
[t]
25,056
60,159
70,205
70,205
70,205
75,495
40,392
412,0
Masele totale de nivel i poziiile centrelor maselor corespunztoare sunt prezentate n

tabelul 5.
Tabelul 5
Coordonatele
Momentul de inerie
Masa
centrelor maselor
Planeu peste
al masei
mx=my
nivelul
yCM
xCM
[t]
[tm]
[m]
[m]
Etaj 5
244,777
18950
19,37
5,11
Etaj 4
479,821
46280
19,04
4,51
Etaj 3
485,273
48940
18,79
4,57
Etaj 2
481,874
48520
18,80
4,62
Etaj 1
478,484
48100
18,80
4,67
Parter
494,016
49710
18,77
4,80
TOTAL
2664,245
260500
n tabelul 6 se prezint rezultantele forelor gravitaionale provenite din greutatea proprie
a elementelor de rezisten i din ncrcrile permanente i variabile calculate la punctul 1.2.2.1.
14
Tabelul 6
Planeu peste
nivelul
Stlpi
[kN]
Grinzi
[kN]
Perei
[kN]
Etaj 5
Etaj 4
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
TOTAL
183,817
457,03
546,426
546,426
546,426
587,595
2867,72
479,935
679,143
690,473
687,105
683,738
693,087
3913,48
250,565
601,591
702,054
702,054
702,054
754,948
3713,27
Permanente +
util
[kN]
1505,06
3003,78
2859,84
2829,79
2799,81
2850,76
15849,04
Total pe nivel
[kN]
2419,34
4741,55
4798,79
4765,38
4732,03
4886,39
26343,50
1.2.3.2 Vectori i valori proprii

Ipoteza planeului infinit rigid n planul su implic trei grade de libertate dinamic
(GLD) pe nivel dou translaii n planului planeului i o rotire n jurul axei normale pe
planeu. Gradele de libertate dinamic de nivel sunt raportate la centrul maselor. Formele proprii
de vibraie se obin prin rezolvarea sistemului de ecuaii algebrice, liniare i omogene:
K k2 M S k = 0 ; k = 1, 2 K n
Pentru cldirea analizat, n = 6 3 = 18 GLD (12 translaii pe direciile X i Y i 6 rotiri n jurul
axei Z). Condiia de compatibilitate pentru sistemul de ecuaii furnizeaz ecuaia algebric:
K k2 M = 0
ale crei soluii sunt ptratele pulsaiilor proprii k2 , cu 1 < 2 < K < k < K < n .
Perioadele proprii de vibraie se obin din pulsaiile proprii:
2
Tk =
; T1 > T2 > K > Tk > K > Tn
n tabelul 7 se prezint perioadele proprii i coeficienii de echivalen modali pentru

primele 10 moduri de vibraie.
Tabelul 7
Coeficienii de echivalen modali
Perioada
Modul de
(factorii
de participare a maselor modale efective)
proprie
vibraie k
x ,k
y ,k
,k
[sec]
x ,k
,k
y ,k
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0,59820
0,55413
0,46347
0,17300
0,14878
0,12645
0,08814
0,07371
0,06716
0,05757
0,5638
0,1408
0,0935
0,1054
0,0192
0,0099
0,0362
0,0024
0,0069
0,0102
0,903
0,1343
0,6213
0,0079
0,0124
0,1489
0,0084
0,0024
0,0416
0,0006
0,0002
0,925
0,0982
0,0020
0,6619
0,0160
0,0024
0,1586
0,0060
0,0001
0,0310
0,0051
0,939
Conform P100-1/2004, paragraful 4.5.3.3.1, aliniatele (7) i (8), pentru evaluarea

rspunsului seismic total sunt suficiente primele moduri proprii de vibraie la care masele modale
efective reprezint cel puin 5% din masa total ( 0,05 ) i suma lor reprezint cel puin 90%
din masa total a structurii ( k 0,9 ). Pentru structura analizat sunt suficiente primele 6
moduri de vibraie. Se observ c primele dou moduri de vibraie reprezint preponderent

oscilaii de translaie dup dou direcii nclinate fa de axele generale X i Y (Fig. 13, 14).
15
Forma a treia de vibraie este o oscilaie general de rsucire (Fig. 15). Componentele vectorilor
proprii corespunztori primelor cinci moduri de oscilaie sunt indicate n tabelul 8.
Tabelul 8
Planeu
Modul de vibraie k (k = 1 5)
peste
Ordonata
Modul 1
Modul 2
Modul 3
Modul 4
Modul 5
nivel
translaie X
s6 x ,k
2.4431E-02
-1.3039E-02
1.1453E-02
2.7964E-02
1.1061E-02
1.3066E-02
2.9073E-02
2.7100E-03
9.4978E-03
-2.8654E-02
1.1193E-03
-2.4115E-04
-3.1277E-03
1.0585E-03
-1.5950E-04
2.2649E-02
-1.1519E-02
8.7048E-03
1.2978E-02
4.3364E-03
1.1230E-02
2.4855E-02
2.9437E-03
4.2055E-03
-1.1037E-02
9.8885E-04
-1.7295E-04
-2.6581E-03
4.6902E-04
-2.1670E-04
1.8847E-02
-9.3222E-03
7.4325E-03
-6.2201E-03 -2.8051E-03
9.0038E-03
1.9541E-02
2.5466E-03
-2.1741E-03
8.2500E-03
8.0349E-04
-1.1176E-04
-2.0795E-03 -1.9984E-04
2.5532E-05
1.4066E-02
-6.7971E-03
5.6565E-03
-2.0138E-02 -7.8638E-03
6.6201E-03
1.3780E-02
1.5819E-03
-6.8239E-03
2.1462E-02
5.8770E-04
-6.3075E-05
-1.4655E-03 -6.9613E-04
2.5542E-04
8.7432E-03
-4.1591E-03
3.5700E-03
-2.2349E-02 -8.7065E-03
4.0599E-03
8.1446E-03
7.8645E-04
-7.5455E-03
2.3202E-02
3.6234E-04
-2.7509E-05
-8.7260E-04 -7.9708E-04
3.1261E-04
3.6507E-03
-1.7409E-03
1.5366E-03
-1.2980E-02 -5.3066E-03
1.6734E-03
3.2836E-03
2.6174E-04
-4.3353E-03
1.3720E-02
1.5555E-04
-7.2163E-06
-3.6474E-04 -4.9313E-04
1.8538E-04
translaieY
Etaj 5
s6 y ,k
rotire Z
s6 ,k
translaie X
s5 x , k
translaieY
Etaj 4
s5 y , k
rotire Z
s5 ,k
translaie X
s4 x ,k
translaieY
Etaj 3
s4 y ,k
rotire Z
s 4 ,k
translaie X
s3 x , k
translaieY
Etaj 2
s3 y , k
rotire Z
s3 ,k
translaie X
s2 x ,k
translaieY
Etaj 1
s2 y ,k
rotire Z
s 2 ,k
translaie X
s1x ,k
translaieY
Parter
s1y ,k
rotire Z
s1 ,k
16
Fig. 13 Modul 1 de vibraie ( x ,1 = 0,564 , y ,1 = 0,1343 , ,1 = 0,0982 , T1 = 0,5982 sec )
Fig. 14 Modul 2 de vibraie ( x , 2 = 0,141 ,
y ,2
= 0 , 621 , , 2 = 0,002 , T2 = 0,55413 sec )
Fig. 15 Modul 3 de vibraie ( x ,3 = 0,093 , y ,3 = 0,008 , ,3 = 0,662 , T3 = 0,46347 sec )

Cunoscnd masele de nivel (tabelul 5) i vectorii proprii de vibraie (tabelul 8), se pot
calcula masa modal generalizat M k cu relaia (C3), masele modale efective m*x ,k , m*y , k i J *,k
cu relaiile (C5) i factorii modali de participare p x ,k , p y ,k i p ,k conform relaiilor (C4).
Masele echivalente modale m* sunt asociate unor sisteme cu 1 GLD echivalente sistemului real
cu 18 GLD i servesc la calcularea forei tietoare de baz modale maxime. Factorii de
participare modali exprim participarea cantitativ a acceleraiei care se manifest la baza
structurii u&&0 (t ) n fiecare ecuaie modal. Ca urmare, p x ,k u&&0 (t ) are semnificaia de for de
inerie modal.
17
De exemplu, n modul fundamental de vibraie se obine:

- Masa generalizat modal
6
[ (
M 1 = mi si2 x,1 + si2 y ,1 + J i si2 ,1 = 1,0 (n cazul vectorilor proprii ortonormai)

1
Factorii de participare modali

p x ,1 =
p y ,1 =
p ,1 =
N =6
mi si x,1 = 38,75853
i =1
N =6
mi si y,1 = 18,91525
i =1
N =6
J i si ,1 = 159,96697
i =1
Masele modale efective

( p )2 (38,75853)2 = 1502,22
m*x,1 = x ,1 =
M1
1,0
m*y ,1
(
p y ,1 )2 (18,91525)2
=
=
= 357,787
M1
( p ,1 )
1,0
J *,1 =
(159.96697 )2
= 25590
M1
1,0
Cunoscnd masa total m = 2664,245 t i momentul de inerie al masei J = 260500 tm ,
se obin coeficienii de echivalen modali (factorii de participare a maselor modale efective):
m*x,1 1502,22
x ,1 =
=
= 0,5640
m
2664,245
y ,1 =
m*y ,1
m
m* ,1
357,787
= 0,1343
2664,245
25590
= 0,0982
J
260500
Coeficienii de echivalen modali x,k , y, k i , k s-au calculat conform relaiilor (C6)
,1 =
i exprim sintetic contribuia modurilor de vibraie n evaluarea rspunsului seismic total. Cu

alte cuvinte, aceti coeficieni exprim procentual distribuia rezultantei forelor de inerie pe
direciile generale de oscilaie ntr-un mod propriu de vibraie k. Pe baza acestor coeficieni se
poate aprecia conformarea general a unei cldiri, n vederea estimrii rspunsului acesteia la
aciunea seismic. Paragraful C 1.3 conine recomandri n acest sens.
Valorile reduse ale coeficientului de echivalen asociat oscilaiilor de torsiune , k n
primele dou moduri proprii de vibraie, precum i valorile coeficienilor de echivalen asociai
oscilaiilor de translaie din primele dou moduri proprii,
1 = x ,1 + y ,1 = 0,5638 + 0,1343 = 0,6981 0,7
2 = x, 2 + y , 2 = 0,1408 + 0,6213 = 0,7621 > 0,7

arat buna conformare a structurii analizate.
Prin urmare, metoda de calcul spaial cu utilizarea spectrului de rspuns de proiectare la
evaluarea rspunsului modal maxim este adecvat pentru determinarea deplasrilor i eforturilor
n cazul cldirii prezentate.
18
1.2.3.3. Calculul forelor tietoare de baz maxime modale
Forele tietoare de baz modale maxime se calculeaz cu relaiile (C8). Spectrul de

proiectare inelastic se obine din relaia (3.18), capitolul 3.13, pentru T1 > TB = 0,1TC = 0,16 sec
(zona oraului Bucureti):
(T )
S d (T ) = a g
q
unde
a g este valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului, determinat pentru un
interval mediu de recuren de referin de 100 ani, i corespunde pentru verificri la starea
limit ultim de rezisten;
a g = 0,24 g = 2,3556 m/s 2
(T ) este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei terenului ca urmare a
micrii de oscilaie a structurii;

pentru TB < T < TC , (T ) = 0 = 2,75
q este factorul de comportare al structurii; conform tabelului 5.1, q = 5 u / 1 pentru o
structur dual avnd clasa H de ductilitate. Aceast valoare este valabil numai dac la
proiectare se va asigura structurii de beton armat o capacitate de disipare a energiei induse de
micarea seismic prin deformaii plastice corespunztoare clasei H. Factorul de suprarezisten
u / 1 se consider 1,35 structura fiind alctuit preponderent din cadre, cu mai multe niveluri
i deschideri. Factorul de comportare q se va reduce cu 20%, conform cap. 5.2.2.2, aliniatul (2),
ca urmare a neregularitilor pe vertical ale cldirii:
q = 5 1,35 0,8 = 5,4
Pentru primele 4 forme proprii de vibraie, spectrul de proiectare inelastic va avea aceeai
valoare
S d (Tk ) = a g
2,75
= 1,20
q
5,4
T5 = 0,14878 sec Tk T1 = 0,5982 sec ; k = 1 4
n tabelul 9 se prezint componentele forelor tietoare de baz modale maxime pentru
primele ase moduri de vibraie, respectiv sumate dup regulile SRSS i CQC.
Tabelul 9
Seism n direcia Y S dy = S d
Seism n direcia X S dx = S d
Modul de
Fx,k
Fy , k
Fx,k
Fy , k
vibraie k
[kN]
[kN]
[kN]
[kN]
1
1802
879
879
429
2
450
-945
-945
1985
3
299
87
87
25
4
337
116
116
40
5
59
-163
-163
455
6
28
25
25
23
SRSS
1914
1310
1310
2084
CQC
2218
798
798
2340
= 2,3556
De exemplu, n cazul unei micri de translaie a bazei ntr-o direcie paralel cu axa 0x
din figura 16, suma forelor statice echivalente de nivel se calculeaz cu relaia (C8), n care:
S dx (Tk ) = I S d (T ) = 1,20
19
I = 1,0 este factorul de importan pentru cldiri avnd clasa de importan III (conform
tabelului 4.3). Pentru modul fundamental de vibraie se obine
Fx,1 = S dx (T1 ) m*x ,1 = 1,20 1502,22 = 1802 kN
Fy ,1 =
p y ,1
p x,1
Fx ,1 =
p ,1
18,915
1802 = 879 kN
38,7585
159,967
1802 = 7441 kNm
p x,1
38,7585
Pentru modul al doilea de vibraie,
M ,1 =
Fx,1 =
Fx, 2 = 1,20 (0,1408 2664,245) = 450 kN

40,684
450 = 945 kN
19,368
22,784
M ,2 =
450 = 529 kNm
19,368
Componentele forelor tietoare maxime modale n cazul unei micri de translaie a
terenului n direcia 0y se obin folosind relaiile (C10). Astfel, n primul mod de vibraie rezult:
Fy ,1 = S dy (T1 ) m*y ,1 = 1,20 357,787 = 429 kN
Fy , 2 =
Fx,1 =
M ,1 =
p x ,1
p y ,1
Fy ,1 =
p ,1
p y ,1
38,7585
429 = 879 kN
18,915
Fy ,1 =
159,967
429 = 3631 kNm
18,915
n al doilea mod de vibraie

Fy , 2 = 1,20 (40,68435)2 = 1985 kN
19,368
1985 = 945 kN
40,68435
22,78421
M ,2 =
1985 = 1112 kNm
40,68435
Distribuia forelor tietoare de baz modale maxime pe direciile gradelor de libertate
dinamic la fiecare nivel n centrul maselor se calculeaz cu relaiile (C9).
n tabelele 10 i 11 se prezint forele seismice convenionale de nivel obinute pe baza
regulilor de suprapunere modal CQC, respectiv, SRSS.
Tabelul 10
Seism n direcia 0y S dy = S d
Seism n direcia 0x S dx = S d
Fx, 2 =
Nivel
Etaj 5
Etaj 4
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
Fx, i
Fy , i
Fx, i
Fy , i
M ,i
[kN]
[kN]
[kNm]
[kN]
Regula de combinare CQC
149
1553
143
232
3056
228
186
2568
188
158
1990
162
125
1457
131
72
903
76
[kN]
[kNm]
436
681
549
454
356
221
607
1131
940
883
775
473
377
627
526
438
340
208
M ,i
20
Seism n direcia 0x S dx = S d
Nivel
Etaj 5
Etaj 4
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
Fx, i
Fy , i
Fx, i
Fy , i
M ,i
[kN]
[kN]
[kNm]
[kN]
Regula de combinare SRSS
236
1631
223
380
3223
372
305
2716
308
241
2115
249
176
1550
185
95
1004
102
[kN]
[kNm]
395
609
491
412
331
207
722
1366
1119
997
852
522
330
544
457
387
307
187
M ,i
Tabelul 11
Seism n direcia 0y S dy = S d
1.2.3.4. Determinarea direciilor principale pentru aciunea seismic
n primele dou moduri de vibraie ale structurii analizate, oscilaiile sunt predominant de
translaie, iar factorii de participare ai maselor modale efective au valori nenule dup ambele
direcii ale axelor de coordonate 0x i 0y ( x ,k 0 i y ,k 0 ; k = 1, 2). Prin urmare, direciile
0x i 0y nu sunt direcii principale asociate unor oscilaii pure de translaie n plane paralele cu
planul orizontal al terenului. Orientarea direciilor principale pentru definirea aciunii seismice n
vederea obinerii rspunsului maxim se stabilete astfel nct factorii modali de participare s fie
nenuli numai pentru o singur direcie. Aceast situaie se ntlnete numai n cazul n care
direciile principale ale aciunii seismice coincid cu axele globale cu care s-a descris structura.
Ca urmare, o simpl examinare a acestor factori nu poate furniza un rspuns direct al poziiei
direciilor principale.
O condiie suplimentar de identificare a direciilor principale folosind rspunsurile
modale este ca valorile coeficientului de echivalen modal sau ale factorului de participare
modal p s fie nule. n cazul studiat, numai modul al doilea de vibraie ndeplinete aceast
condiie ( , 2 = 0,002 0 ). n consecin, orientarea unei direcii principale va fi furnizat de
unghiul dintre una din componentele forei tietoare de baz asociat modului 2 de oscilaie,
Fx ,k sau Fy ,k , i rezultanta acestora, Fb, k =
(Fx, k )2 + (Fy, k )2 :
945
= 64,54 o
= arcsin
2
2
Fb,k
945 + 450
sau, n funcie de factorii de participare modal,

p y ,k
y ,k
40,684
= 64,54 o
= arctg
= arctg
= arctg
19
,
368
p x ,k
x ,k
pentru k = 2.
Dac se consider pentru primul mod propriu de vibraie ,1 0 (fa de 0,0982 ),
= arcsin
Fy ,k
rezult
= arctg
18,915
= 26 o
38,758
Unghiul astfel calculat reprezint orientarea celei de a doua direcii principale, ortogonal pe
prima direcie, aa cum se arat n figura 16.
21
y1
x1
64
26
x
Fig. 16 Orientarea direciilor principale Ox1 i Oy1
Coeficienii de echivalen asociai direciilor principale Ox1 si Oy1 se pot obine din
coeficienii de echivalen modali calculai n sistemul iniial de axe xOy, dup cum urmeaz:
Modul 1: x1 ,1 = x ,1 + y ,1 = 0,5638 + 0,1343 = 0,6981 ; y1 ,1 0 ; ,1 = 0,0982
Modul 2: x1 , 2 = x, 2 + y , 2 = 0,1408 + 0,6213 = 0,7621 ; y1 , 2 0 ; , 2 = 0,002
Dac pentru descrierea structurii se alege un sistem de axe rotit antiorar cu 26 fa de

sistemul iniial xOy, calculul vectorilor i valorilor proprii n sistemul de axe x1Oy1 va conduce
la valorile de mai sus ale coeficienilor de echivalen modali. Ca urmare, direciile Ox1 i Oy1
sunt direcii principale.
n figurile 17, 18 i 19 sunt prezentate primele trei forme proprii de vibraie n sistemul
de axe rotit x1Oy1 .
Se poate constata independena caracteristicilor dinamice de sistemul de axe ales.
Fig. 17 Modul 1 de vibraie ( x1 ,1 = 0,698 ; y1 ,1 = 0,0 ; ,1 = 0,099 ; T1 = 0,5982 sec )
22
Fig. 18 Modul 2 de vibraie ( x1 , 2 = 0,0 , y1 , 2 = 0,762 , , 2 = 0,002 , T2 = 0,55413 sec )
Fig. 19 Modul 3 de vibraie ( x1 ,3 = 0,099 , y1 ,3 = 0,003 , ,3 = 0,661 , T3 = 0,46347 sec )

Oscilaiile de torsiune rmn prezente n modul 1 de vibraie deoarece centrul maselor i
centrul de rigiditate nu coincid.
1.2.3.5. Calculul eforturilor i deplasrilor
Pentru aciunea seismic definit printr-un spectru de proiectare corespunztor unei
micri de translaie independente pe una din direciile principale 0x1 sau 0y1 se obin forele
tietoare de baz modale maxime din tabelul 12.
Tabelul 12
Seism pe direcia 0y1
Seism pe direcia 0x1
Modul
Fx1 ,k
Fy1 ,k
M 1 ,k
Fx1 ,k
Fy1 ,k
M 1 ,k
de vibraie
[kN]
[kN]
[kNm]
[kN]
[kN]
[kNm]
1
2208
7
8200
7
0
25
2
0
15
-8
15
2412
-1190
3
313
-52
-7990
-52
9
1330
15
(Ek )2
2262
94
11800
94
2465
1970
Forele seismice statice convenionale de nivel asociate primelor dou moduri proprii de
vibraie sunt prezentate n tabelul 13.
23
Tabelul 13
Seism pe direcia 0y1 (modul 2)
Fx1 , 2
Fy1 ,2
M ,2
(kN)
(kN)
(kNm)
12
421
-243
12
703
-419
3
561
-286
-3
396
-159
-5
234
-68
-4
98
-18
Seism pe direcia 0x1 (modul 1)

Fx1 ,1
Fy1 ,1
M ,1
(kN)
(kN)
(kNm)
350
14
1098
621
6
2348
518
-3
2012
383
-4
1459
236
-4
889
102
-2
396
Nivel
Etaj 5
Etaj 4
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale care acioneaz pe ntreaga cldire,

G = 26343 kN, se obin urmtorii coeficieni seismici globali:
2262
2465
c x1 =
= 0,0859 i, respectiv, c y1 =
= 0,0936
26343
26343
n lipsa unui program de calcul capabil s determine rspunsurile modale i care s fac
automat combinaii dup una din regulile prezentate n anexa C a normativului P100-1/2004,
etapa a II-a de calcul, se poate utiliza urmtorul procedeu de calcul simplificat. Acesta este
valabil numai n situaia n care x sau y din primele dou moduri de vibraie are o valoare mai
mare de 0,7. Algoritmul de calcul este urmtorul:
(a)
Se stabilesc forele seismice statice convenionale de nivel corespunztoare
primelor dou moduri proprii de oscilaie de translaie predominante, folosind relaiile
(C3)(C10), n care intervin numai vectorii proprii asociai celor dou direcii principale.
Pentru aceasta, fie se proiecteaz componentele vectorilor proprii dup direciile
principale, fie se reface modelul de calcul astfel nct axele globale s coincid cu axele
principale. n aceast ultim variant, coordonatele care definesc topologia structurii i
ncrcrile trebuie modificate prin relaii elementare specifice transformrilor la rotirea
sistemului de axe.
(b)
Se determin deplasrile i eforturile corespunztoare forelor seismice statice
convenionale aplicate n centrele maselor.
(c)
Se introduc n centrele maselor, pentru fiecare direcie de aciune seismic,
momente suplimentare M (1) it = ( Fix 1 e1i + Fiy e1i ) (1) pentru direcia 0x1 i, respectiv,
1
( 2)
it
= ( Fix 1 e1i + Fiy e1i ) ( 2) pentru direcia 0y1, i se calculeaz eforturile i deplasrile
1
corespunztoare (etapa a III-a din Anexa C).

(d)
Se suprapun rezultatele obinute pentru fiecare direcie de aciune n etapele de
calcul (b) i (c), folosind toate combinaiile posibile (etapa a III-a).
E E = E E ,II E E ,III
(e)
Se combin rspunsurile n deplasri i eforturi obinute pentru cele dou direcii
principale de aciune seismic conform regulilor din paragraful 4.5.3.6., cu relaiile 4.14
i 4.15:
1 (E Edx ) "+" 2 0,30 E Edy
)
1 (0,30 E Edx ) "+" 2 (E Edy )
n aceast manier de calcul, eforturile i deplasrile i conserv semnul aferent forelor

din modurile proprii de translaie. Utilizarea regulei de combinare
2
2
E = 12 E Edx
+ 22 E Edy
conduce la pierderea semnului eforturilor i deplasrilor.
24
Coeficienii 1 i 2 sunt supraunitari i reflect faptul c n evaluarea rspunsului s-a

folosit efectul unui singur mod propriu de vibraie pentru fiecare direcie principal de aciune
seismic considerat:
N
1 =
Fb, x1
Fx1 ,1
( Fx21 , k + Fy21 , k ) x1
k =1
Fx1 ,1
; 2 =
Fb, y1
Fy1 , 2
( Fx2,k + Fy2 ,k ) y
k =1
Fy1 , 2
Fb, x1 i Fb, y1 reprezint forele tietoare de baz pentru fiecare direcie principal de
aciune, Ox1 i Oy1, considernd efectele celor N moduri proprii de vibraie luate n calcul i
combinate dup una din regulile recomandate (CQC, SRSS, ABSSUM).
Fx1 ,1 i Fy1 , 2 sunt forele tietoare de baz corespunztoare fiecrei direcii principale de
aciune i conin numai contribuia fiecruia din primele dou moduri proprii de translaie.
n cele ce urmeaz, rspunsul structurii se determin pentru cazul n care structura este
descris ntr-un sistem de axe paralele cu direciile principale obinute n paragraful 1.2.3.4.
Se consider patru cazuri de ncrcare distincte, care corespund urmtoarelor situaii de
aciune:
Cazul 1 (A), fore seismice de nivel asociate modului 1 de vibraie aciune seismic n
direcia Ox1
Cazul 2 (B), fore seismice de nivel asociate modului 2 de vibraie aciune seismic n
direcia Oy1
Cazul 3 (C), momente de torsiune de nivel produse de forele seismice din cazul A, ca
efect al excentricitii accidentale e1i = 0,05Li = 0,80 m ( Li este
dimensiunea construciei proiectat pe normala la direcia de aciune; n
figura 20 se arat Liy = 16,0 m )
Cazul 4 (D), momente de torsiune de nivel produse de forele seismice din cazul B;
pentru Lix = 34,0 m se obine e1i = 1,70 m .
Lix i Liy sunt dimensiunile dreptunghiului circumscris cldirii la etajul 4. Pentru
simplificare, s-a considerat c planeele au aceleai dimensiuni la toate nivelurile.
n figura 21 se prezint cazurile de ncrcare considerate.
y1
x CR= 19,425 m
x1
y CR= 2,289 m
yCM= 4,183 m
16,00 m
xCM= 19,285 m
34,00 m
Fig. 20 Poziia centrului de rigiditate i a centrului maselor la planeul peste etajul 4

i dreptunghiul circumscris acestuia avnd laturile paralele cu direciile
considerate pentru aciunea seismic
25
Fy1,1
Fy1,2
Fx1,1
M t,1
Sdx
Fx1,2
M t,2
y1
x1
0
Sd y
M t,1
M t,2
e1i=0,80 m
e1i=1,60 m
((
= max ( (F
) (
) )
x , 2 + Fy , 2 )e1i , (Fx , 2 Fy , 2 )e1i )
M t ,1 = max Fx1 ,1 + Fy1 ,1 e1i , Fx1 ,1 Fy1 ,1 e1i

M t ,2
Fig. 21 Cazurile de ncrcare cu fore convenionale static echivalente aciunii seismice

Cu aceste cazuri de ncrcare se efectueaz cele 16 combinaii de ncrcri posibile n
ipoteza aciunii seismice dominante pe direcia Ox1, conform tabelului 14.
Tabelul 14
Cazul
B
C
D
A
Combinaia
1
0,3 2
1
0,3 2
1
1
0,3 2
1
0,3 2
2
1
0,3 2
1
0,3 2
3
1
0,3 2
1
0,3 2
4
1
0,3 2
1
0,3 2
5
1
0,3 2
1
0,3 2
6
1
0,3 2
1
0,3 2
7
1
0,3 2
1
0,3 2
8
1
0,3 2
1
0,3 2
9
1
0,3 2
1
0,3 2
10
1
0,3 2
1
0,3 2
11
1
0,3 2
1
0,3 2
12
1
0,3 2
1
0,3 2
13
1
0,3 2
1
0,3 2
14
1
0,3 2
1
0,3 2
15
1
0,3 2
1
0,3 2
16
26
Pentru o aciune seismic independent pe direcia Oy1 se repet combinaiile de mai sus,
cu 0,31 , 0,31 , 2 i, respectiv, 2 , rezultnd n total 32 de combinaii posibile. Valorile
rezultate pentru eforturi i deplasri trebuie adunate cu eforturile, respectiv deplasrile provenite
din ncrcrile gravitaionale, conform regulii de combinare care conine aciunea seismic.
Procedeul de calcul prezentat furnizeaz direct semnele eforturilor i deplasrilor.
Utilizarea direciilor principale pentru modelarea aciunii seismice nu exclude i
utilizarea altor direcii de aciune care pot fi relevante. n cazul structurii analizate, cadrul
longitudinal din axa 4 este paralel cu axa principal Ox1, dar pereii structurali i cadrele
transversale din axele A F, precum i cadrele longitudinale din axele 1, 2 i 3 sunt nclinate
fa de direciile principale Ox1 i Oy1. Din acest motiv, calculele de mai sus pot fi efectuate
considernd axele iniiale Ox i Oy ca direcii relevante de aciune. Desigur, calculele sunt
laborioase i necesit folosirea unor programe de calcul automat, capabile s efectueze toate
combinaiile necesare de calcul.
1.2.3.6. Verificarea deplasrilor n stadiul limit ultim (ULS)
Pentru stadiul n care seciunile de beton sunt nedegradate (nefisurate), deplasrile de
nivel se obin direct din fiecare combinaie de ncrcare din tabelul 14. De exemplu, n tabelul 15
se prezint pentru stlpul de la intersecia axelor E i 4, n combinaia 1 de ncrcare, urmtoarele
rezultate: componentele pe direciile Ox1 i Oy1 ale deplasrilor elastice la nivelul planeelor
cldirii, u x1 i u y1 , deplasrile relative de nivel pe fiecare direcie principal, u x1 ,e i u y1 , e ,
precum i deplasarea relativ rezultant ue .
Planeu
peste
Etaj 5
u x1
u y1
[cm]
1,145
[cm]
0,0927
Etaj 4
1,029
0,801
Etaj 3
0,855
Etaj 2
0,637
[cm]
[cm]
Etaj 5
3,35
0,116
0,126
0,1713
Etaj 4
3,65
0,174
0,164
0,2390
Etaj 3
3,65
0,218
0,182
0,2840
Etaj 2
3,65
0,242
0,181
0,30220
Etaj 1
3,65
0,231
0,160
0,2810
Parter
4,20
0,164
0,114
0,19970
0,455
0,395
0,274
Parter
0,164
0,114
0,000
hnivel
[m]
Tabelul 15
ue
[cm]
u y1 , e
0,637
Etaj 1
Subsol
Nivel
u x1 ,e
0,000
Verificarea deplasrilor laterale la starea limit ultim se efectueaz conform anexei E cu

relaia:
d rULS = cqd r ,.e d rULS
,a
Pentru structura analizat, factorul de comportare q = 5,4 .

Deplasrile se recalculeaz considernd elementele din beton pentru stlpi, grinzi i
perei fisurate. n acest caz, normativul recomand reducerea modulului de rigiditate Eb I b cu
50%, ceea ce este echivalent cu dublarea deplasrilor din tabelul 15 obinute n cazul elementelor
de beton nefisurat:
27
d r ,e =
Astfel,
u xmax
,e
0,5
= 0,242 2 = 0,484 cm i
d r ,e / nefisurat
u emax
0,5
0 ,5
= 0,3022 2 = 0,6044 cm .
Coeficientul c se obine prin interpolare liniar n domeniul:

c = 2 pentru T TC 3 = 1,6 3 = 0,533 > T1 = 0,5962 sec
c = 1 pentru T 0,8TC = 1,28 sec
Rezult
0,484 = 5,007 cm
d rULS = 1,9154 5,4
< d rULS
,a = 0,02 365 = 7,3 cm
=
0
,
6044
6
,
251
cm
28
Exemplul 2
Proiectarea unei structuri in cadre de beton armat
1. Precizarea datelor de proiectare
In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea unei structuri etajate S+P+8E
cu structura in cadre din beton armat. Cladirea are functiunea de birouri si este amplasata in
localitatea Bucuresti. In cele ce urmeaza se face o scurta prezentare a principalelor caracteristici
ale cladirii.
Functiuni cladire:
Etaje curente: birouri, o sala de conferinte, grupuri sanitare;
Parter: birouri, receptie, grupuri sanitare;
Subsol: tehnic;
Terasa: circulabila.
Date generale de conformare a cladirii:

Structura de rezistenta:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit;
2. Infrastructura: radier general si pereti exteriori subsol din beton armat monolit;
Inchideri si compartimentari:
- pereti exteriori din blocuri bca de dimensiuni 35 x 60 x 25 si termoizolatie din
polistiren extrudat cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior;
- pereti interiori: din blocuri de bca de dimensiuni: 10 x 50 x 23.8;
Mod realizare a cladirii: din beton armat monolit (inclusiv plansee).
Traficul in cladire:
Scara intr-o rampa;
Doua lifturi de capacitate de 250 kg.
Date ale amplasamentului cladirii:

Localitatea: Bucuresti;
Clasa de importanta si de expunere III, I=1.0

Conditii seismice:
o ag - acceleratia terenului 0.24g
o TB = 0.16 s
o TC = 1.6 s
o Clasa de ductilitate H (determinata de conditiile seismice)
Zona de zapada: C, s0,k = 2.0 kN/m2;
Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare
pconv = 350 kPa.
ks=50000 kN/m3.
Conform studiilor geotehnice asupra terenului de fundatre, s-au evidentiat prezenta unor
lentile de pamint moale, unele putand fi interceptate de zona activa de sub fundatiile izolate.
Pentru evitarea riscului producerii de tasari diferentiale, s-a ales ca solutie de fundare, fundatia
tip radier general.
Dimeniuni cladire:
3 deschideri de 5.50m;
3 travee de 4.50m;
Inaltimea de nivel: 3.15m;
Inaltime subsol: 3.15m;
Gabarit cladire: 16.65mx18.40m.
Caracteristicile de rezistenta ale materialelor

beton Bc25
o pentru placi si grinzi
fcd = Rc* = 15 N/mm2
fctd = Rt* = 1.1 N/mm2
o pentru stalpi
fcd = mbc Rc* = 0.85*15 = 13 N/mm2
fctd = mbt Rt* = 0.85*1.1 = 0.95 N/mm2
otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2
OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2
Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:
[1]
Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat - indicativ CR 2-11.1;
[2]
Cod de proiectare seismica P100/2006;
[3]
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat;
[4]
CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
2. Evaluarea incarcarilor gravitationale in situatia de proiectare la

cutremur
Calculul greutatii propii - placa:
hpl*ba = 0.15*25 = 3.75kN/m2;
Calculul incarcarii din pardoseala:
hp*p = 0.05*22 = 1.10kN/m2;
Calculul incarcarii din atic:
ha*ba*bca=1.00*0.25*10= 2.5kN/m;
Calculul incarcarii din tencuiala:
0.03*(3.15-0.15)*19*0.5= 0.85kN/ml;
Calculul incarcarii din inchideri: 0.25*(3.15-0.15)*10*0.5= 3.75kN/ml;
hpl = inaltimea placii
ba = greutatea specifica a betonului armat;
hp = grosimea pardoselii
p = greutatea specifica pardoseala;
ha = inaltime atic
ba = latime atic;
bca = greutate specifica bca
Tabelul 1 - Tabele cu incarcari gravitationale
TIP DE INCARCARE
NOTATIE
VALOAREA
NORMATA
(KN/m2)
TEMPORARE
PERMANENTE
(KN/m )
GREUTATE PROPRIE PLACA
gpl
3.750
3.750
BETON DE PANTA
gp
1.500
1.500
INCARCAREA DIN
ASAMBLUL IZOLATIEI LA
NIVELUL TERASEI
gt
0.500
0.500
INCARCAREA DIN ZAPADA
qz
1.500
0.4
0.600
7.25
qn
TIP DE INCARCARE
NOTATIE
VALUAREA
NORMATA
6.35
qEd
(KN/m2)
PERMANENTE
VALOAREA
DE CALCUL
VALUAREA
DE CALCUL
(KN/m2)
GREUTATE PROPIE PLACA
gpl
3.750
3.750
GREUTATE PROPIE
PARDOSEALA
INCARCAREA
ECHIVALENTA DIN PERETI
INTERIORI
gp
1.100
1.100
gi
1.500
1.500
TEMPORALE
INCARCAREA UTILA LA
NIVELUL PLANSEULUI
CURENT
qu
2.000
0.4
8.35
qn
TIP DE INCARCARE
NOTATIE
VALUAREA
NORMATA
0.800
7.15
qEd
(KN/ml)
VALUAREA
DE CALCUL
(KN/ml)
TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC
ga
2.5
2.500
ginc
3.75
3.750
gtenc
0.855
4.605
0.855
NIVEL CURENT
INCARCAREA INCHIDERI
P INCARCAREA DIN
TENCUIALA
4.605
3. Predimensionarea elementelor structurale

In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionarea a elementelor structurale are
o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationale si la masa cladirii.
Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile), de
ductilitate, sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice.
3.1.Predimensionarea placii
Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica.
L0 = 5,2m
t0 = 4,2m
P =2 (L0+t0) = 2*(5,2+4,2) = 18,80 m

hpl=
P
18,80
+ 2cm =
+ 2cm =0,104m+2cm=12,4cm
180
180
h0 pl=
min( L0 , t 0 ) 4,2
=
40
40
= 0.105m
Din considerente de izolare fonica se alege hpl = 15 cm.
3.2.Predimensionarea grinzilor
In cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerand criterii

de rigiditate si arhitecturale.
Grinda longitudinala
1 1
1 1
hgl = ( )*L = ( )*5.5 = 0.460.69m
8 12
8 12
1 1
1 1
bgl = ( )* hgl = ( )*0.60 = 0.200.30m
2 3
2 3
se propune hgl = 0.60m;

se propune bgl = 0.30m.
Grinda transversala
1 1
1 1
hgt = ( )*t = ( )*4.5 = 0.370.56m
8 12
8 12
1 1
1 1
bgt = ( )* hgt = ( )*0.50 = 0.170.25m
2 3
2 3
se propune hgt = 0.6m;

se propune bgt = 0.30m.
S-au ales inaltimi ale grinzilor egale pe cele doua directii, solutie preferabila in
majoritatea cazurilor.
3.3.
Predimensionarea stalpilor
In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea

ductilitatii locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-2006
(paragraful 5.3.4.2.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90, prin
care se limiteaza valoarea efortului mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi de
confinare suplimentare si la 0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a preferat
alegerea unei valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a evidentia
efectele conditiei mai putin exigente la deplasare laterala a codului P100-2006 in raport cu
P100-92. Impunerea conditiei de ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiune
si determinarea unei arii de beton necesare a stalpului.
Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea cldirilor, pentru a evita variaia
rigiditii etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si
prin degradarile suferite de acest tip de cladiri la cutremure.
Stlp marginal (Sm)
Incarcarile aferente acestui stalp sunt urmatoarele:

La nivelul terasei:
zapada
0.6*2.0*(5.5*4.5)/2= 9.9kN
hidroizolatie
0.5*12.375=6.187kN
gr. placa
0.15*12.375*25=46.4kN
beton de panta
1.5*12.375=18.56kN
atic
0.125*1.1*5.5*18=13.61kN
gr. grinzi
tencuiala placa
(5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5/2*0.30*0.45)*25 = 26.16kN
0.015*12.375*19=3.52kN
NSm terasa = 124.34kN

La nivelul etajului curent :
utila
0.4*2*12.375=9.9kN
pardoseala
1*12.375=12.375kN
pereti despartitori
1.5*12.375+0.03*12.375*19=25.616kN
gr. placa
46.4kN
tencuiala
3.52kN
gr. grinzi
26.16kN
gr. pereti BCA
5.5*0.25*(3.15-0.6)*10=35.75kN
tencuiala BCA
5.5*0.03*2.55*19=8.151kN
NSm etaj = 167.87kN

Forta axiala la baza stalpului rezulta:
Nsm=Nsmterasa+8*Nsmetaj + bst*hst*(9*He)*25=124.34+8*167.87+0.6*0.6*28.35*25 =
1722.45kN
Pentru a tine seama de efectul indirect produs de catre actiunea seismica valoarea admisibila
a fortei axiale adimensionalizate n se alege 0.4.
n=
N sm
=0.4
bxh 0 xR c
hsm = bsm =
1722,45 x10 3
N
=
=575.53 mm
nxR c
0,4 x13
Se propune hsm*bsm = 0.60m*0.60m

Stlp central (Sc)
Incarcari din terasa :
Calculul incarcarii din :
zapada
0.4*2.0*5.5*4.5= 19.8kN
hidroizolatie
0.5*24.75=12.375kN
gr. placa
0.15*24.75*25=92.81kN
beton de panta
1.5*24.75=37.125kN
gr. grinda
tencuiala placa
(5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5*0.30*0.45)*25 = 33.75kN
0.015*24.75*19=7.05kN
Nsc terasa = 202.91kN

Etaj curent
Calculul incarcarii din :
utila
0.4*2*24.75=49.5kN
pardoseala
1*24.75=24.75kN
pereti despartitori
1.5*24.75+0.03*24.75*19=51.23kN
gr. placa
92.81kN
tencuiala
7.05kN
gr. grinda
33.75kN
NSc etaj = 259.09kN

Nsc = Nsc terasa+8*Nsc etaj + bst*hst*(9*He)*25=202.91+8*259.09+0.6*0.6*28.35*25 =
2530.78kN
n=
N sc
=0.5
bxh 0 xR c
hsm = bsm =
2530.78x10 3
N
=
=623.98 mm
nxR c
0,5x13
Se propune hsc*bsc = 0.60mx0.60m
4. Evaluarea incarcarilor seismice

Actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu mod, folosind metoda fortelor
seismice statice echivalente. Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile
principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua
directii principale au contributia predominanta la raspunsul seismic total, efectul modurilor

proprii superioare de vibratie fiind neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie principala, se determina dupa cum urmeaza (relatia 4.4 paragraful 4.4.5.2.2. codul
P100-2005):
Fb =l*Sd (T1)*m* = 1* 0.96 * 2679 * 0.85 = 2184 kN = 0.0831*G
unde :
Sd (T1) -ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
T1- perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii n planul ce contine directia
orizontala considerata.
Sd (T1)=ag*(T1)/q = 0.24*9.81*2.75/6.75 = 0.96 m/s2 pentru Tb < T1 < Tc (relatia 3.18
paragraful 3.2 P100-2006)
Pentru Bucuresti:
q - este factorul de comportare al structurii cu valori n functie de tipul structurii si
capacitatea
acesteia de disipare a energiei. Pentru o constructie in cadre de beton armat, fara
neregularitati in plan sau pe verticala, pentru clasa de ductilitatea H, factorul de
ductilitate are valoarea (paragraful 5.2.2.2. codul P100-2005):
q = 5*u/1 = 5*1.35 = 6.75
u/1 - introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta
structurii, n special a redundantei constructiei, pentru cladiri in cadre cu mai multe
niveluri si mai multe deschideri: u/1=1.35
m- masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi (vezi tabelul 2)
1 = 1 - este factorul de importanta-expunere al constructiei
= 0.85 - factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental
prin masa modala efectiva asociata acestuia (echivalent cu din P100/92).
G greutatea totala a structurii:
n
G = Gk
k =1
Forele seismice de nivel sunt afisate in tabelul 2 si se calculeaz folosind relaia 4.5 paragraful
4.5.3.2.3 codul P100-2006.
Tabelul 2. Forte seismice de nivel

Nivel
9
8
7
6
5
4
3
2
1
si,x
1.00
0.96
0.89
0.80
0.69
0.55
0.41
0.25
0.10
si,y
1.00
0.95
0.88
0.79
0.67
0.54
0.40
0.25
0.10
Gn (kN)
2713.81
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
Fi,x(kN)
361.35
375.56
349.71
313.22
269.12
217.43
159.65
98.83
39.53
Fi,y(kN)
365.85
378.41
350.26
312.73
267.39
214.22
157.93
98.51
39.09
S=
26282.76
2184.39
2184.39
5. Model de calcul la forte laterale si verticale. Ipoteze de baza

Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind programul
ETABS. Modelul de calcul al supratructurii este cel spatial considerat incastrat la baza primului
nivel, diferenta de rigiditate intre infrastructura (cu pereti de beton armat pe contur) si
suprastructura permitand adoptarea acestei ipoteze simplificatoare.
Planseul de beton armat are rigididate si rezistenta substantiala pentru a prelua eforturile produse
de fortele laterale, iar datorita regularitatii si omogenitatii structurii poate fi considerat
indeformabil in planul sau.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind elemente
finite de tip bara. Nodurile dintre stalpi si grinzi au fost considerate indeformabile. In cazul
grinzilor, zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda la preluarea momentelor incovoietoare sa luat 3 hp (hp inaltimea planseului) de o parte si de alta a grinzii.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (domeniul fisurat de
comportare) difera functie de verificarile efectuate si vor fi descrise separat in cadrul
paragrafelor respective.
6. Proiectarea rigiditatii la forte laterale

Se are n vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS)
si starea limits ultima (ULS) (Anexa E cod P100-2005).
Verificarea la starea ultima de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a
cladirii in urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata constructiei, prin
controlul degradarilor elementelor nestructurale si al componentelor instalatiilor aferente
constructiei. Cutremurul asociat acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate,
avand o probabilitate de aparitie mai mare decat cel asociat starii limita ultime (perioada
medie de revenire 30 ani).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 anexa E, Codul P1002005):
drSLS = *q*dr <draSLS
drSLS - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
- factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a cutremurului
Valoarea factorului este: 0.5 pentru cladirile ncadrate in clasele III si IV de
importanta.
q - factorul de comportare specific tipului de structura
dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub ncarcari
seismice de proiectare
draSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel
Valorile deplasarilor dr se calculeaza folosind ipoteze de calcul a rigiditatii elementelor
structurale conforme cu starea efectiva de fisurare a acestora, functie de gradul de interactiune
intre elementele structurale si cele nestructurale (compartimentari si inchideri). La actiunea unui
cutremur moderat ca intensitatea este de presupus ca legaturile intre elementele de inchidere si
compartimentare si stalpi si grinzi sa nu fie compromise, iar degradarile elementelor
nestructurale in discutie sa fie nesemnificative ca urmare a conditiilor de limitare a deplasarilor
laterale. In aceste conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la
rigiditatea globala a structurii. Intrucat nu se pot construi modele riguroase dar suficient de
simple ale conlucrarii structura elemente de compartimentare pentru practica proiectarii, se
permite, in mod simplificat, evaluarea globala a rigiditatii structurii prin considerarea
proprietatilor de deformatie a sectiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor
structurale si neglijarea in compensatie, a aportului elementelor nestructurale. In cazul in care
elementele nestructurale nu se deformeaza solidar cu structura, rigiditatea structurii se evalueaza

considerand proprietatile de deformatie a elementelor structurale in stadiul fisurat.
Asadar, in cazul de fata valorile dr se estimeaza in ipoteza rigiditatii sectionale a elementelor
structurale in stadiul nefisurat:
(EI)conv = Ec*Ic
unde:
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ic - Momentul de inertie al sectiunii brute de beton
Perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt:
Tx = 0.784 s
Ty = 0.74 s
Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel pentru cazul in care elementele nestructurale
(cu cedare fragila) sunt atasate structurii: 0,005h (h inaltimea etajului).
Dupa cum se poate observa din tabelul 3, structura cu dimensiunile elementelor obtinute din
predimensionare respecta verificarea la deplasare laterala corespunzatoare SLS.
Tabelul 3. Verificarea deplasarii relative SLS

SLS
etaj
9
8
7
6
5
4
3
2
1
drx /h
0.000291
0.000442
0.000594
0.000729
0.000842
0.000926
0.000976
0.000955
0.000626
dry /h
0.000279
0.000424
0.000567
0.000693
0.000797
0.000874
0.000919
0.000904
0.000605
n *q*drx/h
0.000982
0.001492
0.002005
0.00246
0.002842
0.003125
0.003294
0.003223
0.002113
dra=
n *q*dry/h
0.000942
0.001431
0.001914
0.002339
0.00269
0.00295
0.003102
0.003051
0.002042
0.004
Verificarea la starea limita ultima (ULS)
Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea prabusirii
inchiderilor si compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a efectelor de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul rezistentei la
forte laterale a structurii cutremurul de cod.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.2, Anexa E, Cod P100-2005:

drULS=c*q*dr <draULS
drULS- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS
q - factorul de comportare specific tipului de structura
dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub
ncarcarile seismice de proiectare
c - coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T < Tc deplasarile
seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunzatoare raspunsului
seismic elastic.
draULS -valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5%He.
In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale
elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca legaturile dintre acestea si
elementele structurale vor fi puternic afectate. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale la
rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijata, iar valorile dr vor trebui calculate in ipoteza
rigiditatii corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale. Se admite a se evalua
rigiditatea structurii considerand jumatate din valorile modulelor de deformatie a elementelor
structurale in stadiul nefisurat. Aceasta abordare are avantajul simplitatii, prin evitarea unui
calcul structural suplimentar, relatiile de echivalenta fiind urmatoarele:
dr ( in ipoteza 0.5 EcIc) = 2 dr ( in ipoteza EcIc)
T ( in ipoteza 0.5 EcIc ) =
2 T ( in ipoteza EcIc)
In aceste conditii perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii

principale sunt:
Tx = 1.11 s (c = 1.335)
Ty = 1.04 s (c = 1.469)
Verificarea explicita este prezentata in Tabelul. 4.

Tabelul 4. Verificarea deplasarii relative ULS
ULS
etaj
9
8
7
6
5
drx /h
0.000582
0.000884
0.001188
0.001458
0.001684
dry /h
0.000558
0.000848
0.001134
0.001386
0.001594
c* q*drx/h
0.005245
0.007966
0.010706
0.013139
0.015176
c*q* dry/h
0.005534
0.00841
0.011247
0.013746
0.015809
4
3
2
1
0.001852
0.001952
0.00191
0.001252
0.001748
0.001838
0.001808
0.00121
0.01669
0.017591
0.017213
0.011283
0.017336
0.018229
0.017931
0.012
dra=
0.02
Pentru comparatie structura a fost dimensionata la deplasare suplimentar conform prescriptiilor

normativului P100/92, pastrand aceleasi ipoteze de modelare, dar considerand forta seismica si
verificarea la deplasare corespunzatoare. Dupa cum era de asteptat, verificarea la deplasare
conform P100/92 este mai restrictiva, dimensiunile grinzilor trebuind marite la 300x650 si ale
stalpilor la 700x700 pentru ca structura sa se incadreze in limitele de deplasare prevazute.
7. Calculul eforturilor n suprastructur

Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de actiuni ce contine incarcarea
seismica, calculul la celelate combinatii de incarcari nefiind influentat de modificarile aduse de
P100-2005.
Pentru modelul de calcul s-a considerat acoperitor in aceasta etapa o evaluare mai nuantata a
rigiditatilor in domeniul fisurat pentru stalpi si grinzi:
Stalpi : 0.8 EcIc (nu exista stlpi intinsi)
Grinzi : 0.5 EcIc.
ncrcrile laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse in programul ETABS

luand in considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor
egala cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara de atac.
Tabelul 5.Combinatii de incarcari
Denumire combinatie
de incarcari
Translatie
Directie
GSX1 = GV & SX
longitudinal
GSX2 = GV & SX
longitudinal
GSX3 = GV & SX
longitudinal
GSX4 = GV & SX
longitudinal
Sens
Sens rotatie datorat

excentricitatii
accidentale
GSY1 = GV & SY
transversal
GSY2 = GV & SY
transversal
GSY3 = GV & SY
transversal
GSY4 = GV & SY
transversal
S-a notat:
GV
- setul de aciuni gravitaionale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate aciunii
seimice;
SX
SX
- seism pe direcia longitudinal;

- seism pe direcia transversal.
8. Dimensionarea elementelor structurale

8.1.Dimensionarea armaturii longitudinale a grinzilor
Momentele ncovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea

combinatiilor de incarcari amintite in capitolul anterior.
Fig. 1. Denumirea axelor structurii
Algoritm de calcul (Tabelele 6 7)
MEd = momentul din diagramele infasuratoare.

h = 0.6m = inaltime grinda;
bw = 0.3 m = latime grinda
beff = bc + 4bf = 0.60 + 4*0.15 = 1.2 m latimea zonei aferente de placa pentru grinzile
corespunzatoare stalpilor marginali
beff = bc + 6bf = 0.60 + 6*0.15 = 1.5 m pentru pentru grinzile ce se intersecteaza in stalpii
interiori
bc - latimea stalpului
bf inaltimea placii
Rc - 15N/mm2;
fyd 300 N/mm2
A.1. Armare la moment pozitiv- sectiune T dublu armata
+
MEd
(- )
(+)
(-)
(+)
nec(+)
> MEd As > As xu < 2a As
M Ed
=
;
f yd h yw
A
= s ;
bwd
Mrb = As- fyd hyw
A.2. Armare la moment negative sectiune dreptiunghiulara dubla armata de dimensiuni
h*bw
Se presupune xu < 2a As
nec(-)
M Ed
=
;
f yd * h yw
(Aef Aef + ) * Ra
;
x=
b*Rc
Se verifica daca xu < 2a, atunci As nec(-) este calculata corect, iar:
A
= s ;
bwd
Mrb = As- fyd hyw
La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la

paragraful 5.3.4.1.2. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea
unei armaturi continue la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria armaturii
inferioare sa fie cel putin 50% din armatura superioara.
Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este:
0,5
f ctm
2.6
= 0.5 *
= 0.0038
f yk
345
8.2.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A GRINZILOR
Fortele taietoare de proiectare n grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub
ncarcarea transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii,
corespunzatoare pentru fiecare sens de actiune, formarii articulatiei plastice n grinzi sau n
elementele verticale conectate n nod.
La fiecare sectiune de capat, se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima
VEd,max si minima VEd,min, corespunznd valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative
Mdb,i care se dezvolta la cele 2 extremitati i = 1 si i =2 ale grinzii:
Mdb,i = Rb*MRb,i min(1 , MRc/MRb) (relatia 5.3 cod P100-2006)
n care:
MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, n sensul
momentului asociat sensului de actiune a fortelor;
Rb - 1,2, factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului;
MRc si MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor si
grinzilor care ntra n nod. Valoarea MRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n
situatia asociata sensului considerat al actiunii seismice. Pentru structuri obisnuite (grinzi
slabe stalpi tari) raportul MRc / MRb > 1.
Algoritm de calcul:
1: A-s,stg = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul stang al grinzii
intansa din momente negative;
2: A+s,dr = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul dreapta al grinzii
intinsa de momente pozitiv;
4: MRb,1 = A-astg * fyd * hyw;

5: M Rb,2 = A+adr * fyd * hyw;
6: VEd,max = Rb
M Rb,1 + M Rb,2
7. VEd,min = Rb
l
M Rb,1 + M Rb,2
l
q*l
2
q*l
2
l = lumina grinzii
q incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor
gravitationale de lunga durata
7: Q =
VEd,max
b w * d * f ctd
v
3Q
8: ms =
;
2
9: fctd = ms* fctd
As
*100 ;
bw * d
r
f'
Q2
* ctd * 100 ;
11: pe =
3.2 p f yd
10: p =
12:
'
100 p
f ctd
si
=
*
; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
d
pe
0.8 * f yd
13: s
100 * n e * A e
.
pe * bw
Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate de la faa stlpilor, se

consider zone critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa
satisfaca conditia (cod P100-2006):
s min{
hw
;150 mm;7 d bL }
4
in care dbL este diametrul minim al armturilor longitudinale.

In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre
etrieri:
s min{3
hw
;200mm;15d bL }
4
Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.
8.3.DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI
Valorile momentelor ncovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se

determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea
fortelor laterale si verticale, considernd efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale momentelor
incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat
sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice
in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale se evita,
prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a ultimului
nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale si
verticale. In normativul P100/92 realizarea conceptului grinzi slabe stalpi tari se obtinea prin
amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de
suprarezistenta globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din
calculul static (sau dinamic). Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel
caracterizat prin articularea generala a stalpilor de pe acelasi nivel. In P100-2006, sinilar
procedurii din EN 1998-1 se aplica o verificare locala, astfel incat capacitatea la moment
incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii. Alternativ, se
permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. In cadrul acestui exemplu de
calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod.
Forta axiala de proiectare din stalpi in normativul P100/92 se determina din considerarea
echilibrului la formarea mecanimul plastic, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru simplificarea
calculului, normativul P100-2006 permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static,
corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale considerate.
Algoritm de calcul (Tabelul 8)
bc = latimea stalpului
hc = inaltimea stalpului;
hyw = distanta intre armaturi
d = inaltimea utila a sectiunii

Mdc = Rd*MEdc*
M
M
Rb
Edb
Mdc momentul de proiectare in stalp

MEdc momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul static
M Rb suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in
grinzile din nodul in care se face verificarea
M Edb suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si
verticale in grinzile din nodul in care se face verificarea
x=
N
b c * f cd
Asnec =
nec
As
M dc
N * h yw
2
pentru x < 2a;
f yd * h yw
M dc +
0.01 < =
N * h yw
2
b c * x * f cd (d 0.5x)
f yd * h yw
pentru x > 2a;
A sef
< 0.04
bc * d
Distanta intre barele consecutive trebuie sa fie mai mica de 150 mm.
8.4.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A STALPILOR
Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stlpului la fiecare
nivel, sub actiunea momentele de la extremitati, corespunznd, pentru fiecare sens al actiunii
seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie n grinzi, fie n stlpii conectati n
nod.
Momentul de la extremitati se determina cu ( relatia 5.5 cod P100-2005):
Mi,d=Rd * MRc,i min(1 , MRb /MRc)
n care:
Rd -factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului n zonele
comprimate:
Rd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei si

Rd = 1,2 pentru restul nivelurilor.
MRc,i valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului
considerat.
M Rc si M Rb sumele valorilor momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor care intra
n nod. Valoarea M
Rc
trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n situatia asociata
sensului considerat al actiunii seismice.

Valorile momentelor capabile n stlpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele
asociate sensului considerat al actiunii seismice.
Algoritm de calcul (Tabelul 9)
VEd =
M 1d + M 2 d
l cl
lcl = inaltimea libera a stalpului;

NEd = forta axiala din ipoteza de calcul corespunzatoare MRc
In cazul in care stalpul este comprimat:
fctd = fctd* (1+0.5n);
Q=
VEd, max
'
b c * d * f ctd
As
* 100 ;
bc * d
r
f'
Q2
* ctd * 100
pe =
3.2 p f yd
p=
'
100 p
f ctd
si
*
=
; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
d
pe
0.8 * f yd
100 * n e * A e
.
pe * bc
Zonele de la extremitile stalpilor se vor considera se consider zone critice pe o distanta lcr:
l cr = max{1,5hc ;
l cl
;600mm}
6
unde hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stlpului.
Coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin:

-
0,005 n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel;
0,0035 n restul zonelor critice.
Distana dintre etrieri nu va depi :

b
s min{ 0 ;125 mm;7 d bL }
3
(5.12)
n care b0 este latura minim a seciunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral), iar dbL
este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru sectiunea de la baza s < 6 dbL.
La primele dou niveluri, etrierii vor fi ndesii i dincolo de zona critic pe o distan egal cu
jumtate din lungimea acesteia.
La baza primului nivel, datorita fortei axiale relativ mari, se dispune armatura transversala de
confinare in stalpi conform normativului STAS 10107/90
8.5 VERIFICAREA NODURILOR DE CADRE
Nodurile de cadru trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, la care sunt supuse
elementele imbinate.
sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare
plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor repetate asociate actiunilor seismice.

sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcari ,
inclusiv in conditiile plastificarii acestora si a ciclurilor de incarcare generate de actiunile

seismice.
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza
asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv.
Forta taietoare de proiectare n nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care
intra n nod, pentru sensul de actiune cel mai defavorabil al actiunii seismice.
Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu urmatoarele expresii simplificate:
(a) pentru noduri interioare
Vjhd=Rd*(As1+As2)*fyd-Vc
(b) pentru noduri de margine
Vjhd=Rd*As1 *fyd-Vc
n care:
As1,As2 - ariile armaturilor intinse de la partea superioara si de la partea inferioara a

grinzii
Vc - forta taietoare din stlp, corespunzatoare situatiei considerate
Rd - factor de suprarezistenta, 1,2.
Se impun 2 verificari:
1. Forta de compresiune nclinata produsa n nod de mecanismul de diagonala comprimata nu va
depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la ntindere.
- la noduri interioare:
Vjhd < *(1-d/)1/2*bj*hc*fcd
n care = 0,6(1 fck/250), d este forta axiala normalizata n stlpul de deasupra, iar fcd
este exprimat in n MPa.
- la nodurile exterioare:
Vjhd < 0.8 *(1-d/)1/2*bj*hc*fcd
in care bj = min{bc; (bw+0,5hc)} este latimea de calcul a nodului.
In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile nodului (prin
cresterea dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului.
2. n nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia,
dupa fisurarea nclinata. n acest scop armatura transversala, Ash, se va dimensiona pe baza
relatiilor:
- la noduri interioare:
Ash* fywd >0,8*(As1 + As2)*fyd *(1 0,8d)
- la noduri exterioare:
Ash*fywd >0,8*As1*fyd *(1 0,8d)
in care d este forta axiala adimensionala din stalpul inferior.
Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod, incluznd armatura
longitudinala a stlpului, va fi cel putin :
Asv > 2/3*Ash*(hjk/hjw)
n care :
hjw - distanta interax ntre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a
grinzilor;
hjc - distanta interax ntre armaturile marginale ale stlpilor
Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica dect armatura transversala ndesita din zonele
critice ale stlpului.
Rezultatele privind calculul nodurilor sunt prezentate in tabelul 10. Se observa ca in cazul
stalpilor interiori (S3) verificarile privind rezistenta la compresiune a diagonalei comprimate din
nodurile primului nivel nu sunt satisfacute din cauza fortei axiale relative mari. Solutia cea mai
simpla este cea de a creste dimensiunile stalpilor centrali la primul nivel. O alta solutie ar putea fi
cresterea adecvata a calitatii betonului.
In ceea ce priveste armatura longitudinala din nod, armatura intermediara a stalpilor satisface
conditiile prevazute de cod, nefiind necesara armatura suplimentara.
8.6 DIMENSIONAREA ARMATURII RADIERULUI
In vederea obtinerii eforturilor de dimensionare a radierului, s-a modelat infrastructura cladirii

cu ajutorul programului ETABS. Modelul adoptat a fost unul simplificat, constand in
schematizarea peretilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse in planul radierului. Pentru a
tine cont la evaluarea rigiditatii elementelor de de alcatuirea reala a infrastructurii, grinzile ce
modeleaza peretii din subsol au sectiune I formata din perete, zonele de conlucrare ale placii,
respectiv radierului fiind evaluate ca avand o latime egala cu de trei ori inaltimea placii de o
parte si de alta a inimii. Astfel in zona placii latimea talpii este egala cu 0.7m iar zona de
conlucrare cu radierul la 2.35m. Radierul are o grosime de 0.7m. Modelul implica comprimarea
tuturor elementelor subsolului intr-un singur plan, radierul fiind sprijinit pe mediu elastic. Acest
model nu surprinde efectul de menghina datorat cutiei rigide a subsolului, dar ofera avantajul
unui model simplificat plan de retea de grinzi pe mediu elastic. In cazul structurilor in cadre
efectul de menghina este mai putin important, deoarece momentul seismic este preluat prin
efect indirect (forte axiale) in stalpi si nu prin moment la fata radierului.
Fig. 2. Model pentru calculul elementelor infrastructurii
Fig. 3. Sectiune perete subsol de contur si interior

S-au considerat doua cazuri de incarcare:
-
O grupare de incarcare cu fortele axiale de la baza stalpilor la nivelul parterului,

provenite din gruparea neseismica de incarcari. S-au neglijat momentele
incovoietoare in stalpi, care nu produc efecte importante pentru configuratia structurii
in discutie.
Mai multe situatii de incarcare cu fortele axiale si cu momentele incovoietoare

capabile de la baza stalpilor, determinate in conditiile plastificarii tuturor grinzilor
suprastructurii la capete sub sensul de actiune al cutremurului pe fiecare directie.
Calculul ofera ca rezultate, presiunile maxime pe terenul de fundare, momentele si fortele

taietoare in placa radierului, precum si momentele si fortele taietoare in grinzile echivalente
peretilor de subsol.
Dimensionarea armaturii de la partea inferioara si superioara a radierului este sistematizata in
tabelul 10. Rezistentele materialelor au fost:
- fcd = 13 N/mm2
- fyd = 300 N/mm2 (PC 52)
S-a optat pentru armarea cu bare independente
Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali pe
radier. Relatia de verificare este urmatoarea:
V 0.75U cr ho f ct
Unde: V forta de strapungere de calcul ( forta axiala din bulbul peretelui de subsol din
care se scade reactiunea terenului de fundare)
ho inaltimea utila a radierului (ho = 655mm)
Ucr perimetrul sectiunii active la strapungere determinat pentru un unghi de 45 (
Ucr = 5600mm2)
0.75U cr ho f ct =0.75*5600*655*1.1 = 3026.1kN
Vmax = 2895 kN < 3026.1kN
Tabel 10. Dimensionarea armaturii radierului

SECTIUNI
a
b
c
d
e
f
g
Directia
1
1
1( c )
2
2
2
2( c )
Mef[kNm/m]
230.14
176.8
231.23
142.04
195.03
185.5
261.84
hpl[cm]
70
70
70
70
70
70
70
b[cm]
100
100
100
100
100
100
100
a[cm]
4.5
4.5
4.5
4.5
4.5
4.5
4.5
ho[cm]
65.5
65.5
65.5
65.5
65.5
65.5
65.5
X[cm]
2.7609
2.1103
2.7743
1.6899
2.3319
2.216
3.1508
Aanec
11.96
9.145
12.02
7.323
10.11
9.603
13.65
pmin
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
Aamin
13.1
13.1
13.1
13.1
13.1
13.1
13.1
Bare/ml
520
520
520
520
520
520
520
Aef
15.7
15.7
15.7
15.7
15.7
15.7
15.7
Calculul armaturii peretilor de subsol respecta prevederile normativului CR 2-1-1.1-05.

Concluziile acestui calcul sunt urmatoarele:
- diagramele momentelor incovoietoare efective in peretii de subsol se caracterizeaza
prin valori maxime in campuri. Pe reazeme momentele incovoietoare au acelasi semn cu
cele din camp. De aceea, momentul capabil al unui perete de subsol este dat de armaturile
paralele cu peretele, situate in inima si in zona de conlucrare a peretelui cu radierul sau cu
placa peste subsol. Se prevede la partea superioara a peretelui o armare de centura
alcatuita din 4bare orizontale 20 prinse in colturile unor etrieri 8 dispusi la 200mm.
- armatura orizontala de pe inima peretilor se compune din bare 10 dispuse la 200mm
si trebuie sa respecte procentul minim de armare de 0.3%.
- armatura verticala de pe inima peretilor se determina dintr-un calcul la forta taietoare.
Se dispun bare 10/150mm (Vmax=1113kN < Vcap=1204kN).
9. CALCUL STATIC NELINIAR

9.1 ETAPELE CALCULUI STATIC NELINIAR
Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS care ofera facilitati
importante pentru simplificarea calculului. Modelul structural adoptat este tridimensional dar
procedura descrisa este aplicabila sistemelor plane. Etapele parcurse in vederea realizarii
modelului de calcul sunt urmatoarele:
- definirea modelului suprastructurii, considerand incarcarile gravitationale de lunga
durata si cazurile de incarcare seismica pe fiecare directie principala a cladirii.
- calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului.
Datorita modului acoperitor de determinare a armaturii transversale in proiectarea
elementelor cadrului cedarea la actiunea fortei taietoare este exclusa.
- impingerea structurii pana cand se ating valorile cerintelor de deplasare determinate
in paragraful urmator.
pef
0.37
0.37
0.37
0.37
0.37
0.37
0.37
- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului u/1 propus la determinarea

factorului de comportare q, a deplasarilor relative de nivel, a fortelor taietoare maxime si
a rotirilor in articulatiile plastice.
9.2 DETERMINAREA CERINTELOR DE DEPLASARE
Determinarea cerintelor de deplasare s-a facut conform anexei D din normativul P100-1/2006.
n
M = mi , masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel mi)

1
M=26282.76 kN
F fora tietoare de baz a sistemului MDOF
{ } - vectorul deplasarilor de etaj (normalizat la varf) sub fortelor laterale seismice.
S-au considerat doua ipoteze extreme ale distributiei pe inaltime a fortelor laterale:
1. Fortele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibratie Aceasta distributie
furnizeaza valoarea maxima a momentului de rasturnare
2. Fortele laterale sunt distribuite la fel ca masele de nivel. In acest fel se obtin valorile
maxime ale fortelor taietoare si aale momentelor in elementele verticale a primelor etaje.
M = { } M { } = m ii2 - masa generalizat a sistemului echivalent SDOF

T
L = { } M {1} = mii - coeficient de transformare

T
Valorile marimilor M* si L* obtinute pentru cele doua ipoteze, pe directiile principale ale
structurii sunt prezentate in tabelele 11-12, respectiv 13-14.
Tabel 11 Ipoteza I-X
1
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
0.958092
0.891761
0.800518
0.686965
0.554718
0.40819
0.253106
0.10088
M=
m
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
L*=
267918.1
m*1
27663.73
28773.21
26781.17
24041
20630.78
16659.18
12258.68
7601.235
3029.599
167438.6
m*1
27663.73
27567.37
23882.39
19245.26
14172.62
9241.154
5003.874
1923.92
305.6252
129005.9
=M*
Tabel 12 Ipoteza I-Y
2
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
0.951443
0.880277
0.786013
0.671485
0.540405
0.397166
0.247149
0.100083
M=
m
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
L*=
267918.1
m*2
27663.73
28573.54
26436.3
23605.37
20165.91
16229.34
11927.62
7422.337
3005.665
165029.8
m*2
27663.73
27186.09
23271.27
18554.12
13541.11
8770.42
4737.248
1834.426
300.8153
125859.2
=M*
Tabel 13 Ipoteza II-X(Y) (sunt aceleasi valori pentru ambele directii)
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
M=
m
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
L*=
267918.1
m*2
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
267918.1
m*2
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
267918.1
=M*
Valoarea deplasarii laterale la varf impusa structurii de catre cutremurul de proiectare se determina cu
relatia:
L mi i
d =
d
M
mii2
d este cerinta de deplasare la varf a structurii,
d* - cerinta de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate echivalent (adica deplasarea spectrala
inelastica:
d* = SDi (T ) = c SDe (T )
d=
Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egala cu perioada structurii in cazul in
care vectorul { } reprezinta vectorul propriu al modului fundamental de vibratie. Pentru simplificare, s-a
considerat acoperitor ca perioada sistemului echivalent este egala cu cea a structurii cu mai multe grade de
libertate dinamica in ambele cazuri.
Tabel 14 Deplasari impuse structurii
ip.1
ip.2
dir.X
dir.Y
dir.X
dir.Y
T
1.115
1.046
1.115
1.046
SDe(T)
0.2041
0.179621
0.2041
0.179621
c
1.331473
1.470089
1.331473
1.470089
Sdi(T)
0.271754
0.264059
0.271754
0.264059
d
0.352979
0.345776
0.271754
0.264059
9.3 CU
URBA FORT
TA - DEPLA
ASARE
Curba foorta-deplasare reprezintaa variatia forrtei taietoaree de baza inn ipotezele stabilite
s
ale distributiei pe
verticala,, cu deplasaarea inregisttrata la varfu
ful constructtiei. Aceastaa curba exprrima sinteticc comportarrea
structurii sub actiuneea fortelor laaterale monooton crescattoare. Curbeele rezultate pentru strucctura analizaata
sunt prezzentate comp
si
parativ in fiig. 5 & 6 peentru ipoteza dimensionnarii dupa normativul
n
P
P100-1/2006
pentru ipoteza dimen
nsionarii duppa normativuul P100/92.
Figura 5 & 6
Curbele sunt
s
construiite pana la obbtinerea meccanismului complet
c
de plastificare.
p
Aceasta curba perm
mite in prim
mul rand veerificarea ippotezelor addoptate cu privire la ductilitatea si
suprareziistenta structturii si in aceelasi timp o evaluare
e
a coomportarii e ansamblu si
s locale la foorta laterale.
Astfel se pot aprecia cantitativ, marimea
m
suprrarezistenteii constructieii si pondereaa surselor din care proviine
aceasta. Din
D analizarrea curbelor rezulta ca prima
p
articullatie plasticaa (corespunzzatoare prim
mei reduceri de
rigiditate a curbei) ap
pare in jurul unei forte taietoare
t
de baza
b
~ 35000 kN. Forta seismica
s
de proiectare
p
esste
2184 kN
N, deci coeeficientul dee suprarezisstenta datorrat considerrarii rezisteentelor de proiectare
p
aale
materialeelor, precum si respectarrii conditiilorr de alcatuirre, inclusiv a procentelorr minime de armare estee ~
1.6. In accelasi mod se poate verrifca justeteea alegerii raaportului u/1 presupuus 1.35 la evvaluarea forttei
taietoare de baza. Co
onform curbbelor fisate coeficientul
c
u/1(~1.3)) este mai mic
m decat cell considerat la
mice de proieectare.
evaluareaa fortei seism
Factorul de suprareezistenta coomplementarr raportuluii u/1 de proiectare este in aceste condiitii
1 Acesta poate
p
fi conssiderat ca unn factor de siguranta, cu o valoarea potrivita
p
penttru
4400/(2184*1.35) ~ 1.5.
situatia de
d solicitare la cutremuurul de proieectare. Dacaa executia sttructurii pe teren este corecta
c
si esste
confirmatta de verificcarile de calittate obligatoorii, factorul de sigurantaa necesar pooate fi mai mic,
m astfel inccat
restul sa aib
a semnifiicatia unei suuprarezistentte (redundannte) suplimenntare.
In cazul structurii proiectate
p
d
dupa
normattivul P100/992 se obtinee o suprarezzistenta mai mare datorita
dimensiuunilor mai geeneroase ale sectiunilor de
d beton rezuultate, armatte apoi la proocente minim
me.
9 VERIFIC
9.4
CAREA FO
ORMARII MECANISM
M
MULUI OPT
TIM DE DIISIPARE DE ENERGIIE
Stadiul de
d solicitare a structurii corespunzato
c
or cerintei seismice de deplasare
d
repprezinta penntru construcctii
corect prooiectate un stadiu
s
anterior formarii mecanismullui de plastifficare pe struuctura (fig. 7-10).
7
Figurrile
7-10 preezinta config
guratia articculatiilor plaastice formaate pe cadrrele interioaare curente, in momenttul
atingerii cerintei de deplasare, corespunzato
c
or celor douua ipoteze de
d incarcare descrise la capitolul 9.1.
Tabloul formarii
f
articculatiilor plaastice in acesst stadiu perm
miteverificarea realizariiconceptiei de
d proiectaree a
ierarhizarrii capacitattilor de reziistenta a elementelor structurale
s
p
potrivit
meccanismului de
d disispare a
energiei dorit.
d
Fig.7 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-x
Fig. 8 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-x
Fig.9 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-y
Fig.10 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-y
9.5 VERIFICAREA DEPLASARILOR RELATIVE DE NIVEL

Tabel 15 Rotiri de nivel
caz
I-x
I-y
II-x
II-y
etaj
9
8
7
6
5
4
3
2
1
drx /h
0.001564
0.003910
0.007603
0.011578
0.015489
0.018404
0.019936
0.019186
0.016459
dry /h
0.001301
0.003491
0.006549
0.009753
0.013341
0.016275
0.018252
0.017912
0.015471
drx /h
0.000827
0.001432
0.002676
0.005356
0.009379
0.013690
0.017507
0.019270
0.016479
dry /h
0.000592
0.000942
0.001631
0.003649
0.007475
0.011992
0.016189
0.018906
0.015785
dra=
0.025
In tabelul 15 se prezinta valorile rotirilor de nivel (deplasarile relative de nivel raportate la inaltimea de
nivel) calculate pentru ambele ipoteze referitoare la distributia fortelor laterale pe inaltimea cladirii pentru
directiile principale. Se constata ca in toate sitauatiile valorile rotirilor de etaj sunt inferioare valorii
admise in cod.
9.6 VALORILE MAXIME SI VALORILE CAPABILE ALE ROTIRILOR PLASTICE

INREGISTRATE IN ARTICULATIILE PLASTICE LA ATINGEREA CERINTEI DE
DEPLASARE
Calculul neliniar complet implica pe langa verificarea deformatiei de ansamblu a structurii exprimata prin
deplasarile relative de nivel si verificarea rotirilor plastice in elementele ductile, precum si a rezistentei in
elementele cu cedari fragile. Prin aplicarea metodei de ierarhizare a capacitatilor de rezistenta, cedarile
fragile pot fi eliminate cu mare probabilitate. Ramane sa se verifice daca elementele structurale suporta
deformatiile impuse de cutremur fara a se rupe.
In literatura de specialitate exista multe propuneri privind determinarea rotirilor capabile a elementelor de
beton armat. In general aceste propuneri se impart in doua categorii:
Relatii de evaluare a rotirilor capabile obtinute prin prelucrari pe baze probabilistice a rezultatelor
experimentelor de laborator
Relatii care se bazeaza pe evaluarea analitica a capacitatii de deformatie sectionala (u)
considerand legile constitutive ale betonului si armaturii si pe formule empirice de determinare a
lungimii plastice conventionale a articulatiei plastice
In Eurocod 8-partea 3 (referitoare la evaluarea si consolidarea cladirilor existentela actiunea seismica) s-a
inserat cate o expresie din fiecare din cele doua categorii de evaluare a rotirilor plastice capabile. Cele
doua relatii (care se denumesc expresiile A si B) sunt prezentate pe scurt in cele ce urmeaza. Aceste
expresii sunt preluate cu usoare modificari si in P100-3 in curs de elaborare.
(A) Expresie empirica pentru determinarea capacitatii de rotire plastica

(1)
Rotirea plastic maxim (diferena ntre rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe
care se poate conta n verificrile la SLU n elementele solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial
(grinzi, stlpi i perei), n regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:
um
n care:
h
Lv = M/V
N
=
bhf c
'
=
4
0,3
0, 2
c
L
V
h
0 , 35
25
f yw
fc
(A.1)
este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei
este nlimea seciunii transversale
braul de forfecare n seciunea de capt
b limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n cazul
compresiunii
coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd armtura din inim.
In cazul n care valorile i sunt sub 0,01, n expresia A.1 se introduce valoarea 0,01.
rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite prin
fc i fyw
mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului de cunoatere
atins n investigaii
factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia

2
sh
sh bi
1
1
= 1
(A.2)
2bo 2ho 6ho bo

s h distanta intre etrieri
bo , ho dimensiunile samburelui de beton confinat, masurate din axul etrierului
bi distanta intre barele longitudinale consecutive aflate la colt de etrier sau agrafa
',
s = As bw sh coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x.

x
Expresia este valabil n situaia n care barele de armtur sunt profilate i n zona critic nu exist
nndiri, iar la realizarea armrii sunt respectate regulile de alctuire pentru zone seismice.
n cazurile n care aceste condiii nu sunt ndeplinite la calculul valorii um furnizate de relaia (A.1) se
aplic coreciile indicate la (2), (3) i (4).
(2)
n elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversal ale zonelor critice, valorile
obinute din aplicarea relaiei (A.1) se nmulesc cu 0.8.
(3)
Dac n zona critic se realizeaz i nndiri prin petrecere ale armturilor longitudinale, n relaia
(A.1) coeficienii de armare se multiplic cu 2. Dac lungimea de petrecere efectiv lo, este mai mic
dect lungimea minim de suprapunere prevzut de STAS 10107/0-90 pentru condiii severe de
solicitare, lo,min valoarea capacitii de rotire plastic dat de (A.1) se reduce n raportul lo/lo,min.
(4)
n cazul utilizrii barelor netede, fr nndiri n zonele critice, valorile um date de relaia (A.1) se
nmulesc cu 0,5.
Dac barele longitudinale se nndesc n zona critic i sunt prevzute cu crlige, la calculul rotirii plastice
capabile cu relaia (A.1) se fac urmtoarele corecii:
- valoarea braului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de nndire lo

- valoarea um se obine nmulind valoarea dat de relaia (A.1) cu 0,40.
(B) Model analitic pentru determinarea capacitatii de rotire plastica
(1)
n vederea evalurii rotirii plastice capabile poate fi utilizat alternativ expresia bazat pe ipoteze
simplificatoare de distribuie a curburilor la rupere
1
(u y )L pl 1 0,5L pl
umpl =
(B.1)
el
Lv
unde:
u
este curbura ultim n seciunea de capt
y
este curbura de curgere n aceeai seciune
el
coeficient de siguran care ine seama de variabilitatea proprietilor fizico-mecanice; el =
1,5 pentru stalpi i grinzi i 1,8 pentru perei
Lpl
lungimea zonei plastice
In calculul valorii u se tine seama de sporul de rezisten i de capacitate de deformaie ca efect al
confinrii.
(2)
Pentru evaluarea curburii ultime u se poate folosi urmtorul model, specific solicitrii ciclice:
(a)
Deformaia ultim a armturii longitudinale, su, se ia egal cu 0,10.
(b)
Rezistena betonului confinat se determin cu relaia:

0 ,85
sx f yw

f cc = f c 1 + 3.7
(B.2)
f c
deformaia specific la care se atinge fcc, n raport cu deformaia specific c2 a betonului
neconfinat se determin cu relaia:
cc = c 2 1 + 5 cc 1
(B.3)
f
iar deformaia specific ultim la fibra extrem a zonei comprimate se obine cu:
f
cu = 0,004 + 0,5 sx yw
(B.4)
f cc
unde:
, fyw i sx au definiiile date la A.1.
Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fr nndiri n aceast zon se determin cu relaia:
d bl f y ( MPa)
L
L pl = v + 0,2h + 0,15
(B.5)
30
f c ( MPa)
n care:
dbl
h
(3)
este diametrul (mediu) al armturilor longitudinale

inaltimea sectiunii transversale
pl
Corectarea valorii um
calculat cu relaia (A.3), n situaiile n care n zona plastic se realizeaz
nndiri prin petrecere, iar armturile sunt netede i prevzute cu carlige, se face aa cum se arat la
A.1.
Tabel 16 Rotiri plastice maxime si capabile corespunzatoare cerintei de deplasare
ARTICULATII PLASTICE IN
ARTICULATII
PLASTICE IN STALPI
GRINZI
CAZ DE
INCARCAR
E
moment pozitiv
moment negativ
pl
cap
pl
max
pl
cap
pl
cap
pl
max
pl
max
Ip. I-x
0.0196
2
0.03719
0.0256
3
0.0190
1
0.0315
3
0.0251
5
0.0113
4
0.0425
3
0.02895
Ip. II-x
0.0188
5
0.03596
0.0247
0
0.0183
9
0.0299
3
0.0251
2
0.0130
5
0.0359
9
0.02561
0
Ip. I-y
0.0218
4
0.03077
8
0.0257
5
0.0220
8
0.0287
8
0.0228
4
0.0117
6
0.0168
3
0.02510
Ip. II-y
0.0239
5
0.03247
0.0229
3
0.0243
4
0.0301
0.0227
4
0.0145
4
0.0198
7
0.02803
pl
A- cap
determinat pe baza expresiei empirice (A)
pl
B- cap
determinat pe baza modelului analitic (B)
pl
Tabelul 16 prezinta comparativ valorile rotirilor capabile ( cap
) si rotirile plastice maxime rezultate din
pl
calculul static neliniar pentru grinzi si pentru stalpi ( max
) corespunzatoare situatiei in care structurii i se
impune cerinta de deplasare seismica. Dupa cum se observa rotirile plastice capabile obtinute prin cele
doua metode difera destul de mult, dar in toate cazurile sunt superioare rotirilor maxime din calculul
static.
EXEMPLUL 3
- constructie cu pereti structurali de beton armat
Descrierea constructiei:
Cladire amplasata in Bucuresti;
3 subsoluri (hs=3m) + parter (hs=6m) + 10 etaje (hs=3m);
5 travee x 8 m; 5 deschideri 2x7+1x4+2x7 m;
Date arhitecturale:
Functiune de birouri si anexe specifice;

Inchideri cu pereti cortina;
Compartimentari cu pereti din gips-carton;
Pardoseli curente;
Terasa necirculabila;
Parcaje la subsol;
Caracteristici structurale si materiale folosite:

Pereti structurali, stalpi, grinzi, placi de beton armat monolit;
Beton C24/30 (fcd=18N/mm2, fctd=1.25N/mm2); C32/40 (fcd=22.5N/mm2, fctd=1.45N/mm2); ([3]
tabel 3);
Otel Pc52 (fyd=300N/mm2) ([3] tabel 6);
Fundatie si teren de fundare:
Radier general ;
Teren de fundare pconv=500kPa (in urma corectiilor de adancime si latime), ks=50000 kN/m3;
Sapatura generala in taluz, panza freatica nu este interceptata
Caracterizarea amplasamentului si a constructiei cf. [2] :
Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24g (fig. 3.1);
Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2);
Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.);
Clasa de importanta si de expunere I=1.2 (tabel 4.3);
Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:
[1]
[2]
[3]
[4]
[5]
CR 2-1-1.1 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat

P100-1/2006 Cod de proiectare seismica;
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si beton precomprimat;
CR0-2005
Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii;
NP112-04
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.
Exemplul de proiectare 3
Constructie cu pereti structurali de beton armat
SCHEMA GENERALA A OPERATIILOR DE PROIECTARE

I.
Alcatuirea initiala a structurii ([1] cap.2)
dispunerea peretilor structurali in planul structurii;
alegerea formei si dimensiunii peretilor;
alcatuirea infrastructurii: dispunerea peretilor, alegerea dimensiunilor, dispunerea

golurilor in pozitii avantajoase ;
II.
Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora
actiuni verticale conform temei de arhitectura si seriei STAS 10101 (incarcari in

constructii)
actiuni orizontale conform [2] cap. 3, 4, 5
III.
Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti si a fortei

taietoare de baza ([1] pct. 4.1.-4.2.)
IV.
Verificarea preliminara a sectiunii peretilor ([1] pct. 4.2.3.) si a sectiunilor grinzilor

de cuplare ([1] pct. 4.3.)
V.
Schematizarea peretilor pentru calcul
stabilirea geometriei axelor (deschideri si inaltimi de nivel), a zonelor deformabile si

a celor de mare rigiditate;
stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali ([1] pct. 5.2.1);
stabilirea sectiunilor active ale grinzilor de cuplare ([1] pct. 5.2.2);
stabilirea modulilor de rigiditate ale elementelor strucurale ([1] pct. 5.2.4);
stabilirea nivelului de incastare a peretilor in schema de calcul;
VI.
Definitivarea evaluarii actiunilor si a gruparilor de actiuni
VII.
Calculul structurii la actiuni orizontale si actiuni verticale
VIII.
Prelucrarea rezultatelor calcului structural si determinarea valorilor de proiectare

ale eforturilor in sectiunile semnificative
IX.
Calculul armaturii longitudinale a grinzilor de cuplare pentru armaturile dispuse

orizontal sau inclinat, dupa caz ([1] pct. 6.2.4.)
X.
Calculul sectiunilor de la baza peretilor structurali la incovoiere cu forta axiala, pe

baza metodei generale din [3]
verificarea sectiunii de baza utilizand criteriul ductilitatii minime necesare ([1] pct.
6.4.);
dimensionarea armaturilor longitudinale (fortele axiale din pereti corespund

efectului indirect al fortelor orizontale, stabilit in ipoteza plastificarii tuturor
grinzilor de cuplare ([1] pct. 6.2.6.);
XI.
Determinarea zonei plastice potentiale (zona A) de la baza peretilor ([1] pct. 6.1.)
XII.
Determinarea eforturilor de dimensionare ale peretilor la incovoiere cu forta axiala

([1] pct. 6.2.1.-6.2.2.)
determinarea coeficientului , de suprarezistenta;
determinarea momentelor incovoietoare de proiectare ;
XIII.
Calculul la incovoiere cu forta axiala a sectiunilor de pereti din afara zonei plastice
potentiale ([1] pct. 6.2.2.)
verificarea sectiunilor de beton;
dimensionarea armaturilor longitudinale;
XIV.
Determinarea valorilor fortelor taietoare de proiectare
XV.
Calculul grinzilor de cuplare la forta taietoare
determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.5.);
verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.6.2.);
dimensionarea armaturilor transversale sau inclinate, dupa caz ([1] pct. 6.6.3-6.6.4.);
XVI.
Calculul peretilor la forta taietoare in sectiuni inclinate (in functie de raportul

inaltimea peretelui/inaltimea sectiunii peretelui)
determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.3.);
verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.4.3.);
dimensionarea armaturilor orizontale ([1] pct. 6.5.2.a );
XVII.
Calculul armaturii de conectare in rosturi de turnare ([1] pct. 6.5.2.b)
XVIII.
Calculul armaturilor orizontale in imbinarile verticale in cazul elementelor

prefabricate ([1] pct. 6.5.3.)
determinarea valorii fortelor de lunecare in rostul vertical;
calcul armaturii orizontale;
XIX.
Alcatuirea sectiunilor peretilor structurali
verificarea dimensiunilor sectiunilor de beton ([1] pct. 7.1.-7.2.);
detalierea armaturilor de rezistenta si a armaturilor constructive ([1] pct. 7.3.);
verificarea conditiilor de armare minima a zonelor de la extremitatile sectiunilor ([1]

pct. 7.5.);
verificarea conditiilor de armare minima in inima peretilor ([1] pct. 7.4.);
detalii de alcatuire (intersectii de pereti, ancoraje si innadiri etc. [1] pct. 7.5.3.);
XX.
XXI.
Prevederea armaturii transversale suplimentare (daca este necesara [1] pct. 7.5.2.)
armatura de confinare cand >lim ;
armatura pentru impiedicarea flambajului barelor comprimate in zonele in care

procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2,4/Ra ;
Armarea suplimentara in jurul golurilor ([1] pct. 7.5.4. si fig. 7.4.)
XXII.
Alcatuirea sectiunii grinzilor de cuplare ([1] pct. 7.6.)
XXIII.
Alcatuirea panourilor prefabricate in cazul structurilor cu pereti structurali

prefabricati ([1] pct. 8.2.-8.3.)
XXIV.
Calcul planseelor ca diafragme la fortele seismice orizontale ([1] pct. 8.7.)
precizarea schemei statice;
calculul momentelor incovoietoare si a fortelor taietoare;
dimensionarea armaturii longitudinale si transversale;
dimensionarea armaturii longitudinale din centuri pentru rolul de colectare a

incarcarii transmise din planseu la pereti;
dimensionarea armaturii din planseu pentru preluarea efectelor datorate tendintei de
oscilatie asincrona;
XXV.
Modelarea infrastructurii pentru calcul ([1] cap.9)
XXVI.
Calculul eforturilor in elementele infrastructurii ([1] pct.6.2.2.)
XXVII.
Calcul de dimensionare a elementelor infrastructurii si a fundatiilor
XXVIII.
Alcatuirea (armarea) elementelor infrastructurii si a fundatiilor
Nota:
Prezentarea operatiilor de proiectare din prezentul exemplu urmareste succesiunea din schemabloc. In mod firesc nu se trateaza operatile de la pct. XXIII, structura constructiei fiind din beton armat
monolit.
O parte dintre operatii sunt comasate. De exemplu calculul si verificarea armaturilor

longitudinale si transversale pentru peretii structurali si grinzile de cuplare sunt prezentate simultan ca
urmare a utilizarii unor programe de calcul care furnizeaza impreuna aceste rezultate.
Programele de calcul utilizate la intocmirea exemplului de proiectare au fost:

o
ETABS pentru calculul de ansamblu al structurii;
o
o serie de programe intocmite de Catedra de Beton Armat din Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti pentru dimensionarea elementelor structurale din beton armat.
Inainte de parcurgerea exemplului de calcul se recomanda consultarea P100-1/PROIECTAREA
SEISMIC A CLDIRILOR. VOLUMUL 2. COMENTARII I EXEMPLE DE CALCUL.
1. Alcatuirea initiala a structurii

Prin alcatuirea initiala judicioasa a structurii se poate asigura un raspuns seismic favorabil si se pot
evita complicatii ulterioare de calcul si executie. Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor
structurali in pozitiile avantajoase din punct de vedere structural, astfel incat conditiile enuntate in [2]
cap. 4.1-4.4 sa fie respectate. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si
functionale care rezulta din indeplinirea cerintelor esentiale enuntate de Legea 10 si detaliate prin
reglementari tehnice specifice.
In exemplul propus peretii structurali sunt amplasati pe ambele directii principale, atat la interiorul
constructiei (unde sunt lestati), cat si perimetral (unde asigura brate de parghie consistente la preluarea
torsiunii generale a constructiei). Configuratia in plan a structurii, fara intersectii de pereti pe cele doua
directii principale ale cladirii, permite o modelare simpla si fidela a structurii si, ca urmare, un control
sigur al raspunsului structurii.
Forma sectiunii peretilor, cu inimi pline cu bulbi la capete (forma de haltera) este optima din punct de
vedere al performantelor seismice.
Dimensiunile grinzilor dintre peretii transversali de pe contur asigura o cuplare eficienta a acestora, cu
spor consistent de rigiditate si rezistenta.
Forma si dimensiunile peretilor sunt asemanatoare pe ambele directii ceea ce asigura armari similare si
detalii de executie repetitive.
2.
Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora (inclusiv
predimensionarea elementelor, cu exceptia peretilor structurali). Predimensionare
placa, grinzi si stalpi.
In prezentul exemplu se folosesc terminologia, definitiile si caracterizarea actiunilor (si implicit a
efectelor acestora) conform [4].
Se detaliaza proiectarea pentru gruparea actiunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale
actiunilor, care contin actiunea seismica cf. [4] rel. 4.13:
n
Gk,j + I AEk + 2,i Qk,i
unde:
j =1
Gk,j
Qk,i
AEk
2,i
I
- este efectul actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica;

- este efectul pe structura al actiunii variabile i , luata cu valoarea caracteristica;
- valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurenta IMR adoptat de [2] pentru Starea Limita Ultima (ULS) ;
- coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile i ;
- coeficient de importanta si expunere a cladirii cf. [2] tabel 4.3.
Valorile caracteristice Gk si Qk sunt valorile normate ale actiunilor conform standardelor de incarcari.
Pentru incarcarile din zapada si cele datorate exploatarii 2 = 0.4
2.1. Incarcari combinate (se manifesta simultan si sunt distribuite identic)
valoare
caracteristica
Denumire incarcare combinata

1
Terasa necirculabila (kN/mp)

beton panta 100 mm
strat difuziune
bariera vapori
izolatie termica polistiren extrudat
sapa 20 mm
hidroizolatie
strat protectie pietris 40 mm
g ~ gk
2.40
0.05
0.06
0.03
0.44
0.15
0.72
3.85
4.50
8.35
placa 180 mm
Zapada (kN/mp)
zapada
q ~ qk
2.00
2
Pardoseli+compartimentari+tavan (kN/mp)
pardoseala rece
compartimentari
tavan fals
instalatii
g ~ gk
1.27
0.50
0.20
0.10
2.07
4.50
6.57
2
0.4
qEd =
2 qk
0.80
0.80
gEd =
gEd =
1.27
0.50
0.20
0.10
2.07
4.50
6.57
gEd =
0.70
0.30
1.00
gEd =
3.75
1.32
5.07
gEd =
Perete cortina (kN/mp)

perete cortina
structura sustinere
g ~ gk
0.70
0.30
1.00
n
Atic (kN/ml)
zidarie intarita 125 mm h=1.5 m
tencuiala 2x20 mm
gEd =
2.40
0.05
0.06
0.03
0.44
0.15
0.72
3.85
4.50
8.35
placa 180 mm
valoare de
proiectare
g ~ gk
3.75
1.32
5.07
10
11
12
Perete beton 400 mm (kN/mp)

perete beton
placaj gipscarton
g ~ gk
10.00
0.20
10.20
gEd =
10.00
0.20
10.20
gEd =
12.50
0.20
12.70
gEd =
12.25
0.64
12.89
gEd =
20.25
0.80
21.05
gEd =
5.25
5.25
gEd =
4.50
4.50
gEd =
3.75
3.75
2
0.4
qEd =
2qk
0.80
0.80
2
0.4
2 qk
1.20
1.20
2
0.4
qEd =
2 qk
0.30
0.30
2
0.4
qEd =
2 qk
1.00
1.00

perete beton
placaj gipscarton
g ~ gk
12.50
0.20
12.70
n
Stalp 700x700 mm (kN/ml)

beton
placaj gipscarton
g ~ gk
12.25
0.64
12.89
n
Stalp 900x900 mm (kN/ml)

beton
placaj gipscarton
g ~ gk
20.25
0.8
21.05
n
Grinda 300x700 mm (kN/ml)

beton
g ~ gk
5.25
5.25
n

beton
g ~ gk
4.50
4.50
n

beton
g ~ gk
3.75
3.75
13
Utila birouri (kN/mp)

utila
q ~ qk
2.00
2.00
14
Utila circulatii (kN/mp)

utila
q ~ qk
3.00
3.00
15
Utila terasa necirculabila (kN/mp)

utila
q ~ qk
0.75
16
Utila interior pt predimensionare (kN/mp)

utila
q ~ qk
2.50
2.50
Nota:
Incarcarea combinata nr. 16 este folosita doar la faza de predimensionare a elementelor si
reprezinta o valoare ponderata a incarcarilor nr. 13 si nr. 14;
indicele E este folosit pentru indicarea valorii de proiectare a incarcarii care este utilizata in
gruparile de actiuni care contin seism.
2.2. Predimensionare placa
La faza de predimensionare se considera lumina aproximativ egala cu deschiderea interax.
Trama tipica este 8x7m, placa fiind armata pe doua directii. Incarcarea utila nu este preponderenta.
Pentru limitarea sagetilor verticale si obtinerea unor procente de armare economice se pot utiliza
urmatoarele conditii :
hf >
P
= 167 mm ;
180
L
L
= 200mm < hf <
= 175mm ;
40
35
hf > 60 mm , unde :
hf
P
L
grosimea placii ; se alege hf=180 mm ;

perimetrul ochiului de placa considerat ;
deschiderea minima a ochiului de placa considerat ;
Pentru simplitatea executiei se adopta aceiasi grosime si pentru deschiderea centrala unde placa se
descarca unidirectional.
2.3. Predimensionare grinzi
La faza de predimensionare lumina grinzii se considera egala cu deschiderea. Pentru grinzi de cadru se
recomanda pe criterii de rigiditate, rezistenta si simplitate a executiei urmatoarele rapoarte:
L
L
;
....
12 10
1 1
bw=( .... )hw , unde :
3 2
hw=
hw
bw
L
inaltimea sectiunii grinzii ;

latimea sectiunii grinzii ;
deschiderea grinzii
Aplicarea conditiilor de mai sus conduce la:

- pentru grinzile longitudinale cu deschiderea L=8,0 m
hw=667800 mm ; se alege hw=700 mm
bw=233350 mm ; se alege bw=300 mm
- pentru grinzile transversale cu deschiderea L=7,0 m
bw=200300 mm ; se alege bw=300 mm
- pentru grinzile transversale cu deschiderea L=4,0 m
bw=167250 mm ; se alege bw=300 mm; alegerea unor dimensiuni marite ale sectiunilor in
acest caz simplifica armarea si cofrarea planseului.
2.4. Predimensionare stalpi
Stalpii structurii se clasifica in clasa b, cf. [3] pct. 1.2.5.1. respectiv grupa B cf. [3] pct. 6.4.1. Criteriile
restrictive referitoare la (inaltimea relativa a zonei comprimate) din [3] pct. 3.2.4. pot fi relaxate
acceptandu-se un grad mai mare se compresiune a stalpilor decat in cazul stalpilor din grupa A, stalpi
cu rol principal in preluarea actiunilor seismice.
La actiuni seismice severe exista posibilitatea ca unele sectiuni de stalpi sa dezvolte, totusi, deformatii
plastice semnificative rezultate din deformarea laterala a structurii. Din aceasta cauza si pentru
limitarea efectelor curgerii lente se propun valori moderate si diferentiate in functie de pozitia
stalpilor in structura pentru a asigura ductilitati suficiente fara sporuri de armatura transversala.
Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia de ductilitate minima, respectiv conditia de
limitare a zonei comprimate (a inaltimii relative ) sau din conditia echivalenta a limitarii efortului
axial normalizat.
10
Din considerente constructive toti stalpii sunt patrati si stalpii de colt s-au ales cu aceeasi sectiune ca a
stalpilor de margine intermediari.
Simbolurile utilizate reprezinta :
gEd, qEd valoarea de proiectare a incarcarii combinate pentru calcul la actiuni seismice;
Aaf
aria aferenta;
Laf
lungimea de grinda aferenta stalpului;
NEd
forta axiala in cazul calculului la actiuni seismice
NEd = qEd Aaf ; NEd = gEd Aaf, NEd = qEd Laf ; NEd = gEd Laf , dupa caz;
forta axiala normalizata in gruparea de actiuni seismica,

= NEd/(Ac fcd) ;
Ac
- aria sectiunii de beton a stalpului;
Ac=NEd,tot/fcd
fcd
valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune = 15,5 N/mm2;
bc
dimensiunea sectiunii normale a stalpului;
bc=hc=(Ac,nec)1/2
hc
inaltimea sectiunii de beton a stalpului ; bc=hc;
abrevierile utilizate ca indici reprezinta:
rec
recomandat;
nec
necesar;
tot
total;
ef
efectiv;
Stalp interior
nr.
crt.
1
2
3
10
11
15
16

Zapada (kN/mp)
Pardoseli+comp+tavan (kN/mp)
Grinda 300x700 (kN/ml)
Utila interior pt predim. (kN/mp)
gEd(qEd)
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.80
6.57
5.25
4.50
0.30
1.00
rec = 0,50
bc,ef=0.90 m
NEd,tot (kN) =
ef =0.506
Stalp intermediar fatada

nr.
crt.
1
2
3
4
5
10
11
15
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
gEd/qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.80
6.57
1.00
4.81
5.25
4.50
0.30
1.00
rec =0.45
Aaf/Laf
m sau
2
m
28
28
280
280
8
88
38.5
28
280
NEd,tot (kN) =
2
Ac,nec (m ) =
bc,nec (m) =
bc,ef=0.70 m
NEd,tot (kN) =
ef =0.502
Aaf(Laf)
m sau
2
m
56
56
560
88
77
56
560
NEd,tot (kN) =
2
Ac,nec (m ) =
bc,nec (m) =
11
NEd
kN
467.6
33.6
3679.2
462.0
346.5
16.8
560.0
5566
0.845
0.919
Greutate stalp (kN)
709
6274
NEd
kN
233.8
16.8
1839.6
280.0
38.4
462.0
173.3
8.4
280.0
3332
0.566
0.753
Greutate stalp (kN)
429
3761
Stalp colt
nr.
crt.
1
2
3
4
5
10
11
15
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
gEd/qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.8
6.57
1
4.806
5.25
4.5
0.3
1
rec =0.40
bc,ef=0.70 m
NEd,tot (kN) =
ef =0.310
Aaf/Laf
m sau
2
m
14
14
140
262.5
7.5
44
38.5
14
140
NEd,tot (kN) =
2
Ac,nec (m ) =
bc,nec (m) =
12
NEd
kN
116.9
8.4
919.8
262.5
36.0
231.0
173.3
4.2
140.0
1892
0.394
0.628
Greutate stalp (kN)
429
2321
3.
Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti.
Verificarea preliminara a sectiunii peretilor si a sectiunilor grinzilor de cuplare
Aria totala necesara a sectiunii inimilor peretilor structurali, pe fiecare directie principala a
constructiei, din cerinta de limitare a efortului mediu de forfecare la un anumit nivel, este data de
relatia de la pct. 4.2.1. din [1]:
Awhi>(I n Af ag/g )/120 unde :

Awhi - aria inimilor peretilor de pe directia considerata;
I
- factorul de importanta si expunere [2] tabel 4.3;
n
Af
ag
g
- numarul de plansee situate deasupra nivelului considerat;

- aria planseului curent;
- acceleratia terenului pentru proiectare [2] fig. 3.1;
- acceleratia gravitationala la suprafata terenului g=9.81 m/s2.
Valorile termenilor care intervin in stabilirea formei finale a formulei de predimensionare sunt
acoperitoare in majoritatea cazurilor curente de proiectare (vezi [1] C 4.2.1). Pastrand ipoteza de baza,
de limitare a efortului mediu tangential, in masura in care se pot stabili valori mai precise ale valorilor
termenilor utilizati in formula de predimensionare, aceasta poate fi imbunatatita si adaptata la situatia
de proiectare careia i se aplica, asa cum se recomanda in sectiunea de comentarii a [1].
In cazul structurii considerate in exemplul de proiectare, evaluand mai riguros incarcarile pe plansee,
factorul suprarezistentei structurii verticale ( cf. [1] pct. 6.2.2), rezistenta efectiva a betonului si pe
baza experientei obtinute din proiectarea unor constructii similare, este posibila obtinerea unei expresii
particularizate a formulei de predimensionare. In aceste conditii, aria sectiunilor orizontale ale
peretilor la baza structurii, pe fiecare directie principala a structurii, se poate estima cu expresia:
Awh > VEd/(' fctd), unde :
Awh
VEd
- aria inimilor peretilor structurali;

- forta taietoare de proiectare;
1,5Fb < VEd = Fb
Fb
cf. [1] pct. 6.2.3. ;
- forta seismica de baza rezultata din aplicarea prevederilor [2]; pentru detaliere vezi pct. 5.2
din exemplul de calcul,
Fb = c G;
c
G
- coeficient seismic global reprezentand raportul dintre forta seismica de baza si greutatea
constructiei;
- greutatea constructiei deasupra nivelului considerat;
- media estimata a rapoartelor MRd/MEd (MRd - momentele de rasturnare capabile ale peretilor
structurali si MEd - momentele de rasturnare rezultate din calculul structurii) asa cum sunt
definite in [1] pct 6.2.2. ;
- coeficient de corectie a fortei taietoare, = 1,2 cf. [1] pct. 6.2.3.;
- efort tangential normalizat admisibil;
= VEd/(Awo fctd) < 2.5 cf. [1] pct. 6.4.3;

fctd
- rezistenta de proiectare la intindere a betonului;
13
Adoptarea unei valori supraunitare pentru ' conduce la obtinerea unor grosimi mai mici ale peretilor
structurali. Estimarea factorului trebuie facuta in acord cu caracteristicile structurii (regularitate pe
verticala si in plan, omogenitate)
3.1.
Evaluarea greutatii constructiei supraterana

Greutate terasa
nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
15
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
Stalp 700x700 (kN/ml)
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.80
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
0.30
Aaf/Laf
m sau
2
m
1280
1280
0
216
144
72
63
45
9
192
126
24
1280
NEd (kN) =
qEd,ech (kN/mp)=
rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite :

Greutate nivel curent
nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
Utila interior pt predim (kN/mp)
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.80
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
1.00
Aaf/Laf
m sau
2
m
0
0
1280
432
0
144
126
90
18
192
126
24
1280
NEd (kN) =
qEd,ech (kN/mp)=

Greutate parter
nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
Utila interior pt. predim (kN/mp)
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.80
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
1.00
Aaf/Laf
m sau
2
m
0
0
1280
648
0
216
189
135
27
192
126
24
1280
NEd (kN) =
qEd,ech (kN/mp)=
Greutatea totala a suprastructurii rezulta:

NEd,tot (kN) = NEd,terasa + 9NEd,niv. crt. + NEd,parter =
Incarcarea echivalenta uniform distribuita rezulta:
qEd,ech (kN/mp) = NEd,tot (kN)/(n Apl) =
14
NEd
kN
10688.0
768.0
0.0
216.0
692.1
734.4
800.1
580.1
189.5
1008.0
567.0
90.0
384.0
16717
13.06
NEd
kN
0.0
0.0
8409.6
432.0
0.0
1468.8
1600.2
1160.1
378.9
1008.0
567.0
90.0
1280.0
16395
12.81
NEd
kN
0.0
0.0
8409.6
648.0
0.0
2203.2
2400.3
1740.2
568.4
1008.0
567.0
90.0
1280.0
18915
14.78
183183
13.01
3.2. Estimarea ariei necesare de pereti structurali

Constructia propusa in exemplul 3 de proiectare are structura de rezistenta ordonata si dispusa
favorabil, iar greutatea distribuita echivalenta este mai mica decat cea considerata la formula 4.2.1. din
[1]. Se adopta o formula de predimensionare asemanatoare, avand criteriu tot limitarea efortului mediu
de tangential la baza peretilor, dar in care sunt evaluate mai fidel caracteristicile cladirii (greutatea
constructiei deasupra nivelului considerat, forta seismica de baza, aprecierea factorului ). De
asemenea se adopta o valoare supraunitara a factorului . Nivelul considerat este cota planseului peste
subsolul 1.
directie
long
transv
0.14
0.11
NEd,tot
Fb
(kN)
(kN)
25620
20130
183000
VEd
1.25
1.50
(kN)
38430
36234
Awh
Lw hw
1.75
1.75
(m2)
20.7
19.5
(m)
48
42
bw
necesar
(m)
0.43
0.46
bw
ales
(m)
0.40
0.50
unde:
c
- coeficient seismic global, diferentiat pe cele doua directii cu valorile calculate la pct. 5;
NEd,tot - greutate totala deasupra nivelului considerat;
Fb
- forta seismica de baza;
- factor de supraarmare estimat;

VEd
- forta taietoare de proiectare VEd = Fb min(1.5 ; 1.2 );
Awh
- aria totala a inimilor peretilor pe directia considerata = Lw x bw;
Lw
- lungimea totala a peretilor pe directia considerata;
bw
- grosimea (considerata constanta) inimii peretilor pe directia considerata;
hw
- inaltimea sectiunii orizontale a peretilor pe directia considerata;
Nota:
Pe directie transversala a fost estimat la o valoare superioara celui de pe directie longitudinala
deoarece incertitudinile legate de peretii cuplati sunt mai mari decat in cazul peretilor individuali.
3.3.
Necesitatea prevederii de bulbi sau talpi
Necesitatea prevederii de talpi sau bulbi din conditia de ductilitate conform [1] pct.4.2.3.
<max=0.35 ;
= NEd/(Aw fcd) , unde :
max - valoarea maxima a fortei axiale normalizate ;
Aw
- aria sectiunii orizontale a peretelui de beton ;
NEd
- forta axiala in perete din incarari gravitationale in gruparea speciala de incarcari;
Perete longitudinal interior PL2

nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
15
16
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.60
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
0.30
1.00
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
15
Aaf/Laf
m sau
2
m
88
88
880
0
0
288
0
72
0
88
77
40
88
880
NEd,tot (kN) =
0,35 > ef =
NEd
kN
734.8
52.8
5781.6
0.0
0.0
2937.6
0.0
928.1
0.0
462.0
346.5
150.0
26.4
880.0
12300
0.201
Perete longitudinal exterior PL1

nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
15
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
Perete transversal interior PT3

nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
15
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
Perete transversal exterior PT1

nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
15
16
Denumire
Zapada (kN/mp)
Atic (kN/ml)
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.60
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
0.30
1.00
Aaf/Laf
m sau
2
m
56
56
560
576
16
288
0
72
0
88
77
0
56
560
NEd,tot (kN) =
0,35 > ef =
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.60
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
0.30
1.00
Aaf/Laf
m sau
2
m
84
84
840
288
8
0
252
72
0
176
38.5
0
84
840
NEd,tot (kN) =
0,35 > ef =
qEd
kN/m sau
2
kN/m
8.35
0.60
6.57
1.00
4.81
10.20
12.70
12.89
21.05
5.25
4.50
3.75
0.30
1.00
Aaf/Laf
m sau
2
m
50
50
500
450
12.5
0
252
72
0
88
38.5
22
50
500
NEd,tot (kN) =
0,35 > ef =
NEd
kN
467.6
33.6
3679.2
576.0
76.9
2937.6
0.0
928.1
0.0
462.0
346.5
0.0
16.8
560.0
10084
0.165
NEd
kN
701.4
50.4
5518.8
288.0
38.4
0.0
3200.4
928.1
0.0
924.0
173.3
0.0
25.2
840.0
12688
0.166
NEd
kN
417.5
30.0
3285.0
450.0
60.1
0.0
3200.4
928.1
0.0
462.0
173.3
82.5
15.0
500.0
9604
0.126
Nota:
Se constata ca toti peretii indeplinesc criteriul de ductilitate enuntat fara a fi nevoie de bulbi sau talpi.
Totusi, pentru obtinerea unei comportari histeretice optime, ancorarea armaturilor din grinzile
concurente si a armaturii orizontale din camp, concomitent cu reducerea consumului de armatura
verticala prin dispunerea acesteia in pozitiile avantajoase, se prevad bulbi cu dimensiuni egale cu cele
ale stalpilor marginali 700x700 mm.
16
3.4. Verificarea preliminara a grinzilor de cuplare

Riglele de cuplare din axele 1 si 6 au grosimea inimii montantilor adiacenti si inaltimea rezultata din
cerinte arhitecturale indeplinind si rolul de parapet. Dimensinile sunt detaliate in sectiunea
longitudinala si respecta indicatiile din [1] pct 4.3.
17
4. Schematizarea structurii pentru calcul

4.1. Schematizarea peretilor structurali
Rigiditatea de proiectare se stabileste pe baza prevederilor din [2] Anexa E si pe baza prevederilor din
[1]. Codul de proiectare sesimica aparut ulterior Codului de proiectare a constructiilor cu pereti
structurali stabileste o procedura mai riguroasa in raport cu comportarea reala a acestor structuri. Prin
adoptarea unui modul de rigiditate redus fata de cel corespunzator sectiunilor nefisurate de beton se
obtin valori realiste ale ale caracteristicilor de oscilatie (perioadele oscilatiilor proprii), ale deplasarilor
si eforturilor sectionale.
La stabilirea eforturilor sectionale de dimensionare (de proiectare) se accepta redistributii ale

eforturilor obtinute prin calculul elastic, intre peretii sau intre montantii peretilor cuplati de pe aceiasi
directie, atunci cand pe aceasta cale se obtine o stare de eforturi mai realista sau cand se obtine o
simplificare a armarii peretilor.
Rigiditatile utilizate pentru calculul eforturilor sectionale sunt cele indicate de [1] pct. 5.4.2.a , cu
observatia de la ultimul aliniat. Pentru pereti s-a utilizat (EI)=(EcIc) iar pentru grinzile de cuplare
EI=0.4(EcIc). Folosirea pentru peretii structurali a valorii modulului de elasticitate Ec al betonului
nefisurat simplifica substantial volumul de calcul. Aceasta optiune referitoare la rigiditatea de calcul
este permisa de [1] si, cf. pct. 6.2.1, este folosita simultan cu redistributia ulterioara a eforturilor intre
peretii sau montantii peretilor cuplati la care efectul indirect este semnificativ.
Pentru calculul caracteristicilor modale si a deformatiilor corespunzatoare SLS si ULS cf. [2] si [1]
anexa E s-au utilizat urmatoarele valori geometrice si de rigiditate:
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor longitudinali sunt:
bulb 700x700
inima
bw=400 mm
bulb 700x700
Aw= 4,13 m2
Awh= 3,85 m2
(EI)=0.5(EcIc) m4
hw=8.70 m
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor transversali sunt:
bulb 700x700
bulb 700x700
inima
bw=500 mm
Aw= 3,90 mp
Awh= 3,48 mp
(EI)=0.5(EcIc) m4
hw=7.70 m
18
4.2. Schematizarea grinzilor de cuplare

Sectiunile active ale peretilor structurali se stabilesc conform [1] pct. 5.2.2. Rigiditatile utilizate sunt
cele indicate de [1] pct. 5.4.2.b.
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale grinzilor de cuplare sunt:

etaj 9-etaj 1
500x1500 mm
Ic=0,2Ic
Ac=0,2Ac
etaj 10
500x500 mm
Ic=0,2Ic
Ac=0,2Ac
parter
500x4000 mm
Ic=0,2Ic
Ac=0,2Ac
S-a notat:
Aw
Awh
Ac
Ec
Ic
- aria sectiunii orizontale a peretelui structural;

- aria inimii peretelui structural;
- aria sectiunii transversale a grinzii de cuplare;
- modulul de elasticitate al betonului cf. [3] tabel 7;
- momentul de inertie al sectiunii de beton a peretelui/grinzii de cuplare
In modelul de calcul adoptat s-a adopata un raport Ec,grinzi de cuplare/Ec,pereti structurali = 0.4 pentru
evaluarea rigiditatii grinzilor de cuplare. Se poate utiliza si un alt raport, corespunzator altei valori ale
gradului de cuplare a peretilor, pentru obtinerea unor valori ale eforturilor care conduc la armari
avantajoase. Valorile rigiditatilor adoptate trebuie sa asigure indeplinirea conditiei referitoare la gradul
de solicitare la forta taietoara a riglelor de cuplare, exprimat prin conditia <2.
4.3. Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderant zonele plastice potentiale in pereti
Conform cf. [1] pct 6.1 amplasarea optima a zonei A zona in care se dirijeaza aparitia si dezvoltarea
zonelor plastice in peretii structurali este la parterul cladirii, respectiv primul nivel suprateran.
Valorile de proiectare ale eforturilor din peretii structurali au expresii diferentiate intre zonele A si B ,
la fel ca si modul de calcul al capacitatilor corespunzatoare.
19
5. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de actiuni

5.1. Actiuni verticale
Actiunile verticale sunt utilizate in calcul prin valorile incarcarilor combinate care actioneaza
gravitational detaliate la pct. 2.1. Nu au fost detaliate valorile incarcarilor pentru gruparile de actiuni
care nu contin seism deoarece pentru peretii structurali acestea nu sunt dimensionante.
5.2. Actiuni orizontale orizontale
Modelarea actiunii seismice se face in conformitate cu [2] cap. 2, 3, 4. Avand in vedere compactitatea,
dubla simetrie si regularitatea (chiar uniformitatea) pe verticala a structurii se aplica metoda fortei
statice echivalente.
Pentru caracteristicile de amplasament si structurale ale constructiei analizate valorile caracteristice
pentru calculul la ULS sunt :
Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24g (fig. 3.1);
Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2);
Factorul de amplificare dinamica maxima o=2.75 (fig. 3.32) pentru fractiunea din amortizarea
critica =0.05;
Perioada proprie fundamentala estimata T1=CtH3/4=0.72 sec <Tc (anexa B.3);
Factorul de comportare a structurii
o pe directie longitudinala
o pe directie transversala
q (pct 5.2.2.2) :
u/1=4x1.15=4.60 (peretii sunt toti console);
u/1=5x1.25=6.25 (majoritatea peretilor sunt cuplati);
Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.);

Clasa de importanta si de expunere I=1.2 (tabel 4.3);
Factor de corectie pentru modul fundamental propriu fundamental =0.85 (4.5.3.2.2);
Spectrul de proiectare pentru acceleratii
Sd=ag0/q (3.18):
Sd=0.24x2.75/4.60=0.1435;
Sd=0.24x2.75/6.25=0.1056;
Forta taietoare de baza corespunzatoate modului fundamental Fb=ISd(T1)m (4.4):

Fb=1.2x0.1435xMx0.85=0.146xG;
Fb=1.2x0.1056xMx0.85=0.108xG ;
unde M este masa cladirii iar G este greutatea cladirii, G= Mg;
Forma proprie fundamentala pe ambele directii este aproximata cu o dreapta ([2] anexa B) ;
5.3. Grupari de actiuni
Asa cum s-a aratat anterior, se detaliaza numai calculul in gruparile de actiuni care contin actiunea
seismica deoarece acestea sunt dimensionante pentru peretii structurali din beton armat. Cele 8
combinatii de incarcari, asociate fiecarei directii si sens de translatie, respectiv sens de rotire din
torsiunea de ansamblu, sunt precizate in tabelul alaturat. S-a notat:
GV
SX
SX
- setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate actiunii

seimice;
- seism pe directia longitudinala ;
- seism pe directia transversala.
20
Translatie
Denumire combinatie
Directie
GSX1 = GV & SX
longitudinala
GSX2 = GV & SX
longitudinala
GSX3 = GV & SX
longitudinala
GSX4 = GV & SX
longitudinala
GSY1 = GV & SY
transversala
GSY2 = GV & SY
transversala
GSY3 = GV & SY
transversala
GSY4 = GV & SY
transversala
21
Sens rotatie
Sens
6. Calculul structurii la actiuni orizontale si verticale

6.1. Modelarea structurii
Calculul de ansamblu al structurii este efectuat cu programul ETABS. Incastrarea suprastructurii se
considera la cota planseului peste subsolul 1.
Declararea modelului de calcul parcurge urmatoarele etape principale :

Alegerea unitatilor de masura (kN si m) si declararea geometriei (axele cladirii si deschiderile
dintre ele, a regimului de inaltime si a inaltimilor de nivel);
Declararea tipurilor si caracteristicilor mecanice ale materialelor si a tipurilor si dimensiunilor
sectiunilor elementelor liniare (stalpi, bulbi si grinzi) si plane (pereti, grinzi de cuplare si placi);
Declararea cazurilor de incarcare cu incarcari actionand gravitational: din greutatea proprie a
elementelor structurale, incarcari permanente (straturi terasa, pardoseli si compartimentari, atic
si fatada) si variabile (utile si zapada);
Declararea incarcarilor orizontale din cutremurul de proiectare. Fortele seismice de baza sunt
declarate ca o fractiune din greutatea suprastructurii actionand dupa distributia corespunzatoare
unei deformate liniare in fiecare directie principala a constructiei. Excentricitatile aditionale
sunt considerate alternativ 5% din latura constructiei, pe fiecare directie, de o parte si de alta a
centrului de maselor;
Declararea combinatiilor de incarcari care contin actiunea cutremurului si incarcarile verticale
asociate;
Declararea maselor antrenate de miscarea seismica pentru calculul fortei seismice de baza ;
Pozitionarea elementelor in structura, declararea nodurilor rigide si a saibelor de nivel,
declararea elementelor de tip pier (peretii structurali) si spandrell (grinzile de cuplare);
Declararea pozitiei si valorilor incarcarilor (altele decat greutatea proprie a elelemtelor
structurale) asociate diferitelor ipoteze de incarcare ;
Declararea conditiilor de rezemare (deplasari generalizate blocate, resoarte);
Alegerea tipului de calcul (spatial elastic).
Dupa stabilirea modelului spatial de calcul s-a efectuat calculul structural determinand primele 3
moduri proprii de vibratie pe fiecare directie principala (translatie X, translatie Y, rotatie Rz) si valorile
deplasarilor si eforturilor (efectele actiunilor), rezultatele furnizate de calculul automat fiind exprimate
in U.I. respectiv m, kN, kNm, secunde, dupa caz.
6.2. Forte seismice de nivel asociate modului propriu fundamental pe fiecare directie principala
nivel
directie
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
SX
SX
SX
SX
SX
SX
SX
SX
SX
SX
SX
Forta
seismica
cumulata
(kN)
4155
8036
11565
14745
17571
20045
22165
23931
25345
26405
27237
Forta
Moment de
seismica rasturnare
de nivel
(kN)
(kNm)
4155
12464
3881
36572
3529
71267
3180
115501
2827
168215
2473
228349
2120
294844
1767
366638
1413
442672
1060
521887
833
685310
22
directie
SY
SY
SY
SY
SY
SY
SY
SY
SY
SY
SY
Forta
seismica
cumulata
(kN)
3073
5945
8555
10907
12998
14828
16396
17703
18748
19532
20148
Forta
Moment de
seismica rasturnare
de nivel
(kN)
(kNm)
3073
9220
2871
27054
2610
52718
2352
85439
2091
124433
1830
168916
1568
218104
1307
271212
1045
327456
784
386053
616
506942
6.3. Perioade proprii si si masele modale antrenate in % pentru primele trei moduri de vibratie
(calculate cu EbIb 50% din valoarea sectiunilor nefisurate)
Mod
propriu
Tk
(sec)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0.728
0.650
0.517
0.172
0.168
0.134
0.078
0.078
0.063
unde :
Tk
mk
X/Y/RZ
directie
X
mk
73.53
0.04
0.00
19.17
0.03
0.00
0.01
5.05
0.00
directie
Y
mk
0.04
75.01
0.00
0.03
17.62
0.00
5.03
0.01
0.00
directie
RZ
mk
0.00
0.00
74.98
0.00
0.00
17.75
0.00
0.00
5.05
cumulat
X
mk
73.53
73.57
73.57
92.73
92.76
92.76
92.77
97.82
97.82
cumulat
Y
mk
0.04
75.05
75.05
75.08
92.71
92.71
97.73
97.74
97.74
cumulat
RZ
mk
0.00
0.00
74.98
74.98
74.98
92.73
92.73
92.73
97.78
perioada asociata modului propriu de vibratie k;

masa modala efectiva asociata modului propriu de vibratie k, pe directia respectiva;
deplasare generalizata (translatie pe directie longitudinala/transversala/ rotatie in jurul
axei verticale).
6.4. Formele primelor 3 moduri proprii de vibratie

Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Mod
directie
X
0.01226
0.01111
0.00991
0.00867
0.00742
0.00616
0.00493
0.00375
0.00266
0.00169
0.00090
Xnorm
1.000
0.906
0.808
0.707
0.605
0.502
0.402
0.306
0.217
0.138
0.073
directie
Y
0.01201
0.01096
0.00987
0.00873
0.00755
0.00634
0.00512
0.00394
0.00282
0.00182
0.00098
Mod
Ynorm
1.000
0.913
0.822
0.727
0.629
0.528
0.426
0.328
0.235
0.152
0.082
Mod
directie
RZ
0.000747
0.000682
0.000614
0.000543
0.000470
0.000395
0.000319
0.000246
0.000176
0.000114
0.000061
RZ,norm
1.000
0.913
0.822
0.727
0.629
0.529
0.427
0.329
0.236
0.153
0.082
unde indicele norm semnifica valorile normalizate ale vectorilor proprii, obtinute prin raportarea valorii
de la nivelul considerat la valoarea maxima (de la ultimul nivel).
6.5. Pozitiile centrelor de masa si de rigiditate sunt date in tabelul urmator:
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Xcm
(m)
20.00
19.94
19.94
19.94
19.94
19.94
19.94
19.94
19.94
19.94
19.95
Ycm
(m)
16.00
15.98
15.98
15.97
15.97
15.97
15.97
15.97
15.97
15.97
15.97
Xcr
(m)
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
Ycr
(m)
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
16.00
X
(m)
0.000
-0.056
-0.056
-0.056
-0.056
-0.056
-0.056
-0.056
-0.056
-0.056
-0.053
Y
(m)
0.000
-0.022
-0.022
-0.032
-0.032
-0.032
-0.032
-0.032
-0.032
-0.032
-0.030
unde :
cm
centru de masa;
cr
centrul de rigiditate.
Amplasarea elementelor structurale in pozitii avantajoase face ca excentricitatea sa fie minima si se
datoreaza incarcarilor variabile care nu sunt pozitionate perfect simetric pe structura.
23
6.6. Valorile maxime ale driftului (deplasarea relativa de nivel raportata la inaltimea acestuia)
pentru cele doua stari limita (SLS si ULS) si cele doua directii principale de actiune a seismului
in gruparile de actiuni cele mai dezavantajoase sunt :
Nivel
Directie
Comb
Drift elastic calculat
EbIb
0,5EbIb
0.00114
0.00119
0.00122
0.00124
0.00125
0.00123
0.00119
0.00111
0.00099
0.00082
0.00047
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Long
Long
Long
Long
Long
Long
Long
Long
Long
Long
Long
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
0.00057
0.00059
0.00061
0.00062
0.00062
0.00062
0.00059
0.00055
0.00049
0.00041
0.00024
Nivel
Directie
Comb
Drift elastic calculat
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
Transv
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
EbIb
0,5EbIb
0.00032
0.00033
0.00035
0.00036
0.00037
0.00037
0.00036
0.00035
0.00031
0.00026
0.00016
0.00064
0.00066
0.00069
0.00072
0.00074
0.00074
0.00073
0.00069
0.00063
0.00053
0.00031
Drift inelastic
pentru
compartimentari
drSLS
drULS
<0,005
<0,025
0.00210
0.00975
0.00218
0.01016
0.00224
0.01043
0.00229
0.01064
0.00230
0.01069
0.00227
0.01054
0.00218
0.01015
0.00204
0.00946
0.00181
0.00843
0.00151
0.00700
0.00086
0.00402
Drift inelastic
pentru
compartimentari
drSLS
drULS
<0,005
<0,025
0.00159
0.00788
0.00166
0.00822
0.00173
0.00858
0.00180
0.00891
0.00185
0.00913
0.00186
0.00918
0.00182
0.00901
0.00173
0.00855
0.00157
0.00776
0.00132
0.00651
0.00078
0.00387
Drift inelastic
pentru fatada sticla
1.5xdrSLS
<0,005
0.00314
0.00328
0.00336
0.00343
0.00345
0.00340
0.00327
0.00305
0.00272
0.00226
0.00130
1.5xdrULS
<0,025
0.01462
0.01523
0.01564
0.01595
0.01603
0.01581
0.01522
0.01419
0.01264
0.01050
0.00603
Drift inelastic
pentru fatada
1.5xdrSLS
<0,005
0.00239
0.00249
0.00260
0.00270
0.00277
0.00278
0.00273
0.00259
0.00235
0.00197
0.00117
1.5xdrULS
<0,025
0.01182
0.01233
0.01286
0.01337
0.01370
0.01377
0.01351
0.01283
0.01164
0.00976
0.00581
unde :
combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia longitudinala;
combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia transversala;
q
- factor de comportare cf. [2], vezi si punctul 5.2. , diferentiat pe cele doua directii principale
ale structurii, cu valorile: pe directia longitudinala q= 4 u/1 = 41.15 = 4.60 ; pe directia
transversala q= 5 u/1 = 51.25 = 6.25
Valorile maxime admise, cf. [2] anexa E , sunt diferentiate pentru cele 2 stari limita:
- SLS
drSLS= q dre dr,aSLS, respectiv,
GSX2
GSY2
- ULS
drULS=c q dre dr,aULS , unde:
dre
deplasarea relativa de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcarile seismice de
proiectare;
q
factorul de comportare a structurii, diferentiat pentru cele doua directii principale;
factor de reducere care tine cont de perioada de revenire mai mica a actiunii seismice asosciata
SLS ; =0.4 pentru I=1.2;
c
factor de amplificare a deplasarilor care tine cont ca, atunci cand T<Tc , deplasarile calculate
in domeniul inelsatic sunt mai mari decat cele calculate in domenul elastic,
1c=3-2.5T/Tc2 , cx=1,86 , cy=1,98;
SLS
dr
deplasarea relativa de nivel asociata SLS;
drULS deplasarea relativa de nivel asociata ULS;
dr,aSLS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la SLS; dr,aSLS=0.005hs
dr,aULS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la ULS; dr,aSLS=0.025hs
Nota: fatada fiind tip perete-cortina din sticla driftul calculat se sporeste cu 50%
24
7. Prelucrarea rezultatelor calculului structural. Stabilirea valorilor de proiectare

ale eforturilor sectionale. Calculul si armarea grinzilor de cuplare (incovoiere si
forta taietoare). Calculul si armarea peretilor structurali (incovoiere cu forta
axiala, forta taietoare in sectiuni inclinate)
7.1. Calculul si armarea grinzilor de cuplare
Pentru riglele de cuplare ale peretilor transversali se diferentiaza 3 sectiuni tipice. Calculul
momentelor incovoietoare capabile s-a realizat cu considerand si aportul armaturilor intermediare din
inima si al celor din centurile de nivel, cu exceptia grinzii inalte de la parter.
7.1.1. Grinda de cuplare 500x500 mm, etaj 10
Grinda de cuplare de la etajul 10 a fost modelata ca element liniar (Lo/hw = 6.6). Armarea
longitudinala si cea tranversala rezulta din calculul de grinda cf. [2]. Pentru exemplul de calcul
considerat rezulta, ca urmare a armarii simetrice:
x < 2a1 ; x < 2a2
si ASi = MEd/(fyd ds) unde:
MEd - Momentul incovoietor de proiectare furnizat de calculul structurii;

a2, a1 - acoperirea cu beton a armaturilor AS2/AS1 de la partea superioara/inferioara a grinzii;
x
- inaltimea zonei comprimate;
ds
- distanta intre axele armaturilor longitudinale de la partea superioara si inferioara.
La valoarea fortei taietoare din incarcarile gravitationale se adauga valoarea asociata mecanismului de
cedare considerand capetele grinzii plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5.:
VEd = VEd,g+ 1.25(MRb,1 + MRb,2)/lo , unde:
VEd
- forta taitoare de proiectare;
VEd,g
- componenta din incarcari gravitationale a fortei taitoare de proiectare;
MRb,1, MRb,1 - momentele incovoietoare capabile in sectiunile de la capetele grinzii de cuplare;
lo
- Lumina (deschiderea libera) grinzii de cuplare;
In valoarea de proiectare este inclusa si contributia la incarcarilor gravitationale aferente grinzii,
valoare care este semnificativa in raport cu valorea de mai sus.
Armarea transversala necesara a rezultat din aplicarea prevederilor [2] rel. (33) care, prelucrata,
devine:
1
fyd
1
w,nec =
'2
, cu limitarile din [1] pct. 7.6. si [2] rel (35) si pct. 6.5.
32
fctd
w
p
pe
'
- coeficient de armare a zonei intinse, =p/100;

- coeficient de armare transversala, w=pe/100;
- procenta de armare a zonei intinse;
- procent de armare transversala;
- forta taietoare normalizata;
Trebuie respectata conditia de limitare a fortei taietoate de proiectare:

= VEd/(bw d fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
d
fyd
fctd
bw
hw
lo
- inaltimea efectiva a sectiunii; d = hw a2

- valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii;
- valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului;
latimea sectiunii grinzii de cuplare;
inaltimea sectiunii grinzii de cuplare;
lumina (deschiderea libera) a grinzii de cuplare;
25
Nivel
E10
E10
E10
E10
Nivel
E10
E10
E10
E10
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
Comb
GSY1
GSY2
GSY3
GSY4
Comb
GSY1
GSY2
GSY3
GSY4
Pozitie
st
st
st
st
MEd,min=
MEd,max=
MEd(kNm)
216.2
-267.6
259.9
-311.4
-311.4
259.9
Loc
dr
dr
dr
dr
MEd(kNm)
-251.5
232.3
-295.2
276.0
-295.2
184.0
MEd,min=
MEd,max=
Caracteristici geometrice
bw (m)
hw (m)
0.5
0.5
lo (m)
3.3
Valori de proiectare (kNm)

MEd,min=
-220.2
MEd,max=
184.0
Armare longitudinala
AS2/AS1
AS2/AS1
necesar
efectiv
2
(cm )
18.35
625
15.34
625
Valori de proiectare (kN)
VEd (kN)
302.9
1.224
p = 100
1.31
1.31
MRb,i
(kNm)
353.5
353.5
VEd contine si efectul

incarcarilor din GV
Armare transversala efectiva

pnec = 100w,nec
pw,ef = 100w,ef
0.15
fi8/10
etr 8/100
7.1.2. Grinda de cuplare 500x1500 mm, etaj 1 etaj 9

Grinda de cuplare a fost modelata cu elemente plane (Lo/hw = 2.2). Pentru aceste grinzi de cuplare
dimensionarea armaturii longitudinale a fost facuta cf. [2] pct. 3.2.3. , pentru elemente incovoiate. S-a
adoptat o armare unica pe baza prevederilor din [1] pct. 6.2.4. care permit redistributia eforturilor pe
verticala cu respectarea a doua conditii:
- corectiile nu vor depasi 20% din valorile rezultate din calcul si
- suma valorilor eforturillor in urma redistributiei sa nu fie mai mica decat suma
eforturilor inainte de redistributie.
Redistributia s-a facut doar intre grinzile de cuplare ce aceiasi sectiune, fara grinda parterului si faca
grinda terasei. Pentru fiecare combinatie de incarcari valoarea de proiectare (dimensionare) s-a stabilit
ca fiind valoarea maxima dintre:
MEd=max(MEd,med , 0.8MEd,max ), unde:
MEd
MEd,med
MEd,max
- valoarea de proiectare momentului incovoietor in grinzile de cuplare;

- valoarea medie a momentelor incovoietoare in grinzi rezultate din calculul structurii;
- valoarea maxima a momentului incovoietor rezultat din calculul structurii.
Se considera valoarea MEd obtinuta in urma redistributie momentelor incovoietoare in cea mai
dezavantajoasa combinatie de incarcari. Adoptarea unei valori unice a MEd pentru toate sectiunile
simplifica semnificativ armarea efectiva.
Forta taietoare de proiectare se determinefunctie de armarea efectiva, considerand capetele grinzii de
cuplare plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5. Efectul incarcarilor verticale nu este semnificativ in
raport cu forta taietoare asociata strict mecanismului de plastificare si nu a fost considerat in calcul.
26
VEd = 1.25(MRb,1 + MRb,2)/Lo , trebuie indeplinita si conditia din [1] pct. 6.2.2.
= VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Contributia betonului se considera nula iar armatura transversala necesare rezulta din cerinta formulata
conditia formula din [1] pct. 6.6.3. , rel. (6.20):
VRb = 0.8 Asvfyd > VEd unde:
VEd
VRb
Asv

- forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii transversale;
- suma ariilor etrierilor interceptati de o fisura la 45% in grinda de cuplare.
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
Comb
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
Pozitie
st
st
st
st
st
st
st
st
st
0.8MEd,max (kNm) =
MEd(kNm)
832.1
892.1
955.9
1016.3
1061.4
1080.4
1062.5
996.2
879.1
975.1
864.3
Comb
Pozitie
GSY2
st
st
GSY2
st
GSY2
st
GSY2
st
GSY2
GSY2
st
st
GSY2
st
GSY2
st
GSY2
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,min (kNm) =
MEd(kNm)
-933.4
-993.7
-1057.1
-1116.8
-1160.8
-1178.1
-1157.7
-1087.8
-965.7
-1072.3
-942.5
Comb
Pozitie
GSY3
st
st
GSY3
st
GSY3
st
GSY3
st
GSY3
GSY3
st
st
GSY3
st
GSY3
st
GSY3
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,max (kNm) =
MEd(kNm)
991.2
1061.1
1135.3
1205.4
1257.4
1278.7
1256.8
1178.0
1039.6
1155.9
1023.0
Comb
Pozitie
GSY4
st
st
GSY4
st
GSY4
st
GSY4
st
GSY4
GSY4
st
st
GSY4
st
GSY4
st
GSY4
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,min (kNm) =
MEd(kNm)
-1092.4
-1162.7
-1236.5
-1305.9
-1356.8
-1376.4
-1351.9
-1269.6
-1126.3
27
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
bw (m)
hw (m)
0.5
1.5
Comb
Pozitie
GSY1
dr
dr
GSY1
dr
GSY1
dr
GSY1
dr
GSY1
dr
GSY1
dr
GSY1
dr
GSY1
dr
GSY1
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,min (kNm) =
MEd(kNm)
-877.2
-939.2
-1005.0
-1067.4
-1114.4
-1135.4
-1119.4
-1055.0
-939.8
-1028.1
-908.3
Comb
Pozitie
GSY2
dr
dr
GSY2
dr
GSY2
dr
GSY2
dr
GSY2
dr
GSY2
dr
GSY2
dr
GSY2
dr
GSY2
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,max (kNm) =
MEd(kNm)
888.2
946.5
1007.9
1065.6
1107.6
1122.9
1100.5
1028.7
904.7
1019.2
898.3
Comb
Pozitie
GSY3
dr
dr
GSY3
dr
GSY3
dr
GSY3
dr
GSY3
dr
GSY3
dr
GSY3
dr
GSY3
dr
GSY3
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,min (kNm) =
MEd(kNm)
-1036.3
-1108.2
-1184.4
-1256.4
-1310.4
-1333.7
-1313.6
-1236.8
-1100.3
-1208.9
-1066.9
Comb
Pozitie
GSY4
dr
dr
GSY4
dr
GSY4
dr
GSY4
dr
GSY4
dr
GSY4
dr
GSY4
dr
GSY4
dr
GSY4
MEd,med (kNm) =
0.8MEd,max (kNm) =
MEd(kNm)
1047.3
1115.5
1187.3
1254.7
1303.6
1321.2
1294.8
1210.5
1065.2
1200.0
1057.0
lo (m)
3.3
Centralizator valori max (MEd,med si 0.8MEd,max,min ) (kNm)

Valoare medie
st
dr
(pentru o combinatie)
GSY1
975.1
1028.1
1001.6
GSY2
1072.3
1019.2
1045.8
GSY3
1155.9
1208.9
1182.4
GSY4
1253.2
1200.0
1226.6
MEd,med =
(pentru toate
combinatiile)
1253.2
1208.9
1226.6
28
Armare longitudinala
520 sus+jos
As2/As1
214/200 intermediar+
efectiv
420 in centura
Valori de dinesionare
VEd (kN) =
945.5
=
1.23
MRb,2
(kNm)
1335
MRb.1
(kNm)
1161
MRb.1+ MRb.2=2496kNm> MEb.st+ MEb.dr=2462kNm
Armare transversala efectiva

214/100
VRb (kN)=
1107.8
<2
> VEd
7.1.3. Grinda de cuplare 50x400 parter

Prin proportii grinda de cuplare se inscrie in categoria grinzilor scurte Lo/hw=0.825. Ca urmare
modelul adoptat este din elemente plane shell, iar dimensionarea armaturii se face pe baza
mecanismului descris in [1] si a relatiilor de calcul (6.7). Valoarea de proiectare a fortei taietoare este:
VEd = 1.25(MRb,1 + MRb,2)/lo ,

in care momentele capabile se determina considerand numai aportul armaturilor concentrate de la
extremitatile sectiunii, sus si jos, rezultand MRb,1 si MRb,2.. Contributia betonului se considera nula iar
armatura transversala si longitudinala se verifica din conditia enuntata de [1] pct. 6.6.3., rel. (6.21):
VRb = 0.8 fyd [Asv + Ash (hw-0,5Lo)/hw)] > VEd unde:
VEd
VRb
- forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii;
Asv
- suma ariilor barelor verticale din grinda de cuplare;
Ash
- suma ariilor barelor orizontale intermediare (suplimentare fata de armatura necesara din
incovoiere care este dispusa extremitatile sectiunii); trebuie indeplinita si conditia:
' = VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Nivel
P
P
P
P
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
Nivel
P
P
P
P
Grinda
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
G1/C-D
Combinatie
GSY1
GSY2
GSY3
GSY4
Pozitie
st
st
st
st
MEd,max=
MEd,min
MEd(kNm)
1684.9
-1902.8
1996.7
-2214.6
1996.7
-2214.6
Combinatie
GSY1
GSY2
GSY3
GSY4
Loc
dr
dr
dr
dr
M (kNm)
-1856.9
1727.3
-2168.6
2039.0
2039.0
-2168.6
MEd,max =
MEd,min =
bw (m)
hw (m)
0.5
4
lo (m)
3.3
Valori de dimensionare
MEd,min =
MEd,max =
kNm
-2214.6
2039.0
As1/As2
efectiv
425 sus+jos
MRb,2
(kNm)
2298
Valori de dimensionare
VEd (kN) =
1741
' =
0.83
As1/As2
necesar
2
cm
18,94
17.43
se considera armatura de la
extremitatile sectiunii, sus si jos
Aso,i - armatura intermediara orizontala
Asv - armatura verticala
MRb,1
(kNm)
2298
Aso,i
(pentru calcul VRb)
214/200 interm + 416 centura
2
Aso,i (cm ) = 76.48
Armare transversala (vericala) efectiva
2fi14/200
VRb (kN)
Asv = 48.28
2237
> VEd
<2
29
30
8. Calculul si armarea peretilor structurali la compresiune/intindere excentrica,

forta taietoare in sectiuni inclinate si lunecare in rosturile de turnare
8.1. Succesiunea operatiilor si principalele relatii de calcul la incovoiere si foarta taietoare
Calculul si peretilor structurali, individuali sau cuplati, si dimensionarea armaturilor longitudinale si
transversale implica parcurgerea urmatoarelor operatii:
(i)
(ii)
(iii)
(iv)
Determinarea prin calculul structurii sub incarcarile gruparilor de actiuni care contin actiunea
seismica, a eforturilor sectionale (efectele actiunilor) moment incovoietor, forta taietoare si
forta axiala in sectiunile de la nivelul planseelor;
Dimensionarea armarii verticale la baza peretilor la eforturile stabilite in etapa (i) si alegerea
armaturii efective. Dimensionarea se face cu programe specializate bazate pe ipotezele de
calcul stabilite de [3] pct. 3.2. pentru elemente incovoiate, cu sau fara forta axiala;
Evaluarea rezistentelor la incovoiere la baza peretilor considerand armaturile verticale efective,
inclusiv cele intermediare, stabilite la (ii);
Se determina raportul , definit de [1] pct. 6.2.2.cu expresiile (6.4):
- pentru pereti individuali:
= MRd,o/MEd,o, unde indicele o semnifica sectiunea de la baza peretelui.

- pentru pereti cuplati :
= (MRd,i + NEd,i Li)/ (MEd,i+NEd,i Li) , unde:

MRd,i - momentul incovoietor capabil al montantului i , la baza;
MEd,i - momentul incovoietor din incarcarile seismice in montantul i , la baza;
NEd,i - efortul axial de proiectare, produs de fortele orizontale corespunzatoare formarii
mecanismului de plastificare (asociat plastificarii grinzilor de cuplare, vezi [1] pct.
6.2.6.), in montantul i, la baza;
NEd,i - efortul axial din incarcarile seismice in montantul i , la baza;
Li
- distanta de la axa montantului i pana la punctul, convenabil ales, fata de care se
calculeaza momentele fortelor axiale;
Atat pentru peretii individuali cat si pentru cei cuplati este limitat superior la valoarea
maxima:
<q ,
(v)
Se determina diagramele infasuratoare de proiectare pe inaltimea peretilor cu relatia din [1]

pct. 6.2.2. rel. (6.2) si (6.2.) si figura 6.2.:
MEd = MEd Rd , unde:
Rd
(vi)
(vii)
- coeficient de corectie a eforturilor incovoietoare in pereti, vezi si [2] pct. 5.2.3.3.2.
Atunci cand se considera avantajos se poate face redistributia eforturilor intre peretii structurali
de pe aceiasi directie, in limita a 30% cf. [1] pct. 6.2.1., sau intre montantii peretilor structurali
cu goluri. In acest din urma caz redistributia corecteaza diagramele de eforturi pentru a tine
seama de diferentele de rigiditate dintre montanti in functie de gradul de solicitare la forta
axiala. In prezentu exemplul s-a operat o redistributie de 50% a eforturilor dinspre montantul
intins catre cel comprimat.
Se dimensioneaza armatura verticala pe toata inaltimea peretilor structurali astfel incat
MRd>MEd in toate sectiunile. Momentele incovoietoare capabile se calculeaza si tanand cont de
efectul fortelor axiale din actiunile gravitationale Ng ;
31
(viii) Se calculeaza valorile de proiectare ale fortelor taietoare din pereti, cu expresia din [1], pct.
6.2.3. relatia (6.5):
VEd = VEd , cu limitarile
1,5 VEd < VEd < q VEd , unde:
VEd
VEd
(ix)

- forta taietoare rezultata din calculul structurii;
- factor de corectie a fortei taietoare, =1,2
Se dimensioneaza armatura orizontala a peretilor structurali, folosind, in functie de forma in

elevatie a peretilor si pozitia sectiunii, cu relatiile (6.10), (6.11), (6.12), (6.13) din [1] pct.
6.5.2.. In exemplul de calcul nu exista pereti scurti si relatiile detaliate sunt:
VRd
= VRd,c + VRd,s > VEd;
VRd,s
= 0.8As fyd;
VRd,c
= 0,3bwhw0 < 0,6bwhwfcdt

= 0,2bwhw0 + 0,7bwhwfctd > 0
VRd
VRd,c
VRd,s
- forta taietoare capabila;

- fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei betonului;
- fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei armaturii;
- efortul unitar mediu de compresiune,
in zona A a peretelui
in zona B a peretelui , unde:
0 = NEd/Aw
Se exemplifica in continuare calculul pentru peretii plini PL1 si peretii cuplati PT1 si PT2.
Nota:
Pentru calculul [1], la pct.6.2.2., numitorul reprezentat de momentul de rasturnare MEd,o este
corespunzator incarcarilor seismice de calcul. MR,d , pentru diferitele grupari de actiuni, trebuie
sa fie mai mare decat valorile rezultate din calcul, eventual corectate in urma redistributiei
eforturilor cf. [1] pct 6.2.1.. Pentru exemplul de calcul eforturile datorate actiunilor verticale
sunt foarte mici si a fost calculat considerand valorile corespunzatoare gruparilor de actiuni
care contin actiunea seismica.
La peretii la care ponderea eforturilor datorate actiunilor gravitationale este semnificativa in
raport cu valorile din actiunea seismica se calculeaza strict conform [1] pct 6.2.2. considerand
doar incarcarile seismice de calcul.
8.2 Perete longitudinal marginal PL1
8.2.1. Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1145.8
-2168.9
-3187.8
-4202.5
-5211.3
-6212.8
-7205.7
-8188.4
-9159.4
-10117.4
-11456.5
VEd (kN)
-174.5
597.2
1055.0
1513.3
1921.0
2291.0
2624.0
2920.5
3193.0
3391.7
3778.0
32
MEd (kNm)
-1866.8
-1543.0
120.2
3119.4
7321.3
12637.5
18991.7
26316.3
34589.8
43646.1
65463.2
1.167
MEd (kNm)
-2831.1
-2340.0
182.3
4730.8
11103.2
19165.5
28801.9
39910.1
52457.3
66191.6
76368.0
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1166.0
-2213.2
-3254.9
-4291.9
-5322.0
-6343.5
-7354.6
-8353.5
-9338.1
-10307.3
-11651.9
VEd (kN)
146.5
-608.1
-1073.8
-1528.1
-1931.2
-2294.4
-2619.8
-2908.7
-3173.2
-3376.0
-3763.8
MEd (kNm)
1958.8
1747.4
162.1
-2754.4
-6871.0
-12095.4
-18351.0
-25573.0
-33742.8
-42725.9
-64479.8
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1151.9
-2181.5
-3207.0
-4228.6
-5244.4
-6253.1
-7253.0
-8242.4
-9219.6
-10182.8
-11526.3
VEd (kN)
-198.4
620.3
1127.3
1634.5
2086.5
2497.6
2868.8
3200.5
3504.6
3716.7
4154.6
MEd (kNm)
-2076.9
-1832.8
-105.2
3100.6
7639.1
13414.8
20346.0
28360.9
37432.8
47346.7
71335.9
1.193
1.073
Loc
NEd (kN)
VEd (kN)
MEd (kNm)
Nivel Comb
jos
E10
GSX4
-1159.9
170.4
2168.9
jos
E9
GSX4
-2200.6
-631.3
2037.2
jos
E8
GSX4
-3235.7
-1146.1
387.4
jos
-4265.8
-1649.3
-2735.6
E7
GSX4
jos
E6
GSX4
-5288.8
-2096.7
-7188.7
jos
1.090
E5
GSX4
-6303.2
-2501.0
-12872.7
jos
E4
GSX4
-7307.3
-2864.6
-19705.4
jos
E3
GSX4
-8299.5
-3188.7
-27617.6
jos
E2
GSX4
-9278.0
-3484.8
-36585.8
jos
E1
GSX4
-10241.9
-3700.9
-46426.5
jos
P
GSX4
-11582.1
-4140.4
-70352.5
Nota: In acest montant forta axiala provine practic numai din actiunile gravitationale efectul indirect lipsind
MEd (kNm)
3037.1
2709.3
251.3
-4270.7
-10653.5
-18754.0
-28453.4
-39651.1
-52318.5
-66246.9
-76905.0
MEd (kNm)
-2897.8
-2557.2
-146.7
4326.1
10658.2
18716.6
28387.2
39569.7
52227.0
66059.1
71335.9
MEd (kNm)
3074.5
2887.9
549.2
-3877.8
-10190.4
-18247.6
-27933.4
-39149.3
-51862.2
-65811.9
-76714.0
8.2.2. Valorile eforturilor sectionale de proiectare

Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
MRd (kNm)
22801
22887
30904
34835
38642
42335
45862
49247
59698
69508
76368
Arm verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1625+214/20
1625+216/20
VEd (kN)
-261.7
895.8
1582.6
2270.0
2881.5
3436.4
3936.0
4380.8
4789.5
5087.6
5667.0
0.071
0.242
0.428
0.614
0.779
0.929
1.065
1.185
1.295
1.376
1.533
VRd,c (kN)
2757.6
2904.8
3051.9
3199.1
3346.2
3493.4
3640.6
3787.7
3934.9
4082.2
2218.5
VRd,s (kN)
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
2359.4
2359.4
4196.9
Arm orizontala
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
212/20
212/20
216/20
VRd (kN)
4396.6
4543.9
4691.0
4838.1
4985.3
5132.5
5279.6
5426.8
6294.4
6441.6
6415.4
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
MRd (kNm)
22893
27065
31167
35174
39057
42812
46379
49801
60262
70087
76902
Arm verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1625+214/20
1625+216/20
VEd (kN)
220
-912
-1611
-2292
-2897
-3442
-3930
-4363
-4760
-5064
-5646
0.059
0.247
0.436
0.620
0.783
0.931
1.063
1.180
1.287
1.370
1.527
VRd,c (kN)
2758.6
2907.5
3056.1
3204.7
3353.2
3501.6
3649.8
3798.0
3946.0
4093.9
2218.5
VRd,s (kN)
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
2359.4
2359.4
4196.9
Arm orizontala
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
212/20
212/20
216/20
VRd (kN)
4397.7
4546.5
4695.2
4843.7
4992.2
5140.6
5288.9
5437.1
6305.4
6453.3
6415.4
33
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
MRd (kNm)
22833
26939
30983
34936
38765
42485
46028
49429
59888
69707
76561
Arm verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1625+214/20
1625+216/20
VEd (kN)
-297.5
930.5
1690.9
2451.7
3129.7
3746.3
4303.2
4800.7
5257.0
5575.0
6231.9
0.080
0.252
0.457
0.663
0.846
1.013
1.164
1.298
1.422
1.508
1.685
VRd,c (kN)
2758.3
2906.3
3054.3
3202.3
3350.4
3498.4
3646.5
3794.5
3942.5
4090.5
2218.5
VRd,s (kN)
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
2359.4
2359.4
4196.9
Arm orizontala
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
212/20
212/20
216/20
VRd (kN)
4397.4
4545.4
4693.4
4841.4
4989.4
5137.5
5285.6
5433.6
6302.0
6449.9
6415.4
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Comb
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
MRd (kNm)
22869
27014
31075
35075
38929
42667
46716
49621
60074
69891
76714
Arm verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1625+214/20
1625+216/20
VEd (kN)
255.6
-946.9
-1719.1
-2473.9
-3145.0
-3751.6
-4296.8
-4783.0
-5227.2
-5551.3
-6210.6
0.069
0.256
0.465
0.669
0.851
1.015
1.162
1.294
1.414
1.501
1.680
VRd,c (kN)
2757.8
2905.9
3053.7
3201.4
3349.0
3496.5
3643.9
3791.2
3938.4
4085.6
2218.5
VRd,s (kN)
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
1639.1
2359.4
2359.4
4196.9
Arm orizontala
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
210/20
212/20
212/20
216/20
VRd (kN)
4396.9
4545.0
4692.8
4840.5
4988.1
5135.6
5283.0
5430.3
6297.8
6445.0
6415.4
Armaturile 16.. reprezinta barele concentrate in bulbii peretilor, iar barele 2../20 sunt cele distribuite
in inimile peretilor. Se respecta procentele minime de armare prescrise in cap. 7 din [1] care sunt,
pentru amplasamentul constructiei, urmatoarele:
- pentru bulbi 0.6% in zona A si 0.5% in zona B;
- pentru barele orizontale din camp 0.25% in zona A si 0.20% in zona B;
- pentru barele verticale din camp 0.30% in zona A si 0.20% in zona B.
8.3 Pereti cuplati PT1 si PT2
8.3.1 Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Comb
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1032.4
-2009.6
-2983.6
-3955.1
-4923.0
-5886.5
-6844.7
-7796.8
-8741.5
-9678.4
-11085.5
VEd (kN)
133.7
79.2
76.9
69.6
64.4
58.6
51.8
43.6
31.2
11.9
-13.7
MEd (kNm)
-75.6
-94.2
-118.0
-159.8
-211.7
-274.0
-348.2
-437.3
-553.7
-715.3
-652.2
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Comb
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-947.1
-1443.2
-1899.7
-2315.8
-2691.7
-3035.0
-3359.9
-3686.7
-4042.3
-4455.7
-4781.6
VEd (kN)
475.0
1055.1
1434.2
1801.3
2124.2
2406.6
2646.3
2843.7
2997.4
3147.9
3183.5
MEd (kNm)
-339.1
-949.4
-640.5
536.9
2469.3
5098.7
8401.2
12394.5
17135.8
22817.8
35608.4
34
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Comb
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1117.6
-2576.0
-4067.5
-5594.4
-7154.3
-8737.9
-10329.4
-11906.8
-13440.7
-14901.2
-17389.3
VEd (kN)
-207.7
-896.8
-1280.5
-1662.1
-1995.3
-2289.4
-2542.8
-2756.6
-2935.1
-3124.2
-3210.9
MEd (kNm)
187.9
760.9
404.5
-856.4
-2892.7
-5646.6
-9097.5
-13269.2
-18243.2
-24248.4
-36912.8
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Comb
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-936.5
-1351.1
-1720.2
-2042.8
-2319.3
-2558.8
-2777.9
-3000.4
-3257.8
-3584.0
-3725.0
VEd (kN)
553.1
1240.5
1684.1
2113.7
2490.9
2820.8
3100.8
3331.5
3512.5
3690.6
3738.8
MEd (kNm)
-351.0
-1053.9
-680.5
710.3
2984.4
6074.0
9951.9
14640.0
20209.7
26889.1
41881.5
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Comb
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1128.2
-2668.1
-4247.0
-5867.4
-7526.7
-9214.1
-10911.5
-12593.2
-14225.2
-15772.9
-18446.0
VEd (kN)
-285.8
-1082.1
-1530.4
-1974.4
-2362.1
-2703.6
-2997.3
-3244.4
-3450.2
-3666.8
-3766.2
MEd (kNm)
199.8
865.4
444.5
-1029.8
-3407.7
-6622.0
-10648.3
-15514.7
-21317.1
-28319.7
-43186.0
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Comb
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
GV
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1002.7
-1908.2
-2812.1
-3715.8
-4618.6
-5520.4
-6421.0
-7320.3
-8217.9
-9114.7
-10473.0
VEd (kN)
-200.1
-164.5
-145.6
-138.0
-131.6
-126.0
-119.5
-110.5
-98.1
-63.7
-17.8
MEd (kNm)
-117.3
-235.7
-303.6
-358.6
-405.8
-450.3
-492.0
-526.4
-546.3
-492.8
-627.0
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Comb
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1074.6
-2446.9
-3853.7
-5297.8
-6777.4
-8284.0
-9802.8
-11312.9
-12786.5
-14195.5
-16626.5
VEd (kN)
154.8
824.6
1224.5
1606.4
1941.0
2234.8
2487.4
2701.2
2878.2
3080.0
3182.3
MEd (kNm)
-371.2
-1075.0
-806.8
358.6
2295.3
4940.6
8272.1
12315.1
17145.8
23033.3
35620.0
35
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Comb
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-930.9
-1369.5
-1770.4
-2133.7
-2459.8
-2756.9
-3039.3
-3327.6
-3649.3
-4033.8
-4319.5
VEd (kN)
-554.9
-1153.6
-1515.7
-1882.4
-2204.2
-2486.8
-2726.5
-2922.1
-3074.3
-3207.4
-3217.8
MEd (kNm)
136.5
603.6
199.6
-1075.7
-3106.9
-5841.2
-9256.1
-13367.8
-18238.4
-24018.9
-36873.9
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Comb
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-1084.8
-2538.1
-4031.9
-5569.0
-7147.3
-8757.0
-10380.9
-11994.6
-13565.7
-15061.3
-17676.8
VEd (kN)
232.5
1009.8
1474.1
1918.7
2307.7
2649.1
2942.1
3189.2
3393.5
3622.8
3737.7
MEd (kNm)
-383.2
-1179.3
-846.4
532.6
2811.1
5916.6
9823.4
14560.9
20219.7
27104.1
41892.3
Nivel
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Montant
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Comb
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
Loc
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
jos
NEd (kN)
-920.7
-1278.2
-1592.3
-1862.6
-2089.9
-2283.8
-2461.1
-2645.9
-2870.1
-3168.1
-3269.2
VEd (kN)
-632.6
-1338.8
-1765.4
-2194.7
-2570.9
-2901.1
-3181.1
-3410.1
-3589.7
-3750.3
-3773.2
MEd (kNm)
148.5
707.9
239.2
-1249.8
-3622.8
-6817.2
-10807.4
-15613.6
-21312.3
-28089.7
-43146.2
S-a notat:
NEd, VEd, MEd,
- Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul automat
8.3.2. Valorile eforturilor sectionale care se redistribue

Un criteriu redistributie intre montantii peretilor cuplati este gradul de solicitare la forta axiala enuntat
de [1] pct. 5.4.2. deoarece EbIb=f() si ;
(in montant)=[NEd(in montant din incarcari gravitationale)VEd(in grinzile de cuplare)]/Acfcd

Se adopta redistributia a 50% din eforturile MEd si VEd, de la montantul intins catre cel comprimat,
corespunzator unui raport al rigiditatilor de 1/3.
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
MEd,red
(kNm)
moment incovoietor
redistribuit
-169.6
-474.7
-320.2
268.4
1234.7
2549.3
4200.6
6197.3
8567.9
11408.9
17804.2
VEd,red
(kN)
forta taietoare redistribuita
237.5
527.6
717.1
900.7
1062.1
1203.3
1323.2
1421.8
1498.7
1574.0
1591.8
36
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
MEd,red
(kNm)
moment incovoietor
redistribuit
93.9
380.5
202.3
-428.2
-1446.3
-2823.3
-4548.8
-6634.6
-9121.6
-12124.2
-18456.4
MEd,red
(kNm)
moment incovoietor
redistribuit
-175.5
-527.0
-340.2
355.2
1492.2
3037.0
4975.9
7320.0
10104.8
13444.5
20940.8
MEd,red
(kNm)
moment incovoietor
redistribuit
99.9
432.7
222.3
-514.9
-1703.9
-3311.0
-5324.1
-7757.3
-10658.5
-14159.9
-21593.0
VEd,red
(kN)
-103.9
-448.4
-640.3
-831.0
-997.7
-1144.7
-1271.4
-1378.3
-1467.5
-1562.1
-1605.5
VEd,red
(kN)
276.6
620.2
842.0
1056.8
1245.5
1410.4
1550.4
1665.7
1756.2
1845.3
1869.4
VEd,red
(kN)
-142.9
-541.1
-765.2
-987.2
-1181.0
-1351.8
-1498.6
-1622.2
-1725.1
-1833.4
-1883.1
MEd,red - Valoarea momentului incovoietor rezultat din calculul structurii care este redistribuit de la
montantul intins catre cel comprimat
VEd,red - idem, pentru valoarea fortei taietoare redistribuite
8.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale in urma redistributiei pentru ansamblul de
montanti cuplati. Dimensionarea armaturilor veticale si orizontale.
Semnificatia termenilor esta precizata la pct. 8.1.
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
MEd + NEd Li
(kNm)
154
4054
10243
18613
28910
40921
54439
69274
85254
102521
139744
Armare verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1620+314/20
1625+314/20
1625+316/20
37
MRd + NEd Li
(kNm)
38761
53578
68302
82778
96943
110830
124430
149743
170433
194754
221811
1.587
VEd
(kN)
1200
3580
5064
6491
7743
8841
9778
10561
11191
11862
12125
Armare orizontala
212/20
212/20
212/20
212/20
214/20
214/20
214/15
214/15
314/15
314/15
314/10
VRd
(kN)
10283
10634
10984
11334
13198
13545
15789
16134
20272
20614
20279
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
Nivel
Comb
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
MEd + NEd Li
(kNm)
-540
-4714
-11086
-19649
-30145
-42370
-56119
-71202
-87454
-104937
-142302
MEd + NEd Li
(kNm)
244
4853
12131
21953
34024
48094
63922
81290
100003
120219
163877
MEd + NEd Li
(kNm)
-630
-5513
-12974
-22990
-35259
-49542
-65603
-83217
-102203
-122635
-166436
Armare verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1620+314/20
1625+314/20
1625+316/20
Armare verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1620+314/20
1625+314/20
1625+316/20
Armare verticala
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1616+212/20
1620+214/20
1620+314/20
1625+314/20
1625+316/20
MRd + NEd Li
(kNm)
-38683
-53568
-68266
-82690
-96797
-110574
-124094
-149217
-169807
-193999
-220795
MRd + NEd Li
(kNm)
38761
53578
68302
82778
96943
110830
124430
149743
170433
194754
221811
MRd + NEd Li
(kNm)
-38683
-53568
-68266
-82690
-96797
-110574
-124094
-149217
-169807
-193999
-220795
1.552
1.354
1.327
VEd
(kN)
-1420
-3818
-5206
-6599
-7819
-8893
-9811
-10573
-11189
-11789
-11970
VEd
(kN)
1276
3655
5130
6549
7794
8884
9815
10591
11217
11879
12143
VEd
(kN)
-1462
-3854
-5247
-6637
-7853
-8922
-9836
-10594
-11207
-11807
-12002
Armare orizonta
212/20
212/20
212/20
212/20
214/20
214/20
214/15
214/15
314/15
314/15
314/10
Armare orizonta
212/20
212/20
212/20
212/20
214/20
214/20
214/15
214/15
314/15
314/15
314/10
Armare orizonta
212/20
212/20
212/20
212/20
214/20
214/20
214/15
214/15
314/15
314/15
314/10
VRd
(kN)
10283
10634
10984
11334
13198
13545
15789
16134
20272
20614
20107
VRd
(kN)
10283
10634
10984
11334
13198
13545
15789
16134
20272
20614
20279
VRd
(kN)
10283
10634
10984
11334
13198
13545
15789
16134
20272
20614
20107
8.3.4. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale pentru fiecare dintre cei doi montanti
8.3.4.1. Montant PT 1
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
NEd
(kN)
-820
-1042
-1260
-1475
-1687
-1894
-2097
-2293
-2482
-2662
-2677
MEd
(kNm)
-170
-475
-320
268
1235
2549
4201
6197
8568
11409
17804
VEd
(kN)
238
528
717
901
1062
1203
1323
1422
1499
1574
1592
MEd
(kNm)
-350
-980
-661
554
2548
5260
8668
12788
17679
23542
28260
MRd
(kNm)
17556
18263
19031
19787
20531
21255
21963
28988
34336
40897
45057
VEd
(kN)
452
1005
1366
1715
2023
2292
2520
2708
2855
2998
3032
NEd
(kN)
-1244
-2978
-4708
-6435
-8159
-9878
MEd
(kNm)
282
1141
607
-1285
-4339
-8470
VEd
(kN)
-312
-1345
-1921
-2493
-2993
-3434
MEd
(kNm)
568
2302
1224
-2591
-8752
-17084
MRd
(kNm)
18975
25017
30877
36463
41736
46689
VEd
(kN)
-580
-2505
-3576
-4642
-5573
-6394
38
0.11
0.25
0.33
0.42
0.49
0.56
0.62
0.66
0.70
0.73
0.74
0.14
0.61
0.87
1.13
1.36
1.56
VRd,c
(kN)
3016
3058
3098
3138
3178
3217
3254
3291
3326
3360
749
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
VRd
(kN)
5105
5146
5187
5227
6024
6063
7049
7085
9018
9052
9287
VRd,c
(kN)
3095
3419
3741
4063
4385
4705
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
VRd
(kN)
5184
5507
5829
6151
7231
7551
E4
E3
E2
E1
P
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
PT1
-11593
-13301
-15002
-16694
-19493
-13646
-19904
-27365
-36373
-55369
-3814
-4135
-4403
-4686
-4816
-27525
-40147
-55197
-73366
-85910
51384
61331
68369
77821
85230
-7102
-7699
-8197
-8725
-8968
NEd
(kN)
-820
-1042
-1260
-1475
-1687
-1894
-2097
-2293
-2482
-2662
-2677
MEd
(kNm)
-176
-527
-340
355
1492
3037
4976
7320
10105
13445
20941
VEd
(kN)
277
620
842
1057
1245
1410
1550
1666
1756
1845
1869
MEd
(kNm)
-309
-927
-599
625
2626
5344
8756
12880
17780
23657
28344
MRd
(kNm)
17556
18263
19031
19787
20531
21255
21963
28988
34336
40897
45057
VEd
(kN)
449
1007
1368
1717
2023
2291
2518
2706
2853
2997
3036
NEd
(kN)
-1244
-2978
-4708
-6435
-8159
-9878
-11593
-13301
-15002
-16694
-19493
MEd
(kNm)
300
1298
667
-1545
-5112
-9933
-15972
-23272
-31976
-42480
-64779
VEd
(kN)
-429
-1623
-2296
-2962
-3543
-4055
-4496
-4867
-5175
-5500
-5649
MEd
(kNm)
517
2239
1150
-2664
-8815
-17130
-27546
-40135
-55145
-73260
-85936
MRd
(kNm)
18975
25017
30877
36463
41736
46689
51384
61331
68369
77821
85230
VEd
(kN)
-683
-2584
-3654
-4715
-5640
-6456
-7157
-7747
-8239
-8756
-8993
1.74
1.88
2.00
2.13
2.19
0.11
0.25
0.33
0.42
0.49
0.56
0.62
0.66
0.70
0.73
0.74
0.17
0.63
0.89
1.15
1.38
1.58
1.75
1.89
2.01
2.14
2.20
5025
5343
5660
5976
2454
3795
3795
5692
5692
8538
8819
9138
11352
11668
10992
VRd,c
(kN)
3016
3058
3098
3138
3178
3217
3254
3291
3326
3360
749
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
VRd
(kN)
5105
5146
5187
5227
6024
6063
7049
7085
9018
9052
9287
VRd,c
(kN)
3095
3419
3741
4063
4385
4705
5025
5343
5660
5976
2454
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
VRd
(kN)
5184
5507
5829
6151
7231
7551
8819
9138
11352
11668
10992
unde:
VRd,c - valoarea contributiei betonului la forta taietoare capabila;
VRd,s - valoarea contributiei armaturii;
VRd
- forta taietoare capabila VRd= VRd,c+ VRd,s
Nota:
Se constata ca, la parter, valoarea ' este foarte apropiata de valoarea maxima admisa ( < 2.5) cf. [1]
pct.6.4.3. In aceasta situatie se poate folosi la nivelurile cele mai solicitate de la baza (P si E1) a unui
beton superior, C32/40 fctd=1.45N/mm2 . In consecinta valoarea devine = 2.20fctd(C25/30)/
fctd(C25/30) = 1.89 < max = 2.5. Alternativ se poate adopta solutia ingrosarii peretilor la nivelurile
amintite.
8.3.4.2. Montant PT 2
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
GSY2
GSY2
PT2
PT2
NEd
(kN)
-1215
-2876
-4536
-6196
-7855
-9512
-11169
-12824
-14478
-16131
-18881
MEd
(kNm)
-541
-1550
-1127
627
3530
7490
12473
18512
25714
34442
53424
VEd
(kN)
392
1352
1942
2507
3003
3438
3811
4123
4377
4654
4774
MEd
(kNm)
-1116
-3198
-2326
1294
7284
15455
25737
38199
53059
71070
84798
MRd
(kNm)
18873
24667
30307
35711
40816
45663
50239
60211
67237
76681
84266
VEd
(kN)
747
2576
3698
4775
5720
6549
7258
7853
8337
8864
9093
NEd
(kN)
-791
-940
MEd
(kNm)
43
223
VEd
(kN)
-451
-705
MEd
(kNm)
86
450
MRd
(kNm)
17376
17903
VEd
(kN)
-840
-1313
39
0.18
0.63
0.90
1.17
1.40
1.60
1.77
1.92
2.04
2.17
2.22
0.21
0.32
VRd,c
(kN)
3090
3400
3709
4019
4328
4637
4946
5254
5563
5871
2454
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
VRd
(kN)
5178
5488
5797
6107
7174
7483
8740
9049
11255
11563
10992
VRd,c
(kN)
3011
3039
VRd,s
(kN)
2088
2088
VRd
(kN)
5099
5127
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
Nivel
Comb
Mont
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
PT2
-1088
-1236
-1383
-1528
-1673
-1816
-1958
-2099
-2065
-3
-648
-1661
-3018
-4707
-6733
-9117
-11895
-18418
-875
-1051
-1207
-1342
-1455
-1544
-1607
-1645
-1612
-5
-1306
-3350
-6087
-9495
-13581
-18389
-23992
-28576
18425
18947
19465
19973
20482
27342
32578
39002
43077
-1630
-1958
-2246
-2499
-2709
-2874
-2992
-3064
-3002
NEd
(kN)
-1215
-2876
-4536
-6196
-7855
-9512
-11169
-12824
-14478
-16131
-18881
MEd
(kNm)
-559
-1706
-1187
888
4303
8954
14799
21881
30325
40549
62833
VEd
(kN)
509
1630
2316
2975
3553
4060
4492
4855
5150
5468
5607
MEd
(kNm)
-983
-3002
-2088
1562
7572
15755
26041
38501
53358
71348
85046
MRd
(kNm)
18873
24667
30307
35711
40816
45663
50239
60211
67237
76681
84266
VEd
(kN)
827
2647
3762
4833
5771
6594
7297
7886
8364
8881
9107
NEd
(kN)
-791
-940
-1088
-1236
-1383
-1528
-1673
-1816
-1958
-2099
-2065
MEd
(kNm)
49
275
17
-735
-1919
-3506
-5483
-7856
-10654
-13930
-21553
VEd
(kN)
-490
-798
-1000
-1207
-1390
-1549
-1683
-1788
-1865
-1917
-1890
MEd
(kNm)
84
475
29
-1267
-3309
-6047
-9456
-13549
-18373
-24023
-28593
MRd
(kNm)
17376
17903
18425
18947
19465
19973
20482
27342
32578
39002
43077
VEd
(kN)
-780
-1270
-1592
-1922
-2213
-2466
-2678
-2846
-2968
-3052
-3009
0.40
0.48
0.55
0.61
0.66
0.70
0.73
0.75
0.73
0.20
0.65
0.92
1.18
1.41
1.61
1.78
1.93
2.04
2.17
2.23
0.19
0.31
0.39
0.47
0.54
0.60
0.65
0.70
0.73
0.75
0.74
3066
3094
3121
3148
3175
3202
3228
3255
578
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
5155
5182
5967
5994
6970
6997
8920
8947
9115
VRd,c
(kN)
3090
3400
3709
4019
4328
4637
4946
5254
5563
5871
2454
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
VRd
(kN)
5178
5488
5797
6107
7174
7483
8740
9049
11255
11563
10992
VRd,c
(kN)
3011
3039
3066
3094
3121
3148
3175
3202
3228
3255
578
VRd,s
(kN)
2088
2088
2088
2088
2846
2846
3795
3795
5692
5692
8538
VRd
(kN)
5099
5127
5155
5182
5967
5994
6970
6997
8920
8947
9115
8.4. Calcul la forfecare in rosturi de turnare

Notatiile folosite sunt urmatoarele:
LEd
LRd
Asv
- forta de forfecare de proiectare in sectiunea de deasupra asociata mecanismului de

plastificare; calculata cf. [1] pct. 6.4.7.
- forta de lunecare capabila, calculata cf. [1] pct. 6.5.2.b si [3] pct. 3.4.2.2. rel (48), cu
observatia de la pct. 3.4.2.5.
SRd = (0.8Asvfyd + 0.6NEd)
- coeficient echivalent de frecare, cf. [3] pct. 3.4.2.2. are valoarea 1.0 daca rostul de turnare
este pregatit corespunzator;
- armatura verticala de conectare situata in inima peretelui si in bulbul intins.
8.4.2.1. Verificare perete PL1

Mont
Nivel
Comb
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
GSX1
NEd
(kN)
-1145.8
-2168.9
-3187.8
-4202.5
-5211.3
-6212.8
-7205.7
-8188.4
-9159.4
-10117.4
-11456.5
SEd
(kN)
-262
896
1583
2270
2882
3436
3936
4381
4790
5088
5667
0.6NEd
(kN)
687
1301
1913
2522
3127
3728
4323
4913
5496
6070
6874
40
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+2fi16/20
16fi25+2fi16/20
Asv
2
(cm )
115
115
115
115
115
115
115
115
163
197
225
0.8Asv fyd
(kN)
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
3904
4727
5407
SRd
(kN)
2407
2837
3265
3691
4115
4535
4953
5365
6580
7558
8597
Mont
Nivel
Comb
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
GSX2
Mont
Nivel
Comb
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
GSX3
Mont
Nivel
Comb
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
PL1
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
GSX4
NEd
(kN)
-1166
-2213
-3255
-4292
-5322
-6344
-7355
-8354
-9338
-10307
-11652
SEd
(kN)
220
-912
-1611
-2292
-2897
-3442
-3930
-4363
-4760
-5064
-5646
0.6NEd
(kN)
700
1328
1953
2575
3193
3806
4413
5012
5603
6184
6991
NEd
(kN)
-1152
-2182
-3207
-4229
-5244
-6253
-7253
-8242
-9220
-10183
-11526
SEd
(kN)
-298
931
1691
2452
3130
3746
4303
4801
5257
5575
6232
0.6NEd
(kN)
691
1309
1924
2537
3147
3752
4352
4945
5532
6110
6916
NEd
(kN)
-1160
-2201
-3236
-4266
-5289
-6303
-7307
-8300
-9278
-10242
-11582
SEd
(kN)
256
-947
-1719
-2474
-3145
-3752
-4297
-4783
-5227
-5551
-6211
0.6NEd
(kN)
696
1320
1941
2559
3173
3782
4384
4980
5567
6145
6949
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+2fi16/20
16fi25+2fi16/20
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+2fi16/20
16fi25+2fi16/20
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+2fi16/20
16fi25+2fi16/20
Asv
2
(cm )
115
115
115
115
115
115
115
115
163
197
225
0.8Asv fyd
(kN)
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
3904
4727
5407
SRd
(kN)
2416
2856
3293
3729
4161
4590
5015
5435
6655
7638
8679
Asv
2
(cm )
115
115
115
115
115
115
115
115
163
197
225
0.8Asv fyd
(kN)
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
3904
4727
5407
SRd
(kN)
2410
2842
3273
3702
4129
4552
4972
5388
6605
7586
8626
Asv
2
(cm )
115
115
115
115
115
115
115
115
163
197
225
0.8Asv fyd
(kN)
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
2752
3904
4727
5407
SRd
(kN)
2413
2850
3285
3718
4147
4573
4995
5412
6629
7611
8649
8.4.2.2. Verificare pereti cuplati PT1+PT2

Pentru peretii cuplati verificarea se face pentru ansamblul celor doi montanti.
Mont
Nivel
Comb
PT1+PT2
PT1+PT3
PT1+PT4
PT1+PT5
PT1+PT6
PT1+PT7
PT1+PT8
PT1+PT9
PT1+PT10
PT1+PT11
PT1+PT12
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
GSY1
NEd
(kN)
-2035
-3918
-5796
-7671
-9542
-11407
-13266
-15117
-16959
-18793
-21558
SEd
(kN)
1200
3580
5064
6491
7743
8841
9778
10561
11191
11862
12125
0.6NEd
(kN)
1221
2351
3477
4603
5725
6844
7959
9070
10176
11276
12935
41
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+3fi14/20
16fi25+3fi14/20
16fi25+3fi16/20
Asv
2
(cm )
239
239
239
239
239
239
239
493
536
527
616
0.8Asv fyd
(kN)
5733
5733
5733
5733
5733
5733
5733
11825
12871
12642
14774
SRd
(kN)
6954
8083
9210
10335
11458
12577
13692
20895
23046
23918
27709
Mont
Nivel
Comb
PT1+PT2
PT1+PT3
PT1+PT4
PT1+PT5
PT1+PT6
PT1+PT7
PT1+PT8
PT1+PT9
PT1+PT10
PT1+PT11
PT1+PT12
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
GSY2
Mont
Nivel
Comb
PT1+PT2
PT1+PT3
PT1+PT4
PT1+PT5
PT1+PT6
PT1+PT7
PT1+PT8
PT1+PT9
PT1+PT10
PT1+PT11
PT1+PT12
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
GSY3
Mont
Nivel
Comb
PT1+PT2
PT1+PT3
PT1+PT4
PT1+PT5
PT1+PT6
PT1+PT7
PT1+PT8
PT1+PT9
PT1+PT10
PT1+PT11
PT1+PT12
E10
E9
E8
E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
GSY4
NEd
(kN)
-2035
-3918
-5796
-7671
-9542
-11407
-13266
-15117
-16959
-18793
-21558
SEd
(kN)
-1420
-3818
-5206
-6599
-7819
-8893
-9811
-10573
-11189
-11789
-11970
0.6NEd
(kN)
1221
2351
3477
4603
5725
6844
7959
9070
10176
11276
12935
NEd
(kN)
-2035
-3918
-5796
-7671
-9542
-11407
-13266
-15117
-16959
-18793
-21558
SEd
(kN)
1276
3655
5130
6549
7794
8884
9815
10591
11217
11879
12143
0.6NEd
(kN)
1221
2351
3477
4603
5725
6844
7959
9070
10176
11276
12935
NEd
(kN)
-2035
-3918
-5796
-7671
-9542
-11407
-13266
-15117
-16959
-18793
-21558
SEd
(kN)
-1462
-3854
-5247
-6637
-7853
-8922
-9836
-10594
-11207
-11807
-12002
0.6NEd
(kN)
1221
2351
3477
4603
5725
6844
7959
9070
10176
11276
12935
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+3fi14/20
16fi25+3fi14/20
16fi25+3fi16/20
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+3fi14/20
16fi25+3fi14/20
16fi25+3fi16/20
Arm vert
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi16+2fi12/20
16fi20+2fi14/20
16fi20+3fi14/20
16fi25+3fi14/20
16fi25+3fi16/20
Asv
2
(cm )
239
239
239
239
239
239
239
493
536
527
616
0.8Asv fyd
(kN)
5733
5733
5733
5733
5733
5733
5733
11825
12871
12642
14774
SRd
(kN)
6954
8083
9210
10335
11458
12577
13692
20895
23046
23918
27709
Asv
2
(cm )
239
239
239
239
239
239
239
493
536
527
616
0.8Asv fyd
(kN)
5733
5733
5733
5733
5733
5733
5733
11825
12871
12642
14774
SRd
(kN)
6954
8083
9210
10335
11458
12577
13692
20895
23046
23918
27709
Asv
2
(cm )
239
239
239
239
239
239
239
493
536
527
616
0.8Asv fyd
(kN)
5733
5733
5733
5733
5733
5733
5733
11825
12871
12642
14774
SRd
(kN)
6954
8083
9210
10335
11458
12577
13692
20895
23046
23918
27709
9. Verificarea conditiei de ductilitate si stabilirea necesitatii confinarii zonelor

comprimate
Perete
Lungime
PL1
L=8.70 m
PT1
L=7.70 m
NEd,max (kN)
Comb.
11652
GSX2
19493
GSY2
x
(mm)
lim =
0.1(2+)
1773
0.203
1.193
0.319
2490
0.323
1.327
0.333
Concluzie
nu este nevoie de confinarea
capetelor
nu este nevoie de confinarea
capetelor
NEd,max - forta axiala de proiectare maxima in peretele considerat;

x
- inaltimea zonei comprimate, cf. [3];
- inaltimea relativa a zonei comprimate; pentru pereti;
= x/hw
lim
- inaltimea relativa maxima admisa pentru zona comprimata; cf. [1] 6.4.1. rel (6.8)
42
43
10. Alcatuirea si calculul infrastructurii si a fundatiei

10.1. Alcatuirea infrastructurii si fundatiei
Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor structurali de la subsoluri in pozitiile avantajoase din
punct de vedere structural. De asemenea amplasarea golurilor in planseele peste subsoluri este foarte
importanta. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si functionale.
Incinta se realizeaza din piloti forati secanti dublati de un perete de 30 cm pe tot perimetrul. Pilotii si
peretele perimetral se conecteaza cu o grinda de coronament substantiala. Peretii structurali din
suprastructura se continua si la subsoluri, fiecare dezvoltandu-se in plan.
Functiunea de parcare subterana conduce la alegerea unei grosimi de placa de 20 cm. Pentru
asigurarea continuitatii armaturii centurilor grinzile transversale au o sectiune unica 30x60 cm.
Fundatia este directa, de tip radier general cu grosimea de 1.50 m, respectiv 1/5 din deschiderea
curenta de 7 m.
Materialele folosite la infrastructura sunt C24/30 si Pc52.
10.2. Incarcari combinate suplimentare
valoare
caracteristica
gk
1.20
0.10
1.30
5.00
6.30

1
Pardoseli parcare subterana (kN/mp)

Strat uzura si trotuare
instalatii
placa 20 cm
Pardoseli subsol 3 (kN/mp)

Strat uzura si trotuare
instalatii
gk
1.20
0.10
1.30
40.00
2.40
43.70
radier 160 cm
egalizare 10 cm
Perete beton 30 cm (kN/mp)

perete beton
tencuiala
Utila parcare subterana (kN/mp)

utila
valoare de
proiectare
gEd =
gEd =
1.20
0.10
1.30
5.00
6.30
gEd =
1.20
0.10
1.30
40.00
2.40
43.70
gk
7.50
0.80
8.30
gEd =
7.50
0.80
8.30
qk
4.00
4.00
2=0.6
qEd =
2 qk
2.40
gEd =
10.3. Modelarea infrastructurii, fundatiei si terenului de fundare pentru calcul

Calculul s-a efectuat programul ETABS. Ansamblul infrastructurii cuprinde peretii de subsol, peretele
de incinta, planseele subsolurilor si radierul. Elementele structurale s-au introdus in pozitiile si cu
dimensiunile lor, considerand rigiditatea asociata betonului nefisurat. Fundatia este pe mediu elastic,
corespunzatoare unui coeficient de pat ks=50000kN/m3. Interfata verticala cu terenul nu a fost inclusa
in model.
Pentru diferite grupari de actiuni valorile de calcul utilizate pentru ks , pentru modelarea interfetei cu
terenul la contactul cu peretii perimetrali subterani si, acolo unde este cazul, a fundatiilor indirecte
trebuie fundamentate de studii de specialitate deoarece aceste influenteaza puternic eforturile din
elementele structurale.
44
Efectul suprastructurii a fost introdus prin aplicarea la partea superioara a infrastructuri a urmatoarelor
eforturi:
- fortele axiale de la baza elementelor verticale de la parter;
- momentele incovoietoare si fortele taietoare asociate de la baza stalpilor de la parter, amplificate
cu 50%;
- momentele incovoietoare capabile si fortele taietoare asociate de la baza peretilor de la parter si
efectul indirect datorat grinzilor de cuplare, amplificate cu Rd=1.1 cf. [1] pct. 6.2.2.
- deoarece torsiunea de ansamblu nu are contributie semnificativa la dimensionarea elementelor
verticale de la parter, pentru simplificarea calculelor, nu a fost inclusa in combinatiile de incarcari
utilizate la calcul infrastructurii.
10.4. Gruparea actiunilor

Denumire combinatie
de incarcari
Translatie
Directie
GSX1 = GV & SX
longitudinal
GSX2 = GV & SX
longitudinal
GSY1 = GV & SY
transversal
GSY2 = GV & SY
transversal
Sens
GF = 1.35 GV
10.5. Verificarea stalpilor

Stalpii de la subsoluri apartin Grupei B cf. [3] pct. 6.4.1. Pentru forta axiala din stalpi se considera
valoarea maxima, din infasuratoarea combinatiilor de incarcari. Valorile in sectiunile de la fata
superioara a radierului sunt:
Nivel
Stalp
Combinatie
S3
S3
S3
S3
C30
C49
C50
C51
INF
INF
INF
INF
NEd
bw=hw
(m)
0.90
0.90
0.90
0.90
NEd
(kN)
7844
8326
9165
9375
0.506
0.537
0.592
0.605
- valoarea de proiectare maxima a fortei de strapungere, furnizata de infasuratoare
10.6. Verificarea la stapungere a radierului

Verificarea se face cf. [3] pct. 3.3.8.3. Se neglijeaza efectul favorabil datorat reactiunii terenului de
fundare aferent proiectiei suprafetei de strapungere. Se verifica si conditia din [3] pct. 3.3.8.4.
Valoarea maxima a fortei axiale in stalpi este

NEd = 9375 kN (vezi 10.4) ;
Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care nu este prevazuta armatura
transversala calculata cf. rel. (46) din [3]:
45
NRd = 0.75x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 8812 kN < NEd = 9375 kN

Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care este prevazuta armatura calculata
cf. rel. (47) din [3]:
NRd = 1.2x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 14100 kN > NEd = 9375 kN
Utilizand cate 7 bare inclinate 32 Pc52 pe fiecare directie dispuse ca in desen , capacitatea la
strapungere devine:
NRd
= NRd,c + NRd,s = 0.50x4x(bc + d) fctd + 0.8xAsi fyd sin =

= 0.50x4x(0.90+1.45)x1250 + 0.8x2x2x7x8.04x30x0,707 =
= 5875+3820 = 9695 kN > NEd = 9375 kN
NEd
NRd
NRd,c
NRd,s
Asi
a
- valoarea de proiectare a fortei de strapungere;

- capacitatea la strapungere a radierului;
- contributia betonului la NRd;
- contributia armaturii la NRd;
- suma ariilor armaturilor inclinate;
- unghiul armaturii inclinate fata de orizontala.
NEd
10.7. Verificarea peretilor de la subsol

Calculul structural la infrastructura sub gruparile de actiuni descrise la pct. 10.4.furnizeaza valorile
eforturilor in elementele acesteia: peretii de subsol, plansee, radier. Eforturile de dimensionare rezulta
din infasuratoarea valorilor obtinute in diferitele grupari de actiuni considerate.
Dimensionarea urmareste:
(i) - in radier, stabilirea cantitatilor de armatura necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare
si forfecarea acestuia la strapungere; care, eventual, poate stabili necesitatea armarii transversale;
(ii) - in plansee, stabilirea armaturilor necesare pentru preluarea eforturilor rezultate din rolul de
diafragme ale acestora, respectiv din eforturile produse de incarcarile din planul lor. Acestea
sunt:
- armatura de incovoiere in planul placii, concentrata in centurile marginale;
- armatura pentru transmiterea fortelor din planul planseelor la elementele care preiau
actiunile laterale: armaturi de colectare a incarcarilor la peretii de subsol, conectori
intre placa planseului si pereti;
(iii) - in peretii de subsol, armaturile rezultate din rolul de grinda de fundare, care preiau presiunile pe
radier, perpendicular pe axul orizontal al acestora si armaturile rezultate din rolul de element
(perete structural) care preia fortele laterale, aplicate perpendicular pe axul vertical al peretilor.
In prezenta faza a lucrarii se detaliaza numai dimensionarea radierului, urmand ca la redactarea a doua
sa se completeze cu celelalte operatii de dimensionare.
46
10.8. Armare radier

Armarea radierului se bazeaza pe urmatorul principiu: se dispun plase atat la partea superioara cat si la
partea inferioara care pot prelua momentele incovoietoare corespuzatoare de pe cea mai mare
suprafata a radierului si, simultan, respecta regulile de armare constructiva. Suplimentar, in zonele cele
mai solicitate, se dispun pe randul doi plase de armatura care pot prelua varfurile de moment.
Pentru armarea radierului se propune o solutie clara si simpla. Doua plase generale atat la partea se sus
cat si la partea de jos a radierului, alcatuite din 25/20/20 Pc52. Local, pe reazeme se suplimenteaza
armatura curenta cu 25/20 prin care se preiau momentele de dimensionare.
Momentele capabile sunt:
1031 kNm/m (105 tfm/m) - 25/20 corespunzator armarii generale a radierului atat la partea
superioara cat si la partea inferioara;
2062 kNm/m (210 tfm/m) - 25/20 + 25/20 corespunzator armarii locale suplimentare la
partea inferioara a radierului;
1691 kNm/m (172 tfm/m) - 25/20 + 20/20 corespunzator armarii locale suplimentare la
partea superioara a radierului.
Variatia momentelor incovoietoare in radier este ilustrata in imaginile atasate unde se indica gruparea
de actiuni, directia momentului incovoietor ilustrat si momentele capabile corespunzatoare celor doua
tipuri de armari efective (25/20, respectiv 25/20+25/20 suplimentar) care trebuie sa acopere
momentele de dimensionare dezvoltate in radier.
25/20
25/20
Sunt prezentate infasuratoarele diagramelor de momente incovoietoare m11 si m22 din radier, pentru
cele 2 directii principale. Schita de armare atasata a rezultat din infasuratoarea valorilor momentelor de
dimensionare.
47
25/20
25/10
25/20
25/20
48
25/10
25/20
49

P100 1 Exemple de Calcul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P100 1 Exemple de Calcul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

P100-1/PROIECTAREA SEISMIC A CLDIRILOR.

CONTRACT 217 din 14.11.2005

Dup ncheierea dimensionrii i alctuirii elementelor structurilor se face o verificare a

Relaia dintre valorile rezistenelor de dimensionare, conform P100-1: 2006 i cele

aria seciunii elementului de beton

aria total a barelor de oel pe fiecare direcie diagonal a unei grinzi de

aria unei ramuri a armturii transversale

aria total a armaturii verticale din inima peretelui

aria total a seciunii normale orizontale a unui perete

suma ariilor tuturor barelor nclinate n ambele direcii, n pereii armati

suma ariilor barelor verticale din inima peretelui, sau a barelor

suma valorilor momentelor capabile ale grinzii care intr n nod, n

suma valorilor momentelor capabile ale stlpului care intr n nod, n

i Momentul pe cap de grind sau stlp pentru calculul forei tietoare

valoarea de proiectare a momentului capabil n captul i al grinzii

fora axial rezultat din calcul n situaia de proiectare seismic

perioada fundamental a cldirii pe direcia orizontal considerat

perioada de col la limita superioar a zonei cu acceleraie constant a

fora tietoare ntr-un perete, rezultat din calcul, pentru situaia de

fora tietoare de proiectare ntr-un perete

fora tietoare maxim capabil, de proiectare, n seciunea de capt a

valoarea de proiectare a forei tietoare capabile pentru elemenetele fr

valoarea de proiectare a forei tietoare capabile, contra lunecrii

dimensiunea seciunii normale a stlpului

limea efectiv a tlpii grinzii, la ntindere, la faa stlpului portant

limea smburelui confinat al unui stlp sau al unui element de margine

limea inimii unei grinzi

grosimea inimii unui perete

nlimea efectiv a seciunii

diametrul barei longitudinale

diametrul unui etrier nchis

valoarea de proiectare a rezistenei betonului la compresiune

valoarea medie a rezistenei la ntindere a betonului

valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a oelului

valoarea de proiectare a rezistenei de curgere a amturii transversale

nlimea seciunii transversale

nalimea seciunii transversale a stlpului pe direcia considerat

distana dintre marginea de sus a grinzii i marginea de jos a armturii

nlimea nucleului confinat ntr-un stlp (fa de axele ramurilor

nlimea seciunii normale a peretelui sau a grinzii

lungimea liber a unei grinzi sau a unui stlp

lungimea zonei critice

lungimea seciunii normale a peretelui

valoarea de baz a factorului de comportare

distana dintre armturile transversale

nlimea zonei comprimate

braul de prghie intern

factorul parial pentru beton

factorul de incertitudine a modelului pentru valoarea de proiectare a

factorul parial pentru oel

deformaia ultim a betonului neconfinat

valoarea caracteristic a deformaiei ultime a armturii de oel

valoarea de proiectare a deformaiei oelului la curgere

factorul de ductilitate a curburii

factorul de ductilitate a deplasrii

fora axial n situaia de proiectare seismic, normalizat cu Acfcd

nlimea normalizat a zonei comprimate

coeficientul de armare la ntindere

coeficientul de armare la compresiune

valoarea medie a efortului unitar normal n beton

coeficientul maxim admis al armturii ntinse n zonele critice ale