Facultatea : I.M.S.T.

Specializarea : T.C.M

PROIECT DE AN
Tehnologii de Deformare Plastica la Rece
Anul III

Student : Stejereanu Andrei-Cosmin

Grupa : 631 AAa
Anul Scolar
2013-2014
Tema de proiect
Sa se proiecteze procesul tehnologic si matrita pentru obtinerea piesei
Placuta R1-631AA-32 in conditiile unui volum de productie de 1.800.000 de
bucati.
CONTINUTUL PROIECTULUI
Memoriul se compune din trei parti distincte, fiecare din ele continand etape
caracteristice.
A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare.
1. Analiza piesei.
2. Studiul tehnologicitati piesei.
3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic pentru obtinerea piesei pr
in procedee
de deformare plastica la rece.
4. Analiza croirii semifabricatului.
5. Proiectarea schemei tehnologice.
6. Calculul fortelor si a pozitiei centrului de presiune.
B. Proiectarea echipamentelor de deformare.
1. Proiectarea elementelor componente ale stantei sau matritei. Realizarea dese
nului de
executie.
2. Calculul de verificare al unor elemente componente.
3. Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elementelor active.
4.
5.
6.
7.

Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active.

Alegerea utilajului de presare.
Indicatii privind montarea, exploatarea. Intretinerea matritei proiectate.
Norme specifice de protectie a muncii.

C. Calcule tehnico-economice.
1. Calculul normei de timp.

2. Calculul costului piesei prelucrate pe matrita proiectata.

3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea variantei alese.
Continul parti grafice:
1. Desenul de executie al piesei.
2. Desenul de executie al semifabricatului plan (desfasurata piesei).
3. Desenul de ansamblu al matritei proiectate.
4. Desenele de executie ale elementelor active
A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
DE PRELUCRARE
Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza uno
r considerente tehnice si
economice, a succesiunii operatiilor(in cazul desfasurarii procesului de prelucr
are( pe mai multe
stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prel
ucrare se desfasoara pe o
singura stanta sau matrita).
1.Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului neces
ar (stante si
matrite) se face pe baza datelor initiale ale temei de proiecatare: de
senul de executie al
piesei,volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul piesei
prelucrate, volumul de
investitii necesar, dotarea tehnica etc.Deoarece desenul de executie rep
rezinta principalul
document tehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justi
ficata preocuparea
proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In multe situatii
practice desenul de executie al
piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar
putea contine greseli sau ar
putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricarei acti
vitati propriu-zisa de
proiectare trebuie realizata cu responsabilitate, o analiza amanuntita a
desenului de
executie.Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere, principalele fi
ind mentionate in
continuare.
1.1. Rolul functional al piesei
Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execu
te, stabilirea
dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul f
unctional al piesei in
ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a
ansamblului din care face
parte piesa, punandu-se in evidenta(prin linii groase) piesa a carei tehnologie
trebuie proiectata.
Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei. Pe desenul
de executie al piesei se
identifica prin numerotare suprafetele ce o definesc.Se mentioneaza rolu
l fiecarei suprafete si
procedeul de deformare plastica la rece prin care aceasta poate fi rea
lizata. Se evidentiaza

suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastica

la rece, sugerandu-se alte
posibilitati de prelucrare ale acestora.
1.2. Verificare desenului de executie
Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul intel
egerii formei
constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a
completarii desenului
de executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fel incat acesta sa ofe
re o imagine completa
si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proi
ectari corecte.Desenul de
executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi,detalii si sectiuni incat
piesa sa poata fi unic
definita si sa nu dea nastere la interpretari subiective.
Din studiul efectuat asupra desenului piesei , se observa ca:
forma constructiva a piesei este simpla, si este determinata prin vederile prez
entate;
forma piesei este determinata prin dimensiunile indicate pe desen, in vederile
si sectiunile
prezentate;
desenul respecta scara indicata (2:1);
sunt indicate pe desen toate razele de indoire si de racordare a contururilor;
grosimea materialului este de 1,5 mm;
piesa s-a obtinut prin urmatoarele prelucrari: decupare, perforare, indoire;
toate prelucrarile se pot realiza cu ajutorul stantelor si/sau matritelor;
cotele netolerate se vor tolera conform STAS 11111-86 clasa a II a de precizie;
pe desen este specificata rugozitatea suprafetei materialului : Ra 3,2
1.3. Materialul piesei
Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa
piesa, vor fi in
urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespun
zatoare se vor
extrage date referitoare la :
Proprietatile fizico-mecanice.
Compozitie chimica.
Forme si dimensiuni de livrare.

Din [S1-pag. 9 tab 2 ] au fost extrase datele referitoare la material in tabelu

l 1:
Material
STAS
Stadiul
de

livrare
Rezistenta
la rupere
R
m
[N/mm
2
]
Compozitie
chimica [%]
Greutate
specifica,
[k /dm
3
]
Forme si dimensiuni de livrare
benzi Foi de tabla

Cu-Zn 10
STAS 28988
O
240290
Cu 91-62 Pb0,
13-0,05
Fe0, 2-0, 01
Mn0, 1-0, 05
Al0, 03-0, 02
Sn0, 1-0, 05
Zn - restul

8,2
10, 12, 14, 15,
16, 18, 20, 21,
22, 24, 25, 26,
28, 29, 30, 32,
35, 36, 40, 42,
45, 46, 47, 48,
50, 52, 55, 56,
60, 63, 65, 70,
72, 75, 80, 81,
85, 90, 94, 95,
100, 103, 105,
106, 110, 115,
120, 130, 135,
140, 145, 150

500x2000

560x2000
1000x2000
HA
290350
HB
>350
Tabelul 1
Benzi-Aliaje CuZn(STAS 290/2-89)
(mm) 0,1; 0,12; 0,14; 0,15; 0,18; 0,2; 0,22; 0,25; 0,3; 0,35;0,4; 0,45; 0,5; 0
,6; 0,65; 0,7; 0,75; 0,8;
0,85; 0,9; 1; 1,1; 1,2; 1,3; 1,4; 1,5; 1,6; 1,7; 1,8; 1,9; 2
B(mm) 10; 12; 14; 15; 16; 18; 20; 21; 22; 24; 25; 26; 28; 29; 30; 32; 35; 36; 4
0; 42; 45; 46; 47; 48;
50; 52; 55; 56; 60; 63; 65; 70; 72; 75; 60; 81; 85; 90; 94; 95; 100; 103; 106; 1
06; 110; 115;
120; 130; 135; 140; 145; 150; 155; 160; 180; 200; 220; 240; 250; 260; 270; 280;
300; 320;
360; 400; 450; 500; 560
Ab. la
B(mm)
G \ B 10-100 101-150 151-300 301-500
0,1-0,65

0,7-2

Tabelul 2
1.4.Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan.
Pentru analiza tehnolo icitati piesei si pentru studiul croirii semifabr
icatului este necesara
determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan(Fi 1).
Fi ura 1
Avand in vedere ca in cele mai multe cazuri dimensiunile inscrise pe desenele de

executie ale
pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cu
noscute, este necesara o
redimensionare a piesei care sa evidentieze in mod explicit dimensiunil
e elementelor simple de
contur.Deoarece desenele, atat de executie cat si de ansamblu, ale rep
erului de mai sus au fost
executate in soft-ul Autodesk Inventor Pro 2013 suntem si uri de corectitudinea
datelor deoarece
pro ramul nu permite crearea unei piese fara a avea datele necesare. De asemenea
modelul 3D al
reperului ne ajuta sa intele em cu usurinta intrebuintarea piesei, supr
afetele care o definesc si
conditiile de lucru la care este supusa piesa.
Pentru piesele indoite cu o raza de indoire diferita de zero, lun ime
a desfasurata a piesei
(semifabricatului plan) este e ala cu lun imea stratului neutru (strat a carui f
orma se modifica ,
dar a carui lun ime ramane constanta) , care se determina cu relatia: Rel. 1 [S2
-pa . 20 -fi . 2.2 ]

Rel 1.
In care:
L lun imea desfasurata a piesei;
l
i
lun imea portiunilor rectilinii ale stratului neutru;
k numarul portiunilor rectilinii;
l
1
lun imea stratului neutru pe portiunile indoite ale piesei si care
se
determina cu relatia: [rel. 2.3, pa . 20]

In care:

1
un hiul de indoire;
r
1
- raza de indoire interioara;
x coeficientul care tine seama de deplasarea stratului neutru
[ S2 -pa . 21 tab. 2.1 ] se ale e in functie de raportul

Astfel pentru piesa in discutie(Fi 2) avem urmatoarele calcule:

Fi 2
Pentru portiunile rectilinii ale piesei:

Pentru portiunile indoite ale piesei:

Cum valoarea 1,33 se afla intre doua valori r/ =1,2 si r/ =1,3 ,prin
interpolare vom determina x-ul necesar.

L = l
1
+ l
2
+ l
3
+
+
= 9,50+18,5+5+4,15+4,15=
Din STAS 11111-86 se va ale e abaterea corespunzatoare pentru L
:

A2. Studiul Tehnolo icitatii piesei.

Tehnolo icitatea unei piese este o caracteristica a acesteia care evidentiaza r

adul in care
piesa poate fi executata in conditii normale de lucru.
Tehnolo icitatea se apreciaza prin diferiti indici de tehnolo icitate, caracteri
stica procedeului
de deformare respectiv.
Tehnolo icitatea pieselor prelucrate prin deformare plastica la rece se analizea
za din mai
multe puncte de vedere caracteristice fiecarui procedeu de deformare in parte.
2.1 Tehnolo icitatea conditiilor tehnice impuse.
Pentru a face o analiza completa, corecta si concisa se recomanda completarea ta
belului 3
cu valori de precizie extrase din desenul de executie al piesei si din literatur
a de specialitate.

Dimensiunea
nominala
Precizia impus piesei prin desenul de execuie Precizia posibil de realizat prin
procedee de D.P.R. Concluzi
i
Abateri
dimensionale
Abateri la
cote
Libere
STAS
11111-88
Abateri
de
forma
Ru ozitatea
suprafetei
Abateri dimensionale Abateri
de
forma
Ru ozitatea
supra
fetei

Deformare
normal
Deformare
de precizie

15
32
40
4
13
13
3

-
0,5 - -
0,10
0,03 - - DN

0,1 - - -
0,12
0,04 - - DP
-
1,2 - -
0,10
0,03 - - DN

0,6 - - -
0,52
0,25 - - DN
-
1 - -
0,12
0,04 - - DN

0,80 - - -
0,52
0,25 - - DN

- - -
0,10
0,03 - IMP

4
0,3 - -
0,04
0,02 - DN
5,5 -
0,3 - -
0,10
0,03 - - DN
2 -
0,3 - -
0,10
0,03 - - DN
18 -
0,5 - -
0,10
0,03 - - DN
10 -
0,4 - -
0,10
0,03 - - DN
4 -
0,3 - -
0,04
0,02 - - DP
7,5 -
0,4 - -
0,04
0,02 - - DN
R1 -
0,6 - -
0,5 - - - DN
R2 -
0,6 - -
0,5 - - - DN
R3,5 -
0,6 - -
1 - - - DN
25,5 -
1,0 - -
0,10
0,03 - - DN
9 -
0,8 - -
0,10
0,03 - - DN
Tabelul 3
2.2. Tehnolo icitatea suprafetelor obtinute prin decupare.
Se subintele e faptul ca, prin procedeul de decupare, nu pot fi reali
zate orice fel de
forme ale suprafetelor si nici orice dimensiuni ale acestora. Pentru aceasta se
compara forma si
dimensiunile unei piese model cu desfasurata piesei pentru care se face proiectu
l.Piesa aflata in
discutie nu prezinta probleme in realizare la decupare.

2.3. Tehnolo icitatea suprafetelor obtinute prin perforare

Avand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste
forma suprafetelor
perforate,se compara aceste elemente de pe piesa model(fi ura 3) cu situatii ase
manatoare de pe
piesa reala(fi ura 4).
Astfel,rezulta ca
aurile de diametru d si canalul de pana pot fi realizate pri
n procedee normale

de deformare plastica la rece.

Fi ura 3
Fi ura 4
2.4. Tehnolo icitatea pozitie relative a elementelor piesei la operatia de perfo
rare
Avand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste
conditiile dimensionale si de pozitie relativa ,se compara aceste elemente de pe
piesa
model(fi ura 3) cu situatii asemanatoare de pe piesa reala(fi ura 4).

Astfel,constatam ca dimensiunile pot fi realizate.

2.5. Tehnolo icitatea formelor indoite ale piesei
Pentru piese indoite apar,in plus,conditii de tehnolo icitate referitoare la raz
a minima de
indoire,distanta minimca intre mar inea orificiilor si liniile de indoire si lun
imea laturii indoite.
se compara aceste elemente de pe piesa model(fi ura 5) cu situatii asemanatoare
de pe piesa
reala(fi ura 6).
Fi 5
Fi ura 5
2.5.1 Raza minima de indoire
Valorile acetui parametru,rezultati de pe piesa reala se compara cu valorile pos
ibil de realizat.
Verificand conditia, rezulta ca raza poate fi executata.
2.5.2 Distanta de la baza aurii perforate la bratul indoit
Valorile acetui parametru,rezultati de pe piesa reala se compara cu valorile pos
ibil de realizat.

Verificand conditia,rezulta ca aura poate executata inainte de indoire.

2.5.3 Lun imea bratului indoit
Valorile acetui parametru,rezultati de pe piesa reala se compara cu valorile pos
ibil de realizat.
Verificand relatia,rezulta ca bratul poate fi executat.
Fi 6.
A 3.Analiza diferitelor variante de proces tehnolo ic
Dupa cum este cunoscut, pentru orice problema sociala, tehnica, economica, exist
a mai multe
variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete, una sau alta din varia
nte poate fi
considerata la un moment dat.Prezentarea succinta si ordonata a variantelor posi
bile este
prezentata in tabelul 4.
Tabelul 4.

Fi .7
Fi .8
Nr. crt. Varianta
tehnolo ica
Denumirea
operatiei
Denumirea fazei Schita
operatiei
Denumirea
sculei
Obs.
0 1 2 3 4 5 6

Pe scule
simple
Decupare a. Introducerea benzii;
1. Decuparea;
b. Avansul benzii;
Fi . 7.
Stanta simpla
de decupat
Perforare a. Introducerea semifabricatului
in stanta;
b. Orientarea semifabricatului;
1. Perforare;
c. Scos piesa;
Fi . 8.
Stanta simpla
de perforat
Indoire a. Introdus piesa in matrita;
b. Orientare;
1. Indoire;
c. Scos piesa;
Fi . 9. Matrita simpla
de indoit

Pe scule
complexe+
scule
simple
Perforare +
decupare
a. Introdus banda;
1. Perforare + decupare;
b. Scos deseu;
c. Scos piesa;
Fi . 10.
Stanta
complexa cu
actiune
simultana
Indoire
a. Introdus piesa;
b. Orientare;
1. Indoire;
c. Scos piesa;
Fi . 9.
Matrita simpla
de indoit

Pe scule
combinate

Perforare+
slituire+
indoire+
retezare
a. Introdus banda
1. Perforare;
2. Slituire;
3. Indoire;
4. Retezare;
b. Scos piesa;
Fi . 11
Matrita
combinata cu
actiune

succesiva
Fi .9.

Fi .10.

Fi .11.

A 4.Analiza croirii semifabricatului

Ponderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei impune ca e
tapa de
analiza a croirii semifabricatului sa constituie principal cale de eficientizare
a procesului de
deformare.
Pentru aceasta trebuie luate in considerare toate variantele posibile de croire,
incercandu-se ca
pe baza unor criterii tehnice, tehnolo ice si economice sa se selecteze variante
le de croire cele
mai eficiente.
Aprecierea eficientei croirii se face avand in vedere schema de croire si parame
tri care o
caracterizeaza prin intermediul coeficientului de croire, (Kc) si coeficientului
de utilzare, (Ku).
Kc=(nA)100/(pl
s
)
[%] [S2-pa 101-4.7]
Ku=(NA
0
)100/(Ll
s
)
[%] [S2-pa 104- 4.8, ]
Lun imea benzi se determina cu relatia:
L=500/( ) [m] [S2-pa 23-18]
- reutatea specifica =>=8,2 k /dm
[S1-pa 9-tabelul
2]
=>L=500/(8,2*1,5)=40,65 m => L=41 m
Calculul puntilor
a=K
1
K
2
K
3
a
1
[S2-pa 99-4.4]
b= K
1
K
2
K
3
b
1
[S2-pa 99-4.4]
c= 2 mm
[S2-pa 100-tabelul 4.3]
K1=1,01,2; K2=1..1,2 ; K3=1 -se ale in functie de material, de numarul de tre
ceri ale tablei
prin matrita si de precizia avansului si a hidarii.

Pentru
P = 40
fi 12
Pentru
P = 40

fi . 12-> a=1,7mm; b=2,2mm; c=2mm

+1,7 = 41,7 mm
fi . 13-> a=1,36mm; b=1,76mm;
+1,36 = 41,36mm

fi 13
Pentru fi . 14-> a=2,2 mm; b=2,2mm;c=2mm
P = 56,2 mm
fi 14
Pentru fi . 15-> a=1,7mm;c=2mm
P = 41,7 mm
fi 15
Fi 16
Pentru fi . 16-> a=1,36 mm;c=2mm
P = 41,36 mm
fi 16
Pentru fi . 17-> a=1,7 mm;b=2,2;c=2mm
P = 41,7 mm
fi 17
Calculul latimii benzii
Latimea benzi se determina in functie de dimensiunea piesei, de natura materialu
lui, abaterea
la latime a benzii, numarul randurilor de croire, cu relatia:
l=nD+(n-1)a+2(b+Dl)+kc [S1,pa ina 101,(4.6)] in care:
n=numarul randurilor de croire
D=dimensiunea piesei transversala pe lun imea semifabricatului
a=puntita intermediara
b=puntita laterala
c=puntita taiata de ponasonul de pas
Dl =abaterea inferioara
K=numarul poansoanelor de pas
[S2-pa ina100,tabelul 4.4]

Pentru fi .12=> l
c
= 41,3 + 2*(2,2+0)+2 = 47,7mm
Pentru fi .13 => l
c
=41,3 + 2*(1,76+0)= 44,82 mm
Pentru fi .14 => l
c
=60,4+0*2 = 60,4 mm
Pentru fi . 15 => l
c
=43,3 + 0*2 = 43,3 mm
Pentru fi .16 => l
c
=41,3 + 0*2 = 41,3 mm
Pentru fi .17 => l
c
=90,7+0*2 = 90,7 mm
Nr crt Variante de croire Modul de
realizare a
pasului
Schita croirii Latimea benzii
Calculata lc Standardizata
lStas

0 1 2 3 4 5
1 Cu
deseuri
Dreapta
pe un
rand
Cu poanson
de pas
Fi 12 47,7 48
2 Cu opritor Fi 13 44,82 45
3 Inclinata
pe un
rand
Cu poanson
de pas
Fi 14 60,4 63
4 Pe mai
multe
randuri
Cu poanson
de pas
Fi 17 90,7 94
5 Cu
deseuri
putine
Dreapta
pe un
rand
Cu poanson
de pas
Fi 15 43,3 45
6 Cu opritor Fi 16 41,3 42
Tabelul 5.
Aprecierea eficientei croirii se face cu relatia [S2,pa 101,4.7]:

unde: n numarul de randuri de croire

A aria piesei determinata de conturul exterior al acesteia
p pasul la croire
l
S
latimea standardizata a benzii
A aria efectiva a conturului exterior = 1600 mm
2
Astfel pentru cele 6 variante de croire au rezultat urmatoarele date:

Aprecierea modului in care se utilizeaza materialul se face prin intermediul rel

atiei [S2, pa 101
4.8]:

Unde: N= numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat;

N= L/p
A
0
= aria efectiva a piesei(cuprinsa intre conturul exterior si contururile interio
are);
l
S
= latimea standardizata a benzii;
L = lun imea semfabricatului;
A
0
= 1600 (2**
+4*7,5) = 1544,86 mm
2
N
1
= L/
1
= 41.000/41,7 = 983buc.
N
2
= L/

2
= 41.000/41,36 = 991 buc.
N
3
= L/
3
= 41.000/56,2 = 729 buc.
N
4
= L/
4
= 41.000/41,7 = 983buc.
N
5
= L/
5
= 41.000/41,36 = 991 buc.
N
6
= L/
6
= 41.000/41,7=983 buc.
Arecierea modului de utilizare al materialului va avea avea urmatoarele valori:

Coeficient\Varianta V1 V2 V3 V4 V5 V6
Kc
79,93%
0.3
85,96%
0.3
45,19%
0.3
85,26%
0.3
92,10%
0.3
81,63%

0.3
6 9 5 8 10 7
Ku
77,18%
0.3
83%
0.3
43,63%
0.3
82,32%
0.3
88,93%
0.3
78,82%
0.3
6 9 5 8 10 7
Ct 6 0.4 9 0.4 5 0.4 8 0.4 10 0.4 7 0.4
Nota finala 6 9 5 8 10 7
Tabelul 6 .
A5. Analiza schemei tehnologice.
Schema tehnologica rerezinta o anumita disunere a oansoanelor, 
e schema de croire
otima in asa fel incat, coroborata cu avansul semifabricatului, sa ermita obti
nerea iesei.
Pentru a determina schema tehnologica otima, trebuie recizate initial rest
rictiile tehnice si
tehnologice imuse rocesului de relucrare. Este bine ca schema tehnol
ogica sa fie cat mai
scurta (sa contina un numar minim de osturi de lucru).
Criteriile tehnologice se refera la:
-resectarea conditiei de distanta minima intre orificiile execu
tate in laca activa; d=3,8
mm
-adotarea unor forme ale surafetelor elementelor active care s
a nu ridice robleme
tehnologice la relucrare;
-modalitatea de asamblare a oansoanelor in laca ort-oanson.
Sunt situatii in care conditia de distanta minima intre doua orific
ii de dimensiuni mici si
aroiate, executate in laca activa, este resectata si ,cu toate ace
stea montarea,
oansoanelor care sa realizeze cele doua orificii ridica robleme deoar
ece , rin marirea
dimnsiunilor lor, entru a rezista la flambaj, nu mai ot fi montate unul langa
celalalt. In aceasta
situatie, cele doua orificii
trebuie relucrate la osturi de lucru
diferite sau, daca distantele
ermit, se ot freza oansoanele incat sa oata fi montate unul langa celalalt.
In conditiile unor orificii cu rofile comlexe, care trebuie reali
zate in laca activa si care
ridica robleme tehnologice deosebite, se une roblema realizarii acest
ora rintr-o imbinare

coresunzatoare de segmente sau astile. In situatiile in care formele

orificiilor realizate in
laca activa sunt tehnologice, aceasta oate fi realizata monobloc.
Atunci cand numai unele rofile ale orificiilor sunt comlexe, lac
a activa se realizeaza in
constructie asamblata artial. In aceasta situatie, se realizeaza din 
astile numai acele rofile
care ridica robleme de fabricatie.
Distanta minima dintre orificii este d=3,8 conform [S2 agina 122, tabel 6.1]
Astfel entru iesa in discutie se ot imagina mai multe modalitati d
e disunere a
oansoanelor:
-schema tehnologica caracterizata
A.6. Calculul fortelor si stabilirea ozitiei centrului de resiune.
Calculul fortelor de deformare este necesar entru a utea dimensiona
si verifica fiecare
oanson, entru a utea determina ozitia centrului de resiune si entru a ute
a alege utilajul
de resare(resa).
Pentru calculul fortelor de deformare se vor folosi urmatoarele formule de calcu
l:
Forta de stantare :
[S2-ag.127
-7.1]
unde: k = 1,1...1,3 este un coefficient care tine seama de anizotroia roriet
atilor fizicomecanice ale materialului, de abaterile la grosime ale acestuia, de gradul de uz
ura al
muchiilor taietoare; se alege k-ul entru cazul cel mai nefavorabil,k=1,3.
l = lungimea conturlui forfecat;
g = grosimea materialului (g=1,5mm);
= rezistenta la forfecare a materialului iesei (
)
Fig 18.
Calculul lungimilor oansoanelor:
L
1
= L
3=
mm
L
2
= 5.5*2+2*2+2* *1=21.28 mm
L
4
= 44+4 = 48 mm
L
5
= 16+4+5+18+10+3+5+2+16=79 mm
L
6
= 13*2+4= 30 mm
L
7
= 4*2=8 mm
Pentru determinarea fortelor de scoatere si de imingere avem nevoie de 2 coefic
ienti, k

sc
si
k
im.
k
sc
= 0,038
[S2-ag134-tabelul 7.7]
k
im
=0,031
[S2-ag134-tabelul 7.7]
Determinarea fortelor entru oansonul 1 si 3:
F
st1
=
st3

= F

Fig 19.
F
sc1
= F
st1
k
sc
=6367.92 0,038 =241.98 N = F
sc3
F
im1
= F
st1
k
im
=6367.92 0,031*5.33=1052.14 N = F
im3
Determinarea fortelor entru oansonul 2:
Fig 20
F
st2
=
F
sc2
= F
st2
k
sc
= 0,038 =409.98 N
F
im2
= F
st2
k
im
= 0,031=334.45 N
Determinarea fortelor entru oansonul 4:
fig21
F

st4
=
F
sc4
= F
st4
k
sc
= 0,038 =924.76 N
F
im4
= F
st4
k
im
= 0,031=754.41 N
Determinarea fortelor entru oansonul 5:
Fig 22.
F
st5
=
F
sc5
= F
st5
k
sc
= 0,038 =1522.01 N
F
im5
= F
st5
k
im
= 0,031=1241.64 N
Determinarea fortelor entru oansonul 6:
Fig 23
F
st6
=
F
sc6
= F
st6
k
sc
=
0,038 =577.98 N
F
im6
= F
st6
k
im
= 0,031=471.51 N
Determinarea fortelor entru oansonul 7:
Fig 24
F
st7
=

F
sc7
= F
st7
k
sc
= 0,038 =154.12 N
F
im7
= F
st7
k
im
=
0,031=125.73 N
Calculul fortelor de indoire la 90
o
: F=

[S2-ag139-relatia 7.22]
Unde: g= grosimea materialului
b=latimea iesei
l0=bratul fortei
Determinarea fortelor entru oansonul 8:
Fig 25

N
Determinarea fortelor entru oansonul 9:
Fig26 Trebuie corectat desenul in loc de 3 e 13,5

N
O imagine asura valorilor fortelor este rezentata in tabelul 7.
Nr.
crt.
Forma si
dimensiunile
sectiunii
transversal a
artii active a
oansoanelor
Formula
de calcul
Forta de deformare Forta totala e
oansonul i
[N] F
st
F
ind

F
sc
F
im
F
el
1
Fig19 F
st
=kl
1
g 6367.92
2
Fig.20 F
s
=kl
2
g 10788.96
3
Fig.19 F
s
=kl
3
g 6367.92
4
Fig.22 F
s
=kl
4
g 24336 5
Fig.22 F
s
=kl
1
g 40053 6
Fig.23 F
s
=kl
1
g 15210 7
Fig.24 F
s
=kl
7
g 4056 8
Fig.25
Fi=

- 241.98 1052.14 - 7662.04

- 409.98 1782.61 - 12981.55

- 241.98 1052.14 - 7662.04

924.76 4021 - 29281.76

1522.01 6617.94 - 48192.95

577.98 2513.3 - 18301.28

154.12 670.14 - 4880.26

- 1104,54 - - - 1104.54
9
Fig.26
Fi=

- 469.43 - - - 469.43
Fora oala de deformare
130535.85
Tabelul 7.
In funcie de fora oala de deformare vom alege presa din abelul 8.

Calculul cenrului de presiune

Cenrul de presiune reprezina puncul in care ese aplicaa rezulana for
elor ce acioneaza
simulan asupra sanei in procesul de lucru.
Calculul cenrului de preziune ese necesar penru a deermina poziia cepul
ui.
Daca cepul nu ese bine dispus inr-un punc bine deermina, pacheul mobil are
endina de
rasurnare, de a nu se deplasa plan-paralel cu pacheul fix, producand uzura acc
enuaa in
elemenele de ghidare ale sculei si chiar a elemenelor acive.
Penru a evia aces fenomen, cepul rebuie dispus in cenrul de presiune a
l sculei.
Deerminarea poziiei cenrului de presiune se face raporand schema ehnol
ogica adopaa
la un sisem de axe convenabil, folosind relaiile:

[S2-pag 166-8.1]

=113.39 mm

=-0.76 mm
B.2. Calculul de verificare al unor elemene componene.
Elemenele componene ale unei marie, care se supun in mod
curen verificarii sun
poansoanele , placile de capa si uneori placile acive.
Poansoanele se verifica la compresiune si flambaj. Penru cea de-a doua
verificare rebuie
cunoscua lungimea poansonului.
Placile de capa fabricae in general , din maeriale cu cara
cerisici mecanice obijnuie
sun soliciae la srivire de fora care acioneaza pe fiecare poanson.
Verificarea la compresiune a poansoanelor:

ia 9.23]
F
i
ese fora de deformare ransmisa prin poansonul I;
A
i min
aria minima a seciuni ransversale;
R
mc
rezisena admisibila la compresiune ; R
mc=1000 Mpa

c
= teniunea efectiva de compreiune.

[S2,pag 206,rela

fig. 27
Verificarea la flambaj a poaoanelor e face avand in vedere olutia contructi
va adoptata
pentru ghidarea acetora i coeficientul de veltete determinat cu relatia:
=

[S2,pag 206,reatia 9.24]

= ungimea ibera a poansonuui

f
ungimea a fambaj =
l [mm]
I
min
- raza de inertie minima [mm]
i
min
=

[S2,pa 206,relatia 9.25]

Pentru poansonul notat cu 1:
l1=28.5 mm
=>
l
f1

=
28.5= 20.15 mm
I
min1
= d/64=12.56 mm
i
min1
=
=1
1=

1=20.15<
o
=90 (pentru oteuri dure) => poansonu rezista
Pentru poansonu notat cu 6:
2=28.5 => 
f2
=
28.5= 20.15 mm
I
min2
= h
/16=69.33mm
i
min2
=
=1.15
2=

2=17.52<
o
=90 (pentru oteuri dure) => poansonu rezista
Verificarea pacii de capat.
Pacie de capat constituie suportu pe care se monteaza toate eement
ee pachetuui
mobi a stantei sau matritei si, in aceasi timp, face egatura, pri
n intermediu cepuui, cu
berbecu presei.
Datorita moduui mai favorabi in care ee sunt soicitate, pacie
de capat se verifica
numai a strivire. Aceasta soicitare se datoreaza fortei de
reactiune a materiauui care este deformat si care se transmite
prin intermediu suprafetei frontae a poansonuui asupra
materiauui pacii de capat.Verificarea se face cu reatia:

unde: F forta de deformare care actioneaza pe poansonu

respectiv;
A
o
aria suprafetei frontae a poansonuui cu care acesta
se sprijina pe paca de capat
Fig. 28
R
mstr
rezistenta admisibia a strivire si aegem R
mstr
=120 MPa[S2,pag215,tabeu 9.43]

Cacuu dimensiunior nominae si stabiirea abaterior eementeor active.

Stabiirea corecta a formei si dimensiunior eementeor active utiiz
ate in procesee de
stantare are o importanta capitaa asupra posibiitatii de a obtine pi

esa in conformitate cu
conditiie tehnice impuse prin desenu de executie. Indiferent daca pie
sa rezuta prin copiere
sau generare, forma si dimensiunie poansonuui se regasesc transpuse pe conturu
 piesei.
Avand in vedere ca poansonu patrunde in paca de taiere cu un joc
foarte mic si ca
trebuie respectata conditia de constanta a acestuia pe conturu piesei,
rezuta importanta
deosebita pe care o are stabiitatea corecta a parametrior geometrici
ai eementeor active in
procesu stantarii.
In functie de procedeu pentru care sunt utiizate, de natura materi
auui preucrat, de
precizia dimensionaa pe care trebuie sa o asigure piesei, de varianta
tehnoogica de executie,
dimensiunie sectiunii transversae ae poansoaneor se determina in mod
diferit pentru
perforare si decupare.

Fig. 29
Fig. 30
Pentru cazu in care executia eementeor active se face individua, i
n functie de modu de
repartizare a toerantei piesei fata de dimensiunea nominaa, se recoma
nda utiizarea
formueor prezentate in [S2,pag175/176,tabeu 9.2], pentru determinarea
dimensiunior
nominae si stabiirea abaterior eementeor active.
Pentru perforare.

unde: D
p
si d
p
sunt dimensiunie orificiuui din paca de taiere respectiv
ae poansonuui(Fig.29-90)
D si d dimensiunie orificiuui executat in piesa, respectiv dimensiunie piesei
decupate
T toeranta a dimensiunea stantata, vaoare extrasa din STAS 11111-88
T
p
si T

toerantee a dimensiune ae orificiuui pacii, respectiv ae dimen

siunii poansonuui
[S2,pag177,tabeu 9.3]
j
min
si j
max
jocu minim, respectiv jocu maxim intre eementee active [S2,pag177,tabeu 9
.3]
Pentru poansonu 1.

Pnetru poansonu 8.
dp1=(40+0,30*0.60
=40.16mm
Dp1=(40+0.075+0.30*0.60
=40.285
dp2=(8,5+0.30*0.40
=8.6mm
Dp2=(8,6+0.075+0.30*0.40
=8.825 mm
C.Cacue tehnico-economice
C.1. Cacuu normei de timp.
Tendinta de eficientizare a oricarei activitati a vietii sociae se manifesta
, cu justificata
acoperire in rezutate, indeosebi in domeniu tehnic. Mutitudinea de factori te
hnici si
economici, care caracterizeaza fabricarea unui produs, pune in fata tehnooguui
o diversitate
de variante tehnice, de posibiitati de obtinere a piesei respective, dintre car
e trebuie adoptata
aceea care, a un moment dat, in anumite conditii date, satisface in cea mai mar
e masura,
restrictiie impuse. Stabiirea variantei rationae de proces tehnoogic se face
avand in vedere
unee cacue tehnico-economice referitoare, in principa, a norma tehnica de t
imp si a costu
piesei.

In cazu de fata norma de timp se determina cu reatia:

in care: T
pi
timpu de pregatire-incheiere cacuat cu reatia (1.3)
n
o
nr. de piese ansate in fabricatie
T
u
timpu unitar
k coeficientu de corectie a timpuui unitar.
Timpu unitar se determina cu reatia:

in care: T
b
este timpu de baza sau timpu de functionare uti(tab. 1.59)
T
ai
uma timpilor ajutatori pentru introducerea emifabricatului in tanta au matr
ita
T
ac
uma timpilor ajutatori pentru comanda utilajului de preare i pentru avanare
a
emifabricatului cu un pa
T
a
uma timpilor ajutatori pentru operatii uplimentare.
x nr. de piee rezultate la o ingura cura a berbecului
x
1
numarul total de piee rezultate dintr-o banda au o faie

k
dl
procente din timpul de adao pentru deervirea locului de munca
k
on
procente din timpul de adao pentru odihna i neceitati fireti
Coeficientul de corectie a timpului unitar k, e determina cu relatia:
k=k

*k
g
[2,pag52,re
latia 1.22]
unde: k

ete un coeficient de corectie in functie de eria de fabricatie [ tabelul 1.87
]
k
g
coeficient de corectie in functie de groimea materialului [ tabelul 1.87]
k=1,05

C.2. Alegerea variantei optime de proce tehnologic.

In functie de conditiile tehnice impue pieei(precizie dimenionala,de forma
,de
pozitie,relativa,calitatea upreafetei,etc) de conditiile tehnice impue de bene
ficiar(volum de
fabricatie,dotare tehnica,nivelul de calificare al peronalului muncitor,volumul
de
invetitii,termene de fabricatie),tehnologul trebuie a aleaga una din variantel
e de proce

tehnologic :cu concentrarea prelucrarilor pe un numar cat mai mic de tante au
matrite,au cu
executarea eparata a prelucrarilor pe un numar relativ mi de cule.
tabilirea variantei de proce tehnologic,in functie de retrictii e poate
face
empiric(pe baza experientei acumulate in proiectarea in acet domeniu ),in urma
unor calcule
umare aproximative,au pe baza unor calcule tehnico-economice pentru fiecare va
rianta
poibila de proce tehnologic. Practic,tabilirea variantei optime de proce te
hnologic e face
aproximand coturile tantelor i matritelor care vor face parte din proceul te
hnologic analizat.
Cotul unei piee obtinute prin deformare platica la rece e determina cu relat
ia:
C= Cmat+Cman+Cr+Cau+Ca [lei/buc]
[3,pag 85]
Cmat =cotul materialului din care e executa piea ;
Cman = cotul manoperei inglobate in piea;
Cr = cotul regiei;
Cau = amortizarea utilajelor de preare foloite in itemul tehnologic;
Ca =amortizarea matritei utilizate.
Cmat = (Ao p)/(10kj) [lei/buc]
[S3, pa 86]
Ao = aria piesei, a desfasuratei =1302.96mm
G= rosimea materialului = 1,5 mm
= reutatea specifica a materialului = 8,2 k /dm
p= costul materialului 27 lei/k
kf =coeficientul de folosire a materialuli =92.10%
Cmat= 1302.961.58,2*27/920000= 0,47 lei/buc
Cman= Rm/60Tu+Rr/60Tpi/no
[S3,pa 87]
Rm retributia medie orara a muncitorului = 5 lei /ora;
Tu timpul unitar = 0,0088 in/buc
Cr= CmanR/100 (R=300..350)
Rr = retributia media orar a re lorului = 6 lei/ora
Cman = 5/600,0088+6/6020/2200=0,0016 lei/buc
Cr = 0,0016330/100=0,0052 lei/buc
Costul utilajului de presare
Cau = (VuAn)/(n)
[S2,pag 87]
Vu = valoarea utilajului de presare = 10000 euro/buc
Au = norma de amortizare a presei= 4,2%
n = volumul de fabricatie
=gradul de incarcare al utilajului
=FTn/FTd100 =[(NT n)/(znsdskr60)]100
[S3, pa 88
z- numarul zilelor lucratoare = 250
ns - numarul de schimburi = 2
ds durata unui schimb = 8 ore
kr coeficient care tine seama de timpul consumat cu reparatiile curente ale pres
ei 0,95..0,97
=[(18,922200)/(250280,9760)]100= 10,78%
Cau = 0,95 lei/buc
Cota de amortizare a matritei se determina cu relatia :
Cas= kVs/n
[S2,pa 89]
k coeficient care tine seama de volumul de fabricatie si de durabilitatea totala
a matritei
k= 1 [S3,pa 89, tab 2.6]
Vs = valoarea matritei 500 euro
Cas= 12000/2200= 0,909 lei/buc
Inlocuind in formula costului total , obtinem :
C= 0,47+0.0016+0,0052+0,095+0,909= 1,4808 lei/buc
Varianta 1
Considerand ca piesa se obtine prin decupare din banda colac , norma de timp se

determina cu
relatia :
Nt=25/800+{0.0083/1+[(0.023+0.037)/2430+0.005/1]11.01}[1+(6+10,5)100]=0.046 min
Pentru operatia de perforare , unde semifabricatele sunt piese obtinute prin dec
upare la
operatia anterioara , norma de timp se determina cu relatia:
Nt=22/800+{0.012/1+[(0.0520.069+0.037+0.022)/1+0.068]11.01}[1+(6+10,5)/100]=0.572 mi
n
Pentru operatia de indoire , care mai trebuie executata pentru ca piesa sa fie t
erminata , norma
de timp se determina:
Nt = 0.572 min (aceasi parametri ca si la operatia de perforare)
Utilizand relatia :
C=(Ao p)/(10kj)+[Rm/60 +Rr/60 ](1+R/100)+1/n[An +
]
[S2, pa 91]
Se poate determina relatia de dependenta intre costul piesei C1 si volumul de fa
bricatie n:
C1=
{26418.58/(1068)+[7.5/60+(0.03+0.3011+0.3011)+10/60(0.031+0.0275+0.02750](1+250/1
00)}n+4.2/90(520052005200)+1(40+20+20)=0.482n+889 $
Varianta 2
Atunci cand piesa se obtine pe o matrita combinata avem:
Tu=0.0094/1+(0.023+0.173)/2430+0.029= 0.123 min
Nt= 22/800+11,010.0384=0.066
C2={26418.58/(1068)+[7.5/600.00384+10/600.0275)(1+250/100)}n+
(55200)/90+1401+0.068= 0.234n+910 $
Considerand ca productia anuala este de 1100000 de bucati se poate calcula pretu
l piesei
realizata pe cele 2 variante de proces tehnolo ic
Cs= 0.4513 $/buc
Cc=0.0625$/buc
Se constata ca cel mai mic pret se obtine in cazul In care piesa se realizeaza p
e matrita
combinata.
C.3. Compararea variantelor tehnolo ice si justificarea variantei alese.
In functie de conditiile tehnice impuse piesei, de conditiile impuse de
beneficiar,tehnolo ul trebuie sa alea a una din cele doua variante de proces teh
nolo ic cu
concentrarea prelucrailor pe un numar cat mai mic de stante sau matrite, sau cu
executarea
separata a prelucrarilor pe un numar relativ mare de scule.
Ale erea uneia sau alteia din cele doua variante are implicatii fundamentale a
supra
desfasurarii in continuarea activitatii de proiectare a procesului tehnolo ic.

C
n n
V1
V2
Din raficul prezentat mai sus se observa ca pentru un pro ram de lucru anual
de
fabricatie de 1800000 bucati, este rentabila a doua varianta, adica prelucrarea

pe stanta
combinata.

Bilblio rafie
S1- Gheor he Sindila Proiectarea Tehnolo iilor de prelucrare prin deformare plasti
ca la rece
Editura BREN
S2Gheor he Sindila Tehnolo ii de prelucrare prin deofrmare plastica le rece= Editura
BREN
S3-Gheor e Sindila-Normarea prelucrarilor prin deofrmare plastica la rece- Editura
BREN