Referat 61A

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL DE SILVICULTUR I INGINERIE FORESTIER
DOMENIUL: SILVICULTUR
PROGRAMUL: SILVICULTUR
REFERAT LA SILVICULTUR
DESCRIEREA I STUDIUL PDURII
COORDONATOR TIINIFIC
Sl dr.ing. CRAINIC GHITA CRISTIAN
NTOCMIT
CIREAP FLORIN
ORADEA
2014-2015
Programul Silvicultura
Student Cireap Florin
Tema referatului
S se realizeze studiul i descrierea arboretelor din u.a. 61A din Unitatea
de Producie (U.P.) I Saniob, Ocolul Silvic (O.S.) Sacuieni din cadrul Direciei
Silvice Bihor.
Cuprins
1.Introducere.......................................................................................................
1.1.Noiuni referitoare la fondul forestier....................................................................
1.2.Consideraii referitoare la structura
arboretelor....................................................
1.2.1.Arborele, element constitutiv al
arboretului............................................
1.2.2.Arboretul, etaj definitoriu al pdurii.......................................................
1.2.3.Consideraii teroretice despre structura arboretelor...............................
2.Obiectivele studiului de caz.............................................................................

2.1.Obiective de ordin didactic......................................................................................
2.2.Obiective de ordin aplicativ.....................................................................................
3.Metode de studiu i baza logistic...................................................................

3.1 Metode de
studiu......................................................................................................
3.2.Baza logistic...........................................................................................................
4.Localizarea studiului........................................................................................
4.1.Localizarea spaial a studiului..............................................................................
4.2.Descrierea locaiei
studiului....................................................................................
4.2.1.
4.2.2.
4.2.3.
4.2.4.
5.Culegerea i procesarea primar a datelordatelor.......................................

5.1.Stabilirea arboretelor pe clase de
vrst.................................................................
5.2.Amplasarea suprafeelor de prob n vederea realizrii studiului pdurii...........
5.3.Recoltarea datelor din teren....................................................................................
5.3.1.Inventarierea statisticomatematic.........................................................
5.3.2.Inventarierea
integral.............................................................................
5.4.Prelucrarea primar a datelor................................................................................
5.4.1.Prelucrarea datelor pe suprafee de prob..............................................
5.4.2.Cumularea datelor de pe suprafeele de
prob........................................
5.4.3.Extrapolarea la hectar.............................................................................
.
6.Calcularea indicilor structurali ai arboretelor..............................................

6.1.Calculul suprafeei de baz pe hectar.....................................................................
6.2.Calculul volumului pe hectar..................................................................................
6.2.1.Calculul volumului prin metoda Seriilor de volume manual.................
6.2.2.Calculul volumului cu programul FOND...............................................
6.3.Evaluarea calitativ i valoric a arboretului........................................................
6.4.Calculul compoziieiarboretului.............................................................................
6.4.1.Calculul compoziiei pe numr de arbori................................................
6.4.2.Calculul compoziiei pe suprafaa de baz..............................................
6.4.3.Calculul compoziiei pe volum.................................................................
6.5.Calculul desimii i densitii
arboretului................................................................
6.5.1.Calculul desimii arboretului....................................................................
6.5.2.calculul densitii pe suprafaa de baz a arboretului............................
6.5.3.Calculul densitii pe volum a arboretului..............................................
6.6.Calculul indicilor de spaiere aarboretului............................................................
6.7.Calculul indicelui de zveltee a arboretului............................................................
6.8.Calculul gradului de dezvoltare a coroanelorarboretului.....................................
6.9.Calculul factorului de competiie n
coroan.........................................................
7.Structura spaial a arboretelor.....................................................................

7.1.Culegerea
datelor.....................................................................................................
7.2.Realizarea profilelor arboretelor cu programul PROARB....................................
rezultatelor..............................................................................................
8.Realizarea bazei de date aferente procesului de descriere a pdurii..........
8.1.Realizarea sistemului informatic aferent descrierii pdurii..................................

8.2.Baza de date aferent descrierii pdurii.................................................................
8.3.Arhivarea rezultatelor.............................................................................................
9.Aspecte finale....................................................................................................
9.1.Discuii.....................................................................................................................
9.2.Concluzii..................................................................................................................
9.3.Recomandri............................................................................................................
10.Bibliografie......................................................................................................
Anexe
1-Harta amenajistic;
2-Amplasamentul suprafeelor de prob;
3-Fiele de inventariere a arboretelor;
4-Fiele de prelucrare primar a datelor;
5-Fiele de poziionare spaial a arboretului;
6-Actul de punere n valoare (cu toate piesele componente);
7-Harta tematic a arboretelor.
1. Introducere
1.1 Notiuni referitoare la fondul forestier
Suprafaa fondului forestier
Suprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mic dect
cea de la amenajarea precedent.
Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin Legea 18/1991)
au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus , putem afirma c actuala mrime a
unitii de producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei afirmaii aducem urmtoarele
argumente:
a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.
b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se n
tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menionm c
planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de la suprafeele trupului pn
la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa determinat n acest
mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991, dup actele ce le deine O.S.
Scuieni, prin predarea la populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha. Celor
menionate mai sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu douzeci de ani,
fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenei determinrii lor de atunci.
Utilizarea fondului forestier
Situaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori:
- 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se
reglementeaz producia de produse principale, 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8 ha goluri
destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii,25.4 ha terenuri destinate gospodririi silvice din care 11.9
ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si 8.1 ha
terenuri pentru administraie silvica;
- 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa
funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:
- 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie - 218.1 ha (T.III);
- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;
- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservrii
genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii privind protecia mediului
nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).
Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit rolului
cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune aplicarea unui
complex de masuri de gospodrire speciale.
Administrarea fondului forestier proprietate publica
Pdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt constituite
din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei Naionale Romsilva , Direcia
Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.
Administrarea fondului forestier proprietate privata
Arboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se gsesc in
urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142;
146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in amenajamentul actual.
Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit din 7
cantoane de paz, constituite ntr-un singur district.
Organizarea administrativ
Cantonul
District
I. SINIOB
Nr .
Denumire
Diosig
Parcele componente
Suprafaa
cantonala
ha
1-22; 164
213.0
12
232.6
13
275.5
15
246.4
14
Sntinbreu
Hilinger
Iepurite
26-38;124-130;146
23-25;47;50-51;55-58;62-68;143145;147
39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165
Snicolau
69-79;81-82;84-85;166D
281.8
16
Lucaci
289.0
16
Cubulcut
80;83;86-101;105;166
102-104;106-111;118;121-123;159160;163
242.1
14
1780.4
100
TOTAL
Tabelul 1
1.2 Consideraii referitoare la structura arboretelor

Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de pdure.
Situaia tipurilor de pdure
Nr.cr
t.
Denumirea
trupului
Pacele
aferente
Supraf
aa ha
Comuna
0
1
2
3
4
5
1
Bleier-Diosig
Eghed- Faiscola
Hilinger
Sintimreu
Toros
3
168.1
17.6
32.2
147.1
43.8
4
Diosig
Diosig
Diosig
Salard
Ciuhoi
Siniob
2
1-21
22
23-25
26-38
43-44
80-98;
D166
285.7
Ciuhoi
Lucaci
99-111
221.2
Sacuieni
10
Hermann
61.8
Sacuieni
11
12
13
14
15
16
17
18
Fatanos
Vaida
Kopashegy
Cadea
Revichi
Ganas
Pr.Janikoros III
Pr, Janikos IV
58.4
19.1
10.2
11.7
8.0
7.9
6.0
0.8
Salard
Salard
Sacuieni
Sacuieni
Diosig
Salard
Sacuieni
Sacuieni
118; 121123
124-128
129-130
143-144
145
146
147
155
156
Staia
CFR
5
Diosig
Diosig
Diosig
Biharia
Biharia
Sacuien
i
Sacuien
i
Sacuien
i
Biharia
Biharia
Diosig
Diosig
Diosig
Biharia
Biharia
Biharia
Distanta in km pana
la :
Gar
O.S.
Comu
a
Sacuie na
CF
ni
terit.
R
6
7
8
19.0
3.0
7.5
18,0
2.5
6.0
15.0
10,0
4.0
17.0
5.0
16.5
17.5
6.0
16.0
13.0
4.5
13.0
14.0
5.5
14.0
15.0
6.0
15.0
34.0
30.0
15.0
16.0
16.0
18.0
17.5
17.5
4.0
5.0
5.0
5.0
10.0
6.0
10.0
10.0
12.0
8.0
4.0
5.0
6.0
17.5
18.0
18.0
19
Pr. Isalagos
159
6.3
Sacuieni
20
Pr. Isalagos II
160
13.4
Sacuieni
21
Armos
163
7.1
Sacuieni
22
Diosig
TOTAL
164
27.3
1180
Diosig
Sacuien
i
Sacuien
i
Sacuien
i
Diosig
14.0
10.0
14.0
14.0
10.0
14.0
14.0
10.0
14.0
16.0
16.0
5.5
Tabelul 2
1.2.1
Arborele, element constitutiv al arboretului.
Prin dimensiunile si portul lor caracteristic, modelat de mediul intern al padurii, arborii
reprezinta elementul constitutiv cel mai impunator, care imprima acesteia particularitati diferentiale
specifice, diferite de oricare fitocenoze terestre. In coroanele arborilor se desfasoara procesul
fundamental al fotosintezei, din care o parte este stocata si folosita in cresterea lor, iar o alta parte
este folosita in respiratie sau participa la formarea necromasei (materie organica moarta) care este
descompusa de microorganisme si participa la geneza solurilor forestiere.
Dupa constituirea masivului arborescent se ajunge la intemeierea mediului intern specific,
propriu noii paduri. Arborii din padure reusesc sa valorifice cu cel mai mare randament potentialul
trofic si energetic al statiunii definind capacitatea productiva a ecosistemelor forestiere. Prin
capacitatea lor de fructificare, arborii asigura regenerarea si deci perenitatea in timp si spatiu a
padurii si chiar migrarea acesteia in alte teritorii. Arborii se impun si prin aceea ca sunt singurii
producatori de lemn de mari dimensiuni, cu alese insusiri tehnologice.
Se desprinde de aici ideea ca, in comunitatea de viata a padurii, arbori se impun esential in
definirea specificului structural si functional al padurii. Se cunoaste ca speciile lemnoase
arborescente prezinta, ca rezultat al adaptarii la mediul existential o forma forestiera si o forma
specifica.
Forma specifica, caracteristica arborilor izolati din afara padurii, crescand nestingheriti in
teren descoperit dar suportand din plin actiunile nefavorabile ale vantului, uscaciunii,
inghetului, etc. prezinta inaltimi mai mici, trunchiuri mai conice, coroanele mai bogate si se
mentin pe trunchi pana aproape pe sol. Cresterile anuale sunt neregulate si lemnul
trunchiului are multe noduri care reduc adeseori calitatea lemnului fusului. Arborii izolati
ajung la maturitate mai devreme cu 10 15 ani, iar in continuare cresc si fructifica mai des
si mai abundent decat arborii forestieri.
Forma forestiera a arborilor se deosebeste sensibil de cea specifica, ca urmare a
conditionarilor reciproce in care isi duc existenta in mediul padurii. Astfel, arborii prezinta
tulpini mai inalte, mai cilindrice, mai drepte. Coroanele arborilor au ramuri mai subtiri si
mai putin dezvoltate lateral. Cresterile anuale prezinta o mare regularitate a trunchiului in
partea sa inferioara, nu prezinta noduri sau acestea sunt putine si mai subtiri. Ca urmare,
lemnul produs este mai valoros si se preteaza la utilizari industriale superioare. De remarcat
ca arborii forestieri prezinta insemnate variatii in functie de pozitia lor in masiv, de desimea
si structura masivului si de locul ocupat in stratificarea arboretului.
De remarcat este si faptul ca forma specifica si cea forestiera, desi prezinta evidente
deosebiri de ordin anatomo-fizionomic si tehnologic, aceste diferente nu sunt de natura genetica ci
se datoreaza mai ales conditiilor de mediu diferite in care arborii isi duc existenta. De aici decurge
ca silvicultorul poate influenta efectiv caracteristicile, cresterea, calitatea si deci productia
cantitativa a arborilor si arboretelor.
1.2.2
Arboretul, etaj definitoriu al pdurii
Arboretul include totalitatea arborilor care participa in constituirea unei paduri. El se

constituie ca subsistem distinct al padurii, numai in momentul cand puietii, care ocupa o suprafata
de teren suficient de mare (minim 2500 m.p. conform normelor actuale), realizeaza o desime la care
incep sa se influenteze reciproc in crestere si dezvoltare, realizand asa numitastare de masiv.
Padurea se mentine numai atata timp cat arboretul isi pastreaza integritatea starii de masiv si dispare
in stransa conditionare cu starea de masiv a arboretului. Se considera ca starea de masiv si deci
arboretul se constituie atunci cand coroanele arborilor se apropie intre ele, se intrepatrund realizand
coronamentul arboretului si un mediu intern propriu.
O data cu constituirea (intemeierea) unui arboret, existenta, dezvoltarea si in general
functiile fiecarui exemplar sunt influentate de exemplarele invecinate, iar procesele care au loc se
desfasoara conditionat de aceasta noua stare.
Prin dimensiunile, rezistenta la adversitati si longevitate impresionante, arboretul da nota
distinctiva a padurii. Prin capacitatea sa de regenerare, arboretul asigura padurii in spatiu si timp.
Prin insusirile sale, arboretul intervine hotarator in exercitarea functiilor productive ale padurii.
Decurge de aici ca arboretul ocupa o pozitie cheie in existenta, organizarea structurala,
dezvoltarea si evolutia padurii, in stabilitatea si perenitatea sa in spatiu si in timp. Tot arboretul
ofera calea directa si nemijlocita de interventie a silvicultorului in dirijarea dezvoltarii padurii in
conformitate cu telurile gospodariei silvice.
Caracterizarea arboretului implica pe de o parte, evidentierea caracteristicilor principale,
structurale si calitative si pe de alta parte metodologia adecvata de determinare a acestora.
Caracteristicile structurale ale arboretului se pot evidentia in plan orizontal si vertical. In
plan orizontal, principalele caracteristici sunt: compozitia, consistenta, desimea, densitatea, gradul
de umbrire, diametrul mediu al arborilor sau al coroanelor acestora, etc. In plan vertical,
caracteristicile arboretului se refera la etajarea, profilul inchiderea, inaltimea medie si inaltimea
medie elagata, etc.
Caracteristicile calitative ofera o imagine privind originea si provenienta arboretului, varsta
medie, clasa de productie si de calitate a acestuia, vigoarea de vegetatie si starea fitosanitara, etc.
Etajarea arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un arboret
dat. Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita omogenitate structurala si functionala,
arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere, care permite separarea
unor etaje sau straturi arborescente, mai mult sau mai putin distincte si durabile. Ca urmare, se pot
distinge:
arborete unietajate (monoetajate), in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel,
constituind un singur etaj de dispunere a coroanelor. Pe masura ce arboretul inainteaza in
varsta, diferentele de inaltime dintre arbori si lungimea coroanelor se maresc, astfel se poate
diferentia un plafon superior constituit din arbori cu o pozitie dominanta si unul inferior, in
care raman cei cu inaltimi si coroane mai mici (dominanti).
Distanta intre varful arborilor dominati si baza ramurilor verzi din coronament defineste
adancimea (grosimea) coronamentului.
arborete bietajate, in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau repede
crescatori, iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa.
Arboretele bietajate pot trece cu timpul in arborete monoetajate sau se pot mentine ca atare,
dar si arboretele monoetajate pot trece cu timpul in arborete bietajate.
arborete multietajate, constituite din trei sau chiar patru etaje arborescente. Acestea lipsesc
in padurile noastre, dar se pot intalni in padurile tropicale.
In fiecare etaj arborescent se pot distinge o suprafata superioara si una inferioara a
coronamentului.
1.2.3
Consideraii teroretice despre structura arboretelor
Aa cum s-a artat, dei pdurea se caracterizeaz printr-un ridicat grad de heterogenitate,
datorat numrului foarte mare de specii vegetale i animale componente, ea se impune n primul
rnd printr-o ordine i organizare structural care-i confer o mare stabilitate bioecologic.
Aadar, ntr-o pdure normal constituit se remarc o accentuat dispunere stratificat a
speciilor de plante n spaiul aerian i edafic, fcnd posibil deosebirea urmtoarelor etaje de
vegetaie :
-etajul arborilor care constituie arboretul;
-etajul arbutilor (subarboretul);
-etajul seminiului (lstriului);
-etajul pdurii erbacee (ptura vie)
Pe lng aceste etaje de vegetaie, n mediul pdurii se ntlnesc i numeroase specii de
plante care constituie microfitocenoza forestier.
La suprafaa solului se gsete masa de resturi organice moarte de origine vegetal i
animal, care constituie litiera sau ptura moart.
Dedesubtul acesteia se succed orizonturile morfologice de sol, n care se realizeaz i o
stratificare corespunztoare a rdcinilor plantelor din cele patru etaje de vegetaie. . Astfel, spre
exemplu, ntr-un leau de gorun i carpen, rdcinile plantelor cu bulbi i rizomi ptrund la o
adncime de 2 7 cm, cele de graminee pn la 7 15 cm, cele de arbuti, frasin, mojdrean la o
adncime de 10 20 cm, cele de carpen, jugastru i sorb pn la 20 50 cm, cele de tei pn la 30
70 cm, iar cele de gorun ntre 40 120 cm n sol (Doni .a., 1977).
n mod excepional, rdcinile de salcm ptrund pn la adncimi de peste 10 - 15 m. n litier i
sol se gsesc i i desfoar activitatea microorganismele vegetale i animale. n acelai timp i n
strns legtur cu aceast distribuie spaial a fitocenozei se realizeaz i o anume structur a
macro- i microfaunei.
De remarcat c aceast dispunere pe vertical n spaiul aerian i edafic al pdurii pstreaz
un caracter legic, fiind rezultatul deosebirilor eseniale dintre exigenele, dimensiunile, ritmurile de
vegetaie i funciunile proprii fiecrui etaj de vegetaie. Aceste etaje nu reprezint numai o simpl
stratificare ntmpltoare n spaiul pdurii, ci sunt rezultatul unui ndelungat proces evolutiv de
organizare i funcionare eficient, n scopul folosirii optime a resurselor mediului organic i
anorganic de existent.
Etajele de vegetaie din pdure se prezint ca subsisteme cu nsuiri specifice, care se
intercondiioneaz i se subordoneaz mecanismelor de control i autoreglare proprii sistemului de
nivel superior al pdurii.
Ca rezultat a acestor relaii de interdependen i intercondiionare. decurg i consecine
importante privind desimea, structura i funcionarea fiecrui etaj de vegetaie. n fiecare din etapele
i fazele de dezvoltare ale pdurii.
Descrierea i caracterizarea fitocenozei forestiere va implica deci analiza i caracterizarea
fiecruia din subsistemele componente ale pdurii (arboret, subarboret, ptura vie, semini,
microfitocenoz), cunoaterea raporturilor dinamice de interdependen dintre acestea, precum i
influena lor separat i cumulat asupra ecosistemului forestier.
2. Obiectivele studiului de caz

2.1 Obiective de ordin didactic.
Obiectivele de ordin didactic rezid din faptul c prezentul proiect trebuie s satisfac condiiile
impuse de regulamentele didactice n vigoare n vederea finalizrii stadiului de pregtire
inginereasc aferent sectorului forestier.
Din punct de vedere teoretic obiectivele studiului de caz sunt urmtoarele:
Calcularea indicilor structurali ai unui arboret dat.
Analiza indicilor structurali calculai i tragerea unor concluzii din aceast analiz.
Simularea interveniilor pentru arboretele studiate.
Enunarea unor recomandri pentru gospodrirea arboretului, bazate pe concluziile rezultate
din analiz.
2.2 Obiective de ordin aplicativ
Obiectivele de ordin aplicativ ale studiului de caz vizeaz posibilitile de investigare a
fenomenului forestier n complexitatea sa structural i funcional i respectiv deciziile de ordin
tehnic care se impun a fi implementate n vederea realizrii obiectivelor gospodriei silvice.
Ca urmare se va realiza o diagnoz silvotehnic n baza creia vor fi justificate din punct de
vedere tehnic msurile propuse.
Se vor analiza modalitile practice de aplicare a lucrrilor speciale de ngrijire a arboretelor
respectiv tierilor de igien a arboretelor n cadrul unitii de producie (U.P.) I Sniob, O.S.
Scuieni, D.S. Oradea.
De asemenea vor fi analizate aspectele referitoare la valorificarea produselor lemnoase rezultate
n urma parcurgerii arboretelor cu tieri de igien, la evaluarea economic a lucrrilor propuse i n
final eficiena economic a acestora n cadrul prezentului studiu de caz.
n urma realizrii proiectului tehnico-economic de aplicare a lucrrilor de ngrijire cu caracter
special, se va urmrii posibilitatea absolvirii ciclului de pregtire cu calificative superioare, n
vederea integrrii pe piaa muncii din sectorul forestier, ca specialist cu studii superioare.
Deasemenea, se va analiza capacitatea de sintez a specialistului i variantele de soluionare
a diverselor probleme de natur tehnic.
Totodat se vor analiza posibilitile de implementare n practica curent a unor soluii

propuse cu ocazia realizrii studiului de caz i respectiv permanentizarea unor tehnologii de lucru
care pot deservi eficient necesitile curente.
n urma realizrii studiului de caz autoarea lucrrii trebuie s demonstreze pe baza argumentelor
tehnice regsite n lucrare, fapul c posed o serie de cunotine de specialitate pentru activitile
aferente sectorului forestier.
3. Metode de studiu i baza logistic

3.1 Metode de studiu
Metodele de cercetare folosite n atingerea obiectivelor prezentului proiect sunt:
-Observaia n itinerar;
-Observaia n staionar;
-Documentaia;
-nregistrarea pe suport digital;
-Comparaia cu Biometria;
-Prelucrarea statistic.
3.2 Baza logistic

Logistica utilizat n realizarea proiectului este:
-Clupa;
-Dendrometrul cu pendul;
-Ruleta;
-Spray;
-Creta forestier;
-nur;
-Topor;
-Calculator;
-Biometrie;
-Programele Excel, Fond, ProArb.
4. Localizarea studiului
4.1 Localizarea spaial a studiului
Unitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de Ocolul Silvic
Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe raza
comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.
Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest a
judeului Bihor.
Vecintile, limitele i hotarele pdurilor

Pt.
Card.
Vecinti
Nord
Limite
Hotare
Denumirea
Natura
Denumirea
Natura
Artific.
Liziera
pdurii
Naturale
U.P. II Sacuieni
U.P.III Simion
D.C. Sialazar-Abramut-Fancica
D.C. Fancica Cubulcut
Sanicolau-Codea-Sacuieni
D.C. Sacuieni- Frontiera
Artific.
Artific.
Est
O.S. Marghita
Rul Barcu
Naturala
Liziera
pdurii
Liziera
pdurii
Naturale
Naturale
Sud
O.S. Oradea
D.C. Salard-Cihoi
Rul Barcu
Artific.
Naturala
Liziera
pdurii
Naturale
Vest
Ungaria
Frontiera
Convent.
Liziera
pdurii
Naturale
Tabelul 3
Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n conformitate cu

normativele n vigoare.
4.2 Descrierea locaiei studiului

4.2.1
Geologie
Substratul litologic pe care s-au format principalele tipuri de sol din unitatea de producie
studiat este de origine cuaternar din pleistocenul superior, fiind format din loessuri i depozite
loessoide (jumtatea vestic) i argile roii de Bohnnez (n jumtatea estic).
Sub raport neotectonic, unitatea se afl ntr-o regiune din zona Depresiunii Panonice cu
micri verticale negative reduse, manifestate n Pleistocenul superior - Cuaternarul inferior. Zona
prezint ca proces actual de moderare a reliefului, eroziunea de suprafa de intensitate redus
moderat.
Efectul substratului geologic format din roci sedimentare puin dure a fost apariia unor
soluri cu orizontul C gros relativ compact cu un indice de difereniere textural mic avnd ca
rezultat un regim aerohidric relativ nefavorabil. Substratul compact a jucat un rol negativ n evoluia
solurilor spre pseudogleizare, acumularea sezonier de ap pe profilul solului, jucnd un rol
important n dezvoltarea vegetaiei forestiere.
4.2.2
Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, unitatea de producie este situat n provincia
Carpatin, regiunea Cmpiei Panonice, subregiunea Cmpiei Banato-Criane, districtul Cmpiei
nalte Salacea-Marghita (jumtatea estic) si Cmpia Ierului (jumtatea vestic) .
Morfogenetic, unitatea este localizat n zona cmpiei premontane nalte (150-250 m) slab
fragmentat, n interfluvii lungi (trupurile din estul unitii) ct i n zona cmpiei aluviale halogene
cu aspect de albie major (trupurile din jumtatea vestic) .
Unitatea geomorfologic predominant este cmpia nalt, configuraia acesteia fiind n
general plan, dar i ondulat. Din punct de vedere altitudinal, arboretele studiate se dezvolt ntre
100 m respectiv 200 m. Repartiia arboretelor pe clase altitudinale relev situarea acestora n
principal n intervalul l00-200 m, ceea ce rezult c altitudinea medie este 150m.
Altitudinea medie de 150 m confirm gradul de nalt formabilitate din punct de vedere
altitudinal pentru vegetaia forestier.
Arboretele cu altitudinea de 100 m se afl n trupul Diosig i Bleier-Diosig.
Arboretele, datorit nclinrii relativ reduse a terenului(n special sub 5 grade i ntre 5-l0
grade) sunt n general lipsite de expoziie. n cazul n care totui apare, aceasta este determinat de
amplasarea n zona adiacent cursurilor de apa permanente sau temporare.
nclinarea terenului nregistreaz valori de la 0 grade pan la 20 grade.
Repartiia arboretelor pe categorii de nclinare si expoziiei
nclinarea
Expoziia
nsorit
Parial nsorit
0
1
2
Mai mic de 16 grade
1413.4
215.1
ntre 16-30 grade
4.7
3.1
TOTAL
1418.1
218.2
Umbrit
3
144.1
144.1
Tabelul 4
Analiznd global elementele geomorfologice (altitudinea, nclinarea, expoziia), constatm

c acestea ntrunesc toate condiiile necesare practicrii unei silviculturi de mare productivitate n
care speciile valoroase sub diverse aspecte (economic, ecologic) s dein ponderea cea mai
important din cadrul unitii de producie.
4.2.3
Hidrologie
Teritoriul studiat face parte din bazinul hidrografic al rului Barcu (Beretau), afluent al
Criului Repede. Reeaua hidrografic destul de bogat prezint urmtoarele cursuri de apa:
Pr.Koniari, Pr. Mare, Canalul Morilor, Pr.Hilinger, Pr.Ganas, Pr.Cioca, Pr.Sovar, Pr.Iepurite,
Pr.Janikoros, Pr.Ciore, Pr. Guiacu, Pr.Soldob, Pr.Isalagos, Pr.Somrerek, Pr.Herman, Pr Garjan, Pr .
Abram, Pr . Naghiaroc .
Regimul hidric, evident influenat de condiiile fizico-geografice, este de tip podi-cmpie,
fiind caracterizat prin ape mari de primvara-iarna, viituri de vara, alimentarea minopluvial si
pluvio-minal.
Provincia de bilan (central-european) prezint o structur variabil, regimul scurgerilor n
tratele reelei hidrografice fiind de tip permanent i semipermanent.
Apele subterane dezvoltate in formaiuni poroase, sunt reprezentate prin strate acvifere
locale sau discontinui. Densitatea reelei hidrografice este variabil respectiv 0.38 km/kmp n
jumtatea sudic i 0.26 km/kmp n cea nordic.
Caracteristicile hidrologice redate mai sus permit sa considerm c i sub acest aspect
exigenele speciilor forestiere au fost asigurate la un nivel satisfctor.
Suficiena reelei hidrografice, orizontul Bt compact care modereaz scurgerea pe profil,
sunt factori de echilibrare a deficitului hidric estival, asigurnd umiditatea necesar procesului de
asimilaie al vegetaiei forestiere.
4.2.4
Climatologie
Dup poziia sa geografic, teritoriul unitii de producie Sniob se ncadreaz n clima

temperat, iar regional n sectorul de clim continental moderat. Dup Monografia geografic,
acest sector (notat I.B.p.2) se caracterizeaz prin advecia aerului umed dinspre sud-vest i nordvest cu o activitate frontal mai intens i mai frecvent n condiiile proteciei oferite de lanul
Carpailor Orientali.
Dup Koppen, regiunea se ncadreaz n provincia climatic C.f.b.x. de climat temperat, cu
precipitaii suficiente tot timpul anului, cu temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 grade
Celsius, dar cel puin timp de 4 luni depind 10 grade Celsius cu maxime pluviometrice la
nceputul verii, minima spre sfritul verii.
4.2.4
Regimul termic
Caracteristicile regimului termic, prezentate la punctele 1-9 ale tabelului centralizator, relev
o serie de elemente definitorii dintre care amintim:
a) . Temperatura medie ridicat att anual ct i lunar, reprezint un factor favorabil n dezvoltarea
vegetaiei forestiere.
b) . Perioada bioactiv reprezint peste 80% din durata anului, iar sezonul de vegetaie peste 6 luni,
ceea ce indic posibiliti de bioacumulare deosebite.
c) . Datele medii ale primului i ultimului nghe, raportate la datele externe ale sezonului de
vegetaie, indic un grad ridicat de formabilitate i sub acest aspect, pericolul ca vegetaia forestier
s fie afectat de geruri timpurii sau trzii.
Considerate global, caracteristicile regimului termic juxtapuse exigenelor fa de
temperatur ale speciilor forestiere indic condiii favorabile dezvoltrii vegetaiei silvice.
4.2.5
Regimul pluviometric
Precipitaiile atmosferice prezint o repartiie neuniform n sensul c cea mai mare cantitate
cade n timpul lunilor de var, perioad n care se nregistreaz i temperaturile medii lunare cele
mai ridicate. Precipitaiile czute n sezonul de vegetaie prezint un cuantum care aparent ar putea
acoperi necesarul hidric al vegetaiei forestiere.
Practic ns nivelul foarte ridicat al evapotranspiraiei poteniale ct i nivelul sczut al apei
freatice (6-l5 cm), fac s existe un dezechilibru hidric la nivelul solului forestier, acesta fiind
echilibrat prin existena orizontului Bt compact cu mare capacitate de retenie a apei.
Pe timpul sezonului rece precipitaiile sunt suficiente, grosimea stratului de zpad cu valori
mici neconsidernd ns ptura protectoare i rezerva de apa util necesar intrrii n vegetaie n
condiii optime a speciilor forestiere.
Dinamica evapotranspiraiei poteniale este identic celei a precipitaiilor, nregistrnd un
maxim n lunile de var (iunie-august) i un minim iarna (decembrie-februarie).
Efectul acestei caracteristici este, pe de o parte dezechilibrarea bilanului hidric al speciilor
forestiere n timpul sezonului de vegetaie, iar pe de alt parte variaia anotimpural cu debitul
praielor din zon, acestea prezentnd un regim permanent, dar i semipermanent.
4.2.6
Regimul eolian
Datele aerologice indic vntul de sud i sud-vest, drept principalul factor al regimului
eolian, acesta prezentnd cea mai mare frecven (13.3%) i cea mai mare vitez (4.0 m/s).
Frecvena ridicat a perioadelor de calm atmosferic (30.70) juxtapus numrului mic de zile
cu vnt tare (vitez mai mare sau egal cu 11 m/s - 31.8 zile) sau cu caracter de furtun (vitez mai
mare sau egal cu 16 m/s) explic faptul c practic nu exist doborturi de vnt n cuprinsul acestei
uniti de producie.
Se confirm i din acest punct de vedere caracteristica menionat mai sus, respectiv gradul
ridicat de fenomenoabilitate pentru vegetaia forestier din zon.
4.2.7
Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Indicele de ariditate anual (I.ar.anual=31.5), indic un climat caracteristic tranziiei ntre

zona forestier de cmpie moderat umed i silvostep, caracterizat printr-un curent halogic activ
i o acidificare moderat a solului.
Valoarea aceluiai parametru n luna iulie (22.6), indic tendina anotimpural spre
stepizare, ceea ce a determinat dezvoltarea unei vegetaii forestiere adaptate la xerofilism, aa cum e
cazul cvercineelor mezoxerofile (cerul i parial grnia). Existena speciilor mai puin adaptate la
uscciune, aa cum este cazul stejarului pedunculat, paltinului, gorunului, a fost favorizat de
capacitatea de nmagazinare a apei de ctre solul forestier ceea ce a echilibrat deficitul atmosferic.
Valoarea redus a acestui indice climatic creaz obligaia ca prin msuri silvotehnice s fie
eliminat concurena pentru ap a speciilor erbacee sau a celor forestiere de mic importan
economic.
4.2.8
Nr.
Cr
t.
0
1
2
3
4
Sinteza datelor climatice
Date
meteorologi
ce
1
Temperatura
aerului
(medii
lunare i
anuale)
Amplitudine
a
temperaturii
Temperatura
maxim
absolut
Temperatura
minim
absolut
medii
anuale
Temperatura
medie pe
anotimpuri
si perioada
de vegetaie
Atlasul climatologic
Valori ale caracteristicilor
2
I
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
0. 5. 10. 16. 19. 21.

1.5 1
7
9
1
3
2
Temperatura medie anual = 8.1
20.6
16.
5
11.
1
5.3
22.7 grade Celsius

39.5 grade Celsius (29.07.1936)
-29.0 grade Celsius (24.01.1942)

Anotimp
T . gr. C.
P
10.9
V
20.2
T
10.6
Temperatura pe sezon de vegetaie = 16.3 grade Celsius
I
-0.2
XI
I
0.9
Anua
l
10.5
nceputul i
sfritul.
Durata
medie i
suma T
medii diurne
mai mari
sau egale cu
0 grade
Celsius
(perioada
bioactiv )
Data medie
a ultimului
nghe
Precipitaii
atmosferice
(medii
lunare si
anuale)
nceputul = 14.II
Sfritul =23.XII
Durata medie =313 zile
Suma temperaturilor =3934 grade Celsius
14.III
I
II
III
IV
VI
VII
35.
2
35
.4
37
.8
55.
8
63.
6
91.
5
58.
9
VII
I
63.
1
IX
XI
XII
51.
6
57.
0
52.
6
44.
3
Anu
al
647.
0
Tabelul 6
4.2.9
Soluri
n cadrul unitii de producie I Sniob, concomitent cu lucrrile de descriere a arboretelor sau executat cartri staionale la scar mijlocie.
Metoda de cartare mixt, cartare la scar mijlocie, presupune cercetarea, delimitarea si
cartarea unitarilor staionale cu prezentarea datelor referitoare la clim, relief, substrat litologic de
sol (ceea ce constituie metoda direct, ct i la ptura vie i faciesurile din cadrul tipului staional.
Pentru determinarea caracterului substratului litologic i a tipului de sol, s-au executat
profile principale de sol i profile de control, prelundu-se toate informaiile necesare caracterizrii
din punct de vedere genetic, fizico-chimic al regimului de ap i substane nutritive al relaiei cu
vegetaia, roca materialul parental i unitatea de relief, n scopul determinrii tipurilor de staiuni
forestiere i ntocmirii harii tipurilor de staiuni.
Profilele principale de sol s-au spat pn la roca mam sau stratul parental, cnd erau
situate la adncimi mai mici de 2 m.
La alegerea locurilor pentru executarea profilelor principale s-a avut n vedere ca acestea s
prezinte caracteristicile medii ale unitii de relief n privina nclinrii, expoziiei, altitudinii.
Profilele de control executate n fiecare unitate amenajistic au avut ca scop verificarea
omogenitii soiului n cadrul aceleai uniti de relief sau schimbare a tipului de sol.
n unitatea de producie I Sniob s-au executat 15 profile principale de so1 localizate n
u.a.:9;20B;31;358;41B;59B;67B;72B;74A;87C;122B;127E;129B;156, revenind un profil la 117 ha.
5. Culegerea i procesarea primar a datelor datelor

5.1 Stabilirea arboretelor pe clase de vrst
5.2 Amplasarea suprafeelor de prob n vederea realizrii studiului pdurii
In teren suprafeele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al parcelei cu
prima suprafaa dupa care s-au fcut patrate cu latura de 85 m in colturile carora s-a amplasat
centrele celorlalte suprafee de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa acopere intreaga
suprafaa a uni tatii amenajistice.
n teren, observaiile realizate au vizat o serie de elemente dup cum urmeaz:
-specia;
-diametru de baz;
-nlimea;
-clasa de calitate;
Elemetele primare nregistrate n teren sunt prezentate n fiele de inventar
5.3 Recoltarea datelor din teren

5.3.1
Inventarierea statistico-matematica
Metoda de cercetare utilizata in efectuarea studiului de caz:

-Inventarierea statistic a arboretelor
F - suprafaa arboretului;
% - tolerana admisibil;
t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare;
f - mrimea locului de prob;
- coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de prob);
5.3.2
Inventarierea intergala
5.4 Prelucrarea primar a datelor

5.4.1
Prelucrarea datelor pe suprafee de prob
5.4.2
Cumularea datelor de pe suprafeele de prob
5.4.3
Extrapolarea la hectar
Extrapolarea datelor la unitatea de suprafaa este necesara pentru calculul mai uor pe
intregul arboret. Acest calcul reda numrul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar. Totodata
extrapolarea la unitatea de suprafaa ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai avansate, si ajuta
la apofundarea in cunoateri modul de grdinrit aplicat in viitor. Extrapolarea se face in modul
urtmator.
Numrul suprafeelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste cu
suprafaa suprafeei
Apoi prin regula de trei simpla pe suprafaa unui hectar adica 10000 de metri patrati la rezultatul
punctului 1
Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultnd tot un tabel.
6. Calcularea indicilor structurali ai arboretelor

6.1 Calculul suprafeei de baz pe hectar
u.a 61A
G
Ce
Nc.n
Ci
Arboret
0.0000
0.0000
0.0653
0.0653
10
0.0000
0.0000
0.1571
0.1571
12
0.0000
0.0000
0.2262
0.2262
14
0.0000
0.2001
0.0000
0.2001
16
0.2815
0.2815
0.0000
0.5630
18
0.6871
0.1781
0.0000
0.8652
20
1.4766
0.5341
0.0000
2.0106
22
1.7106
0.0000
0.0000
1.7106
24
2.1262
0.0000
0.0000
2.1262
26
2.1237
0.3717
0.0000
2.4954
28
2.8940
0.7389
0.0000
3.6329
30
4.1705
1.4137
0.0000
5.5842
32
1.5281
0.5630
0.0000
2.0910
34
1.2711
0.0000
0.0000
1.2711
36
3.3590
0.0000
0.0000
3.3590
38
0.7939
0.0000
0.0000
0.7939
40
2.5133
0.0000
0.0000
2.5133
42
0.8313
0.0000
0.0000
0.8313
Total
25.7668
4.2811
0.4486
30.4965
Tabelul 7
6.2 Calculul volumului pe hectar
u.a 61A
V arboret
Nr.
Ce
Nc.n
Ci
Arboret
2.576
1.755
0.325
4.656
6.696
2.646
0.88
10.222
15.181
1.771
1.34
18.292
18.36
4.62
22.980
23.688
23.688
24.36
24.360
33.981
4.361
38.342
49.56
8.868
58.428
18.316
17.16
35.476
10
15.344
6.902
22.246
11
40.821
40.821
12
9.695
9.695
13
30.84
30.840
14
10.236
10.236
Total
299.654
48.083
2.545
350.282
Tabelul 8
6.2.1 Calculul volumului prin metoda Seriilor de volume manual

6.2.2 Calculul volumului cu programul FOND
6.3 Evaluarea calitativ i valoric a arboretului
6.4 Calculul compoziiei arboretului
6.4.1 Calculul compoziiei pe numr de arbori
Fig.1
6.4.2 Calculul compoziiei pe suprafaa de baz
Fig.2
6.4.3 Calculul compoziiei pe volum
Fig.3
6.5 Calculul desimii i densitii arboretului

6.5.1 Calculul desimii arboretului
- indice de desime a arboretului

- numarul real de arbori existenti la hectar
- numarul de arbori din tabele de productie
6.5.2
Calculul densitii pe suprafaa de baz a arboretului
indice de densitate pr suprafata de baza a arboretului

suprafata de baza reala la hectar
suprafata debaza normala deta de tabele de productie
6.5.3
Calculul densitii pe volum a arboretului
indice de densitate pe volum a arboretului

volum real la hectar
volum normal redat in tabele de productie
6.6 Calculul indicilor de spaiere aarboretului

6.7 Calculul indicelui de zveltee a arboretului
Coeficintul de zveitete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest
coeficient variaza in limite mari, depinznd de starea si structura pdurii, natura speciei, varsta si
desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interveniilor silvotehnice.
= inaltimea medie
diametrul mediu
De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezint inaltimi mari si diametre mici,
fapt ce face ca acest coeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai vulnerabile
la vtmri provocate de aciunea unor factori abiotici vtmtori. In arborete similare, dar
constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata, ponderea
sortimentelor de lemn gros deci producia lor valorica este infrioara.
Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata satisfacatoare
cand coeficienii de zveitete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete preexploatabile. Cercetri
intreprinse in zona Braov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile de structuri considerate,
coeficintul de zveitete este maxim la arborii subiri si descreste odata cu creterea diametrului.
In arborete pluriene coeficienii de zveitete la arborii subiri sunt mai mici ca la arborii comparabili
din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile dominante
arborii tineri au creteri mici in inaltime.
6.8 Calculul gradului de dezvoltare a coroanelorarboretului
6.9 Calculul factorului de competiie n coroan
7. Structura spaial a arboretelor

7.1 Culegerea datelor
Pentru culegerea datelor necesare realizarii structurii spaiale a arboretului s-a fcut deplasarea
echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 61A.
Amplasarea suprafeelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat cu
ajutorul atei si a unor supori un dreptunghi cu suprafaa de 300m2 cu lungimea de 20 m si latimea
de 15 m cat mai aproape de centrul parcelei.
Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui, inaltimea
elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa de structura a
arboretului.
Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul unei
rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost masurat cu ajutorul
clupei.
7.2 Realizarea profilelor arboretelor cu programul PROARB
Tabelul 9
Profilul arboretului din u.a 61A

Fig.4
Profilul arboretului din u.a 61A
Fig.5
8. Realizarea bazei de date aferente procesului de descriere a pdurii

8.1 Realizarea sistemului informatic aferent descrierii pdurii
8.2 Baza de date aferenta descrierii padurii
8.3 Arhivarea rezultatelor
9. Aspecte finale
9.1 Discuii
In cadrul iesirilor pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Direcia Silvica Oradea, U.P. I Siniob, in
unitatea amenajistica 61A am cules o serie de date in vederea elaborarii proiectului.
Pentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: ruleta, ata,
vopsea pentru marcat, creta forestiera, tarusi pentru fizarea centrului cercului,dendrometru pentru
masurarea inaltimi si fise de inventar pentru trecerea datelor culese din teren referitoare la parcela
u.a.61A.
Urmatoarea etapa s-a derulat la birou unde cu datele culese de pe teren am facut fisa de
despuiere, am determinat diamentrul mediu de baza si volumul.
Pe baza datelor din teren se poate vedea diferena dintre datele actuale culese de pe teren, numarul
de arbori, suprafaa de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma prelucrrilor cu programe
specializate precum EXCEL, WORD.
9.2 Concluzii
Acest proiect ne-a fost util deoarece am invatat cum se face inventarierea arborilor si pentru a
vedea cum se face o clasare calitativa,functionala a arborilor. Pe urma am invatat sa parcurgem
etapa de birou, acesta fiind putin mai complexa cu mai multe etape,incluzand si unele programe de
specialitate, cum ar fi PROARB.
9.3 Recomandari
10. Bibliografie
Anexe

Referat 61A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat 61A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECIA MEDIULUI

Student Cireap Florin

Student Cireap Florin

2.Obiectivele studiului de caz.............................................................................

3.Metode de studiu i baza logistic...................................................................

5.Culegerea i procesarea primar a datelordatelor.......................................

Student Cireap Florin

6.Calcularea indicilor structurali ai arboretelor..............................................

7.Structura spaial a arboretelor.....................................................................

8.Realizarea bazei de date aferente procesului de descriere a pdurii..........

Student Cireap Florin

8.1.Realizarea sistemului informatic aferent descrierii pdurii..................................

Student Cireap Florin

Student Cireap Florin

Student Cireap Florin

1.2 Consideraii referitoare la structura arboretelor

Student Cireap Florin

Arborele, element constitutiv al arboretului.

Student Cireap Florin

Arboretul, etaj definitoriu al pdurii

Arboretul include totalitatea arborilor care participa in constituirea unei paduri. El se

Student Cireap Florin

Consideraii teroretice despre structura arboretelor

Student Cireap Florin

2. Obiectivele studiului de caz

Student Cireap Florin

Totodat se vor analiza posibilitile de implementare n practica curent a unor soluii

3. Metode de studiu i baza logistic

3.2 Baza logistic

Student Cireap Florin

Vecintile, limitele i hotarele pdurilor

Student Cireap Florin

Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n conformitate cu

4.2 Descrierea locaiei studiului

Student Cireap Florin

Analiznd global elementele geomorfologice (altitudinea, nclinarea, expoziia), constatm

Dup poziia sa geografic, teritoriul unitii de producie Sniob se ncadreaz n clima

Student Cireap Florin

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate anual (I.ar.anual=31.5), indic un climat caracteristic tranziiei ntre

Student Cireap Florin

Sinteza datelor climatice

0. 5. 10. 16. 19. 21.

22.7 grade Celsius

-29.0 grade Celsius (24.01.1942)

Temperatura pe sezon de vegetaie = 16.3 grade Celsius

Student Cireap Florin

Student Cireap Florin

5. Culegerea i procesarea primar a datelor datelor

5.3 Recoltarea datelor din teren

Metoda de cercetare utilizata in efectuarea studiului de caz:

Student Cireap Florin

5.4 Prelucrarea primar a datelor

Prelucrarea datelor pe suprafee de prob

Cumularea datelor de pe suprafeele de prob

Student Cireap Florin

6. Calcularea indicilor structurali ai arboretelor

Student Cireap Florin

6.2 Calculul volumului pe hectar

Student Cireap Florin

6.2.1 Calculul volumului prin metoda Seriilor de volume manual

Student Cireap Florin