Primul ajutor in angina pectorala

Generalitati
Angina pectorala = durere precordiala cu caracter constrictiv (angere = a
strange). Caracteristicile durerii anginoase sunt:
- localizarea retrosternala, difuza, pe o zona relativ intinsa (chiar pe intregul
torace),
- iradiere frecventa la nivelul membrului superior stang, mandibula sau
regiune cervicala anterioara.
Este declansata de efort fizic, mese copioase, expunere la frig.
Se produce in cazul in care fluxul sanguin miocardic nu este suficient, cel
mai frecvent apare prin diminuarea calibrului vaselor de sange (arterelor
coronare).
Interventii la domiciliu
Pacientii care sufera un atac brusc de angina sunt sfatuiti:
- sa intrerupa imediat activitatea declansatoare a durerii si sa sune la
serviciul de Ambulanta,
- in cazul in care persoana are la indemana aspirina, este sfatuita sa mestece
un comprimat (daca nu are contraindicatii majore sau antecedente de reactii
alergice la aspirina si derivatii sai)- este eficienta in a preveni eventualele
complicatii ale anginei.
In cazul pacientilor diagnosticati deja cu angina pectorala, care nu sunt,
deci, la prima criza de acest gen, recomandarile includ:
- incetarea oricarui tip de activitate si
- administrarea imediata de nitroglicerina sublingual sau spray.
. In cazul in care raspunsul la nitroglicerina intarzie sa apara, este indicata
apelarea unui serviciu medical de urgenta, deoarece exista pericolul unei
patologii mult mai grave decat angina pectorala.
Tratament de specialitate
Odata ajuns intr-un serviciu de specialitate, pacientul cu angina pectorala
va fi investigat in vederea diagnosticarii de certitudine a cauzei anginei
pectorale: analize ale sangelui, ecg,coronarografie.
In functie de diagnosticul preliminar si de rezultatele analizelor, pacientul
poate fi transferat intr-o unitate de ingrijire coronariana, in sala de
cateterizare cardiaca sau chiar in sala de operatie pentru realizarea unui bypass cardiac de urgenta.

Conduita de urgenta in spital include:

- asigurarea odihnei pacientului (repaus total la pat);
- linistirea bolnavului: incurajare, explicatii;
- prinderea unei linii venoase, pe care se pot administra ulterior diferitele
medicamente si solutii perfuzabile;
- administrarea de aspirina (in cazul in care pacientul nu a luat deja);
- oxigenoterapie (in scopul imbunatatirii respiratiei si corectarii eventualei
hipoxemii instalate).
- administrarea concomitenta nitroglicerina sublingual, oxigenului a
aspirinei, (in cazul anginei pectorale necomplicate);
- administrarea de medicatie anxiolitica si uneori analgezica;
- administrarea de medicatie anithipertensoare: beta-blocantele (de tipul
Metoprolol), inhibitorii enzimei de conversie (IEC, cum ar fi captopril,
enalapril), sau hipolipemiante - statine (medicamente ce scad concentratia
colesterolului din sange), se administreaza in special cand exista riscul
dezvoltarii unor infarcte miocardice;
- administrarea medicatiei anticoagulante (cu rol de a impiedica dezvoltarea
unor cheaguri sangvine sau prevenirea extinderii celor deja formate);
- pacientul poate suferi si interventii terapeutice invazive de tipul
angioplastiei coronariene sau chiar operatiei de bypass coronarian (daca
arterele coronare au lumenul sever blocat).
Angioplastia este un procedeu invaziv de tratament, rezervat pacientilor a
caror simptomatologie nu este ameliorata de tratamentul medicamentos
maximal si care prezinta factori de risc ce le cresc riscul de a dezvolta un
infarct miocardic in viitorul apropiat.
Se desfasoara strict sub anestezie generala si urmeaza cativa pasi, astfel:
- inainte de angioplastie se realizeaza angiografia arterelor coronare pentru a
localiza cu precizie sediul obstructiei lumenului;
- se introduce apoi in artera un tub fin de plastic (cateter), ce are atasat la
capat un balonas; calea de abord difera, in functie de sediul obstructiei,
cateterul putand fi introdus fie printr-un vas de la nivelul membrului
superior, fie de la membrul inferior;
- cand se ajunge la locul obstacolului, balonasul este umflat usor, realizand
largirea lumenului (aceasta tehnica este eficienta mai ales in cazul
ostructiilor prin placi de aerom).
Totusi, aceasta solutie terapeutica nu are rezultate permanente, majoritatea
celor care sufera un astfel de procedeu necesitand implantarea unui stent la
locul obstructiei (o placuta metalica de dimensiuni extrem de reduse care sa
mentina lumenul deschis).

Mijloacele moderne de angioplastie permit si recuperarea materialului ce a

obstruat lumenului (tromb, placa de aterom), impiedicand astfel trecerea lui
in torentul sangvin si prevenind astfel aparitia unor viitoare complicatii:
obstructii pe vase cu diametru mai mic sau chiar trombembolism pulmonar
(complicatie cu risc vital).
Pacienti cu angina pectorala sunt sfatuiti sa isi consulte medicul de familie
pentru evaluari periodice, acesta putand sa decida in functie de evolutia starii
de sanatate a pacientului efectuarea de investigatii de specialitate sau
internarea intr-o unitate medicala pentru o reevaluare amanuntita.
Angina instabila apare ca:
- o modificare in manifestarea anginei stabile
- o durere retrosternala ce apare in repaus sau la un exercitiu minor; durerea
retrosternala poate fi mai severa si dureaza mai mult sau nu raspunde la
administrarea de nitroglicerina
- aparitia anginei la o persoana care nu a avut astfel de manifestari in
antecedente.
Deoarece angina instabila poate evolua spre infarct miocardic, ea necesita
tratament de urgenta.
N.B. Durerea retrosternala nu este prezenta in toate cazurile. Intr-un studiu
recent realizat pe 700 de pacienti tratati de infarct miocardic, 47% s-au
prezentat la camera de garda pentru alte simptome decat durerea
retrosternala. Aceste simptome au fost: dispnee (respiratie alterata, sete de
aer), ameteala, oboseala, slabiciune sau durere abdominala. Femeile,
bolnavii de diabet sau persoanele invarsta au dureri retrosternale intr-un
procent mai mic si mai frecvent au alte simptome.