Tema proiectului:

ASAMBLARI PRIN FILET I PIULI

Calificarea profesionala:Tehnician electromecanic

Cuprins
1. Argument ..............................................................................................................
.3
2. Consideraii privind asamblrile
filetate.............................................................4
Elemente de baz ale asamblrii cu elemente filetate..............................4
Caracteristicile filetelor ..............................................................................5
uruburile i piuliele..................................................................................7
Materiale.......................................................................................................9
uruburi i piulie speciale........................................................................10
Transmisii urub-piuli............................................................................10
3. Tehnologia asamblrilor cu elemente
filetate....................................................11
Scule folosite la montarea i demontarea uruburilor i piulielor.......11
Montarea i demontarea prezoanelor......................................................13
Reguli privind montarea i demontarea pieselor asamblate cu uruburi i
piulie................................................................................................................14
Asigurarea asamblrilor filetate impotriva autodesfacerii....................15
Asamblri filetate speciale.........................................................................16
4. Norme de tehnica securitii muncii la lucrri de
asamblare...........................17
5. Bibliografie............................................................................................................
19

1.ARGUMENT
Folosite tot mai mult in ziua de astazi din gospodarii si pana in hale
industriale asamblarile filetate au inceput sa ocupe un loc tot mai important in viata
de zi cu zi a fiecarui om
Cu toti folosim banala masina dar cei mai multi nu stim ca aceasta e
rezultatul a sute de an de cercetari si unor minti stralucite care au folocit cu mare
indeletnicire diverse procedeie pt a obtine rezultate cat mai bune
Filetele reprezinta un tip de asamblare foarte folosita deoarece se poate
demonta usor si monta inapoi foarte usor
Spre deosebire de asamblarea prin sudare sau cea prin nituire asamblarea
prin filet se poate demonta fara a distruge piesele componente ale asamblari
Asamblarea mecanica este reprezentata de legatura realizata intre doua sau
mai multe piese in scopul realizarii unui subansamblu sau a unei blocari.
in cazul asamblarilor nedemontabile, piesele nu mai au posibilitatea miscarii
relative unele in raport cu altele.
Asamblarile nedemontabile pot fi:
1)

asamblari directe;

2) asamblari indirecte.
Asamblarile directe realizeaza direct legatura intre piesele componente. Aceste
asamblari pot fi realizate prin sudare, poansonare, stemuire, indoire, crestare,
strangere.
Asamblarile indirecte realizeaza legatura intre elementele componente prin
intermediul unor piese sau substante. Printre acestea enumeram: asamblari prin
sudare, asamblari prin nituire, asamblari prin lipire.
Lucrarea este structurata in 3 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza: .

1.Consideraii privind asamblrile filetate

2.Tehnologia asamblrilor cu elemente filetate
3.Norme de tehnica securitii muncii la lucrri de asamblare
Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei
am studiat materialul bibliografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi: cri i
3

reviste de specialitate, cataloage,internet, etc. n acest fel am corelat cunotinele

teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic
de specialitate, parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de specialitate

2.CONSIDERAII PRIVIND ASAMBLRILE

FILETATE
ELEMENTE DE BAZ ALE
ASAMBLRII CU ELEMENTE FILETATE
Cele mai rspndite asamblri demontabile sunt alctuite din elemente filetate. Mai
mult de jumtate din totalul pieselor folosite n construcia de maini i aparate sunt
filetate. In general, o asamblare filetat cuprinde urmtoarele pri principale:
- urubul, avnd o parte filetat
- piulia, cu filet interior pentru cuprinderea prii filetate a urubului
- aiba de protecie
- elementul de siguran impotriva deurubrii
- piesele supuse imbinrii
- i uneori elementele de siguran impotriva deplasrii pieselor

Elementele filetate se folosesc pentru asamblri fixe sau pentru transmiterea

forelor i a micrii, putnd fi uor montate i demontate, fr utilaj special. Prin
asamblarea filetat de tip urub-pili se pot transmite fore axiale de strngere mari;
prin folosirea unor fore tangeniale reduse, se permite transmiterea sau reglarea
micrii.

Principalul inconvenient al filetelor il constituie inevitabila introducere a unor

puternici concentratori de tensiune in zona solicitat.
urubul reprezint elementul de baz al asamblrii.
Principalele pri ale urubului sunt capul i tija filetat parial sau pe toat
lungimea sa.

CARACTERISTICILE FILETULUI

Filetul constituie partea principal a unei piese filetate. El este o nervur

elicoidal pe o suprafa cilindric sau conic, la exterior, in cazul urubului, i la
interior, in cazul piuliei. Uneori filetul poate avea forma unei spirale pe o suprafa
plan.
Elementele filetului. In funcie de lungimea zonei filetate, filetul se infoar de
un numr de ori pe suprafaa rspectiv. In cele ce urmeaz se fac referiri numai la
filetele executate pe suprafee cilindrice ca cele mai folosite.
Spira filetului este reprezentat printr-o singur infurare a elicei pe suprafaa
respectiv, in timp ce filetul este format din totalitatea spirelor.
Principala caracteristic a spirei o constituie forma sa geometric intr-un plan ce
se trece prin axa longitudinal a filetului. Aceast form se numete profil i poate fi:
triunghiular, ptrat, trapezoidal, ferestru i rotund. Pentru asigurarea inurubrii i a
interschimbabilitii, profilul trebuie s fie uniform pe intreaga lungime a filetului.
Elementele geometrice corespunztoare fiecrui profil de filet sunt
standardizate. De exemplu, elementele geometrice principale ale filetului metric
normal sunt indicate pe figura de mai jos, att pentru urub, ct i pentru piuli.
Pasul filetului este distana msurat pe o paralel la axa urubului intre dou
puncte consecutive ale aceleiai elice.
Desfurndu-se elicea cilindric corespunztor diametrului mediu d2, se obine
unghiul de inclinare al spirei beta m.
Filetul poate fi construit cu t= 1-2-4-6 inceputuri, care reprezint infurarea
paralel a t elice. Mrimea filetului depinde de diametrul cilindrului de infurare
d2, de unghiul de inclinare al spirei beta m i de numrul pasurilor aparente pa, care
este acelai cu numrul de inceputuri t:
p= t pa = t tgbeta m
H1= 58 H= 0.54127 p
D2 = d2 ; D1 = d1 ; r= H 6

La filetul cu o singur spir corespunde pa=p, deci p = d2 tg(beta m).

Unghiul de inclinare a spirei filetului beta m variaz in funcie de diametrul
adoptat de d2, deci rezult c tg(beta m)= pd2.

Inlimea filetului metric normal al urubului h i al piuliei H este distana

dintre vrful i fundul filetului H=0,86603 p.
Inlimea util sau de lucru a filetului metric normal, notat cu H1,reprezint
inalimea zonei de contact i are mrimea H1=58 H.
In seciunea transversal, spira filetului poate avea una din formele:
triunghiular, ptrat, trapezoidal, dinte de ferstru sau rotund.
Asamblrile pot fi:
- cu diferite tipuri de uruburi i piulie;
- cu uruburi fr piulie;
- cu uruburi prezon i piulie;
- direct prin piese filetate( fr uruburi i fr piulie).
In standarde se dau toate indicaiile privind profilul filetului i elementele sale
geometrice.
Toleranele filetelor se stabilesc astfel inct s asigure interschimbabilitatea
uruburilor i a piulielor i s menin rezistena in limite admisibile.
Adoptndu-se difereniat toleranele diametrului mediu d2(D2), se stabilesc trei
clase de precizie diferite. In general, toleranele trebuie s corespund ajustajului
alunector.
6

URUBURI I PIULIE
uruburile sunt cele mai importante i mai utilizate elemente ale asamblrilor
cu piese filetate.
Dup scopul in care sunt folosite, uruburile pot fi grupate in:
- uruburi destinate fixrii(asamblrii);
- uruburi pentru asigurarea etanrii asamblrilor;
- uruburi de transmitere a micrii;
- uruburi de reglare;
- uruburi pentru msurare.
Cteva forme constructive de uruburi sunt ilustrate in figura de mai jos:

Piuliele i aibele se definesc in special dup forma constructiv, dup cum se

poate vedea i in figura de mai jos:

Dup sistemul unitii de msur a unitii de lungime a dimensiunilor

filetului, se deosebesc: filete metrice( msurate in mm) i filete with-worth
( msurate in inci-oli).

Intre diametrul tijei urubului i al gurii pieselor montate,se las un mic joc
de 0,2-0,6 mm, dup cum asamblarea face parte din seria fin, mijlocie sau
grosolan.
Cnd se monteaz in guri fr joc, uruburile se execut cu precizie
corespunztoare pentru guri cilindrice sau conice, aceste uruburi, fiind supuse
forfecrii.

MATERIALE

Principalele materiale folosite in mod obinuit la construcia uruburilor,

piulielor i accesorilor sunt indicate in standardele respective.
uruburile brute se execut din OL 37( oel hexagonat laminat la cald STAS
7828-78). Cele prelucrate avnd capul hexagonal, ptrat sau rotund, se execut din
OL 50, OLC 35 sau OLC 45. uruburile puternic solicitate i cele supuse la sarcini
variabile, se pot executa din oeluri de imbuntire i din oeluri speciale.
Unele uruburi, ca cele de tmplrie, se execut din lemn, altele din materiale
plastice, aliaje neferoase, etc.
Piuliele se execut, in primul rnd, din oel special pentru piulie denumit oel
fosforos laminat la cald, ca i din oel carbon obinuit: OL 37( oel lat pentru
piulie STAS 5169-80), OL 50, OL 60, sau oel carbonat de calitate OLC 45.
De observat c uruburile din oeluri aliate sunt mai sensibile la oboseal i la
concentrarea tensiunilor dect cele din oel carbonat obinuit sau dect cele din
oeluri carbon de calitate tratate termic.
Sistem de fabricare a piulitelor:

URUBURI I PIULIE SPECIALE

In cazul asamblrilor filetate supuse la solicitri variabile, uruburile trebuie
s aib seciunea ct mai mic, iar lungimea ct mai mare.
Deoarece primele spire ale piuliei de strngere preiau cea mai mare parte a
efortului, pentru o solicitare mai uniform, se construiesc piuliele speciale, la care
spirele din partea de jos se deformeaz elastic i permit o repartizare mai uniform
a efortului pe toat inlimea.

TRANSMISII URUB-PIULI

La acest tip de transmisii, urubul i piulia sunt elementele de baz pentru

transmiterea micrii i a forelor. Astfel de transmisii se folosesc la construcia
cricurilor, preselor cu urub, etc.
uruburile se execut din oeluri rezistente la uzur, ca: OLC 45, OLC 50,
OSC 10, 40 MoCr 11......
Piuliele se execut din bronzuri sau din fonte antifriciune.
Transmisia prin urub i piuli poate fi executat cu piuli fix ca in cazul
cricului, din fig de mai jos, sau cu piuli de translaie ca in cazul celei care
deplaseaz crucioarele strungurilor paralele.

10

3.TEHNOLOGIA ASAMBLRILOR CU
ELEMENTE FILETATE
SCULE FOLOSITE LA MONTAREA I DEMONTARE
URUBURILOR I PIULIELOR

Pentru realizarea unei imbinri filetate este necesar s se aplice un cuplu

asupra unuia din cele dou elemente prevazute cu filet.Pentru aplicarea acestui
cuplu se folosesc unelte construite in funcie de configuraia prii de acionare a
organelor filetate. Aceste unelte pot fi imprite in funcie de forma prii de
prindere, in:
- chei fixe, utilizate la montarea uruburilor, a piulielor sau a pieselor filetate,
avnd pri de prindere poligonale sau rotunde; ele sunt destinate strngerii unui
anumit organ de asamblare, caracterizat de o dimensiune precis deschiderea
cheii marcat pe corpul cheii in apropierea prii de prindere.

11

- chei reglabile, utilizate la montarea i demontarea uruburilor, a piulielor i

a pieselor avnd pri de prindere poligonal. Prin deplasarea prii mobile
de cea fix, deschiderea cheii se poate modifica dup necesiti;

- chei speciale, destinate montrii i demontrii uruburilor i piulielor

obinuite sau speciale;

- chei dinamometrice i chei limitatoare, folosite pentru strngerea uruburilor

sau a piulielor i msurarea momentului de rsucire la primele, respectiv
limitarea forei de strngere la ultimele;

- urubelnie, destinate montrii i demontrii uruburilor cu cresttur sau cu

loca in cruce;
- urubelnie cu decuplare automat, asemntoare cheilor limitatoare,pentru
uruburi cu cap crestat.

12

MONTAREA I DEMONTAREA PREZOANELOR

Datorit absenei capului de strngere, montarea unui prezon constituie o

operaie mai dificil dect cea a uruburilor.
Pentru a asigura o bun funcionare a prezoanelor, se va acorda o atenie
deosebit operaiilor de gurire i filetare a gurilor, astfel inct s se asigure
perpendicularitatea dintre axa prezonului i suprafaa piesei in care el este prins.
Poziia corect a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului.
Prezoanelor se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a dou piulie rotindu-se
cu cheia piulia superioar, care servete drept contrapiuli.
Acest procedeu prezint, ins, dezavantajul c la demontarea piulielor slbete
i strngerea prezonului in corpul mesei. Mai indicat este folosirea unei piulie
hexagonale inalte care se inurubeaz liber pe captul prezonului i se blocheaz
cu un urub de fixare. Prezonul se inurubeaz prin rotirea piuliei cu cheia. Pentru
scoaterea piuliei se slbete mai inti urubul de fixare, dup care piulia se poate
deuruba uor.
Pentru inurubarea rapid a prezoanelor se folosesc chei speciale, iar pentru
demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemntoare, dar la care tiettura
din buc este inclinat invers.
Dac in cursul montrii sau al demontrii, un prezon se rupe in interiorul
piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problem destul de dificil. Dac deasupra
suprafeei piesei rmne o parte din prezon, se incearc prinderea lui cu o scul
oarecare, in vederea deurubrii, sau sudarea pe el a unui mner.
Dac ruperea s-a produs sub nivelul suprafeei piesei, atunci se practic o
gaur in prezon i se incearc deurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu
muchii ascuite, introdus in aceast gaur. Dac acest lucru nu d rezultate, se
poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scntei electrice sau prin gurire, cu
burghiul, urmnd s se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.

13

REGULI PRIVIND MONTAREA I DEMONTAREA

PIESELOR ASAMBLATE CU URUBURI I PIULIE

Pentru obinerea unei asamnlri corecte, este necesar s se foloseasc elemente

filetate fr defecte. De aceea, piesele care se asambleaz impreun cu organele de
asamblare, vor fi supuse unui control amnunit.
Asamblarea propriu-zis se realizeaz astfel:
- se centreaz piesele asamblate astfel inct s se ocupe poziia reciproc
corect. Acest lucru se obine prin insi forma pieselor asamblate, dac ele
nu permit dect o singur poziie de montaj sau prin urmrirea unor repere
care marcheaz poziia corect, in cazul in care sunt posibile mai multe
poziii;
- se introduc, pe rnd, toate uruburile i se inurubeaz cu mna in gurilr
filetate sau se prind uor piuliele;
- se strng definitiv asamblrile acionndu-se asupra uruburilor sau a
piulielor. In cazul in care asamblarea se realizeaz cu mai multe uruburi,
trebuie s se urmreasc cu atenie obinerea unei strngeri uniforme,
acionarea uruburilor fcndu-se in cruce i progresiv. Pentru acesta, dup
ce piuliele sau capetele uruburilor au luat contact cu suprafaa piesei, se
strng in dou etape, realizndu-se strngeri de circa 30-40% in prima etap
i strngerea definitiv, urmat de un control, in cea de-a doua.
Teoretic, o asamblare filetat trebuie s reziste, in timpul funcionrii,
solicitrilor la care este supus, fr a se desface.
Practic, din cauza deformaiilor elementelor asamblrii, in special in situaia
solicitrii cu eforturi variabile, piuliele se autodesfac, punnd in pericol ansamblul
respectiv.
Pentru prevenirea autodesfacerii piulielor se folosesc in practic numeroase
sisteme de asigurare.

14

ASIGURAREA ASAMBLRILOR FILETATE

IMPOTRIVA AUTODESFACERII

La asamblrile cu uruburi de fixare, autodeurubarea poate avea loc in

condiiilefuncionrii in regim, de ocuri i vibraii.....
Cnd eventuala autodeurubare ar produce distrugerea asamblrii sau
scoaterea din funcionare a mecanismului, se iau msuri constructive suplimentare
impotriva deurubrii.
In prezent, se folosete o gam variat de elemente constructive i sisteme de
siguran, printre care:
- mijloace de asigurare a piuliei impotriva deurubrii;
- mijloace de asigurare a urubului impotriva deurubrii;
- mijloace de asigurare a urubului i a piuliei impotriva deurubrii;
- diferite inserii introduse inre spire.
Autodesfacerea este intlnit la uruburi supuse la solicitri variabile.
Cauzele care duc la autodesfacerea piuliei sunt: deformitiile remanente, cu
caracter macrogeometric( cum ar fi lungimea urubului, comprimarea pieselor
strnse, deformaia filetului...), deformaii cu caracter microgeometric ale
asperitilor suprafeelor de contact, ocuri, vibraii, fore transversale, cupluri de
fore intmpltoare, etc.
Autodesfacerea se poate explica prin urmtoarele: datorit forei axiale,
seciunea transversal a urubului se micoreaza, iar a piuliei se mrete, aprnd
componente radiale care tind s deprteze spirele in contact. Prin invingerea
forelor de frecare se produce o deplasare relativ a spirelor.
De asemenea apar i fore tangeniale orientate in sensul deurubrii,fore care
in cazul solicitrilor variabile produc desfaceri mai mici, imperceptibile ale
piuliei, care in cele din urm duc la slbirea strngerii.
Aciunea forelor tangeniale este facilitat de ctre fore radiale care
anihileaz frecarea. ocurile transversale, ca i deformitiile neregularitilor de
pe suprafaa filetului, favorizeaz autodesfacerea. In timpul exploatrii,
deformitiile neregularitilor, care lainceput au fost elastice, pot devenii
deformaii plastice, acestea ducnd nemijlocitla o slbire a forei axiale de
strngerei deci la o mrire a pericolului de autodesfacere

15

ASAMBLRI FILETATE SPECIALE

O categorie aparte de asamblri filetate sunt cele realizate in vederea

asamblrii pieselor de grosime mic, ca, de exemplu, cele confecionate din tabl.
Intruct este greu s se execute un filet in una din piesele montate, din cauza
grosimii mici a materialului, se prefer pentru producia de serie.

16

4.NORME DE TEHNICA SEECURITII MUNCII

LA LUCRRI DE ASAMBLARE

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca

accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri,
sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a
incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor
mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile
incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori
de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,
masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
17

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe

maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat
apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar
dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;
-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de
polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

18

5.BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante

masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

si

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si

repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002
3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si
mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002
4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ,
Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990
5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU,
Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

Camelia,

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia

lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

19

CEPISCA,
meseriei-