eacmabeniel REPUBLICIIT POPULARE aektes NATIONAL DE ANTICHITAT! y) MAdy pntrnd 2 4) feu STUDI SI CERCETARI “> DE ISTORIE VECHE 1-2 ANUL VI TANUAHIE—IUNIE 1965 Sottumas aCanamtes a “PAC A peat A REPUBLICII POPULARE ROMINE MUZEUL NATIONAL DE ANTICHITATL : % ISTORIE VEC Tomul VI, nr. 1-2 Tanuarie—iunie 1955 SUMAR - es Pag. + * 4 Pentru dezyoltarea contin a cercetirilor stiinfifice in domeniul istoriei vechi a patriei noastre .. io STUDII $I REFERATE BUGEN COMSA, Stadiul cercetarilor despre viata oamenilor din faza Bolintineanu a culturii Boian 43 C. DAICOVICIU, Noi contributii la problema statului dac. i | 47 | D. M. PIPPIDI, O inscriptie agonal din Histria.... 64 J. I. RUSSU, Un litigiu de hotarnicie din Scythia Minor. 75 1p. TUDOR, Consideratii asupra unor cercetari arheologic ¥ gh | transalutanus ... 87 | 1. BARNEA, Mestesuguri 99 | DISCUTH j C. DAICOVICIU, In legaituri cu « obstea» la geto-daci 123 \ RAPOARTE DE SAPATU RI Santierul arheologic Cerna-Olt .. 429 $antierul arheologic Cernavod: 5h | Santierul arheologic Truses 165 | Santierul arheologic Gradisti Blidarul. a | Sapiturile arheologice de Ja Miltiesti.... co ae \ INFORMATII GH. STEFAN, Note despre activitatea arheologic’ in Republica Populart Bulgaria rate ie N. TAHARI A eri arheologice executate de colectivul Muzeului de ey ant ti din , in anul 1953, in cuprinsul Moldovei “ | GH. RADULESCU gi M. IONESCU, Noi puncte arheologice pe harta raio- } nului Giurgiu fy TRIMIA E. DIM 303 cute, di i if ‘ 3 GUI. POPILIAN, C pratajic la’ Godeni, reg. Craiova ~ 309; N. ANGHELESC i descoperiri ar! neologice in raioanele Clara! ont p ae Fr. : p> OMINE EDITURA ACADEMIEL REPUBLICII pPOPULARE RSANTIERUL ARHEOLOGIC GRADISTEA MUNCELULUI — BLIDARUL REZULTATUL SAPATURILOR DIN CAMPANIA ANULUI 1954. Doua au fost obiectivele principale urmirite de colectivul de sapaturi de Ja agezarile dacice in Muntii Orastiei, in cursul verii anului 1954. Primul obiectiv a fost acela al exploatarii sistematice a unui numar cit mai mare posibil de terase de pe Dealul Grddistii si de pe culmile invecinate (Fefele Albe, de pilda), iar al doilea — continuarea dezvelirii complete a cetitii de pe Blidarul. : Prezentém mai jos o scurti dare de seam asupra rezultatelor mai insemnate obtinute prin aceste cercetari. 1. TERASA CU LOCUINJA ROTUNDA DE PE DEALUL GRADISTII Printre punctele de o deosebit&’ importanta arheologicé pentru istoria dacilor pot fi considerate si numeroasele terase de pe culmea si coastele Dealului Grddistii'. Cele mai multe dintre ele, daca nu chiar toate, au fost locuite sau, cel putin, intrebuintate intr-un chip oarecare. _ Inca din anii trecuti s-a stabilit existenja urmelor de locuire pe terasele din jurul Cisternei?. Dup& curatirea terenului de arbori si balarii, imediat la vest de Cistern’, lingi drumul actual care duce la Cetate, s-a identi existenta unui platou cu gsase terase de dimensiuni mici, toate aproape la acelasi nivel (fig. 1). Sondagiile efectuate pe aceste terase au aratat, on urmelor de locuire pe fiecare dintre ele. S-a procedat la cercetarea sistematic a terasei nr. II, care a fost reperaté inci de anul trecut. joiner Rezultatele au intrecut agteptarile noastre. Ne asteptam lao oon modest — dat fiind dimensiunile mici ale terasei — in realitate, insi, am descoperit o clidire neobignuita din toate punctele de vedere. _ and Terasa cercetaté este orientat& aproape exact pe tape eee Spre E gi V se margineste cu terasa I gi IV despartita fiind de ee i ne ugoar’ denivelare. Spre N, terasa se termina printr-o panta aes bon Maced care urcd la terasa superioara, iar spre S printr-o panta abrup os. intr-o alt4 teras’, pe unde se presupune ca ar fi trecut drumul antic. 1 C. Daicoviciu, in ¢S.C.LV.», ILI, 1952, p. 303. : : ‘ i * Veri Taportul ‘preliminar pg anul 1954, ¢S.C.1,V, », HIT, 1952, p- 803, fig. 26a. natural foat mene ja dealului a fost agezat ts atea . jrea ei, Profilul feu re par ance: a a a al - st fie ingitt ou et fi'g latime de 18m. uch ee de si a fost cercetata i dozvelit aren orn _ qintreage iirare fagi si buturugi de dimens “aoa (vent ph) . gisese in picioare fagt 8 bi de un singur nivel de locuire, care se © Stratigrafie bien! ‘osime variazi intre 0,10 gi 0,20 m. i vegetal, sub pimintul citi de tut ars din peretit locuintei, resturile de cultura, mai ales ti 7 Platoul cu cele gase lerase de la. V de Ciclernd. { | Scara MB SSpatura 1959 i og aoa oa | . L Fig. 1. — distea Muncelului. Platoul cu cele sase terase de pe Dealul Gridistii. pind la suprafatd. Sub stratul de pamint vegetal, de culoare ner oat 1 pamint galben-rogcat in care se gasese cele mai multe urme : ia de despirtire dintre aceste dou straturi este in general a nivelului antic, marcata in sdpitura prin fragmente, bueati de lipitur in {ut ars si mult cdrbune de lemn, Sub stratul de pimint galben-rogcat, apare U! Strat format de stincy nativa. 1 Nicdieri nu s-au constatat urmele unor ravigiri ulterioare in afara celor faeute de ridacinile copacilor. i _ Sépaturile au scos la iveala, aproximatiy in centrul terasei, 0 construshe® neintilnita pind acum Forma ei, virtual, este rotunda, cu diametrul de 18 (pl. I si fig. 3 $i 4). Fiind insa construitaé din birne de Jemn, ea n-a put tea poe unui cilindru, ci a unui poligon cu 20 de laturi. Fiecare dit aceste latur i are o lungime de J B il ca olidi: i avut gi un €at superior. ig de 2 m. F probabil ca clidirea s& fi “ Pe coloana tui Traian se cy © cladiri lexi C. Ci j i pliets des Trajanssiiule, Berlin’ 1896 ne reer at rotunde. Vezi C. Cichorius, Die Reli XLII, seena 150-154 gi altele.Planga I. — Gridistea Muncolutui, Clidirea rotund’ de Pe Terasa 1], Planul cladirii. =a be : ’ a ek ee SANTISRUL ANHEOLOOT GRIDIGT#A Peretii au fost faeuti din birne groase de lomn, agezate una peste alta, aga cum se construiese gi astizi locuintele in regiunile de munte. Unirea bir- nelor se face prin imbinare in lemn fari ajutorul scoabelor de fier, Birnele au fost agezate pe o temelie formata din blocuri mici de gresie calcaroasi, care stind intr-un mediu umed s-au erodat, raminind astiizi doar fragmente mici. Pe intreg perimetrul clidirii s-au putut urmiiri aceste blocuri. In afara de blocu- rile de gresie calcaroasa, la temelia agezata pe un strat de pamint galben-roscat bine batut, s-au mai intrebuintat si citeva pietre de stinca locala, frag- mentul unei c&iramizi de forma paralelipipedicd inca din antichitate, precum gsi citeva bucati de bazalt. Bazaltul a fost reintrebuintat. Probabil c& a facut parte dintr-o alta clidire sau dintr-un obiect, pen- trucd este fatuit neregulat si se vede clar ca e numai un fragment. Peretii de lemn, astfel construiti, gau fost lipiti si in interior si in exterior cu lut dalben si apoi fatuiti. Se vad mai multe straturi e fatuialé. Un astfel de perete a fost prins pe latura de N—V a cladirii pe o lungime de 7 m. Inalti- Mea peretelui pastrat este de 0,10 m, iar grosimea luj de 0,40 m (fig. 5). Clidirea a fost acoperita cu gindrilé. Nicdieri nu s-au constatat urme de tigle. Lemnul intrebuintat la acoperis si sindrila, prabugite in urma incendiului care a pus capat acestei locuinte, au dat nagtere unui strat de cirbune care se intinde aproape compact pe intreaga suprafata a clidirii. In unele locuri, stratul de arsuri ajunge pind la 0,10—0,12 m gro- sime. Peste tot s-au constatat fragmente de grinzi mari de lemn carbonizat. Numarul lor cregte cu cit ne apropiem mai mult de centrul cladirii. Vatra casei este formata dintr-o lipitura com- pacté de lut cu multé pleava, de culoare rogiatica (datorité incendiului), aplicata pe pamint galben patut. In unele locuri, mai cu seama in centrul clidirii, aceasta lipitura este de culoare neagra. Probabil acolo au eazut grinzi aprinse din acoperis. In afara peretilor, de jur imprejurul cladirii, pe o largime de 1,5 m se gaseste o alta vatri cu lipitura deosebitd de cea din interior. Vatra exterioara este mult mai subtire, mai putin compacta, fara urme de pleava (fig. 6) iar, lipitura ei este inrogita gi in unele locuri innegrita din cauza incendiului. Avem de-a face cu vatra pridvorului casei, aparat de streagina. Dnp4 toate probabilitatile, clidirea a avut dowd intrari: una pe latura de sud gi una pe Jatura de ae a nt galben-rogeat cu fraginenie ce} de paint vegelal Sq) Smal de pauni eae sainice gi urne de cirhsine Waza Sixa de st de EB a Terasei nr. II. Fig. 2. — Gradistea Muncelului. Profilul latureiFig. 5. — Gridiptea Muncelull, Terasa nr. 1 eu elidirea rotund. O parte in peret Oradea Manes, Toray oe Fig. 6. — Gridigtea Muncelului, Clidirea de pe Terasa nr. 1, Vatra din jurul clidivi, ‘Adirea rotund’, Detalii,2 SANTIBAUL ARTROLOGIC GRADISTEA MONCELULUL-REsDARUL vest. Intrarea de pe latura de sud este. mareata printr- un fel de ornament. Cirdmida (fi n - Ci la (fig. 7) are o forma pat, 4 ge ra O60 te “— ee de 0,05 m. Pe fata exterisord as ue sd inblarii pe oa. Celolalie odrkoaisi, cans an. alaitait pragal of lock sean din Toc. $i tmprdgtiate. Unelo an alunocat. pe panta cheacus te a mieate te resupune c4 ar fi trecut drumul antic are ni se pare foarte probabil, deoarece locuinta are pee Mpeg erit si o balama de usa, din’ fier Fig. 9. — Gradigtea Muncelului, Clidirea de pe ‘Terasa nr. 11. Detaliul inscrippiei DECEBALVS de pe vasul cu precedent. Intrarea de pe latura de vest a fost probabil o intrare secundara fiind mareati printr-un prag facut din doud blocuri de gresie calearoasi. In interiorul clidirii, care pare si fi avat numai o singuré incipere, neconstatindu-se niei un perete despartitor s-au descoperit doua vetre de foc. In afara cladirii rotunde, pe aceasta terasi, av mai existat ine’ dowk clidiri_anexe : dependinta 1, agezati la 4 m_ de locuinta, pe latura de nord, si dependinta 2, agezatd la 6 m, pe latura de vest. Dependinfele au fost. construite din lemn. Aproximatiy in centrul clidirii, raspindite pe o portiune mare, sau descoperit fragmentele unul vas de lut, de culoare rosiatici, cu buza mult Ingrosatd. Vasul are forma unei pilnii ‘mari (indltimea 0,70 m, diametrul gurii 1,25 m, grosimea buzei 0,05 m, iar a peretilor intre 0,015 gi 0,03 m), Sub buzi, au fost aplicate patru gtampile in relief, perfect legibile, agezate simetric la distan}a de 0,45 m una de alta (fig. 8). Stampilele sint0 CHE 11 st CERCETARI DE ISTORIE VE 8 se citogte in caractere lating (rigs i deosebite. Pe prima PER SCORILO. Vasu} tuite din dowd pa iar pe ¢ nate) numele, DECEM stampile sau pistrat numai doud intregi, jap mntreg, din cele patra nCEBALVS (fig. 9). Lipseste portiunea din a treia numai prima a de a patra pereche de stampile, trebui si trebuit in mod normel Referitor Ja cerami studiul ei aminuntit, © forme evoluate tirzii, Ine te akituri de ct ‘im, chiar inainte de a fi intrepring aproape toatit este de facturd autohtond dacied ou cu o tehnicd superioari care poate sta ori end sei sau romana contemporant, eu ci Fig. 10, — Gradistea Muncelului. Clidirea de pe Terasa nf. 11. Moned& de bronz, Intre obiectele de fier montioniim unelte de i i de i el productie ca: pile, dalti pentru” seobit in lemn, dowd topoare, dornuri pentru gaurit a c cnstal Toe seceri si doud obiecte mari ined nedeterminate. * Obiectele x sint rey i ie . ctele de bronz sint reprezentate printr-un clopotel, doua verigi gi 0 —— _ Or 1a lost descoperitd in interiorul clidirii sub stratul {01—102' on. “ase. Este un sester{ al imparatului Traian emis im emul CONCLUZI Tobie 8° coral : de constructie, precum gi i 3 sn rea ee Sentral desopeiy oo ara = Pe ferasa II ne indrep nuit din lemn. Firese se nota wae Cd Eee Dune Intrebarea la ce a putut fi folositil © @l@el ridecind died. %,Cufei construire a necesitat malty i - ceramions 24 Rumarul mare al obiectolor de lta, munci. gi Indemineaay x gon uz casnic gi dupa abun Proprietarul ei trebuie 8h fr fon, oem ,2e-# face cu o looting Im Mia : a é SANTTERUL ANMEOLOGIG GRADISTRA MUNCELULULBLIDARUL Moneda descoperita ne indic& 0 dati ape ‘ clidirea a fost construiti cutee wal oie my _ moneda. Avind in vedere formele ceramiee care fae porte dha vlteat de dezvoltaro a culturii materiale dacice si durabjlitates in lung a unei construcfii de lemn, putem afirma vi data cousteaing of ae este prea indepirtata de data indicat de moneda. Pentru ca moneda af ajenee in Dacia a trebuit si treaci un oarecare timp de la emiterea ch, Acast luone oe confirmé existen{a clddirii la sfirsitul primului rizboi dacie. Intensele urme de arsuri ne arata ci locuinta si cele dows dependinje ale ei au fost distruse de un ineendiu violent. Acest ineendiu n-a putut fh provocat det cotropitorii romani, care au vrut si « stear; uprafata pimintului» tot ce era dacic. sean aes Clidirea rotunda si dependintele ci au fost distruse tn timpul celui de al doilea rézbot dacic (105106). Dupi acest deastru, terasa a H-a.n-a mai fst locuita. O menfiune deosebita trebuie acordati stampilelor de pe vasul e¢! mare. Ca formé, vasul aduce aminte de cupele de metal (do argint) din tezaurele dacice. El a servit, credem, mai curind ca vas de libatii sau cova asemindtor in practicile religioase decit ca simplu recipient de lichide. Nu era infipt im pamint, ci fixat intr-un suport de lemn (eventual de metal?). Cele dows stampile, care se repetau, dup cum am vizut, de pateu ori pe peretii vasului, la distante egale, pot da mastere la diferite interpretari. Coa mai « simpli » ur fi aceca ci stampilele indic& pe mesterul (sau pe megterii) olar(i), ori pe proprictarul (proprietarii) vasului, in limba latind. E adeviirat ci in favoarea acestei interpretari pledeazt caracteral latin al literelor, eu for- ale lor ep trimit In jurul anului 100 en. Cele doud stampile ar Insemng la ima vedere, « Decebalus prin Seoril : e Piisind lao parte faptal of prepozifia per cere acuzativul (de 0 abreviagie a lui Scorilonem ne indoim cd ar putea fi vorba), nu gisim nici sensu, nict analogia unci asemenea inscripfi pe vase: « Degehalus per Score», Olaral (sau proprietarul) porn e — _ vas prin (ori pentru?) ( i acesta, sau proprietarul al doilea?). : ‘ ; Peete camul cind attt Decebal cit si Scorilo ar fi mesteri, ar ft ae amindoi mesterii si poarte numele istorice ale unor e&petenit dacice, cute din alte isvoite, ae es - sive ula © asemenea interpretare, in care cuvinti er si ay in ac it . Sai fie a ‘Scorilo numele Inger agent Shr Dosa yume regelui dac care a dispus executarea vasului? Si in en greseala gramaticali $1 de lipsa unei analogii eonvingilore, ertensul dos pentru» ae pare pb abit ian cu meputink In fala acestor grout de a da un ens. coer ipjiei eu ejutorul Timbii Tatin’, ne-am gindit la posibilitatea talmécirii inscrip| dacice. cd - lingvistied a chestiuniit, Para a intra acum in - ee noi eredem ein DECEBAL Vs PER SCORIL sli oe o indicate rietarului vé eu i! : Decebalus =. ae Lee ie tibe, traco-decd, atestat in onomasticn track tn fat Rte nds, in-compuse eu Ziper, Eptaper, Reciper, Seiiper ee, ° ,, Luera pe care-l vom incerea alta data.ncwrKnt DE ISTONIR VBCHE a redem noi, indicafia prefioast in limba daey armare, ¢ ) iw al tui Seorilo. 7 P Decode rum duz cu numele Scorylo aparo la. Frantiaie 73, pomerie un Coryllus, rex Gothon 2 Oe ata plodici sevoaso pentru a vedon tf aiaah Scorylo ae roeagi’persoank ou Setrilo da gamma nostra : teNjmite filiatia indicata prin cole dou stampile : wosobitd po care o comporta atit stampilele in sine, eff a in limba dacd, scrisi cu litero latino, precum i informalig furnizeaz’ mu poate fi indeajuns de accentuata. Avest hier Hm mm, mai po larg, asupra introgii probleme, cu alta ooazie, 2. TERASA CU STINA mea Dealului Gridistii, inca de mult vreme, astizi ined vizibil pe alocurea, sub u recunoseut urmele orma unei adineiturt . Din aceastit arterk $6 dintre care unele, pe miei porfiuni, mai coborind sau ureind Ja unele fterase cu evie mui drum drept, sau serpuind in spre celatea de pic desprind alte drumuri_ secundare uunoseute destul de bir me de loeuire Inainte de a ajunge la punctul numit ¢La Tu» (cisterna), di ana drum principal se desprinde un altul, ce coboara in directie vestiea, treeind: pea marginea unor terase si ajungind deasupra unei terase mal mi i, unde, 14 cu anotimpul de toamna, localnicii de la Gradigte ori de la Luneani,, ad locul prielnic in ultimii ani, isi instalau temporar o stin&d de oi, Dim aceas \, in mod conventional, terasa va fi numiti de acum inainte ind». In urma acestei folosini, pamintul prinsese o coaja meageal, cll cane (ost schimbat cu nimic. Luerarile-de la aitneam au 1 pasa, wt deett tn colful, estic unde suit: aflat upmnale unei gropi ad paimint wy § care ulterior a fost astupati eu pimint de eculoare nt unchiuri de copaci® (fig, 41). stil terasi are forma unui triunghi cu laturile de 32 x 18 x 87 imp rma in colt etic un tnnghi drept seit toeedin Siparea in adincime p ( suprafala in forma de trapex drept= eke indaté sub pimintul vegetal de culoare 1, apare un pate °* §i.8 gunoatelor de la stad lace a idodnt are, Raat T0scat, provenit din sarimassa pulverizares, a pe la adincimes geese cu “lt:ne adincim devine din satel culoare rogie ori aa ro ‘ci evidente amprente de pleavle tal iar ceva ma 22 aincimea de 0410-08 a Hae eramice tn canttayy na 2, rintre beste. de Tei nice In cantitaiti tot ni F criloll (sadncimes de dg 8 a8 In magn eae ™ m, chiar deasupra lipiturii de lub ame tur’ de 0m si apai ub stratul vege ente cera =, Cercetisi athe it monumentelor i ogice In my istorice », sen Hunedoarei, Chuj, 1952, 9. 191 * pentra “Transilvania, I 4990== He prot. ¢ este, apn Daicovicia ty ae ' Ortgtiel. “Rd. Acad. RPE S| primele bucéiti miarunte 7 Clee chia te, 19 pial -— Fig. 11. — Gridistea Muncelului, Vederea Terasei cu sting (dupi dese = velirealocui nfei), nt, Muncelului, Locuinja de pe Terasa cu s Fig. 12. — Gradigtea eulu LoeCpPANI DE ISTORIE VECHR srupn st CBROBTAN 18 stined, fiir urme de cioplire. Lipitury, ‘moa maxim’), su care Unmet 10 m (pavimentul locuingel se urme de arsurd pe suprise tntilnim primele ducati de pietre rae jange in adioime pina la 0 ne uncle porfiuni, eu numer aavosehi cdrbune de Toma). Sub acest nivel, aparo un strat a pl ibui, a cdrui linie superioard’ marcheazi niv inainte de construis fae e ereit ne adincim in acest strat, pllmintul primegte tot mai ins ao See find amestecat cu bucifi destined local, eu puis velarea artificialit gi ; 4 ime de citbune de Jemn, adincimea de 1 m datoritt activitatii animalelor subterang, Numeroasele pietre de stincii rispindite pe intreaga suprafatit @ terasei, Ja nivelul Iutului ars ori sub aceasta lipiturd, tsi gisese explicatia prin folosirea lor ca material de constructie, formind temelia locuintei ce s-a ridicat tm loc. Pietrel -au deplasat din pozitia initial’, se gisese gi acum ate ou Tatul, tare erapate si inrosite, fapt ce fsi_ are explicatia numat intr-un puternic ineendiu. In momental descoperirii, majoritatea acestor pliieh de piatra de stinca au fost mult deplasate, alunecind spre panta de V a tenasel, ” 1a colturi, drept temelie, s-au folosit blocuricioplite de calear conchilig, dif cele ce se foloscau si 1a constructia zidurilor cetitilor daciee din Ordstic. Pe linia de mijloc a locuintei, despartind-o in dowd incliperiy aflal alte trei blocuri, unul Ja mijloe si dows pe margini pe linia perefil exterior. Dar Si ail, unele din aceste blocuri n-au mai fost gisite in pund epee rte ie 4 pimintului cu ocazia coi in ia altura aap eee St adincit molt sub nivelul plieion d r= inten a fd Tre aa Tae msi multe buedti; de aici dificultatea de umd tn eee linia de temelie @ locuintei. Pe uncle locust ment. '2 momentul déave a bine de fag, pretieuta tee ey get? 82 ai, plstra destnl de Spee A Jn cirbune, dar nici aceasti linie nu fa putut deduce ens fe Sgr ceupata de aceasta loouin Pe Pportiune: 1S ae cam vatra casei, piistrata mai alk -Suprafaty Ciné Unni paint Iutos,, bitmt, ae de nedeplasaie dd pa teste ttehis do elteva hued de piel arf da nilile de lut ars eu urme de plone toed, ocupan in. ansamb tonetstaty tle, au fost ridicatt peropinie ye oveuese ek Pe tun sche auieianat4. Din buctfile ipiturts kere i segtor srosime n-a putut fi Tape nl an ome, ln ode leu fle ne gtalbimea, miiear aproxinn iad deal Mae lor de tigle de Feat de a Fo hi ala, fear ft di \ 8 si tna de en ne eet a8 locuint a fost B lucrate din sete as ‘ub, in care se invirt lau de 21 geimtue de lemin do fag 0 b ad a > rile onal prediek Tot nich a wisit i vetre eg imterionit Toei, ® foc, de formi mai ¢ ajuns pind la Ps a fragme d, lucrat de 8, u Fr SANTIBRUL ARMBOLOGIC GRADIFTRA MUNCELULL-BLIDADUL piitrati decit rotund& (coa 4 m hivelulut loouinje pki oe ete ‘oe ee marginea putin ridicati deasupra erustei (fig. 12). ‘Deyi' ping get sipilurd nu 9 reiesit forma unui plan mai precis, din pricing sa ee huului, totugi, se poate afirma eX pe acest loc a Cxstal ncn orl tener orientaren axului longitudinal po direotia NS, pereti extern, (ant {ichizind un spatiu do forma dreptunghiulard, avind dimonsinale dee {1 m x 5 m, cu un perete median despirtind locuinja in dout, inempont Arcura aflat in afara acestui spat, preci i fragmentele ‘eramion hae ceva mai spre E, ar indica eventual exi: i Npita do perstelo etic al avestel Toeuin, ant se ieee Dae totdeauna gi pe aceasta terasi inventarul cel mai bogat e en de mumornsle Raden genarl mal Dogue repre si In preajma et imediati. Sau gasit in total 1774 fragmente ceramice mart fi mici Provenind de la vase lucrate cu mina ori cu roata. Fragmentele vaselor Inerate cu mina sint putine la numir, aproximativ 35 % din totalul cclor aflate. Printre vasele lucrate cu roata s-au gisit citeva purtind urme de pictura, Metalul, intilnit la tot pasul la siparea acestei terase, reprezentat prin numeroase bucati de fier, unele oxidate in asa masuri i atit de irlate, incit nu ne putem da bine seama ce folosire si le atribuin. Dintre obiectele ce pot fi cu ugurinté recunoscute, cele mai numeroase fac parte din materialul de constructie care a servit la incheierea logiturilor de lemn. Printre acestea menfionim numeroasele cuie (mari gi mici), piroane, bued{i de scoabe, {ifini, plici de la clanja ugii ete. S-au gasit utine unelte de fier si anume 0 secure plata de tip vechi cu inménugarea ca la celturile de bronz, un eutitay en Jama curbata spre interior (cosor) si cu miner scurt si fragmentul unur miner Jung de la un obiect (poate de la 0 oglindé). Un alt obiect, dintr-un metal diferit, de culoarea bronzului, dé culoare inchis& in exterior gi albicios in interior, reprezinté 0 oglinda in form’ 1a Unei placi subtiri, rotunde, cu giuri pe margini, ruptd in mai multe buedti. ; Locuinta de pe terasa eu stini a luat sfirsit in urma jafului din partea cotropitorului roman, clidirea ciizind prada unui puternic incendia, eae fia cu celelalte terase se fiieea prin anumite drumuri — ori curind «striz ‘ipate in coasta dealului, care au fost observate gi in pi terasei cu stin’i. Urcugul ori coborigul de pe terase la aceste ¢ striizi» se printr-un fel de trepte de piatri si lemn, cum s-a constatat Sed sudie al terasei cu stini. Toate aceste grupuri de edificii de pe terasele Gridigtii, care privite in intregul lor complex aveau un aspect deosebit, estetic, prin monumentalitatea lor, au format de buni seami, in _ etapa de dezvoltare a «statului sclavagist » dacio, cartierul civil gi megtegu- gireso al cunoscutului « polis » — Sarmizegetusa regia. S . TERASA CU ATELIERUL PENTRU PRELUCRAREA FIERULUL : SIA BRONZULUL Coborind de pe « platoul cu cele saso teraso» din apropiorea « cisternei ppanta co alunood ufor Valea Godeanului, intilaim o larg terasi d 4 aproximativ dreptunghiulard, cu laturile do eca 41 x 22 m'. Terasa a 4 Be schila de In fig. 20 din + SGiLV. », TL, 1952, p, $03, acast tera 0 Ja ¥ de linia pirdiagului ce cunge din cistern’, cu semnul unui’ eere plin,11 Sr CERCRTARE DE ISTORIE VECHE 4 artificial, nivelindu-se terenul prin taierea stineii, iar fst rngit prin depunerea pamintului Be la capiitul we > . - rnintelui spre coasta, suprafaa coboard tain qm WYN EY Ly bE a od Pag lerusei, Lavore de: reece ti inn, Sf ahdeiieag se MA atea de N a te terasei 4 ay a | {cu rip abrupta, prin care curge firul de apa forn a ee i lly, retuale ale «eisternei » gi care o desparte de terasele din p t Wii, in iti de piatra. Poalele laturii de S sint atinse de o ramifieat Legenda 2 : — . VK) df antic », care, pe marginea unei muchii inguste, trece prin ap x Zgura de cupru 1 : hee, Yn GF Sub latura vesticd, pe o lind, regisim continua $ Zgurd de fier . AM Mlbeae A s P 8 mtinu athens 1 Se nivechi. Drumul principal «antic » ce ur AObiecle de bronx ' = fier = 6 Greuzet © TCuie oPiaha , e Chirpic = = * Carbune & Se wSticla S ‘ @Stilp NSS Minera de & sy er Ss NSS Cuptor SNS N \ y < & & SS \ Le SS5 7 SS Z NSS a ic! e . = t Se Hes fy a. \S se ! Se. od W —— Ae y SS se NSS = i Ses ; Muncelului. ‘Terasa en. atelierul S ! 1 <= mului $1 a Gierului. -Vedoreaatclicrului duph tes = ! SSS atelicrului dupa dezveline, i ixSs Potitia tereaci, in apro : ; NSS aut de tnteles 2a ytPtoPierea drumului antic, forma fs } SS importante de nase titt-un Bunt deosebit, cape treat sai SSS ds Niall din epoca daciea (fig: 43)? 7? eo ke Sse X Ss \W A wns Urmele unor ad : or adevarate locuinte nus Se toe locuinte nu se vad asta P | in paianta, af Fesanaee Beau exista git in Palani sae cbiemite pe torasele Deatulat Gua me de pleava aflat in citeva pume ‘at: chirpie) fac pentry ace impresia c& s-ar da ntru topirea, obtine ‘Sar datora mai curind per “Hy Uti; Whe Mh SS i st ‘tit ‘ z ee al is p ue , metals dophaaat® intro anumita lini MD \ WS vt ne a Pi or locul Jo i din birne si scinduri lor dm Diue i scinduni * este intiiritét Bésite de cele mai multe ori im @ unor bar Planga II, ~ Gridistea Muncelului, Terasa cu. atelierul pentru si @ bronzilui. Planul atelierului.scoabelor, & cram) ae Odata cu Loe ae c i a disparut pentru Tee ania din cele mai dificile. aun care 0 urmeazi unele We entarea acesti de constructie la bi uedti de or constr In diferite Tineke on ra co par ane indicate prin pete di je PS cuprinsul ‘tae. puciti de pietre raat} ® cuprinsol erase an (planga 11, 14, 15 si 16). Desi acum ut ars gi stropi (b angus acto opt « Jor nu o putem nici altt de alate (boabe ni materialului | eee lor 2 ae el _mcar bani ¢, tt teksto) do ye prin oan m deduce » din cele ‘onstruirii gi veri fi cind aveau FRINE oe! arepuingeinh i ele are indian: fenetion cuptoarelor se ridica , forma lor par. rit), ind era © forma april ni le ceecupre va u pe o bazi d re sii fi fost mM CU perefii di ximativ OTe elului anti apietes peered, 1, Darel sublire, bine ffui antic. Pe s We etibce, Anata ge 1 te ey : pamint Suna hee aegis ee ou eo OE se gine ot atit de subtire Pe acest strat otis a agternut sun ati de cupru, stropi (b a istestharttite dens stins, verte Halt undonloe i si obtinerii ne de cupru, ori rt St ee Raia ns urna! Glen gisese buciti aa ~~ munereu. In napa ua re ene si, ji nu prea mari muri, in preaj a noe i, asp i de agura de fier, preeum si cuptoarelor d Materialul aparaiten de ai ca funinginea. precum gi o pulbere ne obiect : urm: di, i s-au 9 3 nea gata Paci. ae Biase essere: 1 i cupru $i inhi i a gure de cupru, ce prelucrare. St 5 pru, . a gourl), aa aa de aa virsat pe jos in forme aaartar eae apoi yronz de asemenea ¢ he de bronz cu defect in tur rife nera.de Ate ae naba in patru vile ce turnare, plici de ae By ay ae ie plac groan at fi, apliei gi plici de bron. S SE ee uprului route ee metal alb (probabil cain), ee eal sipata, mai free obfinerea bro ului. Fier brut s-a ‘sit P ee ee ene HE ae ine buciitile de plici de fier indent prem 2 ate r Suey , prec Nunicel n cone cantitati inspre centrul terasei. ues. » destul de sedzut fata de materialul brut de metal, neltelelatieena ate i in numar mai mare sint dornurile de fier de diferite marimt §t 14 de fier de forma unui piron. gros ees ni apo die 0 ore cole ae Ne SSE gi mai pufine la numir (vre0 10-15 bucii) in raport ot cial utinele agmente ceramice dintr-o pasti rosie de bund es artinut unel stréichini. Resturile marunte de vase din pasta urme de fier topit (or a ati, trebuie 60} erate mal Le it o bucata de zgurd de s minereul pentru jut ars Citev terasi dov pra aliment® cu a Trebuie § centrul ter "so poate spune ferca metalurgie pe cisterna de deast i u 4 descoper i ta dact in lurg va bucati de mineren de fie din be ‘ t nye sc b Igug zgura de fier. Ga ine epoca asta terasa aduce ul aport in cuno?e F st1 pe ISTORIE VECHE lao distan{a de 3,30 m una de alta. Aici nivelul a gm P iprafata neted’ de pamint intarit gi bine bittal & Mi indiea spatiul cuprins fie do o depending de tm Aceas Ndvor, lateral (In sensul « timnaturilor » actuale,” bignaia dv Sa asl land (podmol). Intre vatra de cash ste reg tel drops de aillpi a-au giait foapta gil ceramice in num nb cantitifi Insemaate do boabe do grit, Saas rispindit peste r - t mai bine limitat ~ eiteva bucdji conglomerate de Hoabe e ; pe aceasta terasi o formeaz& fragmentele aul or Incrate cu roata. Calitatea vaselor aflate este - aaa irile de pe alte terase, ceramica de aici pres i t ume find caracterizata prin culori mai vil . ntr-un luciu deosebit, printr-o pasta obfinuté dintr-o argila, de mai b si printr-o ardere fird cusur ’ ) ‘e metal cele mai numeroase sint cuiele, unele Iungi de r grupate intr-un loc in afara incintei locuinyei, pe @ , de aproximativ 2 x2 m, printre numeroase boabe de griu eam dica in acest punct un mic hambar (0 lada) pentru reale Pe ‘intel s-au gasit apoi citeva obiecte de fier — pe deo structie (cule, piroane, o tint de fier, o titind, © scoaba, vUaltita. ee Sta un numar redus de unelte (tiendcop, miner dé Itita, _vergea). sim erialul aflat se atest, fi de lemn si lut, al ca le si gusturi 4 in acest loc existenta unei cladiri rei proprietar, cu largi posibilitati era detindtorul unui luxos mobilier, al unei Woaole stat Mester priceput si cu un real talent artistic de ronal 1 ‘owstatd cu aceasté ocazie o& terasdle anne olerd ceramica Dealuei can deosebi ceramica pictata —sint, tocoreks 2 Deshilui Gr de sus, de pe z tii, $i c& locuintele de aici formeaza de fapt cartierul aristocratic al Sarmizegetusti >. TERASA CU TURNUL DE VEGHE Una din problemele nelamu; at weap tits is pele ‘nt nelimurite care stau ined tn fata Ini dacilor este ¢ rintre preoe aceasti problemi, dar rezultet, de la premisa ch dacii se imuorn terasele de pe Dealul (; trei tumuli. §; reetatorilor ce se nitirelor gi a ritului 'panii a fost g1 ineer= cle au fost iarisi negative: a in tumuli, in uen a ales a te a consti mintare la da Unoasterea ¢ parile acestei ¢ tii s atat insd © y erau ingiragi unul este un ea 0 locuing aflé la sud de area care duce la Cetate si la est de waeatd ta 19542, Primul tumul este situat pe marginea pra Ghimului de busieni, Forma luf ects ‘ar indltimea faté de niyelul of ignuit al terasei eg 03, fig, 26. Terasa afld aproximativ pe locul literei fe ie ee ; El > Bla Cj i x oO ea.‘sreni $1 CERCETAN DE ISTORTE VEEHE Dept ce 2 curitit terenul, po partes superioart a tumulului sa ‘© suprafaja de 10m’, Imediat sub stratul vegetal, compus din pimint, widure gi radcini, s-au gsit primele blocuri de piatra di fasonate, precumn si fragmente rizlete din dow’ chiupuri rogi aapar intre 0,10 si 0,20 m, Dezvelindu-ve intreaga suprafat s-a constatat cit blo~ scanle sint ingiruite In trei rinduri de cite trei gi formeazi un pitrat cu latun de 4,60 m, De asemenea s-a observat e& pe fiecare lature, aproximativ la mi locul ei, mai exista cite un bloc, astfel ed in total s-au gisit 13 blocuri (fig. 17 48). Forma si dimonsiunile blocurilor diferd de la caz la caz. Printre blocu: Tntre 0,20 51 0,40 m s-au gisit rizletite alte fragmente din ceie doud chiup u precum si fragmente din patru vase. Chiupurile si doud din vase sint Iucrate eu fata, celelalte doud vase sint fcute cu mina, iar pe fundul lor a fost sgiriat ite un semn de olar. La aceeasi adincime s-au mai gisit trei cuie de fier, Alte obiecte nu s-au mai aflat, in schimb s-a observat ed in partea de NE a supra fofet terasa a fost amenajatd si lirgiti, Unele blocuri au fost agezate dita pe stinca vie, altele, acolo unde terasa a fost langitd gi nivelats, sint agezat Pe un pimirt de culoare galbeni. Blocurile au folosit foarte probabil ca suporturi pontru. construc ema, care era un turn de veghe. In sprijinul acestei ipotoze vir urmito ghserwatii: o) nu sa gisit nici o vated; mai mult chiar, nu sa gisit. nigh bacati de chirpic; 6) nu s-au gisit urme mai intense de locuire;-¢) mu isit griunte de cereale, arse sav nearse, pentru a putea presupune aici cease tna hembar; d) astfel de turnuri de veghe ajezate po stip! sint feute $i pe Coloana lui Traian. Scheletul t ema, inchusiv acoperigul, dar el nu @ fost at Locul si pozitia strategica este priein de aici se vode spre vest pind la confluenta viii God v Bers at Bink Ja Pial Strimtosului de dincolo de Cotate, Tomas poe desta na pin sho! dace ¥en fat indere gi grosimer Heatea chirpicului (lig. 19), de mari de linia ors (iituraANTIERUL ARHEO LHEOLOGIC GRADLS! BADISTEA MUNCELULULBLIDARUT s 215 lui. Printre chirpic, dar mai ales, sud el. gmente de vase, cuie, sc ' : ase, , aooabe de fier “un Be Pciisate,arentnt 2 , Ure de soins Bake tatoaite arent 1 si blocuri neregulate din stinei local mies cae intregii mase de chirpi ba OU Hee bimme, in ihe eae © s-a constatat cd aici aa urna sadIG ae cu doud inciperi. Locuinja aves Sacra inland Be eeaine red poe avea pe latura de vest un prid ne o ReCaa ee a intei era cam de 41 m iar litimea d ei sat peed le a de 5 m. Camera di a de sud am gi gasit de asemenea numeroase Fig. 19. — Gridistea Muncelului. Terasa cu locuinta I de ling Turnul de ‘veghe (dupa dezvelire). avea 4,5 m lungime gi 5 m l&time, iar camera de nord era de 6 m lungime gid m latime. In interiorul locuintei, cu toate e& s-a lucrat cu atentie deosebitd, nu s-a gasit lipitura podelei. Numai in coljul de NV al camerei de N am gisit o pucatd mai mare de fatuiald, care, insé, fiind mai sus dectt podeaua, putea sa constituie vatra de foc a Jocuintei. Unele din plocurile de stinci local care s-au gasit in interiorul Jocuintei au putut fi folosite ca baze pentru stilpii ce sus- tineau plafonul. : Inventarul obiectelor gisite este destul de sairac. S-au gisit in total frag- mentele a 8 pind la 10 vase, in majoritate fucrate Ja roata dintr-o pasta find bine arsa, de culoare rogie sau cenugle. Semnalam un chiup de culoare rogie cu muchia buzei e ingrogata $1 rasfrinta in exterior, ornamentat pe git cu un briu in relief pe care au fost aplicate cu un instrument doua rinduri de triunghiuri, iar din loc in loc, pe briu sau dedesubtul lui, s-au aplicat stampile gn forma de rozeta. De asemenea, mentionim cd in incdiperea de sud am gasit agc& (afumatoare) dacicd lucrata cu roata, iar aliturea de ea am descoperit a fragmente de ceramicd pictata. In dreptul intrarii de pe latura de est,vpn st exncstint DE ISFORIE VECHE P a ’ onugit in eare se aflau boabe de mei. Je fier. In afar disit un vas ce a lo estic sau gasit 12 euie e, nu sa mai gisit pimic. sub ridiecinile unui copae, 8-8 g i. Tot Unga intrarea de po pereelo etic au de vase, eniele,scoabele Mn Peafirma ci Tocuin{a a avut duit inedperi Rezunind cel ose tiie! au fost construi(i din birne peste care s-au si probabil un Pride fut, iar acoperigul a fost din Jemn (probabil gindr Tioinga a avut pevatra si dowct intrari sigure (celelalte tret perechi de rasan pot proveni de la incdperile de sus ale casei). Inventarul irae ne-ar se Sioa ea locuinfa a fost pirisita sau jefuiti inainte de a fi fost arsi. Pane anc emaddoven: concrete, presuponem ci locuinia a fost distrusi in cursul ‘elui de al doilea razboi daco-roman. 7. TERASA A IV-a DIN INTERIORUL CE ‘API In anul acesta, in afara de cele cinei terase cercetate de pe dealul Gradigtii si pe terasa a TV-a din interiorul Cetajii. Seopul « aduce preciziri in legitur cu constructiile existente sau mai efectuat sond: acestor sondaje era d aceasta terasi. pe fn por{iunea de sud a terasei, Intre « clidirea romani s! gi zidul de incinta, s-a fixal 0 suprafata dreptunghiulard de 20x 40 m. Aceasta portiune repre- zinté de fapt aproape intreaga suprafaté dintre «clidirea romani » gi zidul de ineint& al Cetatii. In eadrul acestui dreptunghi s-au sipat trei ganturi de: verificare si 0 suprafata. Tot pe aceasti terasd s-au mai efectuat sondaje lingi poarta de est, in ». Aici s-au descoperit pujine fragmente eeramice, blocuri de calear edizute din zidul de incint&, precum si o moneda romana din ‘olul II ¢.n, Sondajele efectuate pe terasa a [V-a au aratat ined odata inexi- stenja constructiilor de piatrd, in afara «cladirilor romane» in interiorul incnte ructiile pe aceasta terasi ieute numai din lemn. Nou- atea adusa de jucr ‘rile din anul acesta in aceastd problema este constatarea unele bardci (locuinte) de lemn au avut stilpi fixati in sol, apropierea ¢ vaselor de piatr’ 8. TERASA HIRBAN «Terasa Hishan » este situata deasu o inh ituati deasupra luncii Graidigtii, la vreo 250 m de 1a confiuen{a Pisiului Arsuri (Hirban) eu Apa Gridigti", pe malul drept al see pibyimssival Fetele Albe, in vecinatatea gospodariei lui N-Bogdan, dopa numele pee c, Broprietarul terasci. Localnicii numese piriul gi locul PA numele propristaruis mai vechi, « Hirhan » nant T**4 are forma unui poligon neregulat, cu colturile rotunjite. aaxiini e de 35 m, cea minimé de 17 m, I8fimea marinok de tee ee minima de 5 m, Este o terasd : etrwtse ox i a ss Ai ast najata pentru locuit. In antiehi- In partes de nord artea de nord-est a terasei so ridick, eg ; deasupra circia se a u 8e ridicf, ca un perete, o pant abrupt Pidul Ars (Hinton gti treHs parkea snd-etied ate taconjurath de oe cae pre nord-vest $0 leagi prin mai inulte opus de } Yeti raportul pretimin 1 Naas preliminar pe anul * Veri fig. 26, 5, 950, + S.C.LV.», 1, 1954, p. 106, ‘ntierul Gridigtea Muncelului, tn + S.C.1.V.», 111, 49 p. ang, 28 SANTIERUL ARIEOLO: Stratigrajia (pl. 1). Pe toati suprafata terasei se wasegte un strat subjire de nt vegetal, foarte slab, tre 0,03—0,10 m, de culoare negricioasa, in care sint, infipte ridicinile ierburilor, Sub el, se gisegte un strat de. pamint cafenin rogeat, variind intre 0,15 gi 0,30 m. Avest strat contine pletricele marunte si punct foarte mici de chirpie; rida cinile ierburilor pittrund si in acest strat. Culoarea roseata provine probabil de la. chir picul pulverizat. Urmeaza un strat de pamint brun- gilbui, continind — resturi compacte de chirpie, frag- mente ceramice, resturi de lemn carbonizat gi pietre de stined. Sub acest strat se afl un strat de 0,05—0,15 m de pimint cenusiv ne- gricios, cu putine urme ‘de rbune de lemn gi de chir- pic. Culoarea negricioa: datoreste probabil arderii Stratul al patrulea e for- mat din p&mint galben am stecat cu pietrig destined, fara urme arheologice, iar stinca sfirimata constituie stratul ultim, Tn stratul nr. 4, ineepind de la 3,25 m — 3,65 m, se observ’ un gant, a edrui adineime n-a putut fi sta- Diliti din cauza apei care a fignit din mai multe parti. Saparea acestui sanf ce se mai vede si acum la supra~ fat, a fost impusi de con- figuratia terenului, find necesar pentru a aduna si a conduce apa ce se scurge de pe panta terasei supe- rioare, ferind astfel locuinja de inunday GuADISTEA MUNCEL BLIDARUL 27 — Fig: 20, — Gridijian Muneelului, Terasa Htsbon, Vederea iocuintei (dupd desvelire)218 STUDIL §1 CERCETARE DE ISTORIE VECHE 24 Pe aceasta terasi se poate constata existenta unei locuinte compush probabil din mai multe incdperi. Nu putem preciza conturul ei, din caunetel © parte din pietre au fost mutate din loc in urma lucrérilor agricole, ag incit nu ne indica o limita precisi. Totusi, dupa dispozitia pietrelor si a chien cului, credem c& locuinta se intindea pe 0 lungime de 11,5 m de la nord la aed, si 12.5 m de la est la vest (PI.V si fig. nr. 20). ae Peretii casei se ridicau pe un rind de pietre si erau construiti din pari prea grosi lipiti cu lut, (dupa cum dovedegte urma unuia din ei sit in chirpic). Acoperisul era de sigur din gindrila sau stuf, nu s-a sit nici Fig. 21. — Graaigiva muncetulur. ‘Yerasa Hirban. Vatra de foc a locuintei. sa fi fost in partea sudic&, unde s-a gasit o urm& de tigl’. Intrarea trebui l i indice oa doua o balama de fier. Bancul de pietre de pe latura esticé ar putea intrare. Singura constructie relativ bine pastrata in in locuintei (fig. 21). Din portiunea pastrata se poate deduce ca initial re forma pétrata. Vatra era construita pe un pat de pietre de riu fi era at fatuita, avind culoarea neagra-cenugie. In timpul darimarii zidurilor, ola a acoperit vatra, iar mai tirziu aceasta a fost distrusa in parte de pil copacilor care au deplasat din ea bucati, ce s-au gasit deasupra $1 in jurul vetrei. : oa In nici o parte nu s-au putut observa urmele lutului cu eare trebuia 2 fi fost lipité podeaua. N-am putut stabili, de asemenca, daci peretil fuseser’ sau nu varuiti. Masa mare de chirpic, bine arsd, ce s-a gi dovedeste c4 locuinja a fost distrusé in urma unui mare vatra, deseoperita in interiorul t pe o suprafata intins&, _ j incendiu, ee—_ 7 pes y Zou 7 M) er mM Vy, CU ae Wyn UY My MY mm Piatra, Sree a 2 " Uthiooe cone vidigtea Muncelului. Terasa Hib Planga V25 SANTIER' STBA MUN 1 ARHEOLOGIC GRADISTEA MUNCELULUL-BLIDAR! -BLIDARUL verigul de stuf sau gindrila alte corpuri. : : _ ) Obiecte. Inventarul princi b ventarul principal al aceste inte i ea se imparte in dou categor eras Chirpicul cuprinde pleava, urme de mick ot ; onstituie ceramica; Ceramica lucrati cu roata deno eee roata si 2) Iuerata et mina, ee : Toata dei tehnic&é superioara, fii a rH x By Peurcakts foarte fina gi supusa unei arderi fei ene nee _ 4) Patra chiupuri de marime mijlocie, dintre eare tri de auibdveregesutite tic x unu d le culoare cenusie. Acesta din urmi are ented ga ae ae _ din care buza evazata orizontal reprezinta 0,06 ee weet de 0.18 eae iP & 0,06 m, iar diamet i Be de ¢ nS m; inalfimea nu se poate constata deocamdatat "Chia ae par sa fie ceva mai mari. 6) Fragm: aA ci ) Fragmentele a doud capace tot din pasta fina de euloare rosie, avind diametrul de o 45 : de marime mijlocie, din Geaen taka Here an ee euloare rogie-caramizie si o ceseufi cu einmiatrdl fundullt a6 oe fe culoare cenusie, ambele din pasta fina. i Co rmgde : Ceramica lucrataé cu mina este reprezentata prin fra; 2 i peretii drepti, ornamentati cu butoni din pasta impure, aaa hee ie cioasd, de culoare cenusie negricioasa, identica cu cea gasita in cetatile dacice. Nu s-au descoperit obiecte de fier sau de alt metal, afari de citeva cuie mari (0,17 — 0,10 m lungime, cu sectiunea p&trata) si balamaua amintitad mai sus. Una dintre pietre, de forma plata, s-ar putea sa fi fost folosita eventual, ca piatra de slefuit. . Faptul ci nu s-a giisit nici o unealta gi c& obiectele ceramice sint in general vase mari, greu de transportat, ne face si credem cd Jocuinta a fost parasitaé de buna voie, inainte dea fi fost incendiata, probabil in timpul razboaielor cu romanii. Locatarii si-au dus numai uneltele gi vasele mai mici, pe care le puteau transporta cu usurinta. Sub stratul dacic nu s-a gasit nici o urma de agezare anterioara acestui strat, iar in gantul de incerca: a), trasat la 5,20 m (vezi Pl. V), nu s-a gasit nici o urma de cultura, dovada cd agezarea dacica nu s-a extins si asupra parti estice a terasei. 9. CETATEA DE PE DEALUL BLIDARULUI Dupa rezultatele sipaturilor din vara anului 1953, in legiitura eu complexul 4 Blidarul » s-au conturat trei probleme principale de clarificat: 1) cunoasterea cit mai precisa’ a impéartirii, intinderii, naturii, scopului si stratigrafiet a jsului « hambar » de ling& turnul nr. VI de pe latura de vest a Cetajii 11%; i i veli tala a zidurilor gi com artimentelor descoperite limurirea prin dezvelirea to’ ala a zidul ae i tn ee vartial pe latura de nord a cetitit II, sila imuriré le oes daciiedl deal «Cetapuia inaltd» in sistemul de fortificatii eget te ae arte de Cetatjuic, iar pe de alta de Blidarul. In afara de aceste obiaetie ea facut sondaje $i pentru lamurirea problemei daca pe gaua ate a Es d-vest exista vreun drum antic, sau dacd existau in imediata ey a cetatii de pe Blidarul fortificatii, servind drept arene ee ne Re In cele ce urmeaza vorn trata in ordinea de mai sus rezultatele importante in legdturi cu obiectivele amintite. fas nu a putut fi ined intregit. 2, p. 120-437, ph I 1 Din li de material, nici un ¥: # cL eS.C.LV.», anul V, 1954, 1—srepu st CERCETARI DE ISTORTE VE din Cetatea IT Problema hambarului si a turnului nr. VI din Cetal anul precedent, in spate lal to Fe eel tr aninele fonk-tral aile ale caznpani te coramice, provenind de la mai multe chiupt mente ceramive, prove at la dezvelirea proape de nivelul (denumit ulterior 9) ¢ ane mai multe gra din lucriile precedente, s i multe. getmes fragmente de chiupuri, aritind locul unde ele au fo area fragmentelor de chiupuri au rimas Solel ts cncuiy grt, in groin a ek Ul eva pele subliri de Stratul de arsura a de pe lings lurnal VE Strat galhen de any inchis, 77 Piimint Suns modem: yplutuni cus ume de gl gi pietre, E2Stnt do it galben Margin —~C&sburie, »* Serial zidulut Blidarul, Cetatea 11. Profit in dosul Turnului IV fost format din buciiti ars de culoare rosic Dupa cum s-a dovedit est gi sud-vest nu s-a ext arsura nivelulni si peretele te de cirbune de lemn (de fag) gi putin pimint urilor, arsura nivelului in directia turnului VE este de cirea 2 — » suprafata ocupa in ultima perioa acoperit. cu tigle gi olane, u postite chiupurile cu proviaii gi ea acest nivel si se datoreze acoperiguiui turnului n gilbui amestecat ¢ Acesta pare si fi fost un Bumai acoperigului« b -a gisit un paint decalear sau de gresie ¢ strat_de umplutur: rea 0,40 m (socotind de la (5), ce consta dintr-o figie Xelul doen (nivel ey 4e a ajunge fa poretale sili sivelul amintit mai it un al doilea nivel * In profilul ain perete vi ammurdj te este ied 1 SANTIERUL ARHROLOGIC GRADISTEA MUNCELULUL-BLIDARUL 2 funtite de arsurd formata din cérbune mérunt de lemn 4i phmint ars de culoare cones) oh” fat Basil fragmente de figle davice, de forma obignenta (ie tn. @rocesc ») cu dungi gi nervurd, fragmente de oleae Pietre de calear $i bueati destined nativa, Redosuptul acestui nivel urmeazk un strat de pémint catenin desehis, 18 adineimea de ciren. 0,30 — 0,35 m (tosotind de le seat 2) unde de stincd, amestecate cu pietre de rock calea ‘Acoat nivel (y) paro of « format. un fel da epavajn, Sab Gah Paved: urmeazd pimintul virgin, respectiv stinca nativi, Tot nivelului pavajului pare sici apartiné 1-0 vated subtire de circa 6.05 'm, format din buesti marunte de cérbune de lema, pistrataé Haga contrafortul prim de pe ings tornul ne. VI (fig, 22). Contrafortul amintit, legat de zidul care duce spre coljal de end-est GhCetitit Ia fost desigureladit pe suprafata nivehuluiy amu deagupre acestuia, Groavece el ni se adincegte sub acost nivel. In. comsedintl, eoatealertal ae data din penultima, sau chiar ultima perioadd de reconstraice 4 Cetatii 1 de pe Blidarul, Deoarece in anul trecut s-a constatat ch zidul colfului de vest al Cetatit 11 do pe Blidarul, intarit cu turnul nr. VI nu se leagi organic eu eorpul turnuled amintit nici intr-o parte nici in cealalti, sa impus desvelirea turmului (mdear Partial), pentru a se cunoaste stratigrafia acestui element construit mai devreme decit Cetatea II, contemporan cu Cetatea I. ‘ S-a procedat: 1) la desvelirea peretelui exterior de Tnord-est al turnubui si la observarea cit mai precisi a legiturii dintre acesta si zidul care duce spre sud-est, catre poarta cetafii, si 2) la dezvelirea total a turnului fig. 23). “acai E ‘Turnul nr. VI pare sé fi avut doud, sau eventual chiar trei, niveluri de locuire. : i upetior (A) este marcat printr-o linie subtire de arsuri neagr’ tntcorupil toe ty oe eae es nivel de locure (2) are © grosime de 2,35 m in partea de nord-est a turnulni, cares . panta. Nivelul A are o grosime de arsuri de circa 0k nivel, In colful de vest, pe latura de nord-vest, s-au gasit ceramice de euloare rosie din past find, bine arsi, rs Ambele par a fi vase romane de import. In snd gist nomeroae fragmenta epartitnd wor vase din peas Sistmicioass, de caloare nengrt-ohalso, Tae eae urmeazi iarigi uphill o aa ee doilea nivel de locuit mirunte de pietricele. Sub a : . ‘Acost nivel ‘este. maneat. printan tet dais tae . aN . hom. 3 dintre cele doug niveluri este de cirea 0,25 — 0, = = Nivelul B are in unele locuri o de ern 00 0,05 altele este format dintr-un strat de cirdmizie ori neagrd. Pe acest: nivel san de cuie de fier, Afard de acestea sau care dupa forma par a aduce resturi de eeramich nivelul A, precum gi oase ovine).vecur € TUDH $1 CRREBTARE DE 1STORIE VE pe alocurea un strat format din e arsuni_urm TN a chee ODE, Z ocak, in grosime de « velul C a paistrat fi pietrig destined Io a wa fost ine prins peste tot, Nivelal © a p a Bere poreklsa cub lace pavsite am ds tclaat anatt 2), unele locur 0 pojghita sub Ms ealbars ehcitdna amiatearhe pietric es & meas numeroase fire de pleavi. Pare a fi vatra de mari, cu amprenta a Fig. is @ nivelului C. Grosimea Majuiala acestor portiuni de va de lemn. Pee Deasupra vetrei C este y strat are o grosime de circ turnului, iar pe latura de ingroasd, in virtute Pe partea sud-vestic cstei vetre este de circa 0,03 — 0,04 m. Be * au gisit fragmente marunte de chehune in strat de pietrig gi pamint brun-cafenin, Acest 10.2. 10 apropietea ziduluy ae nord-est_ al - ane mterioral tornului, desigur ok ‘Napa lg terenului pentru constnane acestui nu Sa spat pind la temelie, SANTIERUL ANHEOLOGIC GRKDISTEA uoNCELATLE Lain yen, 22s Nivelul pare s4 fi format, 1 inceput, nivelul unui subsol, devareoe Uncle blocuri aflate la 0 insltime de 1,60 mae le nivelul C para indice urmele (von eral. Acest lucru il confirma, ‘poate, gi a chiupurilor nr, 4 gi 2 vast mai jos). Cu timpul, nivelul C a fost iniltat prin nivelul Be $i apo A (tig. La nivelul © sa gasit inehisi, cu o gi in fragment mic dinte- lucitoare. Vasul pare Un vas eu picior din pasts a fi de import 2 ae idepanint din inleriorad turului VE Etc sr ote % oheinies Laat yas erage Fig. 24. — Blidarul. Profil tn interiorul Turnului VI. it puti din pastit Sub nivelul C sau gisit putine fragmento de vase din pi rt ing af eval a sta matin el @ terenului din interiorul tumului eee : fat este ed in interiorul turm st sine fel ae acestui fapt putem steak maa Via = oe aol eect ie fae ah ee ‘hupari; mas a Gia nr. 1, din coltul de nord, este Iucrat dinte-o pasta jo-edramizie, Peretii chiupului au fost, in mod Coens (001 — 0,012 m), Buzele sint mult asf taSANTIERUL ANHEOLOGIC GRADIFTHA MUNCELOLUF-MLIDARUL im shivelul C. In interiorul sda nu s-a gisit nimie. Probabil a senvit pentru pis pei sau a fost golit la. un moment dat (veri fig. 23 i 20), Chiupul nr. 2, de euloare rogie, se gasea aproape de coltul de sud-vest al turnulai VI, find adineit in nivelui C}, cam pink la pumitate, Pintecelui. Spre deosebire de chiupul nr. 1, chiupul acesta a fost Iucrat dinte-o Pasta eu multe srinate de pietrig si are peretii grosi de circa 0,02 m sau chiar mat mult (fig.26), Chiupul nr. 3, tot de culoare rosie, s-a gisit in colful de aud af turnulai, dar nu exact tn colf, ei mai mult sprijinit pe peretele shdcostie “Avs ryosimea de 0,025 m. Jumitatea de sud a chiupului a cdaut de-a lungul porotele cate, nu doparte de rest. El era agezat pe nivelul C gi deci era seve mel em dea chiupul nr. 2, Din cele spuse pin acum putem trage urmitoarele concluzii Fencomitent cu construirea Cetatii {de pe Blidarul s-a consteuit gi turaul Pry ca un avanpost al ei spre vest, in fala accesulni dinspre + Poland Popii» si dinspre Valea oarei. Ulterior acest turn a fost incadrat in sistemal de fortiticalii denumit Cetatea II (veri «S.C.I.V.s, an. V, 4-2, p. 139), ‘Turnul era consteuit in tehnica obignuiti a turnurilor davice, desigur cu _cel putin doui-trei_compartimente in sens vertical $i acoperit cu scindari sau cu sindrild. Data fiind panta destul de abrupta spre vest (spre izvorul Frincipal al Vaii Chigtoarei), initial terenul trebuia amenajat, Accasta fazi dinainte de construirea turnului ar fi indicata Prin umplotura do pietrig de stinca locala care se ingroaga spre vest. Acest nivel nu constituia, prin urmare, © vatré de locuire a tumului, In profil de la fig, 24 se observa un strat subjire de 0,04 — 0,05 m, care nu formeazi o linie unitard sau dreapta, oi este intrerupt gi prezinta din loe In loc urme de arsuri, cirbuni si conugs, precum si clteva resturi de vase mici. Niei acesta nu ni se pare si fi eon stituit un nivel de locuire, cum s-a presupus mai intii si anume ultimul = al turnului, datind din Scoala at eee dich oe curind, urmele de arsurd, de cenugd si edirbuni, ca si cioburile gisite la acest Sr =2Z =e Eee =a Srepit st cence! STORIE VECIE 1 CRREETE " De ta este inconjurata din. spre sud Shae acted de S00 on vel re capt si, ma bine Patou de dimension’ mai miei, prezentind o forma ovali eu diamet Pal maxim ica. 50 mtn divetta VNV — ESE, cu un dlametra inte avid «a e 25m in jumatatea de ESE a platoului, Platoul este plin de gropile coke pene ani Aegis eyleatrie, fortificatie’ drepy © ea ri de piatra. Sk ead Sr il ca alu al platon, tot elipsoidal, despartit de primal printe-o sa ingustd. Oriontarea acestui al doilea platon, mai jos et Girea 30 m de cit primul, este N—~ S, avind lungime de 50 m gio indltime , TaXA de platoul din jur de 15 — 20 m. Pe acest platow mai scund imu san : ofectuat sipituri. Blocuri din fortificatia de pe Cetdtuia Inalta se gisesc : |a temeliie colibelor si caselor tArinosti din poienile ee impresourd avcasta Z eG dispozitia apirdtorilor cetilii au stat i de lemn, dees uome sau gisit abit tn eampaniile tuente, eit ie a. Faptul confirm& dia now ipoteas eX eeteten con mane ae pe Dealul digtii ¢ 0 istructii de tot felul ap li, Un nou turn de veghe Scare eotiituie. La vest de platoul al doilea se afli Dealul Catana, iar mai depart, = eas = st de Dealal Timpului, sint locuci prielnice pentru fie militare, fie — eivile, dar pe care, cu ocazia unor recunoasteri pe teren, nu putut gisi iyi iad aay aimic. : . Conul de deal numit Co Ajuia Inalté este izolat, avind in fiec are directie Panto foarte abrupte. Suprafata platoului din virful dealului este folosta ea fineata, avind doua niveluri destul de bine diferentiate. Diferenta de nivel we se totusi prea mare, netrecind de cca 0,65 — 0,80 m, Partea’ cca inet scte jumitatea dinspre ESE a platouiui, iar partea mai joss. este cea dinspre VNV Primul sondaj, un sant de incercare, a fost trasat transve iametrul maxim al platoului, avind © lun etiunea A—B, 2 afari de secjiunea A —B, paralel cu direc nea amintita, s-a sipat un al treilea s. Concluzia, dupa efectuarea sipituril, «Cetatuia Inaita » a fost intarit de un singur turn, de dimer onsiderabile. cu un plan desigur patrulater, dimensiunea unei laturi fiind m sau eventual chiar de 7 m, eest turn insd a fost probabil pecomntent ” *ProtP®. plat la temelis si dupd distraseree noe fost reconstruit, ul insi n-a fost ocupat numai de turnul de Piatra, ci in partea mai amaentae ee, eTstau probabil una sau mai multe! clidiri, de unde provin _ ce pane, meat de gurl de fe. rignitele etc., clidiri folosite Pt locui pentru aparAtor urnului. Odata cu distru; erea turnului fost inet fi clidirile mai putin resistente, Perey puna hambar) pe coasta de sud @ destul de siracaettt® Petioada destal det scart, céci urmele de in e atelier Pe ES © Siricdcioase, iar straturile eu use arheologice sint foarte rotunda si o locuin}a cu ansamblul de © laté a dealului, ‘confiemind tot CONCI 3 ri " NCLUZH GENERALE Mai sus privind Variatele sectoare ra epotalal, anole anaiene epmiataion dest le coneentrim’ gi aici, ne on nF erau urile din anal aceste’s. ci : | “nae lai ma avea lial a de dupa cotson : € Vaz. > Nady sal, paralel cu igime de 45 m gi o ligime de 1,50 m Ss WS Z {ia zidurilor intretaiate anf, denumit ulterior sectiunea C. cd mamelonul izolat al deaSTOR SC ORRCETANT DE ISTORIE VECHE a SANTHER fie striini), Aga se gi explic forme de «berbeci », co s-a g de deasupra sanctuarelor. © alt descoperire e aceon a stamp ilo pe vasul cel mare aflat in cladit Aumai importanta pe care o are accast. maultimea materialului | sit aproape peste tot, da nt de fier, turnat mai ales ‘pe ten | ARHEOLOGIC GRA tern, MORCECOL ALD ay * f APXEOJOPHYBCRUE PACKONKM g PPONMTA yy) EAA A MBI APY,” "a lor cu numele lui Decebal, fiul jum (KPATKOR co, tundi. Relevam de data oll : ee : Koaseimnom apxeouornuecites pag 4 descoperire din punct de vedeng PACKONOK saxnticKong 3 1 Opourrnes 0” Mocesenng e rasplndirit scrieri in societaten dacicd, scriere eu liters latine si care, se constatd Seer ceaTNGh NP SCasaonaRaes Smman 1954 wens ec tispindité gi in domeniul profan al activitatit ear? Descoperirea acestor stampile duce, de altfel din cele mai insemaate pentru cultura, mate Pentru istoria politics din ultimul secol Concentrarea locuintelor mai pre cucTemaTHYeeKOo OOCeROREHKE wos F. ape wean, Hepway Anaya Tpoxmureit a ina cocexmnx. Soasmero ‘Teppac ena te rr ayaetene ap teePHEN HREnOCRe aa Bane 8 Dene Aadays aa re. Peayuuranm omux pagor, , lao serie de coneluzif i si spiritual a dacilor, oa gi jumatate a statului dac =) Upusnerennax y ‘HeckoaeKux ‘Meorax, voumne ‘enioase, eu mobilier gi vase de lux, pe !. C nomompio packonox fulmea dealului, coastele riminind destinate clidirilor de rind, atelierclor, hambarelor si tumnurilor de pazd, ¢ © partic ularitate fa agezarea noastri, faird si constituis fir Prin dezvelirea terasei Hirban, pe co Albe), se verific a, ined odat. aflau in aceasta regiune, 1a spenoern Ppa Mynieayaryit a ce pare si se contureze AMO DUMCKOH, Hamupyemoll tlepuonow uoene HoKopenus, fe, o regul general, —pasmepow. San ‘sta Dealului Muncelului (Fotele a locuirea intensi a terasolor mari gi micro gind, astfel, cunostintele noastre % asupra aspectului a “iefil social-economice desfasurate in acest centru al statului incepator dae, 4 { Cercetarile la cetatea Blidarului am ads noi preciziri in privinta z renologiei acestei fortificatii gi rostului pe care Lau avut turnurile VI gi V, ca si ineaperile din dosul zidului as sud al Cetatii 1, 2. Concem nave, Gaaroxapa pasuooSpasmy 4 Gorarctay evoux Ca faze ale construetiei abilese: a) construirea Ceta: I si a turnurilor ToctpoeK, Upexerapanerea rpaxtaucKoe a jolate VI si V (impreund eu Cisterna): 6) prin construirea Hovan cropomaneE Gate (am Gap) na tomnom cRaome xoma, ‘Ta ncintei II, inglobind in ea si turnurile V1 si ca turnuri de colt; ¢) construire ie Aba oma-netamma, Mactepekan ju oGpadorEn Spousu tit taeuclor®, in dosul ‘zidului sudie “(si” vestio, probabil) al Cetatii 1, Aut turnurile VI gi V, cit si eazematele din dosul 23 Cotati LI au servit, pe ling rostul 1 HeMHOrO BaIme enerHastss idului de sud si de vest al_ PasttKoit Ha MmpoKOM x} or pur militar, si ca magazii de cereale onosHannx teneps Ha le exerts chiupuri de lut agezate in catul de jos af acestor ineaip Tua Topoxa B oTOM MocesteHIE. |, Koropam Srile executate pe Muchia Chistoarei Si pe o parte a dealului Blidarul OcoGoe naumanne caexyer oss Sat eee ae ic ar’ pind tn valea Apei Oraguiui au, confirmat existent baceTe ¢ ApYTUMI, OGHapyrKeHHEIMM Ha Teppacax, @ unei serii de turnuri care fusese se: Luer’ : oa eparasamg, tere a ie ae aa ee '® suprafatii, fie prin sondaje mai cpm ener ee oe "ooprapovasins a meetco0. icath ee eeeeratied @ Blidarului gia Mughiet Chistoarei, cu puterni pe cofanerel,‘ecs capoo aa MMerppuet, = i ic pina tat ach eituirea vali prin coborinea Mechta Chistoarei ; vo pals fac din’ acosté cheie (defile ce putea fi u (asroxroumMnu aw moaeM- iu 4 Gponay noxpiinasem mecrima macrepastt (j neobpaGoranuoro meaesa, ¥) un punct de mare important ssn). Tax oGvstcunerca Gosteuioe i ee Mt» ocoGennoent mainte’ @Parat si care constituia, fart indoiala, 0 1 OTAHTOTO B Bie , KoTOpoe waxOANOC oa Hn uel Onti dugmnane py ge altfel ingusta a Ha -reppace ax ensmiiaimmayn. Typs JaKuitexoro o6mectoa x0 wcLat fi fost situata vestita localitate Tapae, poarta de ints ‘pyran SAM es sleleciee Me%e Seritorit antict go leat b. oanaroro coeya (nosso Mokopeitust ero erpaltht OTKpEITHEM : ve decit o ipote mm Uotuah en taaid 2 pasa ormena- Taito oluoe melo co coeayutel neaunenn: DECEDALVS PER ee "rano jotiHoe K:teiiMO C0 ccteAyTO a ivului de a des eae oF . i dus nici de ueocpexeTReNHO MpegiuecTByIomei ToKOpeRmD Eifacent; en canine ricepeetet@merouen oSpasce: tenes oar tate, | ‘ — PER ucroakommaetest Kak aKuiicKoe caoBo, ob0sHa- "tinue BE er eae er ee pave mucha B AaKuiicKoM OGuectBe, nmeBMa aaTuncKiUD SL CRRCERERE DE ISTORIE VEE PeMATMOMMAT BoAPOCAX, HO MN MUpeKIX RONpOCAX oGULETRONHON q woora. Hommwo Toro, meroaxonannan Tari oGpasom 4 RK PRAY BABORO, oTHOCHNUNK OBDACHENMR PHEyHKoR 1K MeropiMt zaKIteKOLO TocyAapHmE Tac. ~ panama Meera lee MENHO K TONY, “ero oTO rocystapeTsO MpONOARAAO cymecrROEEA aE rot: Toa TeppaCeNN ua Anaya emepra Bypednens Pac. &: — penne ar Cocpeaoroveite Goaee uperemuosmax aM ¢ poerounol a 2 aya. Te epee tObOm ppc Hh Puc. 4. = Rpoamumen Mynseatyagn, aos IL © upyrauaw oxosnen NOBROM H COCYAAMH NA RepAINME XOAMA, RTO BpeMA KAR eHUIORN Puc. 5. = aca IT © 7 a Tosauuret Mywveayayn: Teppaea Ite PNG Maes, lean SHAKAAMCS pALIOSNM NocTpoHKaM, MactepeKtMt, aNGapam w SPYTI Sanne aon AMMAN, ARAAOCE OCOGeMMOCTHN AANONO MOCeMeHUA, He Pue. 6. — Tpoaumra Myimeayaya, sannn SHARMA Seppans JI. Macro soapy oda uparuzon — ; ac: 7 = Tponwnrra Myayapayh. Basie wa reppace HW. Bxox © xupawemag — 3. Baaroaapa nexpsrmiao reppaed Xupdan na eraone Jmayar voor eee seayayit (erect Ande) eme pas noaTepictaercn mTeHCHRHO bagel cocyaas ** 7 TO, MMR: Se UE ATT apa ga Soatkumx Mu Marx Teppac,. HAXOAMMUXcA B sTOI oGaAcrH, TARNM 0 Pac. 9. — Ppoaumn Mymenyayi. Sanne na ‘Teppace I. Tevars Decebiains ARGON CYMCTRYIONME AO CHX NOP SHAIMA OTHOCHTENDHO g distenntiom eocyae. BeRNO-XosmiteTBeHOTO Gua B oTOM MeHTpe vavasa jaxutitexong. pac. 11 Femme Myswenyayt. Saamne ua reppace Il. Bpowsoxen uouera, Puc. 11. — Vpaammea Mynieayay, Bug teppacw ¢ saronowr e pce ssnama) 4. Manca Pue. 12. — Dpoxmmmn Mysyearyar mn xpertocri Bautapy:ta Mpmpecit 1 HORM yTOME J Teppace Bompoca Xponozorin oroit Kpetocrt m RONpoca maanaxenuA auton WE sponse cTEpeKOM Aa oBpasorae 2 TURE ToMentenma, HaxoAMerocA sa WAKO! creHoit Kpertoorm My Popa. 46 enya, Mecttpieet Tigh 11. Crpoureanmimt dasawm yetanasanpawren caeqyionue: a) moerp Puc. 15. — Ppaanmrm Myanmar Macrepenan, Hews ili Kpenoert 1m orzeanmux Gauren VI un V (c¢ nue ‘reprtast); 6) pac Hue. 16. — Ppoammen Mneveayayi. Macrepenan, Teas 1V. Spelocra nytem noerpoitku xpenoeraoii crema I, ¥ Pue, 17. — Ppaawura: Mywueayayii. Teppaca co eropoesod Gamueit. : BKTOTaIOMIelt 6 Pe. 18..— Tpanetisea Mi M. Teppaca co eropomenolt Gammel. ‘ Vin V, apamoumtees yraonunt Gamiawi; 8) nocrpoitna «asenaedl Pac, em hoaunen Mywveayarn. Teppara © asim font ry TAXOMMULXeR aa Tomuolt (nepostHa w sanaguol) crexoHl Kpenoonsl Camun (noeae wexpatrit) Kax Gaman VI uw V » TAK M Kagemary aa woatHolt Mm aanaguoit crenamt ¢, pomp Freee AbKO AIA MucTO BOCHHUX nese, Hom TAA CkaATMpOBAHNA SepHe Pa. 2, XPAReHMA BOM B OOTBUINX PAUNAWUX KYRMUHAX, B HIORHEM pTame ORO . Teppaca Xupsen. Oxar rename. 2 Puc. 22, = Bamaapya. i Tipmdaay saamen sacra aman V1. nomemenis Saman VI. outa Mynweayayit. Teppaca Xup6ax. Bux aeaxmea (mocae — Pe. 23. — Bamgapya. pectin Ite Mawexanmn, ‘npowonezenmae a Myxs Kumroapeaop, xpeGre anya See ee Eg a Bauaapya, cnyexawmtewea 0 goammm Ana Opamyayil, noxenepanan, Po: a6; < Banaapya, Bapnpann aces Gamnn a) icone Doe ‘To ua ovoM xpeGre cymectbonast exit pag Salen, panes odwapyiennsis Soasmux xynmumea in situ, Ie sacra sxaaewara>). BYTEM MOBepXHOCTHUX pasBe_OK MIM c TOMONIbI HeOOmLMUX uryphos. = a =e cant apes ie . Peorpapuyetxan nosuuun Bangapyaa a Myxm Kunrroapeaop ¢ wont- Ce iy ieee Iinar naxogsmuMMeR Ha mtx Rawouumes xpeGtom Myxa Puc. 29. — Yeronya O6mut ar - ‘manne ua reppace 11. Tam yKpemtenuaMM, nepepesanue jos cry TaGauna I. — Fpoaumma Mynueayayit. Kpyraoe Kuurroapeaop snatore go peut, geqaio? ua oxen ae s es geen maewopenot n2x obpeton, Toro YUNeIbA MYHKT OcoGoro woeHHOTO sHayeHNA, sterKo gauyamacwull ene ne . > ji ttren aaeg a BSCONHeANO MpexcTaRaAOUMil CepReaMoe NPenATCTANe Ha KYTI MpOARIEe TaGamta IT. — Ppoauaen Pattee Rayets. Mpobazs rapes BEM wpamwecwolt pati uo zomme Ana Opamyayit, n Gea toro yaxoil. “f agama BV. =P ‘Teppeen Xuplan Ian rdama, Tauat Mecte KOrNa-TO axoqMach auaMenuTan MectocTs Talim, jepb ‘Tetra Vs 7 Aaxwo, o xoropoit zpennue mucareau YHoMimawoT Kak O MeeTe KpoBABl uMit H AaKuiteKUNMT BolicKAMI, ABAAeTCH TMMb THO AO cHX mop He mponepennoii, Sure emay pic aol, LE CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE GRADISTEA MUNCELULUL ~ ~ BLIDARUL Ho 0 KoTOpolt ‘Beene ee) BEDE 4 X0OTA Hc uaBecTHOIL oroBopKoit. a i (RESUME) Paceaexozanun, nponsnexennue ua sepmnme Ueronys bluaara, 21 = i ee esmecrponanue 1a dom secre Kawennolt Cumin, ace ioe aaa aera ic ne collect ac aaa ana. - tilles dans les stat ia ématie eer dosent tice tas neste Mlomuriu koszesrusa oSnapyaurs wéxponoas wat oxmyouHe Bee eat giktie dos tonnes cine er Det oe BEKE JaxuiicKoro HaceeHitd He NPUBeS U Ha oTOT pas K m0m07 eee 2 Peoyabraram. Poswcxm mx Syayr UpolowkaTBeA M BHpeAb C HesbIO MAS Bolpoca, HewswectHoro B ueTopum xaKutines atoll oGaacTI.ot si CRRCERANE DE ISTORTE VECHE : os (Fefele Abo, par exemple), ensuite, de continugal fare caeentrepriacs en vue de compléter Ia découverte dela pues forte Jes recherches entreprise stage sor Jo Bidar aux: : : oie vevailae efectaien’an ASK oh opel picestlant tae que Pintérieur ieee forte de. Gradiyton Muncalufat ue Roseédat pan da Ho a ee na! i bitiont somats 4 eee ale réduites, drigg apré Ia conqueto romaine. Les défenseurs de Ta place ont ew a lour disposition en bois, dont on a trouvé les traces aussi ien at coury doc tonttig que lors des fouilles effectuées récemment. me une fois de plus Mhypothése selon laquelle Ia grande sso situie sur Dealul Gridijtii est'un hatiment relativement. neu n vu dabriter 1a population et Wonganiser la demnidne réstance. 2. Ba revanche, Télabliscement dcaractire cil ateen Ree Grist est plus varié et extrémement riche en bitiments de toutes, sortes ‘Une nouvelle tour (ou, éventuellement, un. grenier) située sur le versant sud de 1s colline, deux habitations situées an méme endroit, un atelior en Ton Tagoes sat le bronzo et le fer, un peu plus haut un batiment special de tortor cons et une habitation a eéramique pointe située au flane méme de In, calles oe plstont Yensemble des batiments que l'on peut reconnaltre aujemahe ero, fur cette colline de Gridistea, ce qui confirme d'une maniore de plus en plus ferme le caractéro de ville commengante de cet. établiceemer wecuantion particuliére doit dtre faite de Vatelier découvert. quiy & c6té d'autres ateliers con us, Se trouvant sur les terrasses situées au-dessus des. dia paren naire du haut degré de_ développement artisanal acted cure earyanue Aun moment donné, la société. dasa, Il et Sanne que, da eud Tes aut ics et vases de bronze importés des régions inte oat du sud, les outils et les ormements en fer eter kop artisans du pays ( apres la c Une autre découverte de grande im Phistoi ts n . portance pour histoire et la cult la ancité dace d'avant Mnvasion remaster ah ie srand vase. (pout-eine Tinsenptry iltuel portant quatre fois sures posi n estampille double & forme tonde vitor A LVS PER SCORILO, Covuaa trum oe Iebatiment de ime rode pressde ptalt! Cridigte, date, sane aucun are Possible, de rates dui précéda de pen la ona place. C'est une inscription. Gant wap 2¥a%tVacception de « Déecbale Ae Scorilo », la notion de fl Tyamés Par le terme thrace PER. Cette découverte met en évidence, en domaine restre Sociale profane. Penvisager habitations & allure jittaient concentrée a aux batimente’ on Table constituer ants Oru = “ANTIEIUUL A186 Se ee a 1. La découverte de 1a terrasse Hétban, stub pup Muncelului (Fetele Atbe), met en éyi une fois de noel arandes et les petites tenrasies qui se trouvalent dans eete une population, intense, 68 3 aagaane ene dg a vie sociale et économique développée dans ce centre qui venait de se constituer, 4. Les recherches entreprises dans le apporté de nouvelles. précisions haga sujet de cette fortification et de la ti Vict V, de méme que les piéves situées dersiore enceinte (Catstag th. 2 Le chateau-fort de Blidarul fut @) la construction de la premiére. VI et V (citerne ? i 4) Vagrandissement de vette enceinte (Cetatea 11), quimcomy comme des tours d's ¢) la construction de e; riére le mur ouest) de la casemates situées d outre leur réle Y cette derniére étant Les travaux eff qui descend ju sur ce sommet. par des recherel288 STUDIL $1 CERCETARI DE ISTORIR VECHE Fig. 4. — Gradistea Muncelului. La deuxiéme terrasse et la batisse ronde jag Fig. 5. ~ Gridistea Muncelului, La deuxidme terrasse et la batisse ronde, Untim du mur. Fig. L’atre qui Gradistea Muncelului, Construction trouvée sur la deuxiéme topp sinture la construction. Fig. istea Muncelului. Construction trouvée sur la deuxiéme tg Entrée et seuil en_briques. 7 Fig. 8. — Gradistea Muncelului. Construction trouvée sur la deuxiéme Partie supérieure du e & inscriptions. 8 Fig. 9. — Gradistea Muncelului. Construction trouvée sur la deuxiéme terrag, Estampille DECEBALVS sur le vase précédent. Fig. 10. — Gradistea Muncelului. Construction trouvée sur la deuxiéme tel Monnaie de bro 4 Fig. 11. — Gridistea Muncelului. Vue de la terrasse dite de la bergerie (aprés mise au jour de habitation.) Fig. 12. — Gradistea Muncelului. Habitation sur la terrasse dite dela bergerie. Le Fig. 13. — Gradistea Muncelului. Terrasse comprenant T’atelier pour le du bronze et du fer. Vue de Vatelier aprés son dégagement. Fig. 14. — Gradistea Muncelului. Atelier. Four no II Fig. 15. — Gradistea Muncelului. Atelier. Four noII, Fig. 16. — Gradistea Muncelului. Atelier. Four ne IV. ig. Gradistea Muncelului. La terrasse a la tour de guet. Fig. 18. — Gradistea Muncelului La terrasse 4 la tour de guet. Fig. 19. — Gradistea Muncelului. La terrasse et habitation I se trouvant au de la tour de guet. \ Fig. 20. — Gradistea Muncelului. Terrasse Hirban. Vue de Vhabitation (aprés ment). : = Fig. 21. — Gradistea Muncelului. Terrasse Hirban. Le foyer de Vhabitation. Fig. 22. — Gradistea_Muncelului. Blidarul. Fortin no IT. Profil de la postérieure de la tour no VI. Fig. 23. — Blidarul. Plan de la tour ne VI. Fig. 24. — Blidarul. Profil de Vintérieur de la tour ne VI. Fig. 25. — Blidarul. Intérieur de la tour ne VI. Coin du nord-est. Fig. 26. — Blidarul. Intérieur de la tour n° VI. Goin du sud-ouest et les de grands jarres in situ. : Fig. — Blidarul. Muraille du fortin 11 du cété nord (montrant une partie de « casemates ») Fig. 28. — Blidarul. Muchia Chistoarei. Terrasse no IV. Fig. 2 Cetituia Inalté. Plan d’ensemble du plateau. — 3 ja. I. — Gradigtea Muncelului. Edifice circulaire sur la deuxiéme terrasse. Plan de Védifice. ‘ i eave Planche II. — Gridistea Muncelului, La terrasse comprenant atelier pour le od du fer et du bronze. Plan de Iatelier. he habitation anche III. — Gradistea Muncelului, Terrasse et habitation n6 4. Plan a anche IV, — Gradigtea Muncelului. Terrasse Hirban. Profil fe, LEER Planche V, — Gradistea Muncelului, Terrasse Hirban. Plan de Hhecitapiay