Sunteți pe pagina 1din 54

INSTITUTUL DE CERCETRI PENTRU ECHIPAMENTE

I TEHNOLOGII N CONSTRUCII-ICECON S.A.

PROCEDURA PENTRU INSPECTIA STATIILOR PENTRU PREPARAREA MIXTURILOR


ASFALTICE PENTRU LUCRARI DE DRUMURI SI AEROPORTURI

Contract nr.505/30.05.2011

Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTRII REGINALE I TURISMULUI


Elaborator: S.C. ICECON S.A.
Preedinte Director general.
Prof. univ. dr.ing. Polidor BRATU
ef de proiect,
Prof.univ.dr.ing. Alexandru VLADEANU

Bucureti, Februarie 2012

PROCEDURA PENTRU INSPECTIA STATIILOR PENTRU PREPARAREA


MIXTURILOR ASFALTICE PENTRU LUCRARI DE DRUMURI SI
AEROPORTURI
CUPRINS
Capitolul 1. Introducere (obiect si obiective ale lucrarii, domeniu de aplicare, reglementari tehnice
utilizate la elaborarea lucrarii, definitii, documente intocmite in cadrul procesului de inspectie)
Capitolul 2. Procesul de inspecie obiective, etape, organizare
Capitolul 3. Verificarea instalatiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice
3.1. Verificarea starii tehnice
3.1.1. Verificarea starii tehnice a instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice la cald
3.1.2. Verificarea starii tehnice a instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice la rece
3.2.Verificarea capabilitatii tehnologice
3.2.1.Verificarea capabilitatii tehnologice in procesul de lucru si a atingerii parametrilor de
prag la instalatii de preparare la cald a mixturilor asfaltice
3.2.2.Verificarea capabilitatii tehnologice in procesul de lucru si a atingerii parametrilor de
prag la instalatii de preparare la rece a mixturilor asfaltice
3.3. Masurarea/ determinarea principalilor parametri ai instalatiei si evaluarea acestora in
raport cu valorile din cartea tehnica si valorile de prag
3.4.Verificari privind mentenanta echipamentelor tehnologice
3.5.Verificarea indeplinirii principalelor cerinte de securitate a muncii si de protectie a
mediului
3.6.Verificarea calitatii mixturii asfaltice preparate
Capitolul 4. Modul de desfasurare a inspectiei si de prezentare a rezultatelor inspectiei
4.1. Inspectia privind starea tehnica a instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice
4.2.Determinarea principalilor parametri tehnico-functionali
4.3.Anexa la raportul de inspectie
4.4.Raportul de inspectie
Anexe:
A1. Definitii
A2. Performantele instalatiilor pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice si niveluri de prag
A3.Capabilitatea instalatiei de preparare la cald a mixturilor asfaltice
A4. Formularul pentru raportul de inspectie
A5. Formularele pentru anexele raportului de inspectie (anexa A si anexa B)
A6. Tipuri de instalatii pentru prepararea mixturilor asfaltice
A7. Lista incercarilor pentru mixturi asfaltice
A8. verificarea cerintelor de securitate si protectia mediului
Bibliografie

CAPITOLUL 1
Introducere
1.1. Obiectul lucrarii
Obiectul lucrrii este elaborarea unei proceduri i a formularelor necesare pentru inspecia
statiilor (instalaiilor) utilizate la prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrri de drumuri i
aeroporturi. Procedura stabilete verificrile ce trebuiesc efectuate n cadrul inspeciei, avnd n
vedere toi factorii care influeneaz calitatea mixturii asfaltice preparate. n esen, se va urmri
elaborarea cerinelor de atingere a parametrilor tehnologici (precizie de dozare dinamic;
temperaturile agregatelor, filerului i a bitumului; gradul de omogenizare al mixturii asfaltice
realizat de malaxorul instalaiei; temperatura de livrare a mixturii asfaltice stocate) n conformitate
cu documentaia de referin.
1.2.Obiective
a)Obiectivul principal al lucrrii este evaluarea capabilitii tehnologice a instalaiilor
pentru prepararea mixturilor asfaltice pe baza unei proceduri operaionale de inspecie, care se va
elabora, astfel nct s se poat respecta cerinele stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea n
construcii la lucrri de drumuri i aeroporturi, in corelatie cu respectarea cerintelor de securitate,
sanatate, mediu (cerintele Directivelor 89/106/CE, 42/2006/CE, 14/2000/CE).
Calitatea mixturilor asfaltice este unul din factorii importani care determin calitatea
lucrrilor de drumuri i aeroporturi, care presupune n primul rnd satisfacerea cerinelor de
rezisten i siguran n exploatare, prevzute n art. 5 al Legii 10/1995. Dar pentru a obine mixturi
asfaltice de bun calitate trebuie utilizate echipamente i tehnologii corespunztoare pentru
prepararea mixturilor asfaltice. Legat de aceast cerin art.1 din Legea 10/1995 prevede:
Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si
se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate. Prezenta lucrare
rspunde acestei necesiti prin elaborarea unei proceduri de inspecie a instalaiilor pentru
prepararea mixturilor asfaltice.
b) Procedura de inspecie care va rezulta n urma realizrii lucrrii indic nu numai
verificrile ce trebuie efectuate n cadrul inspeciei, ci stabilete i niveluri de prag pentru
principalii parametri ai instalaiei, care influeneaz hotrtor calitatea mixturii asfaltice preparate
(anexa 2). Aceste niveluri de prag s-au stabilit astfel nct s existe garania realizrii unor
mixturi asfaltice pentru drumuri i aeroporturi la un nivel de calitate acceptat i predictibil.
Valorile de prag ale instalaiilor de preparat mixturi asfaltice s-au stabilit n corelaie cu
cerinele diferitelor reglementri tehnice (normative, specificaii tehnice, ghiduri, standarde),
privind abaterile admise ale principalilor parametri tehnologici: precizia de dozare dinamic,
temperaturile agregatelor, filerului i a bitumului, gradul de omogenizare al mixturii asfaltice
realizat de malaxorul instalaiei, temperatura de livrare a mixturii asfaltice stocate.
Valorile de prag depind i de tehnologia de preparare utilizat (preparare la cald sau la
rece), precum i de tipul de mixtur care se prepar, innd seama de categoria drumului i de stratul
de mbrcminte rutier la care se utilizeaz (strat de uzur, strat de legtur sau strat de baz). Ca
urmare n cadrul inspeciei, acolo unde este cazul, se va limita domeniul de utilizare a mixturii
preparate, innd seama de performanele instalaiei inspectate.
Stabilirea nivelurilor de prag este foarte utila pentru sistemul de evaluare i atestare a
echipamentelor n vederea emiterii Raportului de inspecie de ctre organisme de inspecie de ter

4
parte acreditate, punand la dispozitia acestora criterii de apreciere a nivelului tehnic de capabilitate
a echipamentelor.
c) S-au indicat i metodele de determinare a parametrilor instalaiei n regim de inspecie
tehnic.
d)Procedura urmrete i asigurarea meninerii parametrilor de lucru ai echipamentelor
tehnologice la niveluri de prag pe ntreaga durat de via a acestora. n acest scop se va realiza i
corelarea cu cerinele Normativului de mentenan n vederea asigurrii calitii lucrrilor de
construcii, inclusiv verificarea efecturii lucrrilor de ntreinere i reparaie a instalaiei de
preparare a mixturilor asfaltice n conformitate cu indicaiile productorului.
e) In cadrul lucrrii s-a elaborat matricea parametrilor tehnici de capabilitate ai instalaiei
pentru prepararea mixturilor asfaltice, care cuprinde atat cerinele de calitate, cat si parametrii care
asigur ndeplinirea acestor cerine, cu indicarea valorilor de prag. (anexa 3)
Prin urmare procedura de inspecie elaborata conine metode de analiz i evaluare pentru:
- capabilitatea funcional i tehnologic a instalaiei de preparat mixturi asfaltice la nivelul
de calitate impus;
- sistemul de mentenan care trebuie s asigure meninerea performanelor tehnologice ale
instalaiei de preparat mixturi asfaltice;
- nivelurile de prag minime sau maxime pentru principalii parametri care influeneaz
direct calitatea lucrrilor i compararea acestora cu valorile determinate n cadrul inspeciei;
- respectarea cerinelor de baz privind securitatea i protecia mediului pentru instalaiile
de preparat mixturi asfaltice.
1.3.Domeniu de aplicare
Procedura de inspecie tehnica elaborata reprezinta un document cu reguli operaionale de
analiz i evaluare a instalaiilor de preparat mixturi asfaltice pentru lucrari de drumuri si
aeroporturi, care se finalizeaza printr-un formular de Raport de inspecie, acesta urmnd a fi
utilizat de organisme de inspecie de ter parte acreditate.
De asemenea prezenta procedura este utila si pentru detinatorii instalaiilor de preparat
mixturi asfaltice in vederea efectuarii verificarii tehnice interne a acestor instalatii, pentru pregatirea
personalului ce deserveste aceste instalatii, precum si pentru pregatirea instalatiilor inaintea
inspectiei, care urmeaza a fi efectuata de catre organismele de inspectie.
1.4. Reglementari tehnice utilizate la elaborarea procedurii
Principalele reglementari tehnice interne utilizate la ntocmirea lucrrii Procedura pentru
inspecia instalaiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice la lucrri de drumuri i aeroporturi si
care reprezinta documente de referinta, au fost urmtoarele:
-SR 174-2:1997. Lucrri de drumuri. mbracmini bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia
mbrcminilor executate.
-SR 7970: 2001. Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la
cald. Condiii tehnice de calitate i prescripii generale de execuie.
- Instruciuni tehnice departamentale pentru mbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald
cu bitum aditivat (AND 556-99)
-Normativ privind execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate executate din mixturi asfaltice
drenante (AND 566-2002)
-Normativ privind execuia straturilor bituminoase foarte subiri la rece, cu emulsie de bitum (AND
523-1995)

5
-Normativ pentru realizarea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre de celuloz destinate executrii
mbrcminilor bituminoase rutiere (AND 539-2002)
-Normativ privind asigurarea cerinelor de calitate a construciilor printr-o mentenan eficient a
mainilor i utilajelor de construcii (NE 003/97)
-SR EN 13108-21: 2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 21: Controlul
produciei n fabric.
Alte documente de care s-a tinut seama la elaborarea lucrarii, sunt indicate la bibliografie.
1.5. Definitii
Se definesc mai jos o serie de notiuni utilizate in cadrul lucrarii:
Inspectie proces de evaluare a conformitatii unui echipament tehnologic prin observare si
judecare, insotite, dupa caz, de masurare, incercare.
Conformitate - indeplinirea de catre un echipament tehnologic a unui proces sau a unui serviciu
specific in conditii de satisfacere a cerintelor de capabilitate, securitate si mediu.
Echipament tehnologic instalatii, masini, utilaje, aparate, scule si dispozitive pentru lucrari de
constructii
Procedura totalitatea actelor si a formelor indeplinite in cadrul activitatii desfasurate de organul de
inspectie.
Capabilitate insusirea unui echipament tehnologic de a fi capabil sa execute operatii tehnologice
la un nivel de performanta stabilit, cu respectarea cerintelor de calitate, a cerintelor esentiale de
securitate si sanatate in munca si a cerintelor de protectie a mediului, care ii sunt aplicabile.
Valoare de prag valoare maxima sau minima a unei marimi asociate unei caracteristici tehnice sau
tehnologice a unui echipament (determinate dupa un anumit procedeu de masurare), peste care sau
sub care nivelul tehnic de capabilitate al unui echipament tehnologic este necorespunzator; valorile
de prag se pot exprima prin valori absolute sau relative (prin abateri fata de o valoare stabilita, care
in unele cazuri se pot exprima procentual).
Instalatie ansamblu de constructii, de masini etc. , montate astfel incat sa formeze un tot in scopul
executarii unei anumite functiuni sau operatii in procesul de productie.
Mixtura asfaltica produs obtinut prin amestecarea agregatelor, filerului si bitumului, la care
uneori se adauga fibre si/sau aditivi si care se utilizeaza la lucrari de drumuri si aeroporturi.
Alte definitii pentru principalii termeni tehnici utilizati in lucrare se dau in anexa 1.
1.6. Documente intocmite in cadrul procesului de inspectie
n cursul procesului de inspecie se va ntocmi un dosar care va cuprinde cel puin
urmtoarele documente:
- Documentul prin care se solicit inspecia(cerere, not de comand, etc.);
-Documente de referin:
- documentaia tehnic a mainii (caracteristici tehnice i tehnologice, componente i msuri
de sntate i securitate, mentenana mainii);
- standarde/norme/specificaii tehnice pentru produs, standarde/norme/specificaii tehnice
pentru proces;
- procedura operaional a organismului de inspecie, etc;
-nregistrri realizate n procesul de inspecie;
-Documentul final (de exemplu: raport de inspecie/certificat de inspecie) rezultat n urma
procesului de inspecie i care va fi elaborat n dou exemplare din care unul va fi naintat
beneficiarului. Datele obligatorii nscrise n documentul final sunt prezentate n anexa 4 la prezenta
procedur.

CAPITOLUL 2
Procesul de inspectie obiective, etape, organizare
2.1.Obiective ale procesului de inspectie
In cadrul procesului de inspectie se vor urmari urmatoarele aspecte:
a) Starea tehnica a instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice
Inspectia starii tehnice va cuprinde:
- examinarea vizuala a instalatiei in stationare;
- examinarea vizuala a instalatiei la functionarea in gol;
- examinarea vizuala a instalatiei la functionarea sarcina.
Examinarea instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice consta in efectuarea urmatoarele
activitati:
- inspectia echipamentelor pentru depozitare, transport si dozare (predozare) agregate;
- inspectia echipamentelor pentru uscarea, incalzirea agregatelor, transportul, depozitarea,
sortarea si dozarea agregatelor calde (daca este cazul);
- inspectia echipamentelor pentru depozitare, transport si dozare filer;
- inspectia echipamentelor pentru depozitare, transport si dozare liant (bitum, emulsie
bituminoasa, spuma de bitum etc.);
- inspectia echipamentelor pentru depozitare, transport si dozare aditivi (fibre);
- inspectia echipamentelor pentru malaxare, transport si depozitare mixtura asfaltica;
- inspectia postului de comanda;
b) Parametrii tehnico-funcionali.
Acest aspect al procedurii va cuprinde in esenta masurarea si determinarea principalilor parametri,
stabilirea valorilor de prag, stabilirea abaterilor parametrilor tehnici si tehnologici
c) Indeplinirea cerintelor de securitate si mediu.
d) Stabilirea rezultatelor inspectiei.
Acest aspect va preciza daca cerintele din procedura de inspectie sunt indeplinite, stabileste
capabilitatea instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice de a realiza lucrri de calitate,
raspunzand cerinelor eseniale prevzute n directive, standarde, normative, specificaii tehnice, etc.
e) Domeniul de utilizare al instalatiei inspectate
Dac cerinele prevzute n procedur nu sunt ndeplinite n totalitate, n urma evalurii fcute,
echipa de inspecie poate restrnge domeniul de utilizare n construcii. Domeniul de utilizare
precizat n formularul de raport de inspecie poate fi restrns la anumite tipuri de mixturi asfaltice
sau se poate limita utilizarea mixturilor preparate la anumite lucrari de drumuri.
2.2. Etapele si organizarea inspectiei
a. Inspecia tehnic ncepe cu prezentarea echipei de inspecie la conducerea societii solicitante
sau la reprezentantul acesteia.
b. Persoana desemnat de beneficiar va efectua instructajul introductiv general inspectorilor care
fac parte din echipa de inspecie, conform dispoziiilor Legii 319/2006.
c. Inspecia se va desfura n prezena a cel puin unei persoane mputernicite de conducerea
societii solicitante.
d. naintea nceperii inspeciei, membrii echipei de inspecie vor semna angajamentul deontologic,
n faa persoanei mputernicite de ctre beneficiar. Se va verifica dac dosarul de produs conine
toate documentele pe care trebuia s le depun beneficiarul (cerere, chestionar de autoevaluare i

7
documentaia tehnic - n limba romn). Se va verifica dac condiiile contractuale sunt ndeplinite
(contract semnat, avans pltit etc.).
e. eful echipei de inspecie va informa pe scurt mputernicitul beneficiarului asupra modului cum
urmeaz s se desfoare inspecia, obiectivele care se urmresc n cadrul acesteia, prezentnd
coninutul formularului raportului de inspecie.
f. Se verific documentele de provenien a instalaiei, existenta placutelor de marcaj (identificare),
se analizeaza cartea tehnica (parametrii tehnici + instruciuni de exploatare i ntreinere) si se
verifica existena Planului de revizii tehnice i reparaii
g. La sfritul inspeciei tehnice, sau pe parcursul acesteia, se va face evaluarea conformitii prin
observare i raionament, iar rezultatele care pot fi: conformitate (notat cu DA), neconformitate
(notat cu NU), vor fi consemnate n raport.
h. Inspecia se completeaz cu rezultatele msurrilor efectuate de ctre echipa de inspecie.
i. Inspecia se ncheie cu prezentarea concluziilor i semnarea raportului de inspecie de ctre
membrii echipei de inspecie.
CAPITOLUL 3
Verificarea instalatiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice
La ntocmirea procedurii de inspecie s-a tinut seama de faptul c exist mai multe tipuri
de instalaii i tehnologii pentru prepararea mixturilor asfaltice: tehnologia la cald, tehnologia la
rece, tehnologie n flux discontinuu cu malaxoare cu aciune periodic, tehnologie n flux continuu
cu malaxoare cu aciune continu, tehnologie cu sau fr utilizarea materialului reciclat, iar n
funcie de mobilitate instalaii fixe, transportabile sau mobile. In anexa 6 se prezinta scheme ale
unor instalatii pentru prepararea mixturilor asfaltice si componenta acestora.
3.1. Verificarea strii tehnice
3.1.1.Verificarea strii tehnice a instalaiei de preparat mixturi asflatice la cald, prin:
a) evaluarea starii tehnice a principalelor componente , cum sunt:
- predozatorul de agregate naturale i concasate;
- depozit de agregate, silozuri de filer, depozit de fibre textile;
- instalaie de depozitare, transport i nclzire a bitumului;
- benzi tranportoare pentru agregate;
- usctor cu tambur pentru agregate minerale (sau usctor malaxor pentru instalaii n flux
continuu);
- instalaie de filtrare gaze arse de la usctor;
- transportor cu cupe (elevator) pentru agregatele uscate (calde);
- ciur vibrator pentru sortarea agregatelor calde (la instalaii n flux discontinuu) ;
- nec pentru transportul filerului;
- dispozitiv de transport al fibrelor textile;
- dozatoare de agregate, filer, bitum i fibre;
- instalaii pentru depozitare, transport i dozare asfalt recuperat (la instalaii n flux
continuu);
- malaxor cu amestecare forat (la instalaii n flux discontinuu);
- schip pentru transportul mixturii;
- buncre pentru stocarea mixturii;
- semitrailer pentru cuplare la autotractor cu a (pentru instalaii mobile)
- post de conducere cu aparatur de comand i monitorizare a procesului tehnologic.
b) verificarea funcional i tehnologic a ntregului echipament n gol i n sarcin.
(verificarea ntregului proces de preparare a mixturilor asfaltice la cald, care include
procesele de dozare, uscare, sortare agregate calde i malaxare, verificarea regimului termic

8
pentru agregate, bitum, mixtur preparat si stocat, verificarea cerintelor de securitate i
protecia mediului)
3.1.2. Verificarea strii tehnice a instalaiei de preparat mixturi asfaltice la rece, prin:
a) evaluarea starii tehnice a principalelor componente, cum sunt:
-instalaii pentru depozitare, transport i dozare agregate;
-instalaii pentru depozitare, transport i dozare asfalt recuperat;
-instalaii pentru depozitare, transport i dozare emulsie bituminoas (pentru cazul
amestecurilor avnd ca liant emulsia bituminoas);
-instalaii pentru prepararea spumei de bitum (pentru cazul amestecurilor avnd ca liant
spuma de bitum), inclusiv rezervoare de ap i bitum cald;
-malaxor cu amestecare forat;
-buncre pentru stocarea amestecului preparat la rece.
b) verificarea funcional i tehnologic a ntregului echipament n gol i n sarcin.
(verificarea ntregului proces de preparare a mixturilor asfaltice la rece, care include
procesele de dozare, malaxare i de preparare a spumei de bitum, verificarea cerinelor de
securitate i protecia mediului)
3.2. Verificarea capabilitii tehnologice
3.2.1. Verificarea capabilitii tehnologice n procesul de lucru i a atingerii parametrilor de
prag la instalaii de preparare la cald a mixturilor asfaltice prin:
-verificarea posibilitii de reglaj a predozatorului de agregate (reglarea vitezei la benzile
transportoare i reglarea poziiei clapetei de descrcare );
-verificarea turaiei, a nclinarii tamburului la usctorul de agregate (sau la usctorulmalaxor);
-verificarea starii paletelor la usctorul de agregate (sau la usctorul-malaxor)sau solicitarea
inregistrarilor utilizatorului privind controlul starii paletelor;
-verificarea funcionrii corecte a arztorului prin verificarea indicatiilor aparatelor de
masura a temperaturii agregatelor la ieirea din usctor si a temperaturii gazelor rezultate prin
ardere;
-verificarea funcionrii corecte a ciurului de agregate calde (prin solicitarea inregistrarilor
utilizatorului privind starea sitelor si a abaterilor compozitiei granulometrice a mixturilor preparate
fata de retetele stabilite de laborator);
-verificarea metrologic a dozatoarelor si a altor aparate de masura de catre o firma
specializata (conform planului de verificare metrologica);
-verificarea preciziei de dozare dinamice prin determinarea abaterilor cantitilor cntrite
faa de cele indicate n reet;
-verificarea malaxorului (inregistrari ale utilizatorului privind turaia, starea paletelor,
sistemul de descrcare);
-verificarea omogenitii amestecului i a anrobrii complete a agregatelor i filerului prin
examinare vizuala (pentru timpul de malaxare indicat n reet);
-verificarea temperaturii mixturii la ieirea din malaxor;
-verificarea temperaturii mixturii n buncrele de stocare;
-verificarea funcionrii corecte a sistemului de comand i monitorizare a procesului de
fabricaie
Parametrii de capabilitate pentru instalaii de preparare la cald a mixturilor asfaltice in
corelatie cu parametrii functionali si tehnologici sunt prezentati in anexa 2 impreuna cu valorile de
prag. In anexa 3 se indica matricea parametrilor tehnici de capabilitate, care cuprinde atat
cerinele de calitate, cat si parametrii care asigur ndeplinirea acestor cerine, cu indicarea valorilor
de prag.
3.2.2. Verificarea capabilitii tehnologice n procesul de lucru i a atingerii parametrilor de
prag la instalaii de preparare la rece a mixturilor asfaltice prin:

9
-verificarea metrologic a dozatoarelor pentru agregate, asfalt recuperat, emulsie
bituminoas, spum de bitum si a altor aparate de masura de catre o firma specializata (conform
planului de verificare metrologica);
-verificarea preciziei de dozare dinamice prin determinarea abaterilor cantitilor cntrite
faa de cele indicate n reet;
-verificarea malaxorului (inregistrari ale producatorului privind turaia, starea paletelor,
sistemul de descrcare);
-verificarea omogenitii amestecului i a anrobrii complete a agregatelor i filerului prin
examinare vizuala (pentru timpul de malaxare indicat n reet);
-verificarea funcionrii corecte a sistemului de comand i monitorizare a procesului de
fabricaie
3.3. Msurarea / determinarea principalilor parametri ai instalaiei i evaluarea acestora n
raport cu valorile din cartea tehnic i valorile de prag stabilite i indicate n anexa 2
a)Pentru instalaii de preparare la cald a mixturii asfaltice
- vitezele benzilor transportoare ale predozatorului de agregate (posibilitati de reglare a
debitului);
- turaia i nclinarea tamburului usctorului de agregate;
- temperatura agregatelor la ieirea din usctor;
- temperatura gazelor rezultate prin ardere;
- precizia de dozare dinamic la agregate, filer, bitum i fibre;
- capacitatea malaxorului (incarcare normala a malaxorului);
- timpul de malaxare;
- durata ciclului de preparare;
- temperatura mixturii la ieirea din malaxor;
- temperatura mixturii la livrare din buncrul de stocare.
b)Pentru instalaii de preparare la rece a mixturii asfaltice
- vitezele benzilor transportoare ale predozatorului de agregate (posibilitati de reglare a
debitului);
- temperatura bitumului cald i presiunea de injectare a apei la instalaia de preparare a
spumei de bitum;
- precizia de dozare dinamic la agregate, filer, emulsie bituminoas, spum de bitum;
- capacitatea malaxorului (incarcare normala a malaxorului);
- timpul de malaxare;
- durata ciclului de preparare.
Se vor urmari indicatiile aparatelor de masura de la pupitrul de comanda si inregistrarile
efectuate la imprimanta sistemului de comanda automat.
3.4. Verificri privind mentenana echipamentului tehnologic (documente de eviden a strii
tehnice).
Pentru men\inerea capabilit`\ii tehnologice a instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice, este important s` se realizeze ]i controlul proceselor de
mentenan\`, care trebuie s` se desf`]oare n conformitate cu normativul NE
003/97. Se va verifica executarea tuturor lucr`rilor de repara\ie ]i ntre\inere a
echipamentelor n conformitate cu instruciunile de reglare, ntre\inere ]i
repara\ii.
Programul de mentenan trebuie s cuprind:
a) msurile operaionale de nlocuire rapid a componentelor defecte;

10
b) operaiile de mentenan adoptate care asigur conservarea parametrilor funcionali ce
determin direct capabilitatea tehnologic de lucru. (precizia de dozare a componentelor
mixturii, temperatura agregatelor, bitumului si mixturii, omogenitatea mixturii preparate)
c) nregistrri privind operaiile de mentenan efectuate (fie de eviden), ca de exemplu
verificarea paletelor la uscatorul de agregate sau la uscatorul-malaxor,verificarea sitelor
ciurului pentru sortarea agregatelor calde, verificarea sacilor filtrului de praf, verificarea
paletelor malaxorului cu amestecare fortata si a jocurilor dintre palete si cuva
malaxorului, verificarea sistemului de comanda si monitorizare a procesului tehnologic
etc.
d) inregistrari privind reglajele efectuate pentru functionarea corespunzatoare a instalatiei,
ca de exemplu reglarea predozatoarelor de agregate reci pentru asigurarea proportiei
intre diferite sorturi in conformitate cu reteta, reglarea debitului de alimentare a
uscatorului in functie de umiditatea agregatelor si temperatura mediului, reglarea si
sincronizarea dozatoarelor la instalatii in flux continuu etc.
Programul de mentenan trebuie ntocmit innd seama de instruciunile concrete din
manualul de ntreinere al fabricantului instalaiei.
Programul de mentenanta trebuie completat cu programul de verificare metrologica a
aparatelor de masura si control: aparate pentru masurarea temperaturii agregatelor, bitumului,
mixturii preparate si a gazelor la intrarea in filtrul cu saci, aparate pentru masurarea presiunii
gazelor in uscator si a presiunii bitumului in conducta de refulare a pompei de bitum, cantarele
pentru dozarea componentelor mixturii, precum si cantarul pentru mixtura livrata, benzile cu
dispozitive de cantarire utilizate la instalatiile in flux continuu.
3.5. Verificarea ndeplinirii principalelor cerine de securitate a muncii i de protectia
mediului.
Legea 10/1995 privind calitatea n construcii menioneaz n art.5 printre cerinele
obligatorii igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protectia mediului, precum i protecia
mpotriva zgomotului. De aceea odat cu verificarea capabilitii instalaiei de a realiza mixtur
asfaltic de bun calitate, procedura de inspecie prevede i verificarea ndeplinirii principalelor
cerine de securitate a muncii i a mediului pentru instalaiile de preparare a mixturilor asfaltice.
Neindeplinirea acestor cerinte influenteaza, de regula, in mod negativ atingerea parametrilor
tehnologici de lucru la valorile stabilite, afectand nivelul de calitate al produsului.
Tinand seama de prevederile SR EN 536:2003, in cadrul inspeciei se verific daca s-au luat
masurile necesare pentru eliminarea sau reducerea riscurilor (pericolelor) si anume:
- se verifica proteciile de electrosecuritate n procesul tehnologic (vizual); se verific centura de
mpmntare i locul de msurare a rezistenei prizei de mpmntare.
- existena interblocrilor necesare n fluxul tehnologic (vizual);
- existena mijloacelor de protecie contra riscurilor determinate de echipamentele n micare
(vizual);
- existena mijloacelor de protecie contra riscurilor determinate de temperaturile ridicate;
- nivelul de zgomot interior (STAS 11617/ 90) se msoar cu dozimetrul de catre echipa de
inspectie;
- nivelul vibraiilor la postul de comand se msoar de catre un laborator autorizat in cazul in
care echipa de inspecie considera necesara aceasta verificare;
- nivelul de zgomot exterior (STAS 11617/ 90) se msoar de catre un laborator autorizat in
cazul in care echipa de inspecie considera necesara aceasta verificare;
- amplasarea elementelor de comand n zona de confort i accesibilitate;
- existena iluminrii, la postul de comand i n exterior, n zona de lucru i acces (vizual).
Formularul de verificare a cerintelor de securitate este dat in anexa 8, tabelul 2.

11
Instalatiile de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa asigure si ncadrarea sub limitele
admise de poluare a mediului cu pulberi, gaze de ardere, scurgeri de fluide tehnologice, reziduri ce
rezulta din fluxul tehnologic, repectandu-se Legea nr.267/2006 privind protectia mediului, Ordinul
nr.462/1993 al MAPPM, Ordinul 756/1997 al MAPPM, STAS 12574/1987.
Pentru ndeplinirea cerinelor de mai sus se impune efectuarea urmtoarelor verificari:
a) se verifica existenta autorizatiei de mediu si rezultatele incercarilor privind compozitia gazelor
rezultate in urma arderii combustibilului;
b) se verific eficienta instalatiei de desprafuire (se cer analize privind gradul de purificare al
gazelor arse de catre instalaia de filtrare);
c)se verifica existenta si functionarea aparatelor care asigura controlul instalatiei de desprafuire
(controlul presiunii n uscator si filtru pentru a se limita cantitatea de particule fine antrenate de
curentul de aer si gaze de ardere, controlul temperaturii gazelor de ardere la intrarea n filtrul de
praf pentru a nu se distruge elementele filtrante)
d) se verifica functionarea sistemului de reglare automat a procesului de ardere, care trebuie sa
asigure nu numai realizarea temperaturilor optime pentru material si gazele de ardere, ci si o ardere
completa cu emisii reduse de oxid de carbon si fum.
e) se verific gradul de etanare la echipamentele de uscare, transport, sortare i dozare agregate; se
verifica masurile de eliminare a emisiilor de praf la ciurul de agregate calde si la ncarcarea
malaxorului cu materialele componente (introducerea acestor echipamente tehnologice ntr-o
carcasa etansa, care se racordeaz la instalatia de desprafuire);
f) se verifica existena i eficiena filtrelor la silozurile de filer i gradul de etanare a racordurilor
siloz nec dozator de filer (vizual);
g) se verifica inexistena pierderilor de bitum, carburani i/sau lubrifiani;
h) se verifica starea cureniei pe cile de acces ale mijloacelor de transport (masuri de eliminare a
pierderilor de mixtura).
Formularul de verificare a cerintelor de securitate este dat in anexa 8, tabelul 3.
In cazul in care nerespectarea cerintelor de securitate, sanatate si protectia mediului
poate afecta valorile parametrilor care determina calitatea mixturii asfaltice, atunci se
comunica neconformitatile constatate organismelor acreditate si notificate in domeniile
respective. De asemenea se atentioneaza utilizatorul instalatiei pentru a lua masuri de eliminare a
neconformitatilor de acest tip (prin anexa B la raportul de inspectie).
3.6. Verificarea executarii controlului calitii mixturii asfaltice de catre producator
Starea tehnic bun a echipamentelor tehnologice, reglajele i utilizarea corect a acestora cu
respectarea tehnologiei de fabricaie sunt condiii necesare, dar nu suficiente pentru obinerea unei
mixturi asfaltice de bun calitate. Calitatea mixturii asfaltice este rezultatul procesului de preparare,
n care pe lng echipamentele tehnologice utilizate la prepararea mixturilor asfaltice, intervin i ali
factori care influeneaz n mare msur calitatea produsului: calitatea materialelor componente ale
amestecului, calificarea personalului, organizarea procesului de fabricaie, inclusiv respectarea
tehnologiei de fabricaie, organizarea sistemului de control a produciei. De aceea rezultatele
ncercrilor de laborator pentru probele de mixtur prelevate reprezint informaii importante la
inspectarea instalaiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice, informatii care ajuta la stabilirea
domeniului de utilizare in constructii al mixturilor preparate, determinand in unele cazuri
limitarea domeniului de utilizare a mixturii preparate la lucrari de importanta mai redusa. Pe baza
rezultatelor incercarilor, producatorul intocmeste si declaratia de conformitate pentru mixtura
asfaltica livrata. Rezultatele corespunzatoare ale incercarilor de laborator reprezinta o dovada a
capabilitatii instalatiei de a realiza mixturi asfaltice de buna calitate.
Incercrile ce trebuie efectuate depind de tipul mixturii asfaltice i de utilizarea acesteia (strat
de baz, de legtur sau de uzur pentru drumuri de diferite categorii sau pentru aeroporturi). Aceste
ncercri sunt indicate n standardele pentru mixturi asfaltice (anexa 7).

12
Neconformitatile privind controlul productiei sunt indicate in anexa B la raportul de
inspectie,
utilizatorul instalatiei fiind atentionat sa ia masuri de eliminare a neconformitatilor de acest tip.
CAPITOLUL 4
Modul de desfasurare a inspectiei si de prezentare a rezultatelor inspectiei
4.1. Inspectia privind starea tehnica instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice
Inspectia privind starea tehnica va cuprinde:
- examinarea vizuala a instalatiei in stationare;
- examinarea vizuala a functionarii in gol;
- examinarea vizuala a functionarii in sarcina.
Se vor inspecta componentele instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice si anume:
1. Inspectia structurii metalice.
Structura metalica trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- prinderile la fundatia de beton trebuie sa nu prezinte urme de coroziune si sa fie vizibile
(neacoperite de depuneri de material);
- sudurile sa nu prezinte crapaturi;
- articulatiile sasiurilor instalatiilor mobile sau semimobile sa nu prezinte jocuri mari, sa contina
elementele de asamblare si asigurare;
- elementele de fixare a subansamblelor componente (suruburi, piulite etc.) sa fie complete si bine
stranse;
- scarile de acces sa fie bine pozitionate (cu trepte orizontale antiderapante si balustrade de
protectie), iar platformele de lucru si de interventie sa nu prezinte deformatii vizibile, crapaturi sau
goluri, sa fie antiderapante si prevazute cu balustrade;
- elementele metalice de inchidere (pereti) sa fie bine fixate si sa contina ferestre pentru iluminatul
natural;
- elementele metalice sa nu prezinte pete de rugina;
- structura metalica sa fie legata la centura de impamantare.
Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite se acorda neconformitate.
2. Inspectia depozitului de agregate.
Cerinte:
- buncarele sa nu prezinte sparturi, sa aibe peretii suficient de inalti pentru a preveni amestecarea
sorturilor, sa fie inscriptionate la loc vizibil cu sortul de agregate continut;
- gurile de descarcare a sortului fin sa fie prevazute cu vibratoare;
- clapetele de descarcare trebuie sa functioneze fara blocaje, iar benzile extractoare sa aibe sistemul
de reglaj a grosimii stratului de agregate si a vitezei de transport in stare de functionare;
- benzile transportoare ale agregatelor catre uscator trebuie sa aibe tamburul de antrenare, tamburul
de intindere, rolele, covorul si stergatorul de banda in buna stare de functionare;
- structura metalica de sustinere sa nu fie deformata si sa nu prezinte urme de coroziune la contactul
cu fundatia de beton;
- partile metalice vopsite sa nu prezinte pete de coroziune.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
3. Inspectia depozitului de filer.
Silozurile de filer (buncarele) trebuie:
- sa fie bine ancorate la fundatie (prin intermediul structurii metalice care nu trebuie sa prezinte
deformatii vizibile ori suduri crapate);
- sa nu prezinte fisuri prin care pot avea loc pierderi de filer sau infiltrari de ape din ploi;
- filtrele de aer sa fie in stare de functionare, iar elementul de filtrare sa fie periodic scuturat sau
schimbat;

13
- sistemul de alimentare al silozului si cuplajul acestuia la mijlocul de transport auto sa fie complet
si bine adaptat;
- partile metalice ale silozului nu trebuie sa prezinte pete de rugina.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
4. Inspectia depozitului (buncarului) de fibre.
Buncarul de fibre trebuie sa se inchida etans, iar cuplajul la conducta de transport pneumatic sa nu
permita pierderi de aer sau material. In caz contrar se acorda neconformitate.
5. Inspectia depozitului de bitum.
Rezervoarele sau bazinele care contin bitum (de rezerva sau de consum) trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:
- izolatia termica sa fie completa si protejata;
- conductele de transport sa fie incalzite cu ulei termic si sa nu prezinte pierderi de material la
imbinari si in zona robinetilor;
- conductele (serpentinele) de incalzire necesare mentinerii temperaturii bitumului sa nu fie in stare
avansata de coroziune si sa nu prezinte pierderi de ulei;
- capacele de inchidere sa fie izolate termic, si sa se inchida cu usurinta, iar sistemele de blocare si
aerisire sa fie functionale.
Daca cele enumerate mai sus nu sunt indeplinite, in coloana 5 a formularului de Raport de
inspectie se consemneaza neconformitate.
6. Inspectia uscatorului de agregate minerale.
Cerinte:
- grupul de antrenare motor reductor coroana dintata, trebuie sa functioneze fara zgomote
anormale, sa fie complet, sa nu prezinte pierderi de lubrifiant, iar angrenarea dintre pinion si
coroana dintata sa se faca pe toata latimea danturii;
- calea de rulare sa nu prezinte uzura excesiva (exfolieri de metal) si sa nu fie decalata fata de rolele
de rezemare;
- rolele de rezemare sa nu fie deformate si sa nu aibe joc in lagare;
-termoizolatia sa fie completa si protejata de placajul din tabla;
- arzatorul sa nu prezinte urme de deteriorare, sa aibe o ardere constanta si controlata de thermostat;
- verificarea starii paletelor (sau existenta inregistrarilor utilizatorului privind controlul starii
paletelor)
-verificarea temperaturii agregatelor la iesirea din uscator si existenta inregistrarilor privind
verificarea metrologica a aparatului de control a temperaturii.
Daca cerintele enumerate mai sus nu sunt satisfacute, se acorda neconformitate.
7. Inspectia instalatiei de recuperare si filtrare a gazelor arse la uscator.
Cerinte:
- tubulatura de aspiratie trebuie sa nu prezinte urme de deteriorare (coroziune) si sa fie etanse;
- exhaustorul sa fie bine prins la fundatie, sa nu prezinte urme de deteriorare si sa functioneze fara
vibratii exagerate;
- filtrele sa fie complete, iar mecanismul de scuturare periodica sa functioneze;
- recuperatorul si transportorul de praf nu trebuie sa prezinte pierderi de material;
- cosul de evacuare a gazelor arse sa fie racordat etans la instalatie si sa fie bine ancorat la fundatie;
-verificarea functionarii aparatelor de masura a temperaturii si presiunii gazelor si existenta
inregistrarilor privind verificarea metrologica.
Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
8. Inspectia transportorului de agregate uscate.
Cerinte:
- cupele sa nu fie sparte ori uzate excesiv;
- lantul portcupe sa nu aibe uzuri pronuntate pe suprafata de angrenare cu rotile de lant;
- mecanismul de transport al cupelor sa fie complet si sa functioneze fara socuri;

14
- tubulatura de protectie sa fie etanse si nedeteriorata;
- clapetele de vizitare sa fie montate etans (cu toate suruburile).
Daca aceste cerinte nu sunt satisfacute, se acorda neconformitate.
9. Inspectia ciurului vibrator.
Cerinte:
- vibratorul trebuie sa asigure amplitudinea necesara cernerii, sa fie complet si bine fixat de rama
ciurului;
- sitele sa nu fie sparte ori infundate si sa fie bine fixate de rama;
- arcurile sa fie complete si sa nu fie rupte ori tasate.
Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate. (In cazul in care indeplinirea
cerintelor de mai sus nu se poate verifica direct, se va verifica existenta inregistrarilor utilizatorului
privind controlul ciurului vibrator, precum si rezultatele incercarilor de laborator privind compozitia
granulometrica a mixturilor preparate, care trebuie comparate cu retele stabilite de laborator)
10. Inspectia dozatoarelor de agregate reci (predozatoare)
Cerinte:
-buncarele sa fie in stare buna cu pereti despartitori intre sorturi;
-posibilitatea de reglare a clapetelor de descarcare;
-posibilitatea de reglare a vitezei benzilor extractoare;
-existenta inregistrarilor privind reglarea echipamentului;
-transportoarele cu banda sa fie in stare buna.
11. Inspectia dozatoarelor de agregate calde, filer, bitum si fibre (aditivi).
Cerinte:
- buncarele (recipientele) dozatoarelor nu trebuie sa prezinte urme de deteriorare;
- caile de transport ale materialelor de la dozator la malaxor sa nu permita pierderi de material;
- aparatele de cantarire sa functioneze fara socuri;
- sa se asigure golirea completa a acestora (sa se efectueze tararea sistemelor de cantarire);
-se va verifica existenta inregistrarilor privind verificarea metrologica si existenta greutatilor etalon;
-la instalatii cu functionare continua se va verifica sistemul de compensare a umiditatii agregatelor,
precum si sincronizarea dispozitivelor de dozare a agregatelor si liantilor (inregistrari ale
utilizatorului privind reglarea echipamentelor).
In caz contrar se acorda neconformitate.
12. Inspectia malaxorului.
Malaxorul cu amestecare fortata sau cel cu amestecare prin cadere libera (combinata cu uscarea)
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- cuva nu trebuie sa prezinte fisuri;
- blindajele trebuie sa fie complete, bine fixate si sa nu prezinte uzuri excesive distanta dintre
palete si blindaje nu trebuie sa depaseasca circa 5 mm (apreciere vizuala);
- paletele, bratele si respectiv elicea de amestecare trebuie sa fie complete numeric, iar abaterile de
la profil datorate uzurilor nu trebuie sa fie mai mari de cca 5mm (apreciere vizuala);
-existenta inregistrarilor utilizatorului privind controlul periodic al starii paletelor si a jocurilor
dintre palete si cuva;
-incarcarea corecta a malaxorului;
- capacele fixe ale malaxorului trebuie sa aibe toate elementele de prindere si sa nu prezinte
deformatii;
- capacele mobile ale malaxorului si ferestrele de vizitare nu trebuie sa permita accesul in interior
pe perioada functionarii acestuia, iar intrerupatoarele electrice de interblocare sa se afle in
functiune;
- mecanismul de antrenare sa fie complet, sa nu permita pierderi de ulei si sa functioneze fara
socuri;

15
-posibilitatea verificarii duratei de malaxare la pupitrul de comanda si compararea cu durata
indicate in reteta de catre laborator
- sistemul de descarcare nu trebuie sa permita pierderi de material pe pozitia inchis;
- malaxorul trebuie sa realizeze un amestec omogen la durata stabilita a malaxarii ( examinare
vizuala a anrobarii agregatelor si filerului cu liant);
-posibilitatea masurarii temperaturii mixturii la iesirea din malaxor.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
13. Inspectia buncarelor de stocare mixtura.
Cerinte:
- izolatia termica trebuie sa fie completa si protejata de placajele din tabla;
- instalatia de incalzire (acolo unde a fost prevazuta) trebuie sa fie mentinuta in functiune;
- clapetele de golire trebuie sa se inchida etans (sa nu permita pierderi de mixtura) si trebuie sa aibe
sistemul de incalzire in functiune (daca a fost prevazut).
In cazul in care cerintele de mai sus nu se respecta, se acorda neconformitate.
14. Inspectia schipului de transport mixtura.
Cerinte:
- cupa sa nu prezinte sparturi ori deformatii care sa duca la atingerea structurii de rulare;
- calea de rulare sa fie continua si fara praguri in zonele de asamblare a tronsoanelor;
- cablul de tractiune sa fie bine legat la cupa si tambur, sa nu prezinte inadituri si sa nu fie uzat ( sa
nu aibe mai mult de 10 sarme rupte pe 1m liniar de cablu);
- rolele de cablu sa nu fie uzate excesiv si sa se roteasca usor;
- mecanismul de ridicare a cupei trebuie sa fie complet, sa functioneze fara socuri, sa nu aibe
pierderi de ulei, iar frana sa lucreze in momentul opririi cupei;
- limitatoarele electrice si mecanice cap cursa trebuie sa existe si sa intre in functiune la atingere;
- grilajele de protectie a caii de rulare trebuie sa fie fixate ferm si fara goluri de trecere a
personalului;
- portile de acces la cupa trebuie sa fie prevazute cu intrerupatoare electrice de interblocare a
comenzilor acesteia;
- instalatia de stropire a cupei sa pulverizeze motorina pe toata suprafata interioara a acesteia.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
15. Inspectia transportorului cu banda pentru agregate umede.
Cerinte:
- sasiul sa nu prezinte deformatii vizibile ori suduri crapate;
- tamburul de antrenare si mecanismul acestuia sa fie complet, sa functioneze fara socuri si fara
pierderi de ulei;
- tamburul de intindere sa se roteasca cu usurinta, banda sa fie centrata pe el si sistemul de intindere
a benzii sa fie functionabil;
- rolele de rezemare a benzii sa fie complete si sa se roteasca cu usurinta;
- dispozitivul de oprire de urgenta a benzii sa fie complet si sa raspunda prompt la actionare;
-dispozitivul de cantarire sa functioneze (daca a fost prevazut) sis a aibe verificarea metrological.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
16. Inspectia transportoarelor cu snec pentru filer ori praf.
Cerinte:
- tubul (carcasa) trebuie sa nu prezinte sparturi;
- clapeta de golire a filerului din transportor in caz de avarie trebuie sa fie montata etans si asigurata
cu sistemul prevazut;
- grupul motor reductor de antrenare a snecului sa fie complet, cu capac la cutia de borne
electrice, capac la ventilator si sa nu prezinte pierderi de lubrifiant.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
17. Inspectia instalatiei de incalzire cu ulei a elementelor de transport si stocare bitum.

16
Elementele componente ale acestei instalatii trebuie sa fie in stare de functionare, sa nu prezinte
pierderi de ulei si sa asigure controlul temperaturii agentului termic.
In caz contrar se acorda neconformitate.
18. Inspectia echipamentului electric de actionare.
Tablourile electrice trebuie sa fie complete, etanse, cu incuietori, cutiile de borne cu capace,
conductorii fara inadituri protejati si fixati pe trasee bine alese, iar structurile metalice sa fie
conectate la centura de impamantare.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
19. Inspectia instalatiei pneumatice de comanda.
Cerinte:
- compresorul sa fie complet cu sistemele de antrenare si protectie nemodificate si sa furnizeze aer
la presiunea prevazuta;
- cilindrii pneumatici sa nu prezinte pierderi de aer si sa culiseze uniform, fara socuri;
- conductele si robinetii sa nu prezinte pierderi de aer si urme de deteriorare;
- aparatajul de comanda si control sa transmita comenzile prompt si sa furnizeze informatia despre
pozitia mecanismului actionat.
In cazul in care cerintele de mai sus nu se respecta, se acorda neconformitate.
20. Inspectia cabinei si a pupitrului de comanda.
Cerinte:
- scarile de acces sa fie complete si corect pozitionate;
- usile si ferestrele sa fie complete, cu garnituri de etansare, permanent curatate si dotate cu
inchizatori standard;
- scaunul cu spatar sa poata fi reglat pe verticala si pe orizontala;
- sistemul de incalzire si ventilare sa fie in stare de functionare;
- sistemul de iluminat sa fie in stare de functionare;
- pe pupitrul de comanda sa poata fi identificate toate aparatele de masurare si butoanele de
comanda pentru a preveni alterarea retetelor de preparare a mixturilor asfaltice;
- sistemul manual sau automat de comanda trebuie sa poata fi utilizat permanent (dupa cum a fost
prevazut);
- sistemul de corectie a componentelor dozate, existent numai la instalatiile cu functionare in regim
automat, trebuie sa fie permanent in stare de functionare;
-functionarea aparatelor de masura si a sistemelor de afisare si semnalizare si existenta
inregistrarilor privind verificarea metrologica;
-in cazul sistemelor automate se vor verifica rapoartele privind cantitatile de materiale dozate si se
vor compara cu cantitatile prevazute in reteta.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se acorda neconformitate.
4.2. Determinarea principalilor parametri tehnico-functionali
Pentru a vedea daca instalatia si-a pastrat capabilitatea tehnologica se masoara sau se
determina prin calcul parametrii de mai jos. Valorile masurate si incertitudinile de masurare se
consemneaza coloana 3 si respectiv 4 din tabelul de la punctul 21, anexa A la raportul de inspectie
(anexa 5).
In cazul in care valoarea masurata + incertitudinea de masurare depaseste limita admisa (valoarea
de prag), se indica neconformitate. Valorile de prag se determina conform anexei 2, avand ca
document de referinta cartea tehnica (proiectul) sau alte acte normative. Calculul incertitudinii se
face conform procedurilor organismului de inspectie, tinand seama si de precizia aparatelor de
masura de care dispune.
Principalii parametri ai instalatiilor pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice (in sarje)
se determina astfel:
a) Precizia de dozare

17
Se determina erorile de dozare pentru agregate, filer, bitum si fibre cu ajutorul relatiei:
e=100(Cd-Cr)/Cr
in care: e eroarea de dozare in %, Cd cantitatea introdus n malaxor (afiat), Cr cantitatea
prevzut n reet
Producatorul trebuie sa efectueze verificarea metrologica a dozatoarelor (inclusiv a sistemului de
afisare a cantitatilor cantarite) conform programului de verificare metrologica si sa prezinte echipei
de inspectie inregistrarile corespunzatoare.
b)Durata de malaxare.
Se utilizeaza mai multe notiuni privind durata de malaxare:
-Durata de malaxare uscata intervalul de timp intre momentul deschiderii clapetei
dozatorului de agregate si momentul introducerii bitumului in malaxor;
-Durata de malaxare umeda intervalul de timp intre momentul introducerii bitumului in
malaxor si momentul deschiderii clapetei malaxorului;
- Durata de malaxare totala suma duratelor de malaxare uscata si umeda
Durata de malaxare se masoara cu cronometrul. Daca timpul masurat este mai mic decat timpul
prevazut in reteta, tinand seama si de incertitudinea de masurare, se acorda neconformitate.
Timpul de malaxare trebuie sa fie suficient pentru a se obtine un amestec omogen si o anrobare
(acoperire) completa a granulelor de agregate si filer cu o pelicula de bitum.
c) Durata ciclului de preparare (Tc)
Acesta se masoara cu cronometrul ca timpul dintre doua incarcari succesive ale malaxorului.
Daca timpul masurat este mai mic cu 10% (inclusiv) decat valoarea indicata in cartea tehnica,
tinand seama si de incertitudinea de masurare, se acorda neconformitate.
d)Temperaturile mixturii se masoara cu termometrul de inspectie.
Se masoara temperatura mixturii la iesirea din malaxor si la livrare, la iesirea din buncarul de
stocare a mixturii in cazul in care instalatia este dotata cu un astfel de buncar.
Daca temperaturile se incadreaza in limitele prezentate de standard, tinand seama si de
incertitudinea de masurare, se acorda conformitate.
e)Turatia tamburului uscatorului n [rot/min]
Se masoara timpul td [s] in care tamburul efectueaza nr rotatii. Turatia se determina cu relatia:
n = 60 nr/td
Daca turatia determinata difera cu mai mult de 5% de turatia din cartea tehnica, tinand seama si
de incertitudinea de masurare, se acorda neconformitate.
f)Inclinarea tamburului fata de orizontal
Se masoara cu nivela de unghi. In cazul in care echipa de inspectie nu are acest aparat, se
procedeaza in felul urmator:
-Se masoara inaltimea a doua puncte de pe tambur fata de o suprafata orizontala h 1 respectiv
h2, precum si distanta pe orizontala d intre aceste puncte;
- Se determina unghiul de inclinare fata de orizontala a axei tamburului uscator cu relatia:
= arc tg (h1 h2)/d

[grad]

Daca inclinarea determinata difera cu mai mult de 0,5 grad fata de inclinarea din cartea tehnica,
tinand seama si de incertitudinea de masurare, se acorda neconformitate.
g)Productivitatea tehnica a instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice
Productivitatea tehnica este determinata de durata ciclului si cantitatea de mixtura preparata in
unitatea de timp (t/h).
Pt = 60M / Tc ,in t/h ;
in care :

18
-Tc durata ciclului pentru gama de mixturi prevazuta a fi preparata in instalatie
Tc = t1 + t2 + t3
-t1 timpul necesar incarcarii malaxorului, in min ;
-t2 timpul necesar malaxarii, in min ;
-t3 timpul necesar descarcarii, in min ;
-M masa unei sarje, in kg. (indicata in reteta)
Se compara productivitatea tehnica masurata cu productivitatea tehnica indicata in documentatie
(pentru anumite conditii de lucru, ca de exemplu umiditatea agregatelor, temperatura mediului
exterior).
Productivitatea predozatoarelor si a uscatorului de agregate trebuie corelata cu productivitatea
instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.
h) Masurarea nivelului de zgomot la postul de comanda.
Document de referinta STAS 11617-90. Masurarea se efectueaza utilizand dozimetrul de zgomot,
astfel:
- microfonul se amplaseaza pe inaltime la nivelul urechii operatorului, acesta stand pe scaun in fata
pupitrului de comanda ;
- se fac cate trei masurari de o parte si de alta a operatorului ;
- se calculeaza nivelul de zgomot global continuu echivalent stanga Lech.s ca medie aritmetica a
celor trei valori masurate la urechea stanga;
- se calculeaza nivelul de zgomot global continuu echivalent dreapta Lech.d ca medie aritmetica a
celor trei valori masurate la urechea dreapta.
In coloana 3 din tabel se trece valoarea zgomotului mediu echivalent Lmediu.echiv obtinut cu
relatia:
Lmediu.echiv = (Lech.s + Lech.d) / 2 [dB(A)].
Perfectionarea echipamentelor poate avea urmari si asupra modului de desfasurare a
inspectiei. Astfel la instalatiile cu comanda automata cu posibilitate de printare a principalilor
parametri ai procesului (cantitati dozate comparativ cu cele din reteta, durata de malaxare,
temperaturi etc.), se pot analiza astfel de inregistrari, usurandu-se indeplinirea obiectivelor
inspectiei. S-au realizat si instalatii care permit conectarea unui modul de achizitii de date la
sistemul automat de comanda si monitorizare al instalatiei, ceea ce permite echipei de inspectie sa
urmareasca pe calculator functionarea instalatiei pe o perioada mai mare de timp.
4.3. Anexele raportului de inspectie
Rezultatele inspectiei privind starea tehnica a instalatiei pentru prepararea mixturilor
asfaltice, efectuate conform metodologiei de mai sus, se trec in formularul denumit Anexa A la
raportul de inspectie, prezentat in anexa 5. Cnd starea subansamblului inspectat este conforma, n
coloana 4, unde este nscris DA se noteaz X. Dac la un subansamblu se inspecteaz att starea ct
i funcionalitatea i una dintre acestea este neconform, rezultatul final este NU i se noteaz cu X
n coloana 5 din formular. n coloana 6 Observaii se poate preciza, n funcie de caz, starea
neconform sau funcionalitate neconform.
De asemenea in acest formular se indica si valorile principalilor parametri tehnici si
tehnologici ai instalaiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice (precizia de dozare, temperaturile
agregatelor, bitumului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor si la livrarea din buncarul de
stocare, turatia tamburului pentru uscarea agregatelor, timpul de malaxare, durata ciclului de lucru,
productivitatea tehnica). Se indica conformitatea sau neconformitatea valorilor masurate sau
calculate ale acestor parametri prin compararea cu nivelurile de prag, care s-au stabilit n
concordan cu actele normative i cu bibliografia indicat.
Anexa A la raportul de inspecie se semneaz de echipa de inspecie, care apreciaz
capabilitatea instalaiei de a produce mixtur asfaltic de bun calitate, precum i domeniul de
utilizare a produsului preparat.

19
Neconformitatile privind cerintele de securitate, sanatate si protectia mediului, precum si
neconformitatile privind controlul productiei se trec in anexa B la raportul de inspectie, care atrage
atentia utilizatorului instalatiei sa ia masuri pentru eliminarea acestor neconformitati.
In cazul in care echipa de inspectie considera necesar, aceste neconformitati, care nu se
refera la starea tehnica a instalatiei, se comunica organismelor acreditate si notificate in domeniile
respective (securitate si sanatate, mediu, certificare de produs). De asemenea anexa B poate
reprezenta o motivare a limitarii domeniului de utilizare a instalatiei pentru prepararea mixturilor
asfaltice, avand in vedere faptul ca existenta unor neconformitati privind securitatea, sanatatea,
mediul, controlul productiei poate afecta grav calitatea mixturilor asfaltice produse.
Formularul pentru Anexa B la raportul de inspectie se indica in anexa 5.
4.4. Raportul de inspectie
Pe baza rezultatelor obtinute in urma inspectiei prezentate in formularele anexate la
raportul de inspectie (anexa A si anexa B), organismul de inspecie de ter parte acreditat
intocmeste Raportul de inspectie, care cuprinde informatiile indicate in anexa 4.

20

Anexa 1. Definitii
Inspectie proces de evaluare a conformitatii unui echipament tehnologic prin observare si
judecare, insotite, dupa caz, de masurare, incercare.
Conformitate - indeplinirea de catre un echipament tehnologic a unui proces sau a unui serviciu
specific in conditii de satisfacere a cerintelor de capabilitate, securitate si mediu.
Echipament tehnologic instalatii, masini, utilaje, aparate, scule si dispozitive pentru lucrari de
constructii
Procedura totalitatea actelor si a formelor indeplinite in cadrul activitatii desfasurate de organul de
inspectie.
Capabilitate insusirea unui echipament tehnologic de a fi capabil sa execute operatii tehnologice
la un nivel de performanta stabilit, cu respectarea cerintelor de calitate, a cerintelor esentiale de
securitate si sanatate in munca si a cerintelor de protectie a mediului, care ii sunt aplicabile.
Valoare de prag valoare maxima sau minima a unei marimi asociate unei caracteristici tehnice sau
tehnologice a unui echipament (determinate dupa un anumit procedeu de masurare), peste care sau
sub care nivelul ethnic de capabilitate al unui echipament tehnologic este necorespunzator; valorile
de prag se pot exprima prin valori absolute, relative sau abateri procentuale.
Instalatie ansamblu de constructii, de masini etc. , montate astfel incat sa formeze un tot in scopul
executarii unei anumite functiuni sau operatii in procesul de productie.
Mixtura asfaltica produs obtinut prin amestecarea pe baza unor dozaje judicios stabilite a
agregatelor, filerului si bitumului, la care uneori se adauga aditivi si care se utilizeaza la lucrari de
drumuri si aeroporturi.
Agregate naturale materiale granulare, prelucrate sau neprelucrate, de origine minerala, obtinute
din sfaramarea naturala sau artificiala a rocilor provenite din cariere sau balastiere.
Anrobare operatie prin care granulele agregatelor naturale sau artificiale se acopera (se invelesc)
cu o pelicula de liant bituminos
Asfalt turnat mixture asfaltica speciala la care golurile scheletului mineral sunt umplute integral
cu mastic bituminous; se realizeaza la cald cu bitum dur, nu necesita compactare.
Bitum Criblura agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica obtinut prin concasarea,
granularea si selectionarea in sorturi a rocilor dure, de regula magmatice, bazice si semibazice.
Dozaj proportie, exprimata in procente, dintre componentii unui amestec de tipul mixturilor
asfaltice sau a betoanelor de ciment
Emulsie bituminoasa dispersie de bitum intr-o faza apoasa care contine un agent tensioactiv
(emulgator)
Filer- pulbere minerala, cu granule sub 0,63 mm si minimum 80% granule sub 0,1 mm, obtinuta
prin macinarea fina a rocilor calcaroase
Granulozitate repartitie procentuala a particulelor agregatului natural, dupa marimea lor.
Imbracaminte rutiera partea superioara a structurii rutiere, alcatuita din unul sau doua straturi,
rezistenta la uzura, care suporta directactiunea traficului si a agentilor atmosferici si protejeaza
straturile inferioare

21
Malaxor dispozitiv in care se amesteca materialele granulare cu lianti
Predozaj operatie prin care, intr-un prim amestec de aggregate naturale, se incearca obtinerea
curbei de granulozitate necesara; se opereaza apoi corectari pana la obtinerea granulozitatii optime.
Reciclarea mixturilor asfaltice operatie de reconditionare a mixturilor asfaltice vechi obtinute din
imbracaminti bituminoase decapate, prin adaos de agregate naturale si lianti.
Strat de baza parte din structura rutiera situata intre imbracaminte si stratul de fundatie cu rolul de
a prelua incarcarile din trafic, repartizand fundatiei eforturi verticale
Strat de legatura strat situate la partea inferioara a imbracamintei bituminoase, care face legatura
intre stratul de uzura si stratul de baza sau de fundatie.
Strat de uzura strat de la suprafata imbracamintei rutiere executat din materiale rezistente,
impermeabile, de obicei rugos, care este in contact direct cu pneurile autovehiculelor si cu conditiile
climaterice.
Statie (Instalatie) de preparare a mixturilor asfaltice unitate industriala in care se produc mixturi
asfaltice compusa in principal din uscator de agregate naturale, malaxor, predozatoare, depozite de
materiale specifice, transportoare etc.
Sortare operatie de separare a granulelor agregatelor naturale dupa marime, cu ajutorul sitelor si
ciururilor.

22

Anexa 2.
Performanele instalaiilor pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice i niveluri de prag.
n tabelul A2.1 se indic:
a)parametrii instalaiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice, care au o influen important
asupra calitii mixturilor asfaltice i asupra procesului de fabricaie, parametri care trebuie
verificai n cadrul inspeciei;
b)metoda de determinare a parametrilor instalaiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice;
c)modul de stabilire a valorilor de prag pentru principalii parametri ai instalaiilor pentru prepararea
mixturilor asfaltice
Tabelul A2.1
Parametri verificai

Metoda

Valori de prag

Observaii

Precizia de dozare
Erori de dozare e % pentru
agregate, filer, bitum, fibre

Verificare metrologic
Calcul eroare:
e=100(Cd-Cr)/Cr

Omogenitatea mixturii

Observare

Cd cantitatea introdus n
malaxor (afiat)
Cr cantitatea prevzut n
reet
Pentru timpul de malaxare
stabilit n reet

Temperaturile agregatelor,
bitumului i ale mixturii la
ieirea din malaxor

Msurare

Temperatura mixturii la
livrare din buncrul de
stocare

Msurare

Abaterile admise fa de
dozaj indicate n tabelul 4
din SR 174-2 i tabelul 6
din SR 7970:2001
Anrobare complet i
uniform a agregatelor i
filerului cu liantul
Valorile din tabelul 1 din
SR 174-2 i tabelul 9 din
SR 7970:2001
Valorile din tabelul 1 din
SR 174-2 i tabelul 9 din
SR 7970:2001

Turaia a tamburului pentru


uscarea agregatelor

Msurare

Valoarea din cartea tehnic


5%

Influenteaza procesul de
incalzire si uscare a
agregatelor (temperatura
agregatelor la iesire,
umiditatea la iesire,
productivitatea uscatorului)
Timpul optim indicat in
reteta (stabilita de laborator
in urma incercarilor)
asigura omogenitatea
mixturii (cu anrobare
completa)

Unghiul de nclinare al
tamburului

Valoarea din cartea tehnic


10 %

Timp de malaxare

Msurare

Valoarea din reteta +5%

Durat ciclu de
malaxare T

Msurare

Valoarea din cartea tehnic


+10 %

23
Productivitate tehnic
a instalatiei Q [t/h]

Q =3600q/T

Valoarea din cartea tehnic


(data pentru anumite
conditii de umiditate a
agregatelor si temperatura a
mediului) -20%

q masa unei arje [t],


indicata in reteta
T durata unui ciclu [s]
(In aceleasi conditii de
umiditate a agregatelor si
temperatura a mediului)
Productivitatea malaxorului
trebuie corelata cu productivitatea predozatoarelor de
agregate reci, cu productivitatea uscatorului si a
transportoarelor

Prin compararea valorilor determinate cu valorile de prag se stabilete conformitatea sau


neconformitatea instalaiei pentru prepararea mixturilor asfaltice inspectate.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se stabilesc in
functie de destinatia mixturii asfaltice i tipul liantului, conform tabelului 1 din SR 174-2:1997
(pentru strat de legatura si strat de uzura) si tabelului 9 din SR 7970:2001 (pentru stratul de baza).
S-au centralizat aceste valori de prag in tabelul A2.2, cu observatia ca temperaturile din partea
superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere in zone climatice reci.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incat in conditiile
concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice sa fie asigurate
temperaturile de asternere si compactare recomandate.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului pestevalorile indicate in tabel, in scopul
evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice
Tabel A2.2. Valori de prag pentru temperaturi la instalatii pentru prepararea la cald a mixturilor
asfaltice
Materialele si faza de executie
Standardul
Temperatura in 0C, functie de tipul
bitumului
D 60/80
D 80/100
Agregate naturale la iesire din
SR 174-2:1997
170.190
165.180
uscator
SR 7970:2001
170.190
165.185
Bitum la intrare in malaxor
SR 174-2:1997
165..175
160..170
SR 7970:2001
155..165
150..160
Mixtura
la iesire din
SR 174-2:1997
160...180
155...170
asfaltica
malaxor
SR 7970:2001
165...175
160...170
la asternere
SR 174-2:1997
min.145
min.140
SR 7970:2001
min.155
min.150
la inceputul
SR 174-2:1997
min.140
min.135
compactarii
SR 7970:2001
min.150
min.145
la sfarsitul
SR 174-2:1997
min.110
min.100
compactarii
SR 7970:2001
min.110
min.105
Granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de
laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in tabelul A2.3, tinand
seama de tabelul 4 din SR 174-2:1997 i tabelul 6 din SR 7970:2001.
Tabelul A2.3. Abateri admise fata de dozaj la agregate, filer si bitum
Agregate
Fractiunea, mm
Abateri admise fata de dozaj, %

24

Filer

25.31,5
16..25
816
4.8 (3,158)
1..4 (0,633,15)
0,20,63
0,1..0,2 (0,090,2)
0.0,1 (00,09)
Bitum

SR 174-2:1997
5
5
5
5
4
3
2
1,5
0.0,3

SR 7970:2001
5
5
5
5
4
3
2
1,5
0,3

Pentru a se obtine aceste abateri fata de reteta, trebuie sa asigure o precizie a dozarii de 3 %
pentru agregate naturale si de 2 % pentru bitum si filer, dupa cum recomanda SR 7970:2001.
(tabelul A2.4)
Tabelul A2.4. Valori de prag pentru precizia de dozare la instalatii in flux discontinuu (sarje)
Materialul dozat
Agregate
Filer
Bitum

Tipul dozarii
gravimetric
gravimetric sau volumetric
gravimetric sau volumetric

Precizia de dozare
5%
2%
2%

In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc echipamentele de resortare si cantarire a


agregatelor calde, astfel ca dozarea agregatelor se realizeaza atat pe sorturi, cat si global, fiecare
predozator fiind dotat sau cu sistem de extractie cu viteze variabile sau cu dozator gravimetric pe
banda de extractie, iar banda de alimentare a uscatorului este prevazuta cu un dozator gravimetric.
Corectia de umiditate a agregatelor, cat si corelarea cantitatii de agregate cu cantitatea de bitum
introdusa in uscatorul- malaxor se face automat.
Observatii.
-In cazul instalatiilor pentru prepararea la rece a mixturilor asfaltice dispar parametrii care se refera
la procesul de incalzire si uscare a agregatelor, ramanand cerintele privitoare la procesul de dozare a
componentelor si cerintele privitoare la procesul de malaxare, care trebuie sa asigure omogenitatea
mixturii si anrobarea completa a agregatelor si materialelor pulverulente.
-Pe masura aparitiei unor noi tehnologii si a unor noi reglementari privind prepararea mixturilor
asfaltice, prezenta anexa se va modifica corespunzator.(de exemplu tehnologii care utilizeaza alte
tipuri de bitum).

25

a)compozitie
granulometrica
(agregate si filer);
b)continut de bitum
c)caracteristici fizicomecanice determinate
prin
incercari
pe
cilindrii
Marshall
(stabilitate, indice de
curgere,
densitate
aparenta, absorbtia de
apa);
d)incercari pe epruvete
cubice (rezistenta la
compresiune,
reducerea rezistentei la
compresiune
la
pastrarea in apa) pentru
mixture folosite la
stratul de baza
e)caracteristici fizicomecanice determinate
prin incercari dinamice
(volum de goluri,
fluajul dinamic, viteza
de fluaj, modulul de
rigiditate, rezistenta la
oboseala, viteza de

Abaterile
admise fa de
dozaj indicate
n tabelul 4
din SR 174-2
i tabelul 6 din

Omogenitatea
mixturii

Observare

Temperaturile
agregatelor,
bitumului i
temperatura
mixturii la ieirea
din malaxor
Temperatura
mixturii la livrare
din buncrul de
stocare

Msurare

Anrobare
complet i
uniform a
agregatelor i
filerului cu
liantul
Valorile din
tabelul 1 din
SR 174-2 i
tabelul 9 din

Turaia i unghiul
de nclinare a
tamburului pentru
uscarea
agregatelor

Msurare

Buncar mixtura

-Verificare metrologic
-Calcul
eroare:
e=100(Cd
-Cr)/Cr *

Clapete, ventile

Precizia de dozare
Erori de dozare
( e % ) pentru
agregate, filer,
bitum, fibre

Malaxor

Valori de prag
(abateri)

Comanda,control

Modul de
verificare

Ciur

Denumire

Incalzire bitum

1:2009, SR 7970:2001,
SR EN 13108-1..8)

Dozatoare
Uscator agregate Incalzire bitum

Anexa 3. Capabilitatea instalatiei de preparare la cald a mixturilor asfaltice


Tabel A3.1.Matricea parametrilor tehnici de capabilitate pentru instalatii de preparare la cald a
mixturilor asfaltice
ale Control
Cerinte
pentru Performante functionale si tehnologice ale Componente
echipamentelor
necesare
pentru
indeplinirea
instalatiei
cu
influenta
mixturi
asfaltice
ceritelor
determinanta
asupra
(conform SR 174performantelor

x x

SR 7970:2001

x x x

x x

SR 7970:2001
Msurare

Valorile din
tabelul 1 din
SR 174-2 i
tabelul 9 din
SR 7970:2001

Valoarea din
cartea tehnic
5%

-Incercari
de
tip conform SR
EN 13108-20
-Controlul productiei
in
fabrica
conform SR EN
13108-21
-Controlul
materialelor
componente ale
mixturilor
asfaltice
-Monitorizarea
procesului de
preparare
a
mixturilor
asfaltice
-Controlul
activitatii
de
mentenanta a
echipamentelor
tehnologice,
conform
cu
NE-003/97
(in curs de
revizuire)

26
deformatie la ornieraj, Timp de malaxare Msurare Valoarea din
x x
x x x
adancimea fagasului)
reteta +5%
pentru mixture folosite
la
f)continutul de fibre Durat ciclu de
Msurare
Valoarea din
x x x
x x x
(pentru
mixturi malaxare T
cartea tehnic
utilizate la stratul de
+10 %
uzura) sau alti aditivi
g)cerinte de calitate Productivitate
Q=
Valoarea din
x x x x x x x x
pentru
materialele tehnic a
=3600q/T cartea tehnic
componente (agregate instalatiei Q [t/h]
**
-20%
grosiere si fine, filer,
bitum, aditivi)
* Cd cantitatea introdus n malaxor (afiat); Cr cantitatea prevzut n reet; ** q masa unei arje [t], indicata in reteta

Observatii:-Pentru instalatiile de preparare la rece a mixturilor asfaltice se mentin numai cerintele


referitoare la procesul de dozare si procesul de malaxare.
-Pe masura aparitiei unor noi tehnologii si a unor noi reglementari privind prepararea
mixturilor asfaltice, valorile de prag se vor modifica corespunzator.

Anexa 4. Formularul pentru raportul de inspectie


Denumirea organismului de inspectie

Marca autoritatii de
acreditare

RAPORT DE INSPECTIE
Nr: RI- . din
pentru

INSTALATIA DE PREPARAT MIXTURI ASFALTICE


Model:

Tip:

Serie:

An fabricatie:

SOLICITANT:
Firma:
Adresa: ..
Contract nr.
PRODUCATOR:
Firma:
Sediul: ...
DOCUMENTE DE REFERINTA: cartea tehnica a instalatiei, NE 003/1997, SR 7970:2001
SR 174-2/1997, STAS 11617/ 90
LOCUL INSPECTIEI: ..
DATA (DATELE) EFECTUARII INSPECTIEI : .

27
DATA ULTIMEI INSPECTII: .
DURATA NORMALA DE FUNCTIONARE (HG 2139/2004): 6-10 ani.
DURATA DE FUNCTIONARE CONSUMATA: . ani.
DATA ULTIMEI REVIZII TEHNICE (conform fisei de urmarire):
REZULTATELE INSPECTIEI: Conform anexelor A si B

Semntura si stampila
(funcia n cadrul organismului, nume i prenume)

Anexa 5. Formulare pentru anexele la raportul de inspectie

ANEXA A
RAPORT DE INSPECTIE
Nr. RI- . / ..
INSTALATIA DE PREPARAT MIXTURI ASFALTICE
Model:

Tip:

Serie:

An fabricatie:

INSPECTIA PRIVIND STAREA TEHNICA

3.1

1
Structura metalica :
- prinderea la fundatie;
- suduri;
- articulatii;
- elemente de fixare;
- scari si platforme de acces ;
- elemente metalice de inchidere ;
- vopsitorie ;
- centura impamantare.
Depozitul de agregate :
-platforme amenajate
-sistem de evacuare a apei
-pereti despartitori intre sorturi
-marcaje
Depozitul de filer (materiale
pulverulente):
- silozuri (buncare);

Functionalitatea
3

X
X
X
X
X
X
X
X

X
-

X
X
X
X

Starea

Conform.
NU

0
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
2
2.1
2.2
2.3
2.4
3

Subansamblul/piesa

DA

Nr.
crt.

Observatii
6

28

Nr.
crt.

Subansamblul/piesa

0
6

6.7

1
Uscatorul de agregate minerale
(Uscator- malaxor):
-grup antrenare (motor-reductorcoroana dintata etc.);
- cale de rulare;
- role rezemare;
- termoizolatie tambur;
- arzator;
-instalatie
de
alimentare
cu
combustibil
-termometru la iesire

6.8

-palete

6.1
6.2
6.3
6.4
6.5
6.6

7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
8
8.1
8.2
8.3
8.4
8.5
9
9.1

Instalatia de filtrare gaze arse la


uscator si de colectare a prafului
produs la ciur, buncare, dozatoare,
malaxor:
- tubulatura aspiratie;
- exhaustor;
- filtre, cicloane
-recuperatorul si transportorul de
praf ;
- cosul de evacuare gaze arse ;
-aparate de masura (temperatura
presiune)
Transportor cu cupe pentru
agregate uscate:
- cupe;
-lant portcupe;
-mecanism transport cupe ;
- tubulatura de protectie ;
- clapete de vizitare.
Ciurul
vibrator
si
buncare
agregate calde:
- grup antrenare ;

X
X
X
X

X
-

X
X
X
X

X
X
X
X

Starea

Functionalitatea

X
X
X
X
X

X
X
X

X
X
X
X

X
X

X
X

X
X
X
X
X

X
X

Conform.
NU

4.1
4.2
4.3
4.4
5
5.1
5.2
5.3
5.4

- structura metalica;
- filtre aer;
- sistem alimentare siloz;
- vopsitorie.
Instalatie de depozitare si transport
fibre (aditivi):
-recipiente depozitare;
-recipient transport;
-conducta de transport ;
-instalatie transport pneumatic
Depozitul de bitum :
- izolatie termica;
- conducte de transport;
- conducte de incalzire;
- capace de inchidere.

DA

3.2
3.3
3.4
3.5
4

Observatii

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind verificarea metrologica
Se va verifica existenta inregistrarilor
privind starea paletelor

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind verificarea metrologica

29
9.2

- site ;

9.3
9.4
9.5
10

X
X
X

10.1
10.2
10.3
10.4

- arcuri.
-etansare carcasa
-clapete descarcare buncare
Dozatoare agregate reci
(Predozatoare)
-buncare;
-pereti despartitori
- vibratoare ;
-clapete de descarcare (reglare);

X
X
X
X

X
X

10.5
10.6
10.7
10.8

- benzi extractoare (reglare);


- benzi transportoare ;
- structura metalica;
- vopsitorie parti metalice.

X
X
X
X

X
X
-

Subansamblul/piesa
Dozatoare de agregate calde, filer,
bitum, fibre (aditivi)
- buncare (recipiente) ;
- cai de transport dozator-malaxor ;
-aparate de cantarire (verificare
metrologica);
-tararea sistemelor de cantarire ;
-greutati etalon ;
-dispozitive de golire ;
-sincronizarea dispozitivelor de
dozare a agregatelor si liantilor ;
-sistem de compensare a umiditatii
agregatelor
Malaxor cu amestecare fortata:
- cuva ;
- blindaje ;
- palete si brate ;

Starea

Functionalitatea

X
X
X

X
X
X
X

X
X
X

- capace fixe ;
-capace mobile cu sistem de
protectie (interblocare) ;
- mecanism de antrenare ;
- sistem de descarcare.
-sistem de control a timpului de
malaxare
-numarator de sarje
-posibilitatea masurarii temperaturii
mixturii la iesirea din malaxor
Buncare stocare mixtura:
- izolatia termica;
- instalatia de incalzire;
- clapetele de descarcare.
Schip pentru transport mixtura:
- cupa (cuva);
- cale rulare;
- cablu tractiune;

X
X
X
X

X
X
X
X

X
X

X
X

X
X
X

X
X

X
X
X

Nr.
crt.
11
11.1
11.2
11.3
11.4
11.5
11.6
11.7
11.8
12
12.1
12.2
12.3
12.4
12.5
12.6
12.7
12.8
12.9
12.10
13
13.1
13.2
13.3
14
14.1
14.2
14.3

X
X

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind starea sitelor

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind reglarea echipamentului

Conform
DA NU

Observatii

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind verificarea metrologica

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind reglarea echipamentelor

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind starea paletelor si jocurile fata
de cuva

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind verificarea metrologica

30
14.4
14.5
14.6
14.7
14.8
14.9
15
15.1
15.2
15.3
15.4
15.5
15.6
15.7
Nr.
crt.
16
16.1
16.2
16.3
17
17.1
17.2
17.3
17.4
17.5
18
18.1
18.2
18.3
18.4
19
19.1
19.2
19.3
19.4
20
20.1
20.2
20.3
20.4
20.5
20.6
20.7
20.8
20.9

- role cablu;
- mecanism de ridicare;
- limitatori cap cursa;
- grilaje de protectie ;
-porti
acces
cu
interblocare
(intrerupatoare electrice).
- instalatie de stropit cu motorina.
Transportoare cu banda pentru
agregate:
- sasiu ;
- banda cauciuc ;
- tambur antrenare ;
- tambur intindere ;
- role reazem ;
- dispozitiv oprire urgenta;
-dispozitiv de cantarire .

Subansamblul/piesa
Transportoare cu snec pentru filer,
praf recuperate si alte
materiale pulverulente
- carcasa;
- clapeta golire pentru interventii;
- grup antrenare snec ;
Instalatia de incalzire si transport
bitum :
- arzator ;
- rezervor ulei termic ;
- conducte ulei termic ;
- pompe ;
- termometru.
Echipamentul electric de actionare:
- tablouri ;
- cutii de borne ;
- conductori ;
-conexiuni
la
centura
de
impamantare.
Instalatia pneumatica de comanda:
- compresor ;
- cilindrii pneumatici ;
- conducte aer ;
- aparataj de comanda si control.
Cabina:
- scari de acces;
- usi, ferestre;
- scaunul, reglarea;
- incalzire / ventilare;
- corpuri de iluminat;
- pupitrul de comanda;
- sistemul manual de comanda;
- sistemul automat de comanda;
-aparate de masura, sisteme de
afisare si semnalizare

X
X
X
X

X
X
X
-

X
X

X
X

X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X

Starea

Functionalitatea

X
X
X

X
X
X
X
X

X
X
X

X
X
X

X
X
X
X

X
X
X

X
X
X
X
X
X
-

X
X
X
X
X
X
X

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind verificarea metrologica
Conform
DA NU

Observatii

Se va verifica existenta inregistrarilor


privind verificarea metrologica

Se vor analiza ultimele inregistrari la


imprimanta sistemului
Se va verifica existenta inregistrarilor
privind verificarea metrologica

31
20.10
20.11

-sistemul de corectie a
componentelor dozate;
- soneria.

Precizari (referitoare la Nr.crt., punctul):

X
X

INSPECTIA PRIVIND PARAMETRII TEHNICO-FUNCTIONALI


21. Masurarea si determinarea principalilor parametri
Performante ce
determina
capabilitatea
instalatiei de
preparare a
mixturilor
asfaltice
1

Modul de
determinare

Valori
determinate

Incertitudini
de masurare

Valori de prag

Precizia de dozare
pentru agregate,
filer, bitum (liant)
si aditivi (fibre),
e [%]

Calculul erorilor
de dozare
e=100(Cd
Cr)/Cr , in care:
Cd cantitatea
dozata (afisata de
sistemul de
cantarire)
Cr - cantitatea
prevazuta in
reteta
Masurare

Agregate:

Abateri admise
fata de dozaj
(stabilit de
laborator), indicate
in tabelul 4 din SR
174-2/1997 si
tabelul 6 din SR
7970

(Se stabilesc
de catre
organismul
de inspectie)

Valorile din
tabelul 1 din SR
174-2/1997 si
tabelul 9 din SR
7970

Abateri de 5%
fata de valorile
indicate in cartea
tehnica

Temperaturile
agregatelor,
bitumului, mixturii
la iesirea din
malaxor si la
livrarea din
buncarul de
stocare
Turatia si
inclinarea
tamburului pentru
uscarea si
incalzirea
agregatelor
Omogenitatea
mixturii

Filer:
Bitum:
Fibre:

Agregate:
Mixtura
malaxor:
Mixtura livrare:

Masurare

Turatia:
Inclinarea:

Observare

Durata de
malaxare
[s]

Masurare

(Se stabilesc
de catre
organismul
de inspectie)

Productivitatea
tehnica
Q[t/h]

Calcul cu relatia:
Q = 3600q/T in
care:
q masa unei
sarje [t];
T durata
prepa-rarii unei
sarje [s], obtinuta
prin masurare

Anrobarea
completa si
uniforma a
agregatelor si
filerului cu liant
Abateri de 2 %
fata de valorile
indicate in reteta
(stabilite de
laborator)
Abateri de 10 %
fata de valorile
indicate in cartea
tehnica (la aceeasi
umiditate a
agregatelor)

Rezultat
Conform

Neconform

33

Din procedura de inspectie nu au fost efectuate urmatoarele activitati de inspectie:

REZULTATELE INSPECTIEI
Acest Raport de inspectie atesta ca prevederile privind verificarea conformitatii instalatiei de preparat mixturi
asfaltice (seria nr. .) cu cerintele specifice din procedura tehnica de inspectie........................, insusita de
beneficiar, sunt in totalitate indeplinite / partial indeplinite (avand in vedere neconformitatile de la Nr. crt.
...)
DOMENIUL DE UTILIZARE IN CONSTRUCTII pentru prepararea mixturilor asfaltice din agregate
naturale, filer, bitum si fibre, destinate executarii de imbracaminti bituminoase turnate si cilindrate la cald./ rece

Locul .

INSPECTOR

Data ..

(nume, semnatura)

Observatii: -Pentru instalatiile de preparare la rece a mixturilor asfaltice se mentin numai cerintele
referitoare la procesul de dozare si procesul de malaxare.
-Domeniul de utilizare al instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice poate fi limitat la
anumite categorii de lucrari .

34

ANEXA B
RAPORT DE INSPECTIE
Nr. RI- . / ..
INSTALATIA DE PREPARAT MIXTURI ASFALTICE
Model:

Tip:

Serie:

An fabricatie:

Pe langa starea tehnica a instalatiei, se indica mai jos si alte constatari facute pe durata
inspectiei.
1.Constatari privind controlul productiei efectuat de catre utilizator
Tabelul B1
Verificare
Existenta incercarilor de tip
pentru mixturi asfaltice
Existenta incercarilor periodice
pentru mixturi asfaltice
Existenta unui laborator al statiei
Existenta procedurilor specifice
privind controlul productiei de
mixturi asfaltice
Numirea unui responsabil
privind controlul productiei de
mixturi asfaltice
Existenta si aplicarea
programului de mentenanta a
instalatiei pentru prepararea
mixturilor asfaltice

Rezultatul
verificarii
DA
NU

Reglementarea tehnica

Observatii

SR EN 13108-20:2006
SR EN 13108-21:2006
SR EN 13108-20:2006
SR EN 13108-21:2006
SR EN 13108-21:2006
SR EN 13108-21:2006
SR EN 13108-21:2006
NE 003-1997

Neconformitatile din tabelul B1 au o influenta importanta asupra calitatii mixturii asfaltice preparate.
Ca urmare aceste neconformitati trebuie rezolvate in timpul cel mai scurt posibil de catre utilizatorul
instalatiei. In caz contrar se va restrange domeniul de utilizare pentru mixturile asfaltice preparate.
2. Neconformitati privind securitatea si sanatatea
Cu ocazia inspectiei s-au constatat urmatoarele neconformitati privind ndeplinirea
principalelor cerine de securitate a muncii conform SR EN 536:2003 :
.
..
..
..

35
..
..
..
3. Neconformitati privind protectia mediului
De asemenea cu ocazia inspectiei s-au constatat urmatoarele neconformitati privind
ndeplinirea principalelor cerine de protectia mediului conform Legii nr.267/2006:
.
.
..
..
..
..
Neconformitatile de mai sus influenteaza direct sau indirect, in mod negativ atingerea
parametrilor tehnologici de lucru la valorile stabilite, afectand nivelul de calitate al produsului.
In cazul in care neconformitatile de securitate, sanatate si protectia mediului pot afecta valorile
parametrilor care determina calitatea mixturii asfaltice, atunci neconformitatile constatate se vor
comunica organismelor acreditate si notificate in domeniile respective.
Locul .

INSPECTOR

Data ..

(nume, semnatura)

36

Anexa 6
Tipuri de instalatii pentru prepararea mixturilor asfaltice
Instalatiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se clasifica astfel:
a) functie de continuitatea procesului
-instalatii cu functionare discontinua caracterizate prin faptul ca amestecarea este efectuata in
sarje succesive intr-un malaxor cu amestecare fortata;
-instalatii cu functionare continua caracterizate prin faptul ca amestecarea este efectuata
continuu, fara intreruperea fluxului de materiale intr-un malaxor cu tambur sau intr-un malaxor cu
amestecare fortata cu functionare continua.
b)functie de tehnologia de preparare utilizata
-instalatii de preparare a mixturilor asfaltice la cald, ce utilizeaza ca liant bitumul fierbinte si
asigura uscarea si incalzirea agregatelor ;
-instalatii de preparare a mixturilor asfaltice la rece, ce utilizeaza ca liant emulsia bituminoasa,
bitum spumat, precum si lianti hidraulici, fara sa mai fie necesara incalzirea agregatelor;
-instalatii de preparare a mixturilor asfaltice la cald (sau la rece) ce permit si reciclarea
materialelor provenite din straturile asfaltice indepartate la lucrari de reparare a drumurilor.
c)dupa sistemul de comanda si monitorizare a procesului de lucru
-instalatii de preparare a mixturilor asfaltice cu comanda automata
- instalatii de preparare a mixturilor asfaltice cu comanda manuala
In anexa D a standardului SR EN 536:2003 se prezinta mai multe scheme reprezentative pentru
instalatii de preparare a mixturilor asfaltice si principalele parti componente ale acestora (fig.A6.1fig.A6.5), precum si scheme privind constructia unor componente esentiale ale acestor instalatii (fig.
A6.6 uscator agregate, fig.A6.7 malaxor cu amestecare fortata).
Cea mai mare raspandire o are tehnologia de preparare la cald a mixturilor asfaltice cu
comanda automata asistate de calculator. In acest caz fluxul tehnologic de fabricaie a mixturii este
vizualizat pe ecranul monitorului, asigurnd n orice moment supravegherea componentelor staiei.
Toate informaiile de intrare sunt prelucrate n timp real i afiate pe monitor. Orice modificare fa de
parametrii reglai este semnalizat pe monitor, astfel nct s permit operatorului s intervin n caz de
necesitate.
Instalatia de preparare la cald a mixturilor asfaltice indeplineste urmatoarele functii:
-depozitarea si transportul agregatelor;
-dozarea agregatelor reci (predozare);
-uscarea si incalzirea agregatelor;
-aspiratia si separarea prafului ce se formeaza la diferite componente ale instalatiei;
-depozitarea, transportul si dozarea filerului si a particulelor fine recuperate;
-depozitarea, transportul si dozarea aditivilor (fibre);
-depozitarea, incalzirea si transportul bitumului;
-dozarea bitumului cald;
-sortarea si depozitarea agregatelor fierbinti (la instalatii cu functionare discontinua);
-dozarea agregatelor fierbinti (la instalatii cu functionare discontinua);
- amestecarea componentelor;
-transportul , stocarea si distributia mixturii asfaltice;
-depozitarea si alimentarea cu combustibili.

37
Pentru comanda automat i controlul instalaiilor de preparare a mixturilor asfaltice la cald, se
utilizeaz trei categorii de senzori (captori):
-senzori de greutate pentru dozatoarele gravimetrice;
-senzori pentru umiditatea agregatelor, care permit aplicarea coreciei la dozarea agregatelor;
-senzori de debit i temperatur n cazul dozrii volumetrice a bitumului;
-senzori care indic derularea corect a procesului:
-senzor de temperatur la ieirea agregatelor din usctor;
-senzor de temperatur la buncrul de nisip cald;
-senzori de temperatur n rezervoarele de bitum;
-senzor de temperatur a mixturii la ieirea din malaxor;
-senzor de msurare a depresiunii in tamburul usctorului;
-senzori de temperatur la intrarea i ieirea din filtru;
-senzori de msurare a temperaturii gazelor evacuate pe co;
-senzori de temperatur la buncrul de depozitare a mixturii asfaltice;
-senzori pentru reglajul automat al procesului de ardere la arztorul usctorului;
-senzori de supraveghere a existenei materialului pe benzile extractoare ale
predozatoarelor;
-indicatori de nivel la rezevoarele de bitum, la silozurile de filer, la buncrele de
agregate calde, la buncrele de stocare a mixturii;
-senzori pentru controlul mentenanei.
Semnalele de la senzorii montai pe echipamentele componente ale instalaiei de preparare a
mixturilor asfaltice sunt prelucrate de blocuri electronice i transmise la automatul programabil sau
calculatorul de proces, care emite comenzile necesare i d operatorului toate informaiile necesare
privind desfurarea procesului. Astfel se asigur un control permanent asupra procesului de preparare
a mixturii asfaltice.
Sistemele automate de comand i monitorizare asistate de calculator includ i programe special
concepute pentru controlul procesului de preparare a mixturii asfaltice, care permit:
-afiajul tuturor parametrilor de proces;
-vizualizarea n timp real a strii componentelor staiei;
-alarmarea operatorului n cazul apariiei unor defeciuni;
-posibilitatea de reglaj a parametrilor procesului;
-preluarea i prelucrarea datelor i posibilitatea tipririi la imprimant a diferitelor rapoarte
privind procesul de producie.
Pentru prepararea la rece a mixturilor asfaltice se folosesc ca lianti in locul bitumului cald
urmatoale materiale:
a)emulsie bituminoasa, care este o soluie de bitum i ap (60% bitum i 40% ap), ce poate fi
obinuta prin tehnologii speciale;
b)emulsie bituminoasa cu adaos de ciment si apa;
c)spuma de bitum, care se obine prin injectarea sub presiunea de circa 8 bar a unei cantiti mici
de ap (circa 2 %) n bitumul fierbinte (la 170180C).
Instalatia de preparare la rece a mixturilor asfaltice indeplineste urmatoarele functii:
-depozitarea si transportul materialelor componente (agregate, lianti bituminosi, lianti hidraulici);
-dozarea agregatelor;
-dozarea liantilor hidraulici;
-dozarea liantilor bituminosi;
-amestecarea componentelor mixturii;
-transportul si livrarea mixturii.

38

Fig.A6.1. Schema instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice la cald in flux discontinuu ( in sarje)
1-dozatoare pentru agregate reci (predozatoare)
2- transportoare cu banda
3- uscator agregate
4-instalatie desprafuire
5-siloz de filer cu transportor elicoidal
6-elevatoare pentru agregate calde , filer
7-ciur vibrator si buncare pentru agregate calde
8-dozator gravimetric pentru agregate calde
9-dozator gravimetric pentru bitum
10-dozator gravimetric pentru filer (aditivi)
11-malaxor cu amestecare fortata (in sarje)
12-schip pentru transport mixtura
13-silozuri mixtura asfaltica

39

Fig.A6.2. Schema instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice la cald in flux continuu cu uscator
-malaxor in echicurent ( cu utilizare si de asfalt recuperat)
1- dozatoare continue pentru agregate reci
2- dozatoare continue pentru asfalt recuperat
3- transportoare cu banda
4- uscator malaxor cu tambur
5- instalatie de desprafuire
6- transportor cu racleti (schip) pentru mixture asfaltica
7- siloz pentru depozitarea mixturii asfaltice
8- dispozitiv antisegregare
9- dozator materiale pulverulente (filer, aditivi)
10- deposit materiale pulverulente (filer, aditivi)
11- dozator bitum
1- arzator; 2- tambur uscator-malaxor
a iesire mixture asfaltica;
b- injectie bitum
Fig.A6.3.asfalt
Schema
uscatoruluic-introducere
recuperate
malaxor
in contracurent
alimentat
d- directia
curentului
de gaze rezultate
cu asfalt
recuperat
in urma
arderii
combustibilului
e- directia de miscare a agregatelor
f- iesirea gazelor spre instalatia de
desprafuire
g- introducere agregate naturale

si

40

Fig.A6.4. Schema instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice la rece in flux continuu
1-dozator pentru aggregate reci
2-transportor cu banda
3-silozuri pentru materiale pulverulente ( ciment si alti lianti hidraulici)
4, 6-transportoare elicoidale pentru materiale pulverulente
5-dozator gravimetric cu banda
7-dozator apa
8-dozator emulsie bituminoasa (sau alti lianti bituminosi)
9-transportor mixtura asfaltica
10-buncar mixtura
11-malaxor cu amestecare continua

41
Fig.A6.5. Schema instalatiei pentru prepararea mixturilor asfaltice la rece cu emulsie bituminoasa si
adaos de ciment (flux discontinuu)

.
Fig.A6.6. Constructia paletelor uscatorului cu tambur

a)Supraumplerea malaxorului

b)Umplere insuficienta a malaxorului

Fig.A6.7. Malaxor cu amestecare fortata

42

Anexa 7. Lista incercarilor de laborator pentru mixturi asfaltice


Incercrile ce trebuie efectuate sunt funcie de tipul mixturii asfaltice i de utilizarea acesteia
(strat de baz, de legtur sau de uzur pentru drumuri de diferite categorii sau pentru aeroporturi).
Caracteristicile mixturilor asfaltice, care trebuie verificate prin incercari de laborator, sunt indicate n
standardele de produs pentru mixturi asfaltice:
-SR EN 13108-1:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 1: Beton
asfaltic.
-SR EN 13108-2:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 2: Beton
asfaltic pentru straturi foarte subiri.
-SR EN 13108-3:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 3: Asfalt
moale.
-SR EN 13108-4:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 4:Asfalt
cilindrat la cald.
-SR EN 13108-5:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 5: Asfalt turnat
dur
-SR EN 13108-6:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 6: Asfalt turnat.
-SR EN 13108-7:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 7: Asfalt poros.
-SR EN 13108-8:2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 8: Asfalt
recuperat.
-SR 174-1:2009. Lucrri de drumuri. mbracmini bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiii tehnice de calitate.
-SR 174-2:1997. Lucrri de drumuri. mbracmini bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia mbrcminilor
executate.
-SR 7970: 2001. Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate
la cald. Condiii tehnice de calitate i prescripii generale de execuie.
Unele incercari se fac pe mixturi proaspete, iar altele pe epruvete executate in conditii
standard. Incercarile se executa in conformitate cu standardele de incercari, care indica metoda de
incercare utilizata.
Standardul SR EN 13108-20:2006 Procedura pentru incercarea de tip precizeaza pentru
fiecare tip de mixtura din seria SR EN 13108 incercarile care trebuie executate la schimbarea retetei,
precum si la schimbarea materialelor folosite. De asemenea se impune repetarea incercarii de tip la un
interval de cel putin 5 ani. De asemenea SR 174-1:2009 si SR 7970: 2001 precizeaza incercarile ce
trebuie efectuate pentru mixturi utilizate la stratul de uzura si legatura, respectiv la stratul de baza,
precum si frecventa incercarilor. Aceste incercari sunt centralizate in tabelul A7.1.
Tabelul A7.1
Proprietatea mixturii
Standard
pentru Tipul mixturii si standardul de produs
metoda de incercare
SR EN 12697-2+A1:2007
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
Granulometrie
-Beton asfaltic foarte subtireSR EN 13108-2:2006
-Asfalt moale SR EN 13108-3:2006
-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006

43
-Mixtura pentru stratul de uzura si de legatura
conform SR 174-1:2009
-Mixtura pentru stratul de baza conform SR 7970

Proprietatea mixturii
Continut de bitum

Standard
pentru Tipul mixturii si standardul de produs
metoda de incercare
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
SR EN 12697-1:2006
SR EN 12697-39:2006 -Beton asfaltic foarte subtireSR EN 13108-2:2006

Volum de goluri (porozitatea)

SR EN 12697-8:2004
SR EN 12697-31:2007

Sensibilitatea la apa

SR EN 12697-12:2008

Rezistenta la abraziune

SR EN 12697-16:2004

Rezistanta
la
deformatii SR EN 12697-25:2006
permanente (fluaj dinamic)
(incercare
la
compresiune
ciclica
triaxiala)
Rezistanta
la
deformatii SR
EN
12697permanente (ornieraj)
22+A1:2007 (incercare
pe
placi
pentru
drumuri)

Rezistenta la oboseala

SR EN 12697-24+A1:2007

Rezistanta
la
deformatii SR EN 12697-34+A1:2007
permanente
(pentru
aerodromuri)
Rezistenta
la
combustibili SR EN 12697-43:2006
(pentru aerodromuri)

-Asfalt moale SR EN 13108-3:2006


-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Mixtura pentru stratul de uzura si de legatura
conform SR 174-1:2009
-Mixtura pentru stratul de baza conform SR 7970
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Beton asfaltic foarte subtireSR EN 13108-2:2006
-Asfalt moale SR EN 13108-3:2006
-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Mixtura pentru stratul de uzura si de legatura
conform SR 174-1:2009
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Beton asfaltic foarte subtireSR EN 13108-2:2006
-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Beton asfaltic foarte subtire SR EN 13108-2:2006
-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006
-Mixtura pentru stratul de uzura si de legatura
conform SR 174-1:2009 (se determina deformatia
si viteza de deformatie in conditiile stabilite de
standard)
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Mixtura pentru stratul de uzura conform SR 1741:2009 (se determinaadancimea fagasului
si
viteza de deformatie la ornieraj in conditiile
stabilite de standard)
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Mixtura pentru stratul de legatura conform SR
174-1:2009
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006

-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006


-Beton asfaltic foarte subtire SR EN 13108-2:2006
-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006

44
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006

Proprietatea mixturii

Standard
pentru Tipul mixturii si standardul de produs
metoda de incercare
Rezistenta la fluide pentru SR EN 12697-41:2006 -Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Beton asfaltic foarte subtire SR EN 13108-2:2006
dejivrare (pentru aerodromuri)

Caracteristici
fizico-mecanice
determinate pe epruvete tip
Marshall (stabilitate S, indice de
curgere I, densitate aparenta,
absorbtia de apa)
Testul Schellenberg (Drenarea
liantului)

SR EN 12697-6:+A1:2007
SR EN 12697-34+A1:2007
SR 174-1:2009, anexa B

Modulul de rigiditate

SR EN 12697-26:2004

SR EN 12697-18:2004

Caracteristici
fizico-mecanice (STAS 1338/2)
determinate pe epruvete cubice
(rezistenta
la compresiune,
reducerea
rezistentei
la
compresiune la pastrarea in apa,
densitate aparenta, absorbtia de
apa)
Incercare de amprentare
SR EN 12697-20:2004
SR EN 12697-21:2004
SR EN 12697-19+A1:2007
Permeabilitate
Afinitatea bitum-agregat
Pierderea de particule

SR EN 12697-11:2006
SR EN 12697-17+A1:2007

-Asfalt turnat la cald SR EN 13108-4:2006


-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Mixtura pentru stratul de uzura si de legatura
conform SR 174-1:2009
-Mixtura pentru stratul de baza conform SR
7970:2001
-Asfalt turnat dur SR EN 13108-5:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Mixtura cu fibre pentru stratul de uzura conform
SR 174-1:2009
-Beton asfaltic SR EN 13108-1:2006
-Mixtura pentru stratul de uzura si de legatura
conform SR 174-1:2009
-Mixtura pentru stratul de baza conform SR
7970:2001

-Asfalt turnat SR EN 13108-6:2006


-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006
-Asfalt poros SR EN 13108-7:2006

45

Anexa 8
VERIFICAREA CERINTELOR DE SECURITATE SI PROTECTIA MEDIULUI

1. Verificarea cerin\elor de securitate prev`zute de standardul SR EN


536:2003
1.1. Fenomenele periculoase (riscuri)
Fenomenele periculoase specifice centralelor pentru prepararea mixturilor
asfaltice sunt indicate [n tabelul 1, conform cu SR EN 536/2003:
Tabelul 1
Pericole mecanice
*
-

Denumire
{ngropare

1.1

Strivire

1.3

T`iere sau
sec\ionare

1.5

Antrenare
sau prindere

1.9

Ejectarea
fluidelor sub
presiune
Ejectarea
componente
lor
Pierderea
stabilit`\ii

1.1
0
1.1
1
1.1

C`dere

2
Alunecare
Pericole electrice
*

Denumire

Locul unde apare


-[n bunc`rele de alimentare sau depozitare a materialelor
tratate sau netratate
-la montarea/ instalarea ma]inilor
-[n zonele de ac\iune a schipurilor
-cu elememtele mobile ale ma]inilor, de exemplu:
transportoare cu ]nec
u]ile de desc`rcare a bunc`rekor
-[n rolele tamburului rotativ
-pe transportoarele cu band`
-la ventilatoare
-la elevatoarele cu cupe ]i transportoarele cu pl`ci metalice
-cu elementele mobile ale malaxoarelor
-conducte flexibile/furtune sub presiune hidraulic`
-fluide fierbin\i ]i inflamabile [n circuitele sistemelor de ulei
termic ]i sistemele de distribu\ie a bitumului
-pe sistemele de prelevare a probelor
-capacitate portant` necorespunz`toare a funda\iei
-montarea/instalarea ma]inilor transportabile
-[n bunc`rele de alimentare, silozurile cu agregate fierbin\i,
silozurile de depozitare a agregatelor minerale fine sau [n
rezervoarele de depozitare a lian\ilor
-de pe pasarele
-pe pasarelele sau platformele de acces
Locul unde apare

46
2.1

Contact
electric
(direct sau
indirect)

-circuite de putere

Pericole termice
*
3.1

Denumire
Ardere prin
contact sau
radia\ie

3.2

Efectele
nocive ale
mediului
fierbinte

Locul unde apare


-echipamentul de [nc`lzire al usc`toarelor, malaxoarelor cu
tambur, tamburilor de reciclare ]i echipamentul de [nc`lzire a
lian\ilor
-ciururi, bunc`re de depozitare
-tubulatur` - [n special leg`turile flexibile- ]i , [n particular,
acelea care transport` produse fierbin\i sau inflamabile (ulei
termic, lian\i bitumino]i)
-prea-plinul rezervoarelor de bitum
-mentenan\a usc`toarelor cu tambur ]i a malaxoarelor cu
tambur
-schimbarea sitelor ciururilor
-mentenan\a filtrelor cu saci
-in interiorul turnurilor de malaxare

Pericole generate de materiale ]i produse (la mentenan\`)


*
Denumire
7.1 Cotact cu
pulberi
nocive sau
inhalarea
acestora
7.2 Incendiu sau
explozie

Locul unde apare


Lucr`ri de mentenan\`:
-[n carcasele ciururilor ]i filtrelor cu saci
-[n timpul fabric`rii produselor speciale care con\in aditivi
nocivi
-[n tamburi, precum ]i [n filtrele de praf
-[n rezervoarele de depozitare a bitumului fluid ]i [n
[nc`lzitoarele cu ulei termic

Pericole generate de nerespectarea principiilor ergonomice


*
8.1
8.4

Denumire
Pozi\ie
defectuoas`
Iluminat
necorespunz
`tor al
postului de
comand`

Locul unde apare


-[n cabinele de comand` (pozi/ia consolelor, pozi\ie cu
vizibilitate insuficient` a terminalelor)
-amplasarea necorespunz`toare a cabinei de comand` [n
raport cu iluminatul natural sau sursele de iluminat artificial

47
Pericole generate de defectarea sursei de energie ]i alte
disfunc\ionalit`\i
*
10.
1

10.
5

Denumire
Defectarea
aliment`rii cu
energie (electric`,
pneumatic` ]i
hidraulic`)
Pierderea
neprev`zut` a
stabilit`\ii ma]inii,
r`sturnare

Locul unde apare


-[nchiderea automat` a obturatoarelor de golire a
bunc`relor ]i silozurilor de depozitare a materialelor

-[n particular pentru ma]inile transportabilela montare/


instalare ]i reglare [n timpul asambl`rii

Pericole generate de absen\a sau pozi\ionarea incorect` a dispozitivelor


de protecie
*
11.
8

Denumire
Locul unde apare
Accesorii pentru
-prelevarea probelor pe ma]ina aflat` [n func\iune
[nc`rcare ]i
pentru controlul produc\iei
desc`rcare
11. Accesorii
-accesorii de montare pentru manipularea pieselor de
9
principale pentru schimb grele ]i agabaritice (de exemplu pentru
protec\ie [n
elevatoare, ciururi, malaxoare) dac` aceste ma]ini sunt
timpul opera\iilor amplasate la [n`l\ime
de mentenan\`
* Numerotarea pericolelor este conform anexei A din EN 414:1992
1.2.Verificarea cerin\elor de securitate
Verificarea cerin\elor de securitate este sintetizat` [n tabelul 2 (conform cu
capitolul 6 al standardului SR EN 536:2003) ]i urm`re]te s` se stabileasc` dac` sau luat m`surile necesare pentru eliminarea sau reducerea riscurilor (pericolelor)
indicate n tabelul 1
Tabelul 2
Subcapit
ol
0
5.1
5.2

Verific`ri

Mod de verificare
Examinare Incercare
Masurare
vizuala
functional
a
1
2
3
4
Bunc`re
]i Acces/gril Sistem de Dimensiu
silozuri
aj
blocare
ni grilaj
Rezervoare
Acces/gril Sistem de Dimensiu
aj
blocare
ni grilaj

Rezultat
confor
m

neconform

48
5.3

Tambur

5.4

5.6

Echipament
de [nc`lzire
Tambur
rotativ
Ventilator

5.7

Elevator

5.8

Transportor
cu racle\i
Ciur,
instala\ie
despr`fuire
Bunc`re,
silozuri

5.5

5.9
5.10
5.11

Turn
malaxare

0
5.12

1
Instala\ii
pentru
aditivi
pulverulen\i
Echipament
e [nc`lzire

5.13
5.14
5.15

5.16
5.17

Alimentar
Timp
e
cu Func\ia de
pornire ]i
material
oprire
Protectori
Temperat
ur`
U]`
de Sistem de
vizitare
blocare
Ferestre
Sistem de
vizitare
blocare
Ferestre
Sistem de
vizitare
blocare
Ferestre
Sistem de Dimensiu
vizitare
blocare
ni grilaj
Ferestre
Sistem de
vizitare
blocare
Dispozitiv
prelevare
probe
Ferestre
vizitare

Sistem de
blocare

2
Etan]eitat
e la praf

Dispozitiv
de
protec\ie
Marcaje

Dispozitiv
deconecta
re

Cabluri,
[mp`m@n
tare

Opriri de
urgen\`
Semnal
acustic
Izola\ie

Sistem de
blocare
4

Distan\e
de
imersare

Conducte
fluide
fierbin\i
Echipamam Amplasare Dispozitive
ente
de echipame de
ridicare
nte
de protec\ie
ridicare
hidraulice
]i/sau
mecanice
Post
de Pupitre,
Sistem de Temperat
comand`
u]i
blocare
ur`
Instala\ie
electric`

49
electric`
Sistem de
blocare

5.18
5.19

Mijloace
acces

de Pasarele,
platforme,
sc`ri
Zone
Panouri
interzise/cu
de
acces limitat avertizare

Distan\`

1.3. Verificarea existen\ei marcajelor


Capitolul 8 din SR EN 536:2003 prevede urmatoarele marcaje:
-placa ma]inii care trebuie s` cuprind` numele ]i adresa produc`torului, anul
de fabrica\ie, tipul, seria, marcajul CE ( pentru produse destinate a fi
comercializate [n UE);
-placa instala\iei de [nc`lzire a bitumului, care trebuie s` cuprind` cantitatea
de c`ldur` furnizat`, caracteristicile uleiului termic, temperatura de func\ionare,
temperatura maxim` admis`, volumul de fluid din [nc`lzitor, presiunea de
func\ionare.
-pl`cile rezervoarelor care trebuie s` indice tipul ]i calitatea produsului
depozitat, capacitatea maxim` de umplere autorizat`.
2. Verificarea [ndeplinirii cerin\elor privind protec\ia mediului
Centralele de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s` asigure ]i ncadrarea
sub limitele admise de poluare a mediului cu pulberi, gaze de ardere, scurgeri de
fluide tehnologice, reziduri ce rezult` din fluxul tehnologic, repect@ndu-se Legea
nr.267/2006 privind protec\ia mediului, Ordinul nr.462/1993 al MAPPM, Ordinul
756/1997 al MAPPM, STAS 12574/1987.
Pentru ndeplinirea cerinelor de mai sus se impune verificarea cerintelor
indicate in tabelul 3.
Nr. Cerinte pentru protectia mediului
crt.
0
1
2
3
4

1
Existenta unei autorizatii de mediu valabile
Existenta unor rapoarte de incercare privind
compozitia gazelor rezultate in urma arderii
combustibilului si privind emisiile de praf
Filtrarea eficienta a gazelor de evacuare din
usc`tor
Eliminarea emisiilor de praf la ciurul de

Tabelul 3
Rezultatul
verificarii
confor neconfor
m
m
2
3

50
agregate calde ]i la
nc`rcarea malaxorului
(carcase etanse racordate la instalatia de desprafuire)
5 Eliminarea emisiilor de praf la silozurile de filer
i praf
recuperat ( dotarea silozurilor cu filter de praf)
6 Etan]area
eficienta
a
transportoarelor
elicoidale pentru
Filer si praf recuperat
7 Etan]area eficienta a conductelor de leg`tur`
dintre usc`torul cu tambur ]i filtrul de praf
8 Eliminarea emisiilor de praf la dozatoarele de
agregate
calde, filer si filer recuperat
9 Etan]are buna la instala\iile de depozitare,
transport si
dozare a bitumului, precum si la instalatia de
incalzire a bitumului
1 Inexistenta pierderilor de combustibil si ulei
0 la instalatiile de incalzire
1 Reducerea emisiilor de oxid de carbon si fum
1 printr-o reglare corespunzatoare a arzatorului
1 Dotarea cu aparate care s` asigure controlul
2 bunei
funcion`ri
a
instala\iei
de
despr`fuire
(controlul depresiunii n usc`tor ]i filtru,
controlul temperaturii
gazelor de ardere la intrarea n filtrul de praf )

51
Bibliografie
-Directiva 89/106/CEE cu privire la produsele pentru construcii
-HG 1029/2008 -Hotrre privind stabilirea condiiilor pentru introducerea pe piata a masinilor
industriale (Directiva 42/2006/CE)
-HG 1756/2006 Hotarare privind limitarea emisiilor de zgomot produs de echipamente (Directiva
14/2000/CE)
-Procedura de inspectie tehnica a masinilor si echipamentelor tehnologice de constructii aflate in
exploatare sau importate la mana a doua PCC 021/2000, ordinul MLPAT nr.337/N/2000
- Normativ privind asigurarea cerinelor de calitate a construciilor printr-o mentenan eficient a
mainilor i utilajelor de construcii (NE 003/97), ICECON SA, 2011
-Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a
mixturilor asfaltice indicativ ST-033/2000, ICECON SA, M.L.P.A.T. nr. 155/N/2000
-Instruciuni tehnice departamentale pentru mbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald cu
bitum aditivat (AND 556-99)
-Normativ privind execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate executate din mixturi asfaltice
drenante (AND 566-2002)
-Normativ privind realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloz destinate executrii
mbrcminilor asfaltice AND 539-2002, CESTRIN, M.T.C.T. nr. 447/02.10.2003
-Normativ privind executarea la cald a mbrcminilor bituminoase pentru calea pe pod (revizuire
AND 546-1999) AND 546-2002, INCERTRANS S.A., M.T.C.T. nr. 613/23.10.2003
-Normativ privind reciclarea mixturilor asfaltice la cald, n staii fixe DD 509-2003, INCERTRANS
S.A., M.T.C.T. nr. 906/11.05.2004
-Normativ privind execuia straturilor bituminoase foarte subiri la rece AND 523-2003,
INCERTRANS S.A., M.T.C.T. nr. 905/ 11.05.2004
-Normativ privind intervenii de urgen la mbrcmini bituminoase pe timp friguros NE 025-2003,
A.N.D., M.T.C.T. nr. 1608/ 02.09.2004
-Normativ privind reciclarea la cald a mbrcminilor rutiere bituminoase NE 026-2004,
INCERTRANS S.A., M.T.C.T nr. 507/16.03.2004
-Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi NP 116-2004, U.T.C.B.,
M.T.C.T. nr. 196//15.02.2005
-SR EN 536/2003. Maini pentru construcia drumurilor. Centrale pentru prepararea mixturilor
asfaltice. Cerine de securitate.
-SR EN ISO 9001:2001. Sisteme de management al calitii. Cerine.
-SR EN 12697-138.Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald
-SR EN 13108-21: 2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 21: Controlul
produciei n fabric.
-SR EN 13108-20: 2006. Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 20: ncercare de tip.
-SR EN 13108-1:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 1: Beton asfaltic.
-SR EN 13108-2:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 2: Beton asfaltic pentru
straturi foarte subiri.
-SR EN 13108-3:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 3: Asfalt moale.
-SR EN 13108-4:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 4:Asfalt cilindrat la
cald.

52
-SR EN 13108-5:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 5: Asfalt turnat dur
-SR EN 13108-6:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 6: Asfalt turnat.
-SR EN 13108-7:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 7: Asfalt poros.
-SR EN 13108-8:2006 Amestecuri bituminoase. Specificaii de material. Partea 8: Asfalt recuperat.
-SR 174-1:2009. Lucrri de drumuri. mbracmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii
tehnice de calitate.
-SR 174-2:1997. Lucrri de drumuri. mbracmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii
tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia mbrcminilor
executate.
-SR 599:2004. Lucrri de drumuri. Tratamente bituminoase. Condiii de calitate.
-SR 7970: 2001. Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald.
Condiii tehnice de calitate i prescripii generale de execuie.
-STAS 6400-84. Lucrri de drumuri. Stratul de baz i de fundaie. Condiii tehnice generale de
calitate.
-SR 4032-1. Lucrari de drumuri. Terminologie
-ISO/FDIS 15642:2003 Road construction and maintenance equipment Asphalt mixing plant
Terminology and commercial specifications.
-Mihilescu t., Bratu P., Zafiu P., Vldeanu A., Gaido A., Mihilescu S. Tehnologii i utilaje pentru
executarea, ntreinerea i reabilitarea suprastructurilor de drumuri, vol.I, Tehnologii i utilaje pentru
executarea suprastructurilor de drumuri, Editura Impuls, Bucureti 2005.
-t.Mihilescu, P.Bratu, Gh. P. Zafiu, A. Vldeanu, Gh. Mladin, A.Gaido -Tehnologii i Utilaje pentru
executarea, ntreinerea i reabilitarea suprastructurilor de drumuri vol.IV Managementul proceselor
tehnologice de construire, reabilitare i ntreinere a drumurilor, Editura Impuls, Bucureti 2007
-Gheorghe Lucaci, Ion Costescu, Florin Belc - coordonator Laureniu Nicoar Construcia drumurilor,
Editura Tehnic, Bucureti, 2000
-V. Constantinescu Tehnologii performante i echipamente pentru realizarea structurilor rutiere,
Editura Impuls, Bucureti, 2001.
-Prospecte i cri tehnice ale unor firme care produc instalaii pentru prepararea mixturilor asfaltice
-Baza de date AROTEM, certificare de conformitate, rapoarte de inspecie tehnic pentru echipamente,
expertize tehnice ale proceselor tehnologice care utilizeaz echipamente de construcii
-Baza documentar realizat timp de 15 ani n cadrul ICECON constnd din publicaii de specialitate
(din Frana, Germania, Italia, Austria i Polonia), proceduri, rapoarte tehnice i rapoarte de colaborare
cu firmele strine privind comportarea funcional, tehnologic, de fiabilitate, precum i mentenana
echipamentelor tehnologice n construcii.
-Robert Hunter, Bituminous mixtures in road construction, Thomas Telford House, London, 1994
-Robert Hunter, Asphalts in road construction, Thomas Telford Publishing, London, 2000
-Michel Ruban, Controle de qualite en construction routiere, Paris, 1987
-Patrick Lavin , Asphalt Pavement: A practical guide to design, production and maintenance for
engineers and architects, 2003
SETRA (Service dEtudes Techniques des Routes et Autoroutes), Guide techniques. Fabrication des
enrobes a chaud en continu, 2006
NF P 98-701 Materiels pour la construction et lentretien des routes Centrales de traitement de
materiaux Terminologie et performances, AFNOR, 1993

53
NF P 98-721 Materiel de construction et dentretien des routes. Doseurs en continu des granulats.Banc
et methode dessai de la mesure du debit, AFNOR ,1992
NF P 98-722 Materiel de construction et dentretien des routes. Doseurs en continu des pulverulents.
Banc et methode dessai de la mesure du debit, AFNOR ,1992
NF P 98-723-1. Materiel de construction et dentretien des routes. Pompes a liants hydrocarbones.
Partie 1:Banc et methode dessai , AFNOR ,1994
NF P 98-724. Materiel de construction et dentretien des routes. Compteurs de liants hydrocarbones.
Methodes et materiels dessai , AFNOR ,1991
NF P 98-725. Materiel de construction et dentretien des routes. Debitmetre de bande.Banc et methode
dessai, AFNOR ,1994
NF P 98-728-1. Road construction and maintenance equipment. Hot-setting hydrocarbon materials
production plants- Definition of components, of the levels and verification of initial setting. Part 1:
Continuous bituminous mixing plants, AFNOR, 2004
NF P 98-744-1.Materiels de construction et dentretien des routes. Calibrage et verification des
reglages sur chantier des doseurs continues des centrales de production de materiaux. Partie 1:
Debitmetre de bande pour courroie transporteuse, AFNOR ,1993
NF P 98-744-2.Materiels de construction et dentretien des routes. Calibrage et verification des
reglages sur chantier des doseurs continues des centrales de production de materiaux. Partie 2:Doseur
ponderal a granulats, AFNOR ,1996
NF P 98-744-3.Materiels de construction et dentretien des routes. Calibrage et verification des
reglages sur chantier des doseurs continues des centrales de production de materiaux. Partie 3: Doseur
volumetrique a granulats, AFNOR ,1996
NF P 98-744-4.Materiels de construction et dentretien des routes. Calibrage et verification des
reglages sur chantier des doseurs continues des centrales de production de materiaux. Partie 4:Doseur
ponderal a pulverulent- Essai par prelevement sur courroie, AFNOR ,1996
NF P 98-744-5.Materiels de construction et dentretien des routes. Calibrage et verification des
reglages sur chantier des doseurs continues des centrales de production de materiaux. Partie 5:Doseur
ponderal a pulverulent- Essai par pesee matiere, AFNOR ,1996
NF P 98-744-6.Materiels de construction et dentretien des routes. Calibrage et verification des
reglages sur chantier des doseurs continues des centrales de production de materiaux. Partie 6:Dosage
du bitume- Essai par pesee matiere , AFNOR ,2003
NF P 98 150-1 Enrobes hydrocarbones. Execution des assises de chausses, couches de liaison et
couches de roulement. Partie 1. Enrobes hydrocarbones a chaud constituents, formulation,
fabrication, transport, mise en oeuvre et controle sur chantier
NF P 98 150-2 Enrobes hydrocarbons .Execution des assises de chausses, couches de liaison et couches
de roulement. Partie 2. Enrobes hydrocarbones a froid constituents, formulation, fabrication,
transport, mise en oeuvre et controle sur chantier
NF P 98 -130. Enrobes hydrocarbones - Couches de roulement et couches de liaison: betons
bitumineux semi-grenus (BBSG) Definition Classification-Caracteristiques-Fabrication Mise en
oeuvre, AFNOR, 1999
NF P 98 -139 Enrobes hydrocarbones - Couches de roulement : betons bitumineux a froid Definition
Classification-Caracteristiques-Fabrication Mise en oeuvre

54
NF P 98-142-1. Road construction and maintenance equipment. Manufacture of mixtures. Part 1:
Production control of hot mix asphalts using a data acquisition system, AFNOR, 2003
NF P 98 -150. Enrobes hydrocarbons. Executiondes corps de chausse, couches de liaison et couches de
roulelent. Constituants-Composition des mlanges- Execution et controle, AFNOR, 1992
NF P 98-772-1.Materiels de construction et dentretien des routes. Module dacquisition de donnees
pour centrales de fabrication des mlanges granulaires Description et specification fonctionnelles.
Partie 1: Module pour la fabrication en continu, AFNOR, 2004
NF P 98 -131 Beton Bitumineux pour chausses Aeronautiques (BBA), AFNOR
Cahier des clauses techniques generales, Fascicule 27, Fabrication et mise en oeuvre des enrobes
hidrocarbones, Bulletin Officiel du Ministere de lEquipement, du Logement, des Transports et du
Tourisme (BOMELTT) nr. 96-4 T.O., Paris,
Centre de recherches routieres de Bruxelles, Code de bonnes practiques pour la fabrication et la pose
des betons hydrocarbons, Belgique, 1985
Direction du Laboratoire des Chausses du Ministere des Transport du Quebec, Guide technique sur la
mise en place des enrobes bitumineux, 2007
AS 2150-2005 Hot mix asphalt A guide to good practice (Australian standard)
AASHTO M 156: Standard specification for requirements for mixing plants for hot-mixed, hot-laid
bituminous paving mixtures, 1997
http://www.dotd.state.la.us/highways/construction/lab/quality/Chapter%206%20-%20inspection.pdf
HMA Inspection (Louisiana Department of Transportation and Development)
http://www.iowadot.gov/erl/archiveapril2011/GS/content/2001.pdf, Section 2001. General Equipment
Requirements, 2001.22 Plant equipment for hot mix asphalt mixtures (Iowa Department of
Transportaton)
www.in.gov/indot/files/chapter_03(5).pdf , Hot Mix Asphalt Plant Operations

S-ar putea să vă placă și