Efectele pozitive ale dansului

Persoanele care danseaza suficient de energic pentru a simti cum le creste rata cardiaca beneficiaza de o forma
de antrenament fizic excelenta, care tonifica musculatura, intareste oasele si creste rezistenta la efort. Iar pentru
ca dansul implica distractie, are un efect tonic si asupra psihicului. Iar beneficiile acestuia nu se opresc aici.
Imbunatatirea flexibilitatii corporale
Flexibilitatea este o conditie esentiala pentru mentinerea sanatatii fizice, iar dansul se foloseste intocmai de
aceasta calitate a corpului omenesc. Majoritatea cursurilor de dans incep cu exercitii de intindere pentru incalzire,
care sa permita efectuarea de miscari cat mai complexe, ce angreneaza toate grupele majore de muschi.
In timp, dansatorii reusesc sa isi contorsioneze cu usurinta trupul, tocmai pentru ca si-au imbunatatit constant
flexibilitatea prin miscari de dans cat mai ample si solicitante.
Cresterea fortei corporale
Forta corporala este definita ca fiind capacitatea muschilor de a opune rezistenta unei alte forte. Dansul
dezvoltamusculatura, fortand-o sa sustina propria greutate corporala a dansatorului. In plus, numeroase stiluri
de dans (inclusiv baletul) implica efectuarea de sarituri in aer, miscari ce solicita intr-o mare masura muschii
picioarelor.
Antrenarea rezistentei fizice
Ca orice exercitiu fizic, dansul creste si rezistenta fizica, definita ca fiind capacitatea muschilor de a lucra
perioade tot mai lungi de timp, fara instalarea senzatiilor de epuizare. Dansul regulat si viguros creste rata
cardiaca, imbunatatind totodata functionalitatea aparatului cardiac.
Inducerea unei stari pozitive de dispozitie
Dansul este totodata o activitate sociala. Studiile cercetatorilor au demonstrat ca legarea de relatii armonioase cu
cei din jur contribuie la cresterea stimei de sine si dezvoltarea unei perceptii pozitive asupra vietii. Intrucat
combate efectele stresului, dansul este un vector excelent pentru buna dispozitie.
Stimularea memoriei
Un alt beneficiu al dansului se refera la stimularea functiilor cognitive, in special a memoriei, respectiv la
prevenirea dementei odata cu inaintarea in varsta. Oamenii de stiinta au descoperit ca exercitiile aerobice,
precum dansul, incetinesc pierderea in volum a regiunii cerebrale numite hipocampus, responsabila cu memoria.
Aceasta zona a creierului se micsoreaza incepand cu varsta adulta inaintata, astfel explicandu-se
aparitia tulburarilor de memorie si a diverselor forme de dementa in numeroase cazuri.
Combaterea stresului
Dansul este si o forma excelenta de combatere a stresului, atat prin eliberarea tensiunii musculare, cat si prin
imbunatatirea starii de spirit. Dansurile in doi pot avea acelasi efect calmant asupra psihicului, stimuland
dispozitia pentru intimitate si relaxare.
Prevenirea depresiei
Dansul este si o forma eficienta de prevenire a depresiei, potrivit unui studiu efectuat pe un esantion de
persoane care au primit in trecut acest diagnostic. Pacientii care au participat la un curs de dans in grup au
manifestat cele mai putine simptome ale depresiei si cel mai ridicat grad de vitalitate.
Prevenirea bolilor cardiace
Persoanele expuse unui risc crescut de instalare a bolilor cardiovasculare se pot feri de imbolnavire prin dans.
Cativa pacienti diagnosticati cu insuficienta cardiaca si-au imbunatatit respiratia, ritmul cardiac si calitatea vietii
cu ajutorul cursurilor regulate de dans, arata un studiu efectuat de cercetatorii italieni. Dansul s-a dovedit a fi mai
eficient in prevenirea bolilor de inima, decat mersul pe bicicleta sau folosirea aparatelor cardio din salile de
fitness.
Facilitarea pierderii in greutate

O forma de miscare foarte eficienta pentru pierderea in greutate este dansul. Aceasta activitate fizica ajuta la
arderea rapida a caloriilor in aceeasi masura cu alte antrenamente fizice cardio, precum joggingul, mersul pe
bicicleta sau antrenamentele de aerobic.
Insa cate calorii ajung sa fie pierdute prin dans depinde in mare masura de organism si de cat de viguroase sunt
miscarile efectuate, intr-o anumita perioada de timp. Circa 30 de minute de dans in ritm moderat pe zi poate
facilita pierderea a pana la 0,5 kg saptamanal.
Definirea taliei si arderea grasimii abdominale
Picioarele si bratele par cele mai solicitate zone ale corpului in timpul dansului, insa musculatura abdominala si
cea a spatelui sunt lucrate si ele intens. Astfel, dansul contribuie la arderea mai rapida a grasimii abdominale si la
definirea taliei, daca este practicat cu regularitate.
Imbunatatirea echilibrului corporal
Dansul implica mentinerea unei posturi corporale corecte si efectuarea mai multor miscari rapide. Aceste doua
conditii contribuie la dobandirea unui mai bun control asupra corpului, deci la imbunatatirea echilibrului acestuia.
Persoanele varstnice pot preveni cu brio accidentele provocate de dezechilibrele corporale cu ajutorul dansului,
au descoperit mai nou oamenii de stiinta.
Cresterea nivelului de energie
O singura sesiune de dans pe saptamana poate creste performanta fizica si nivelul de energie al adultilor. Aceste
doua beneficii vin din efectele pozitive ale miscarii efectuate intr-un mediu placut, precum stimularea circulatiei
sanguine, dezvoltarea musculaturii, imbunatatirea imaginii de sine si a starii de spirit etc.
Intarirea sistemului imunitar
Activitatea fizica depusa prin dans are multe efecte benefice asupra sistemului imunitar creste numarul de
leucocite, asigura o buna circulatie sangvina, un acces mai rapid al anticorpilor in tot organismul, creste nivelul
endorfinelor, scade nivelul hormonilor de stres si creste temperatura interna a corpului, ceea ce previne
dezvoltarea bacteriilor.

Dansul este la fel de vechi ca si cele mai primitive societati omenesti: in regiunile locuite de
primitivi, singura constructie care, prin importanta ei, se deosebeste de celelalte colibe umile ale
satului este aceea unde indivizii se aduna ca sa danseze.
Savantii care au descoperit cavernele preistorice din Franta, au gasit in argila amprentele pasilor
dansatorilor si dansatoarelor de acum mii de ani. Aceasta indepartata Antichitate si acest caracter
spontan al dansului, persistenta lui care ni-l arata asociat de originea si dezvoltarea societatii
omenesti, ne face sa ne gandim ca dansul raspunde unui interes profund omenesc si exercita,
fara indoiala, o functie folositoare vietii.

La popoarele primitive, dansul era un ritual magic. La vechii egipteni, greci, alaturi de ritualurile
religioase si sfinte, care erau supuse unei stranse reglementari, rezervate slujitorilor zeilor si
fecioarelor a caror frumusete intacta putea face placere nemuritorilor, existau si dansuri profane
care erau printre jocurile foarte mult iubite.

Jocul are un rol biologic

El nu exista decat la speciile superioare si constituie un exercitiu preparator al instinctelor, o
mladiere a reactiilor folositoare in lupta pentru cucerirea mijloacelor de existenta. Jocurile sunt
diferite dupa speciile vii, dupa instinctele lor, si dupa conditiile in care fiecare grup de fiinte se
adapteaza la mediu. Exista, la animale si la om, jocuri de lupta, de vanatoare, jocuri erotice.
Pisicuta se arunca pe mosorul de ata sau pe bucata de hartie, la fel cum se va arunca, mai
tarziu, dupa ce a pandit-o, cu toti muschii intinsi, asupra pasarii sau soarecelui. Fetita se joaca cu
papusa, dar saptamanile sau anii copilariei nu sunt un timp pierdut. Speciile care ajung sa castige
o conduita capabila celei mai variate adaptari sunt acelea la care indivizii au avut cea mai lunga
copilarie. Jocul dansului poate fi o minunata gimnastica care are, fata de miscarile stereotipe ale
mai multor metode de cultura fizica, avantajul atractiei. Ritmurile dansului exprima situatii, stari
sufletesti. Ele sunt ocazii pentru figuri gratioase. Avantajele unui exercitiu fizic armonios sunt
castigate fara ca vointa sa ia parte la indeplinirea unei nevoi insipide. Binefacerea e culeasa in
surasul unei distractii. In Grecia, dansul facea parte din educatie. Platon scria: Sunt dansuri care
au in vedere corpul; ele servesc la dezvoltarea puterii, supletii, frumusetii sale; ele invata fiecare
membru cum sa se indoaie si sa se intinda, sa se invete prin miscari usoare si armonioase, cu
toate figurile, cu toate atitudinile pe care i le putem cere.
Dezvoltare armonioasa
Dansul poate constitui de asemenea felul in care ne exprimam afectivitatea. Expresiile corporale
ale sentimentelor au o mare putere de sugestie asupra sufletului. Prin miscarile pe care le
executau, dansatorii greci isi introduceau in suflet si inima sentimente favorabile unor acte.
Aristotel a spus despre dans ca el excita prin miscari ritmate, obiceiurile, pasiunile, actiunile.
Tinerilor greci li se comunica pasiunea razboinica punandu-i sa execute un dans razboinic,
dansul piric. La banchete, la vechii greci, gazda isi distra musafirii cu dansuri. Unele dansuri
formau adevarate scene mute; una dintre ele, foarte apreciata, figura imnul lui Dionisos si Ariane.

Dezvoltarea armonioasa a muschilor, prevenirea ingrosarii articulatiilor, nu este singurul obiect al

exercitiilor coregrafice. Dansul serveste la traducerea gandurilor prin simboluri pe care oamenii
le-au intrebuintat inainte de a fi recurs la voce, primele semne excesive fiind gesturile. Dansurile
sunt adevarate poeme, in care sufletul se dezvaluie nu in cuvinte ritmate, ci cu ajutorul gesturilor
cadentate, potrivite reactiilor naturale ale emotiei. Dansul este deci o distractie: el da
executantului sentimentele nascute spontan prin expresia voluntara sau artificiala a pasiunilor; el
ofera spectatorului, multumita plasticei sale muschiulare, expresiunile emotionale ritmate ale unei
drame mute. Mult timp, in Franta, dansurile care se executau pentru distractie si acelea care
formau divertismente teatrale, n-au fost deosebite. Aceste dansuri erau pudice si nu cuprindeau
imbratisarile pe care inspiratia americana le-au adus dansului.
Jocul imaginatiei
In secolul al XVIII-lea, dansurile de teatru, din cauza complicatiei lor crescande au inceput sa fie
rezervate numai celor antrenati special mult timp. Azi, o buna dansatoare, ca sa aiba sanse de
succes, trebuie sa inceapa sa invete de foarte mica sa se miste, iar o stea a dansului nu se
formeaza decat daca are vocatie, si depune o munca asidua, zilnic. In lipsa acestor exercitii,
articulatiile si ligamentele n-au mladiere si muschii pierd repede usurinta jocului lor. Psihanaliza a
pus in evidenta o functie a artei, care este indeplinita de dans. Totalul inclinatiilor sexuale,
neputand, sub efectul constrangerilor restrictive ale societatii, sa se realizeze in deplinatatea
expansiunilor sale, este ascuns in subconstient. Dar, in constrangerea lor fortata, poftele ascunse
fierb; ele pot pune in pericol echilibrul mintal daca, din cand in cand, impulsurile interzise n-ar
putea sa se exercite, sa obtina o satisfactie sub forma cea mai obisnuita a visului. Cand
impulsurile subconstiente sunt prea puternice, eruptia lor in constiinta este brutala. Psihanaliza
explica astfel nevrozele, delirurile. Arta da insa inclinatiilor sexuale refulate ocazia sa se elibereze
intr-un joc al imaginatiei. Aristotel observase ca teatrul satisface unele curiozitati, realizeaza
purgarea pasiunilor. Dansul ar avea aceeasi functiune; imbratisarile voluptoase ale tangourilor
si ale dansurilor sudamericane ar epuiza senzualitatea care, pe nesimtite, ar coplesi constiinta.
Tinerele femei gasesc in dans prilejul sa creeze gesturi si forme de frumusete, sa-si exprime
sentimentele, dintre care cel mai puternic este dragostea. In vechile dansuri taranesti, limbajul lor
este naiv si fermecator. Ca sa fie un joc sanatos, dansul trebuie sa evite cauzele excitatiilor
sexuale prea puternice, care irita poftele in loc sa le linisteasca.