,

. . .

!I

:::

i,

'

,, .-- . .

I.unari4 de informare tehnic5 $1 qtiintifieii,

sckimb de experient6 gi opinii editat6 de
Asocintia Crese8torilor de Albine din Romania
Pregedink
Eugen N.&RZA

: Revistii

Anul LXXVlll

1 ..,

II .-.
... ..

Nr. 8 august

1994

, .

, -.
(

CUPRINS

,, ..
.

.
,-

b..'..

Jubileul cercet5rii vtiintifice apicole rom8ne~ti

Ilie GORJEANU : Furtivagul : cauze, manifestare, efecte, prevenire
i '---3 Paul
BUCATA : Formarea deprinserii de a lu, -*cra cu albinele
i.,..i
6
* * : Calendarul apicultorului pe Iuna sep1; ::. :
tembrie
,.
7
* * * : 0 scrisoare de suflet ; CAteva date desI"- :
-:
pre apicultura din Basarabia
, . '~..
;. ._. .
8
Viorel LUPU : Stupina lui Decebal
'
9
Ilie CLUJEANU : Familia d e albine - intre
!
teams $i admiratie !
i.<c, :. .
.
10
* * * : 0 intdmplare tragic5
,,: , , .
, ,. .:
11
Victor NEAQU : La pomul l5udat s5 nu te
duci cu sacul
I ,.":
12
* * : Apicultura pe tobogan ?
, .,
.
.
14
Octav VITCU : Unde sunt bogtinarii de alt5,, ..
datH ?
15
Ilie GORJEANU: : Din biologia albinelor mei,
lifere (11)
I
16
Academia UniversitarH Athenaeum - Institutul de Bioinginerie gi Management
18
Aurel PAPADOPOL : Succesiunea anotimpurilor $i dinamica sezonierii a albinelor, repcrc
pentru practicarea unei apiculturi pe baze ecologice (IV)
22
* * : Apicultura pe plan mondial
25
Traian VOLCINSCHI, Elisei TARTA : CBrti
-P
apicole romlnegti ap5rute in secolul trecut (I)
29
Ioan HA$ : $i albinele zboar5 - nu-i a$a ?
(Roiul gi MIG-ul)
30
Yves DONADIEU : Un medicament esential :
Propolisul (111)
- - -w** '
L
-' - C o p e r t a
I : Luna august - ultima lun5 de crcstere a m5tcilor. Imagine dintr-o pepinierH a I.C.P.A.
Apicultorul controleaz5 nucleele de imperechere
(Diacolor Constantin DINA)
1
2

,
,

tL-

'

I
I

REDACTIA $1 ADMII?ls
TRATIA EDITURII ' ,
"ALBINA ROMANEASCA*
i Str. Tomas Masaryk nr: 11,
' Bucuregti, sector 2, Qoci
70231; Tel : 611.47.50 Fa::
613.80.34 Telex 11205 apfrorn
r
Cont
vir.
459601102
, B.A.S.A. Sucursala Muniripiului Bucuregti.

CE ESTE APITERAPIA

Veninul de albinii afq i? j,%

traditie Endelungatj ca
mediu a1 artritei ~i ma-.!
ladii!or
degenerative. Cer- 5
cctjri recente au stabilit &PCtul lui remarcabil ca antiinflamator, analgezic, imunostimulant.
Mierea pur5 (neincgbitl?) 1
este un remediu cert a t l t in- ,
tern c5t qi extern. Constipa- ;
lia, insomnia $i obezitatea j
sunt doar cdteva dintre indi- ;
catiile ei ... Putini germeni,
special adaptati gi anume nedSunHtori, rczistH En miere-' i
cei mai multi mor. In .tZu-i &I
Franta, Germania, se r&b*
S

,
I

perficiale sau profunde ...

-,',

C o D e r t a IV : Banca Agricol5 S.A. - Banca tuturor api&ltorilor

(Macheta : arh. Florin STEFUREAC)

COLEGT~~LDE RSCACTIE
Ing.
AUREL MALAIU
(Pregedinte de Qnoare), in:.
ELISE1 TARTA
(Rodactot$ef - Preqedinte Exec~l+i\*i.
PETRE
MII-IAI BACAEL',
MIHAI BE$LIU (Republ'crt
Moldova). SC)RIN BODOLEA ( ~ e d a c t o r dt! rUbric3.
NICOLAE V. ILIESIU. ing.
ION MILOIU (secretar general de redactie), VICTOI:
! NEAGU, COSTACHE PAIU,
, MINAELA
SERBAN, ing.
' GTEFAN SAVULESCU, . i-7.
' TRAIAN VQLCPSCHI. (R-clactor $ef adjunct), ing. E'JGEN ZORICI (Redactor !
/ adjunct).

'.--'

LEI 200

--

1992.

tatii r\25rii Negre, 1995 !

-*
z;

.."-:

. --

_:_

.,*'.-+-&"

-;:'

.
.sal6ol$e1&
e3npuoo
ejeod
elea
e!jmnpo~d
ep p~5011iu1au~ j a ;
!uenep ejeod,p3!jtju!!jd eehe3le3 le#se !elhnu ~ p 'elez~~elndod
3
ep ewjoj ejle nes e s e ~ w ..: . .. !6 !mQo~q
'pjs!nel u!ld 'loleleqf e epj!leln6e~n3 ealej!pe u,ud m!Ieal ejeod es epee3y - . . >: 5.?
!!/edpu!~d
juns elerr 1ol!~ojln3!de
101niqj eju!!j& :,".;:s-+
, -ue!3!jeuaq
.
elds eje3!yqnde!j ps !us ep epn3s apeorlad ed nes ue elem!, u!p p3!j!ju!.od eajej!n@3e:$ - : - ~ . -.;
lol!lpjwa3 elajeflnzal h j u h U! 83 psuj l!jn wp~ep!su03-e!ugwou u!p eu!qly ep lol!lojpDseO
!e!je!3osy Inlpe3 u!p plo3!& ealeja31ao nljued n!j83!j!uwes le!l!cjnl juew!uata peoe e31w
:-"B
- -*
e ep .pwnu jsoj e pljseou e!juejul .!!znlwoD 613.1) ss nes ! ~ a p a ~ d3ej
e ps ~ m e ~ onp ~ . '. --;,.....,.
-jnj!jsu/'jsazu!p lolg6!/e!3eds :-..
. -!!3unw..Inpol pju!zalde~ele3 &!j!ju!!jQ Ilpqunwoo L 1 ajle ep w n u un eienu!juoo. . : .
u! pqqnd es eleuy ul '(eseo~olene3!j!j~!!j.i!1g3,mwo3 001 aped pju!ze~des !un!jses
{-.
ala3 ul) ~L61-LE61.~ol!ue
epeoped u! ejeculqnd ao!j!ju!!j.i lol!1p3!unwoololnjnI !!lojne..T
!6 el!mlj!j pugzu!ldn3 xapu! juese~aju!un pju!z&d ' e n g ~
ua6n3 '6u! ep ,pweeugwol. . &
...:.,.
.-?A- 4
elnjln3!de uj e3!j!ju!!j6 !!.1pje3la3 e!~ojs! u!a, jelnj!ju! runlon jseoe u!p lo3!rte . ::
/nw!ld u! -eleuy ap wnlon /nlu!~dpmej!pe !1pja31a3 ap Inj!jsul ' 6 ~ 6 1
lnue u! p3!pe '!ue -gpdnp 83 w!ju!we gs ~ n z else
3
h ~ 6 1flue pdna ' h ~ 6 1pju!~ejalep~lnueel pruln uj ! w e. p . .
oz n3 p e p pu!uanel '1nlo3!jlejndesu! weale3 n3 e a else
~ 'pleo!~adns'pdeje euljln
. ....
yjoj eeloaN .6u! ep . s ' Q - ~n3
s &;ewj!un pdnp le!"noselnng~uejaj$' .: ...~-,.~:. ,
-.
.6u! eajaonpuo3 qns eu!qw ep lol!lojp3sel3 !a!je!oosv le l o c ~ ! djugwpjpnul
~
!6 ppj3zijold.
.:,
. .
.'
.
.
'!!pnjS ep !nlnljua3 j n ~ p wu! !Qjez!ue6lo e-s ploqde es-leja3la3 1 ~ 6 lnue
1
nipugde3u!
.
: :.x
..
:(3eleg leuol.6u! ep o!uleweln !6 !!joj ee103?~
.
-.
-614 ep psnpuoo poj e e~njlnqcie)h ~ 6 ~ - ~
!!ue
5 6e 4~q eejej!n!joeje~nipjsape-1.6 eled . ~..
.
p~!mllno!3!1es! i p ~ n j l n ~ ! dn~juad
y
elelwe3 !!un!jejs eeleju!guj pju.&~da.~.opdeja w k . .;.I
~
.!goj ee103!~3u.1. J W ~ep3eWrn : - -'' 2 ;
, ? .:
L
.
:
:
+
'n3seu6ag u!lolj .la ap eleju!!ju el ep psppuo~jsoj e p~njlni!deep e ! j w _'e3!uyajooz., . - ...~..~
.:
ppjaqa3 ep Injnj!jsul ~ k 6 Inue
1 u! j!uenep t!a!ugwot( le quyejooz /euo!je~
!nlwnl!lsu/~nlpee, - ! .;.
. .,.
u!p p~njln3!deep !a!j3a~eareju!!jy uud jez!ue6.10 n1pe3 un tpseaw!ld ps !Qazez~~euo!jn~!jsu!
i
. as ps adasu! ploqde ee1eja3.1a3 0661 lnue n3 pugdeouj 'jejple !ew we Lono eSy.
. .+
-wo3.we .
:
ezojpwln loun e ! m o n3 !!uaoap ed ejez!jeluajs!s'ejuaza~dwon el ele3 ad ejuesalaju!- .
..
ejij!/epeds ep %3!po!lad!6 a3!j!ju!!ji peje31e3 'eseololen aloo!de !mOolq !Q!$p3 ep 08 ejsed
..
jnrgde ne qugwou uj nljsou !nlnlo5as ale !!ua3ap ! e ~e/aw!ld
j
UJ!ewnu pcflnjdej n!jeD!j!uwes
3I
ejs3 -nl3nl ep e3!j!ju!!jS epojew !6 !quyej ejesuene !ew lola3 !e !~ojowold!6 I~ojejuew!ledxe
!lojenrasqo 83 jeuil!je ne-s !ua!o!j3eld !6 !10j/n3!de !6ololt?n ep Bwees o p3 ajew - .
n3 'Iez!ue6~onlpe3 un jnne e nu p~jseouelej u!p p3,111iu!!jQ
e a ~ e j e 3 l a 3 0 ~ 6 j ~ lu?-pi.q,j
nm
- :.
'.
-!j6euguo~
e~!j!ju!!gQ
!!1pja31e3 !nlnjn3erl ejdnse pn!joedso~je~] . .
a l y d pw3s o e3q e w u e d Injuewow !Q m30, ajsa e3 lep!suo= 8e!m36pjseale "3'. .. .
;plnj/nq* nljued e!jonpold !6 ppjewe3 ep Injnj!jsul, juezeld uj !6 @l!qelen
eayunuap jeialdwo3 e-!Q-'eepj!n!j3e n,zlpj !ew !d-npugjlokep 'e~e3eu!qw ep lol!lojgosa~
j *'
!a!je!3osy le plnjln3& nljuad !1pja31a3 ep ~n)nl!jsul h ~ 6 1lnue n3 pugdaqu! ~ I H I ~ .
;
. ;-.-. :
as ele3 u!ld 6 ~ .iu
1 jejs ap !nln!/!suo3 !nlnjal=ea e!j!~edeel ep !ue ap oz oseu!lduy ss
-.

,:;,

'

--

:.I

'

-,
'

.:.
: :I-,.

2;-

'

'

'

) ",.

'au!pni!ue3 o euyw !nln6&!unj !!mq3ep a!l!wej o el ap apu!wa as 6eS!unj ap Inwu!isu!

I
aeJwAa 'e~elmldxa !S elau!ia~lulep J ~ U ~ J leSue13ap
~ I
elepo ' e u ~ o j ap tua~aj!pul
,
e dwa el !k cam eaJenmp uud 'Jolau!qle
'gu!qle IeNaiu! un el w3 ap
i
. hIl!iualaJd 6 !!iw ee~alhunr,w d !mnu g3 aJew !ow aisa ~ol!~nk!u!p~n
ea~ep!y3sappug:,
I
'ew~ruea ~ m es
d elelwe ala3 q a!mlmm o a3
'eulua01nes ~ J U A E Uap
~ ! !3a~
J ~ !ew alapeol~ad
I
~
~
i
e
~
o
g
ad
y
~
e
e
l
~
d
w
a
I
l
~
l
~
U
l
O
~
S
W
J
!k
~
J
~
!
L
~
u?
'eqe~s
al!!l!wej~e~
a
~
e
w
!ew
g
i u a ~ 3 ao~ jn3
I
JOI!J~~!U!PJ~
ea~ap!y3u!el a6~n3a~
as eieusuaiu! aikaulplu?as 6e8!unj ap g w ~ oeauawasv
j
n3 ~~sayueiu
es 6ek1unjap ~n~u!lsu!
!3unie
'ieNasqoau
!JOallnu !eu ala3
I
!k w a a '3la un3sea~~
'~msn!oun6 pu!soloj ap ale3 '(irlO!ull 6ek!un~)I!~~IUII
Dele ap g w ~ o ~
alual !1ie61unj~0lldnlsea~aldoldeul enwja
o !ulgiu! aleod !ew es (aiua~3a~j
!eu ala3 iuns
JOA as vnu!iuo3 1n6&!unj ale3 u~e!len~~s
u(
ale3) aiualo!A !Jglsajluewalsa3e e6ugl ad
'~oqzap e~npug3s
'l~nq!n3al!!JdoJda ~ d sa~a!wap a l a ~ a z e ~
ad ap w3 9-s ap guoz o pugtda3xa 'lo~lad all~ay6u!isaue~g3JOA (!nlndJos e eseopq
I ?.l-;*nes
31ua) p!3e n3 dnls !n~e3a1j1s qiej u!p g~6eau ea~eoln3 ednp ap~13soun3el) eiaw ;-_
:'lol~alxa !nlalaJad eala6un !gu!dnls u!p au!qle
alau!qp laj isa3a u?'1n~Q&js3sasp6.&-81eZ-.
ap allll!uei a w l el ~o~!~nQu!p~n
e a~eolezund alauFq~evp emd wnq o,pup3,$ugci !nlndnis
I
-saJo3
ea~a3npa~
:el
a3a~i
eh
as
(efisv
epu!16o
ed
pnu!luo3
&ualo!n
aidnl
a1sa3v
we!pau! 16 e3!6~auaaJaleqwo3 'o eundw! 'EIeuow e ~ n ~ d a i3uo?~ d p eazaas!ullupe
~
16-e~
es ieSue13ap e-s (n6eOlpnj lSn~oipug3
s!paw ele6 iuns IWOAO~U,~~
lnuawopqe n,:
'?, .
'aieij3edec~elsed inldwn lsoj e nas ~ e 'ewak!ig~qu?
!
as elau!qle ale3 u ! ~ dapallp
. Deds else Iruoi!ugJy pug3 e!jen]!s uj 'k!u!p~n aldnl eleJgAape da3ul ~ o q z ap elnpug3s
ed nes !!~p4s!u!wpe ~ndw!l u? !nlndnls !e ad .!nlndnls la !Jouapa !!iaJad ad (qis!xa
!Jo!Jelxa!!ieJad ed Jgyez ap !nlndo~!s!!~a6u!la~d g3ep) a!z!3a~dn3 3sasg6 a1 a3 I!~IJIJO nes
,- eaJel!Aa
!Jgyez ap ~ndol!s ~e~ls!u!wpe pnslj aluajlp u ! ~ d'klu!p~nad qle3eie e!l!uej
e-s ale3 u!p JolaseA e 'g~ea3ap ~ol!iganq ul qpunllgd gs a!nu!y3 as aulqle ailnw 'aie3eie
e '(aue~uod epel pulsoloj) !06 nes aJa!w n3 Jollllluej nes !a!l!wej e ~ o q zap a~npug3s
~ol!~n6ej
e gu!dnp u ~ pele!paw! ea~euqdapu? ad !6 lnk!u!p~nel asualu! ap 1e3!j!lsn!au
Iplnleu saln3 ap al!sdll Jo(allz ~ndw!l ad !JnJoqz u ! ~ d gisaj!uew as 1ni3u!lsul
!qasoapul !k !el!z (ndw!l ed au!qle ap JOII!I!U~~
.epe~dpuglsd eapg? JOA aie3ele
!nlnlo~luo:, !k !!Jap!yDsap eaJel!Aa !au!qle all!l!wej '!lgz!ue6~ozap !aisa3e Inpuoj ad
ep !111wej
!a~e9a!jea~alndap a!i3unj ul ~ o l ! ~ n i ! u '(g3iew ap al!sd!l) auayo !8 (gsnpa~e!iepdod
-!pJn eaJeuo!suaw!p !eleJq!l!ySa iuauew~ad n3) aqels al!ll!wej aie3eie iuns !a~!qoaa
:.
!8 e3!ulalod ~olllllwej e gu!dn~s u! ~!q!sod
.a~a!wap a l l ! Z l ~ ~en1
l d el e n~luad!!(!uej
'
1&3 ed ea~au!iuaw:e3 !ln6a~e~alg3
elepedsa~ aile a3eie gs g3~ea3ujau!qle ap !Il!uej alaun
1
.
!k ep~ap!suo3!nqaJi JOA 13u!lsu! ~oi!qn6gd ' l a j ~ v'a~eieoldxa !k a~auliallul ap e ~ u n w
!nisa3e ea~ekuepap !uaAEtld e n~iuad
u?pu!ka~6'allld!~u!~d
aikalnlul a1 nu ln~olln3lde
C
. -'
.a3!u~alndallll!wej ~e!y3d u ! u?
~ pug3 nes gllqeuaAuo3 eueJy gJajo el
el!woldwo3 lod a3 p!j13ads!~11601oied
!iua6e nu emleu !JOaig3 ep !lo gisaj!uew 1-16 alau!qle
' !j!~aj!pelnz~!ya~
lod es '!~l!wajal!Jajlp el ap
'gu!dnis ul lllopau i3u!lsu1 p a w .eJolla
elenlald euely u!~d'~olaulqpelia~3slpel giesg~ e~dnseau!qle ap !!l!wej Joun e v3!uJalndiole
!k aielo~iuo3au !~g361w laisax ~ i ! ~ o i e a eiou gp aleidepe ap Inpow g6ugl
,a3!6olo!q !igl!un ap al!qe!3a~de!~ap~a!d ad ale:, 'alie~aua6 u? e!le~aua6u!p !apads
el leu!j u! pugmp 'elle el ~u!dnlso PI ap 'ella el nlldold pullsu! un glu!ZaldaJ 1n6eSlunj -

>

<,-

n N V B f l I 0 3 a!lI ' 3 ~ 1

3UIN3ALWd
' Z T J ~ Z J' Z W J S Z L I I N ~'xznv3 : ~ R ~ V S I J ; U O ~

. I O ] ~ U 2 . 7 1 ~/ ~1 1 ~ l l . l 0 ] ~ 1 1 . 7/Il.IO)ll!I)
!tl~

11"1

FORMAREA DEPRINDERII 'DE A LUCRA

CU ALBINELE
.

Iliolog Pal11I~UCATA
CcrcetBtor ~liinlificprincipal In I.C.P.A.

-L

La intrcbarca 'Cum s3devenim stupari?" r6spunsul poate satislace numai in mgsura in care doritorii
afli cheia reupitei lor in formarea deprinderilor gecesare lucrului cu albinele prin deplgirea unor b a
riere", eronat considerate uneori inswmontabile. Nu trebuie sZ u i t h nici o clip6 c6 gi in apicullur5 practica este crilcriul adov6rului.
"PoNcsc ca iubitorii de albine s i se foloseasc5 de indrumirile gi invi/6turile din cdrfi 'dup8 cum eu
pre dSnpii cu toat5 inima iubesc ~ ;noroc
i
la finerea stupilor le poltesc."
(text adaptat din Inalnte cwantare la %ULTURA ALBINELOR" de loan Tomici, 1823)
.. .

K.

Examinarea corecta a familiei de albine pi

inteven!iilor adecvate in -stup sau in afara
.
acestuia in cazuri de necesitate reprezinta
cerinle "sine qua non" ale practicarii apiculturii
rafionale, eficiente. Experienja acumulata de-a lungul -timpurilor pune la Pndembna celor al
cator obiect de'activitate este albina melifera
numeroase cunostinie $i deprinderi care
. . -. - .
,. . .
.--.-. ,.~ . . cdncuia la Tngrijirea albinelor fara riscuri si
neplaceri. S-a ajuns sa se stabileasca reguli
de comportament cu albinele, re'spectarea lor
a
v h d o mare importan!i4 pract'lca.
*-.
.
Teama sau frica de in!epaturi, rareori
justifihta constituie una din cauzele pentru
.-$are mul!i nu vin in contact cu albinele si deci
nu se ocupa de cresterea lor. Practica/
.demonstreazgcaalbina este o insecta pe care
. .mula poate crests $i dirija u p r asemenea
%..;?- :.... altar specii, fara a avea de suferit de pe urma
rr";;.: faptului cti ea este inzestratti cu ac. Aceasta
Tnsd,; numai atunci cdnd sunt temeinic
. . - cunoscute .modul .de viaja al albinelor si'
; . , 'particulafita!ile lor comportamentale.
2-,w:7.
-:
i n general, albinele devin agresive si
L-i.-.
-'Aqeapa cAnb in Itiodul .lor normal de via!&
. ,..:.
. -.-- - --intervine
.
o schimbare care le irita. Cdnd
&F.'
- sunfern htipa!i trebuie sa ne dam seama ca
afTc&hii~ pu!in o gresealg, pe care trebuie
. .. .
- ..::-. .,-~-e:-indreptam..Cu' alte cuvinte, trebuie sa
. .,
Y~$+:~
?inli%urZirncauza carea stenjenit ritmul de via!a
?' -: ..'-a' albirielor. Ekeptand un numar extrem de
.. ,..: mic deJamilii de albine irascibile prin natura
.' \?:-I.
br;Cncele mai multe cazuri in care apicultorul
9,TG-r
nurse comporta corect cu albinele, el
.
..-,-. ,
I-

'

:'-.-,-

'

,,

,,

;+Ci<c.

"

determina ca- acestea sB fie agresive. Oricine

poate lucra cu albinele fara sa fie intepat daca
cunoaste, Qelege si respecti4 modul lor de
via!a, in acest scop, apicultorul trebuie sB dea
,dovada de spirii de obsewaiie si ini!iativa
pentru a preveni sau a rezolva operativ si ,
precis situa!iile ce apar In practica de zi cu zi.
Cunoscbnd faptul ca fiecare familie are
anumite particularitaji sunt necesy asadar,
inteweniii specifice.
Pentru cel care lucreaza cu albinele se cer
multe calita!i, ce se formeaza In timp, ca de
exemplu: rabdarea-de a suporta o in!epatura,
stapbnirea de sine, atitudinea de bldhdeie .
(bunavoifla) s comportament motrice
specific, caracteristica principals fiind
.
miscarile domoale. Trebuie sa ne formam
deprinderea de a lucra cu albinele de asa
maniera incdt sa nu fim considera!i dusmani.
in prezenta uneia sau a mai multor albine pe
corp ne vom pastra calmul, intrucdt
agitbndu-ne, le provocam agresivitatea.
Apicultorul incepator va trebui sa se
autoeduce pentru a putea suporta plimbarea,
unei albine pe mbna sau chiar pe fa!& Albina
nu trebule inlaturata prin efectuarea de
manevre necontrolate. Miscarile repezi,
mbouirea brutal& zgomotele, 'trepida!iile,
zguduiturile, frecarile fagurilor unul de altul sau
de peretii stupului iriti4 foarte tare albinele,
fEc&ndu-le agresive. Apicultorul se va feri sB
tuseasca deasupra stupului deschis (la
controlul stupului) sau asupra albinelor (la
dontro~u~
ramei).
\

lnainte de a intra in stupina pentru a

controla starea ei, apicultorul se va spala bine
cu apa si sapun obisnuit, neparfumat.
Mirosurile iritante, de transpira!ie, ceapa,
usturoi, alcool, deodorante, cosmetice
parfumate sau alte substanle chimice
asemanatoare,
deranjeaza
albinele,
deterrninandu-le sB in!epe.
Strivirea albinior si mirosul de venin
nelinistesc foarte mult, creeaza o stare de
agita!ie. Acesta este considerentul principal
pentru care apicultorului i se cere sa lucreze
cu multa aten\ie iar in cazul cand este in!epat
sa-si scoata imediat acul si sa administreze
fum la locul Cn!epaturii pentru a masca mirosul
de venin, in caz contrar o in!epatura va fi
urmata de multe altele si este posibil ca
apicultorul sa f ~ enevoit sa renunle de a
cerceta v a i departe stupul, sau sB treaca la
urmatorul.
De asemenea va trebui sa ne ferim sa
controlam familiile de albine pe timpul
caldurilor mari, pe timp rece, noros, cu vant
sau dupa ploaie, intrucdt albinele in asemenea
cazuri sunt foarte irascibile. Chiar si vara, la
apariiia umbrei si a racorii de seara vom
renun!a s5 deranjam albinele,. intrucat in
aceste situaiii vom fi mai mult expu~ila
intepaturi.
Dupa o oarecare practica Pn stupina vom
putea deosebi albinele cercetase de cele care
inteniioneaza sa atace. in general, o albina
care se pregateqe sa inlepe se poate
recunoaste dupa zumzetul ascqit, nervos pe
care-l produce, precum si dupa zborul rapid,
direct la "!intan.
In cazul in care o albina ne dB tarcoale
pentru a cerceta "cine suntem si ce vrem", sa
n-o agitam dand din maria nelinistitbentru a o
indeparta, ci sa ne acoperim usor ochiicu
mana, daca lucram fara masca si astfel, in
lscurt timp ne va lasa in pace.
Daca o albina a patruns in par, trebuie sa
ne grabim sa o strivim inainte ca ea sa ajunga
sB hlepe, deoarece crezandu-se in pericol, cu
sigurarqa va face acest lucru. La locul
respectiv pi pe degete se va da cu fum pentru
a masca mirosul de venin.
Tinta de atac cea mai importanta a
albinelor sunt ochii pentru ca le atrag atenlia
prin luciu precum si datorita faptului ca

I-

albinele, avand predileciie spre culori inchise,

I
atunci cand sunt iritate se indreapta spre
sprancenele negre. Cele mai periculoase in!epaturi sunt la ochi (in lumina ochiului) dar
acestea sunt extrem de rare, deoarece
pleoapele sunt atat de senslbile incat se inchid ' instinctiv, in care caz albina Pn!eapa pleoapa ~i .
nu ochiul. lata un motiv temeinic pentru care
recomandam folosirea mastii nu numai de
catre incepatori. Apicultorii cu experienp pot
,
lucra si fara ea. Persoanele straine care asista ;
sau ajuta la controlul familiilor de albine .
trebuie sa fie instruite asupra modului cum '
trebuie sa se comporte cu albinele, adica sa
dea dovada de un componament linistit, s&nu
execute miscari bruste, in cazul cand unele
albine le cerceteaza, sa nu fuga. sa stea
''
linistite protejand ochii cu mana gi la nevoie sa
se retraga la umbra sau sa se adaposteasca.
Astfel, dupa 1-2 minute albinele se liniatesc si
singure se vor duce la lucrul lor.
"
Cei neini!ia!i considera albina foarte ,'
primejdioasa si pregatita oricand sa atace
orice fiinp care incearca sa se apropie de
stup. Faptul cB apicaltorul nu "beneficiaz? de
in!epsturi nici atunci cand lucreaza fara halat
sau camasa este pus pe seama unei afirmaiil
eronate cum ca "albinele isi cunosc stapanul".
I
Apicultorul
va
purta in
stupina
echipamentul de protecjie prevkut, fara sB se ..- .
bazeze pe ideea ca albinele 1 vor recunoaste
si nu-l vor ataca. Nu este recomandabil sa se
umble descul! pe vatra stupinei, mai ales .
copiii, care nu trebuie 18sa!i nesupraveghea~i. ' 3
Curiozitatea caracteristica varstei, normala si ..
necesara, dar mai ales lipsa de experienIa Ti
pot plasa in postura nedorita daca ajung sa
1
umble la stupi fara sa fie indruma!i. Apicultorul
in
trebuie sa fie prudent cand are v~z~tatori
stupina pe care trebuie sa-i
sub
permanents supraveghere. Nu rareori
amanuntele sunt de luat in seama. D a d nu
rezistam tentavei de a mirosi o floarq vom
- 1
face acest lucru cu oarecare pruden!a,, pentru
ca s-ar putea intampla sa fie ascuna jmai
bine zis, ramasti) o albina in ea. Vom contrala
,
Tnainte de consum alimentele (fructefe;
bauturile dulci, fagurii cu miere) pe care ar .
putea zabovi albine.
s :-?.
- 1
Este recomandabil ca pers&fe
care
doresc sa se ocupe cu cre$eea albinelor

I
/

s&gi verifice sensibiiit&tea la venin, adi&

organismului la in!ep2lturile de albine.
.re*
In caz de manifestare a unei sensibilitaii
Goare se fdce un tratament desensibilizant.
Aceasta presupune aplicarea unei serii de
fniepaturi, A!, inceput cu minim de venin,
urm%ndapoi cu rnai multein!epaturi, din-plin.
i n mod gradat se va continua c u infepaturi tot
mai depline si rnai numeroase, 2-5 pi chiar mai
multe. Prin acest procedeu se formeaza in
arganismul uman anticorpi care-l fac cu timpul
imun la fn!ep6turile de albinb. Fersoanele
foarte sensibile trebuie sa se adreseze de la
hceput unui rhedic specialist alergolog, care
le poate aplica antidoturi clasice sau ii poate
tralta preventiv prin injectarea in mod gradat de
cantitaii mici de venin. Un minim de-venin se
obiirse prin aplicarea iniepaturilor in cazul
cend acul se scoate imediat. dupa prima
Pn!epaturB, iar in!e@turile din plin sunt cand
acul se va scoate dupa 3-5 minute. Cantitatea
pe care o poate elibera la o in!ep8turB albina
cu glanda de venin dezvoltata este de circa
0,3 mg venin lichid. i n cazul desensibilizarii cu
venin ace1 minim de venin se rnai poate obiine

intruc8t la repetarea ifle&lturilor,

in loc s&
inte~ina imunizarea, ,create genslbiliitea
organismului fa?&de componeqii veninului de
albine. Ele sunt foarte sensibile la in!epatuW
de albine si reac!ioneaza diferit in funciie de
organism: urticarie, umflare (edem), respiraiie
greoaie, voma, crampe abdominale, lesin,
putand pmvoca chizir moartea. in!epaturile
cele mai periculoase sunt cele aplicate in zona
capului (gat, fap, gura si ochi) intrucat
provoac4 dificulta!i in degluti!ie, respiraiie sau
vedere, umflatura (edemul) putand produce
astuparea cailor respiratorii, provocand
asfixie.
Persoanele cu un trecut alergic, care se
stiu sensibile la venin sau care au rnai suferit
un soc alergic vor consulta un afergolog care
le va recomanda un set de medicamente
pentru trusa medicala de urgenla, pe care le
vor purta asupra lor atata timp cat sunt tn
preajma albinelor. Pyzumptiva victim3 cat si
cei din anturajul fam~llaltrebuie sa qtie sB faca
o injeciie sub piele cu medicamente
antialergice prescrise, pana la sosirea unui
cadru medical.

albine in care se g8seste si veninul. Din acest

'
tritufat se prepara un extract care are 0,
.concentra!ie de &teva mii de ori mai mica
decflt cea a veninului curat, extract care-se
.. .
.
injecteaza
persoanelor
hipersensibile.
.,-Majoriiatea apicultorilor
sunt imuni l a
Cn!epaturile de albine tocmai prin faptul c&sunt
.--.
.
iqepaii in repetate rflnduri si organismul lor isi
dobande$e in timp imunitatea. Deci aceste
.?'
persanepot suporta chiar rnai multe sute do
.
.
'in!epaturi fara simptome de intoxicare. Dar
.
sunt si persbane cu o hipersensibilitate
pronun!ata carora nu li se poate face
.desensibllitarea prin inJepaturi de albine
L ..~ . ., ..- ..*'*
...~.
.
.,

in!epaturile de albine, datoria lor este sZi

cunoascZi mijloacele de a acorda primul
ajutor persoanelor hipersensibile in!epate de
albine. in primul . rand .data acul insec!ei a
ramas in piele, e l trebuie inlaturat cat rnai
grabnic de la baza (radacina) cu unghia sau
cu lama unui culit printr-o usoar8 miscare de
& ~ i r e (desen alaturat, pozqia b). La
scoaterea acului nu se va prinde de vezica cu
venin cu degetele sau cu pensa (pozi!ia c),
SntrucBt prin presarea acesteia pompam
(injectam) in ran& tot veninul din punga cu
venin. care inso\este Pntotdeauna acul. Se

.<>:

'

'

.-,

-..

....
.

.-

.-.
.-

.
-

.- -

. (Continuare in pag.13)

.-

CALENDARUL APICULTORULUI PE LUNA

~.
.. .

i j

SEPTEMBRIE
--

- -

- -

i:

..

::;.?

A noua luna calendaristic\3 "r.4pciuneW'este

luna echinoc!iului de toamnl (23 septemb r w c d n d ziua este egals cu noaptea gi c i n d din punct de vedere meteorologic in mturg
existif o nfare stabilitate atmosferica, mai ales in zonele deluroase gi de munte, cu precipita!ii in general reduse yi umiditate ?eIativ$.
\
Odatd cu inceperea sezonului de toamnd zilele sunt mai scurte, durata de zbor a albinelor s e reduce, sursele de cules, cu exceppa zonelor din luncile inundabile yi Delta Dundrii
dispar, nbp!ile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep sd se restrhga pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de lade
este din ce in oe mai redusd astfel c l spre sfirsitul lunii puietul aproape cB dispare din
stupi.
La albinele de iernare, in aceastd perioada, se apropie de sfdrgit acumularea in corp a
unor importante cantit@ de glucide, protide gi lipide care alq3tuiesc "corpul gras" ce se intiade ca o cSptuyealt3 sub inveliyul chitinos dorsal, aflat deasupra diafragmei. Din aceasts
substan!d glucidele servesc la func!ionarea mu$chilor, lipidele alcltuiesc rezervele grase
iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a mdtcii in perioada cind al\ binele nu culeg polen din naturS.

Lucriri de executat in aceasti4 perioadi:

- strdmtorarea $i organizarea corespunzatoare a cuiburilor si a fagurilor $u

puiet, miere si pastura ramasi in familii in
vederea iernarii; - controlarea calita!ii mierii din faguri in
scopul verificarii acesteia si eventuala
identificare a mierii de mana;
- incheierea pan8 la 15 septembrie a
ac!iunii de completare a rezervelor de
hrana necesare iernarii familiilor de albine;
- unificarea famillilor si a roiurilor care
nu s-au dezvoltat corespunzator si ocupa
mai pu!in de 3-4 faguri acoperi!i de albine;

alegerea fagurilor necorespunzatori,

reformarea si topirea acestora;
- luarea de masuri pentru prwenirea si
combatereafurti~aguluila albinele d.in stupina;
- hlocuirea matcilor vdrstnice sau newrespunzatoare cu matci tinere provenite din
rezerva stupinei;
- continuarea recondi!ionirii corpwrilor,
fundurilor si capacelor la stupii in care
urmeaza sa ierneze familiile de albine.
- inceperea aplicarii tratamentelor de
toamna pentru combaterea varrmzei din
qapte in papte rile.

V~ND
faguri artificiali, remorca apicola mono& tip RMA 10 no&, imbunataiita, fnscrisa
in registrul auto, diferite G ~si?reviste
I
apicole, seturi de diapozitive apicole, bidoane mari din
plastic cu o capacitate de 150 1. Telefon: (01)643.46.75 (24)
VAND pavilion apicol70 locuri, 45 l&i goale. ~elefon:01/769.60.36 (25)
VAND 30 stupi vertical cu doua corpuri p r e v k q i fiecare cu 20 rame STAS, supoqi
metalici, inchizatoare de urdinis, centrifuga manuala pentru 3 rame, faguri artificiali pi alte
utilaje, toate noi, la jumatate din prep1oficial. Telefon: 01/746.56.51, dupa orele 20. 126) -

13:
I

Mica publicitate

--

I:

1' I

3
'

0 SCRISOARE DL5 SUFLET

Cea mai mare bucurie o are oricine
.imegte o scrisoare de la un Irate, de care
vremurile si nefericitele imprejurari ale
istoriei noasfre I-au desptirfit. .
Cdnd basarabenii vin din Iara lor de
bagtinti, de p e pdm5ntul in care dospeste
sangele str3mogilor daco-ramani sim?im
satisfac?iacti ntidejdile revederii sub acelagi
acoperis nu-s zadarnice.
Ne-a. scris s i ne-a trimis un articol pecare-l publictim acum domnul inginer Ion
Soimu din or4gelul Cricova - raionul
R+cani. Nu este lipsit de interes s B i
cunoastem ~ d t e date
~ a personale. A facut lice111la lasi ~i
fn 1944 nu a plecat fn Basarabia..
N.K.V.D. - iaimoasa poliiie politica a fostei URSS - TI rtipegte de pe.str&ile lagului - ~i
pe
temeiul unei sentinfe a unui tribunal militar sovietic ce functions la Constan!a este condamnat la 25 de ani de fnchisoare s i deportat in Extremul Nord, de unde va fi eliberat si reabilitat
dupti moartea lui Stalin. Dup3 eliberare face un.institut de agronomic, apoi Institutu1agricol
d e 5 ani din Moscova, dupB terminarea cgruia preda, timp de 14 ani apicumra fn diverse
gcolidin Basarabia.
Toate suferin?elei-au Intarit dragostea de lara gi neamul sdu Romdnia - gi se adreseazti
.
ast&i Buc!~restiului-pa si alttidatti cdnd se gBsea la lagi.
Dornn:iie inginer fi!i binevenit fn paginile revisteinoastre s i in fara dumneavoastril!
'

1;.

CATEVA

--

Prof.CostachePAIU

DATE DESPRE APICULTURA DIN BASARABIA

Ing. Ion SOIMU

8;.

polenizau spontan culturile agricole. Unele

insecte care polenizau alaturi de albine
salaria!i ai diferitelor organizaiii care au albine plantele au ajuns la un pas de a fi exterminate
..- - cum sunt colhozurile si sovhozurile, care se
complet. Aga ca ast&i au ramas albinele cele
r.
mai sigure insecte pentru polenizare. Afara de
'i.*.,
' .- . -men!in Jnca, procesul de privatizare fiind "in
studiu". Scopul prisacarilor este de a ob!ine
asta albinele pot sa fie transportate orictind la
. produsele~albinelor,
mierea, Ceara, propolisul, masivele ce urmeaza a f i polenitate
.
, .
. , I
. mai pqin IBpt@orulde matca iar in ultima asigurhdu-se numBrul de stupi la hectar in
;. . .-,,
'.:weme se dezvona strangeraa veninului de dependen!& de cultura ce va fi pdenizata.
;. - ,
1:.. - albine. Afaa de aceste produse,. albinele sunt
lnsectele celelalte nu pot fi dirijate,
$.>+
'. .,. '.
- - . . 'folosite pe o scara mare la polenizarea
concentrate esa cum se pot folosi albinele.
...~. *~+'
Nu odata insa albinble au fost victime, chiar la
'
cutturilor agricole entornofile.
.
--;
.- .
Sistemul , colectivizbii, al fostuiui regim, polenizare cand s-au folosit insecticide fara a
,?
. . ~ .
; ,i.1 ..=:I.
. . ..=?
. .continua
.
s8 mai functioneze ca' o mogenire -sa preveni apicultorii din timp. Baza melifer8 .
i- :-:&T;;;,grea
si
g
m de ?nlatura! Tntr-un timp scurt.
in Moldova este slab& si avem nevoie sa
rr~/a;. .,..
I
.I..
.~
lfi lupa cu bolile si vatamatorii plantelor practicilm apicultura pastoral8 care scurteazil
,, . ..
agri~le,fohindu-se pe scara mare insecticidele drumul albinelor de la stupl la plantele
'.
., .
~I.;,.-~,:::.a d d cu mult redus numarut insectelor care melifere, inmuYind intoarcerea lor de 2-3 or1
.. .
:.-- - .. . .

.IIf.' .

In Moldova apicultdrii sunt de doua feluri:

- - . - apicukri amatori (particulari) si apicultori

>

, ,

>''.;/
-

.&.

, .

Y;;,.,. ,

.
.--

.<- .

~.

cu nectar dectlt 7n cazul daca distan!a ar fi de

2-3 km.
Prima polenizare se realizema la livezi in
care scop colhozurile, care nu au albine ori au
foarte puline, platesc, asigurbndu-se cu stupi
suficienti de la apicultoriipayticulari.
Culesul de la livezi este slab; e doar de
lntrejinere si de dezvoltarea .familei prin
cresterea puietului si cresterea fagurilo?pentru
culesul principal la salcam si floarea-soarelui
ce are loc ceva mai ttirziu.
Salcamul alb si mai tarziu floarea-soarelui
sunt culturi de baza in Moldova. Salcamul se
afla in sate prin f a ~ i'intre
i campurile gospodariilor
agricole sau Tn masive paduroase.
Floarea-soarelui este insa cultivata in
ultimii ani pe lntinderi mari pentru ca uleiul ei
constituie o sursa de venituri pentru stat ca si
pentru producatorul direct.
Organele competente ale Ministerului
Agriculturii ale lmperiului Sovietic de altadata,
phi3 la prabusire, au comunicat in repetate
+nduri cB numai polenizarea cu albinele
dadea peste 2 (doua) miliarde si jumstate de
ruble venit statului. Aceasta sumB era atunci

suficienta pentru a plati pe tali apicultorii

fostului imperiu timp de un an' de zile.
Veniturile realizate din apiculturi3 erau
substan!iale motiv pentru care In vremea
imperiului sovietic, nu au fost Impuse impozite
apicultorilor amatori (particulari) indiferent de
cate familii ar fi avut.
In ceea ce prive~teteiul la noi el dh nectar
o data la 3-4 ani si chiar mai rar, ceea ce nu ne
dB dreptulde a ne baza pe acest cules.

- *

"

.=-

Sperdm cB apicultura basarabeans va

reveni la faima pe care o avea p e vremea
rdzeyilor orheieni gi lapugneni. Botna,
Bdcul, lezerele Nistrului, Zagorna gi altele
atdt de des pomenite de voievozii n o ~ t r i
din veacurile Xlll gi pdna in nenorocitul an
1812 iy' vor recapata stupinele p e care le
meritd iar basarabeanul mandria de rom4n
p e care a incercat pa toate cgile s& i-o
striveascg regimul sovietic. Si noi
apicultorii sd ne darn mdna peste apele
Prutului care nu va mai reusi cdndva sd ne
mai despartd.

STUPINA LUI DECEBAL

Nu pllstrez de la bunicu,
Nici teascol, nici alambkul
l'lllinca de c u c u n ~ z
S-o fabric m u m e
Nu mi-a Ilsat meptepg.
Drogostea p n t r u albine,
Mi-a lfisat bltrllnul zestre
imi npzreu atumi ca o micfi cetate
Din nuiele, n~iiiestritlegate
C q n i t a casa de bine
Pentru harnicele albine.
Si a riimas pentru mine
0 tainii de Cnceput.
Si-n casiWiuntru, cu denmiinuntul

Fieci~renuia pllrea stropitii cu nromii

de stea.
Cu nromii de miere de mai qi sfinziene
Pentri~ca alte roiuri tinere Cn casii sii
cheme.
Bunicu-mi liisa sfut ;ri moatenire u k d :
0 cl~emarespre aselnenecl msil.
$i fndemnul sii intre-n stupinii.
Si ustfel belgugul la ai me1 si vinfi.
Dulceafa Iivezii qi a poienii
0 am azl peste decenii.
Nectar, faguri, propolis, izvor sfinfitiifii
Sunt strPnse comori tn adPncul cetiitii.
CBnd prive!ti stupii cu faguri inckmfi'
GPndegte cii toti de Decebal
iiisnfi..

- _ -r