1.

Descrierea tarii analizate

Indonezia, oficial Republica Indonezia (indonezian:Republik Indonesia), este o ar
insular amplasat n Asia de Sud-Est, aceasta cuprinde 17.508 insule i treizeci i trei de
provincii cele mai importante sunt Borneo (Kalimantan), Sumatra Celebes (Sulawesi), Jawa.
Avnd peste 238 de milioane de locuitori, este a patra cea mai populat ar a lumii, fiind i
ara cu cel mai mare numr de musulmani. Indonezia este o republic prezidenial cu un
parlament i preedinte ales.Capitala Indoneziei este Jakarta , iar limba oficiala este
indoneziana.
Impartirea administrativa
Din punct de vedere administrativ Indonezia este alctuit din 33 de provincii, cinci dintre
acestea avnd statut special. Fiecare provincie are propria legislatur i propriul guvernator.
Fiecare provincie este divizat n kabupaten i orae (kota), care sunt alctuite
din districte (kecamatan), acestea din urm fiind, la rndul lor alctuite
din sate (fie desa saukelurahan).
Cele cinci provincii cu statut special sunt:
Aceh
Jakarta
Regiunea Speciala Yogyakarta
Papua de Vest
Papua
Date demografice
Indonezia se claseaza pe locul 16 in lume, avand o suprafata totala de
1.919.440 km .Conform recensamantului din 2010, populatia totala a Indoneziei a fost
237.556.363 de locuitori, iar densitatea populatiei este de 131 loc/km2.
Elemente de natura economica
Economie este bazat pe agricultur i industria minier. PIB: 15% din agricultur, 43% din
industrie, 42% din servicii. Se extrage petrol, minereuri de fier, staniu, mangan i bauxit,
crbune, gaze natural. Comer extern cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea
Britanie.In urma estimarilor din 2013 PIB-ul total este de 1.307.780 trilioane de $, iar PIB pe
cap de locuitor 4,394.
In anul 2012 Indonezia avea un deficit bugetar de 1,9 % din PIB si o rata a somajului de 6,1
%. Moneda nationala este Rupiah.

2.Scurta descriere a variabilelor avute in discutie

Investiiile strine directe reprezint fluxuri financiare i de resurse, care traverseaz
graniele juridice i economice ale statelor. Criteriul care deosebete investiiile strine de cele
interne este c investitorul i receptorul au rezidene n diferite ri.
Scopul investiiilor strine este obinerea venitului. Prin urmare, investiia strin direct
reprezint o relaie investiional de durat, ntre o entitate rezident i o entitate nerezident; de

regul, implic exercitarea de ctre investitor a unei influene manageriale semnificative n

ntreprinderea n care a investit.
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma
valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate
ramurile economiei n interiorul unei ri n decurs de un an.
Ponderea populatiei ocupate in agricultura reprezinta cat la suta din totalul persoanelor ocupate
sunt concentrate in sectorul agricol.
Evolutia fiecarei variabile pe perioada analizata

Sursa: Excel

Sursa: Excel

Sursa: Excel
Modificarea absoluta cu baza n lan arat cu ct a crescut sau a sczut nivelul variabilelor de
la o perioad la alta.
Indicele dinamicii cu baza fix cnd arat proporia existent ntre nivelul indicatorului de
comparat i nivelul indicatorului din perioada de baz .
Indicele dinamicii cu baza n lan cnd arat proporia existent ntre nivelul indicatorului de
comparat i nivelul indicatorului din perioada precedent.
Ritmul dinamicii exprim, n mrimi relative, cu ct a crescut sau a sczut nivelul fenomenului
cercetat n perioada de timp considerate.

3.Elaborarea a dou modele de regresie folosind E-views

Tema acestui proiect este modificarea Pib-ului in functie de investitiile straine directe si ponderea
populatiei in agricultura in perioada 1986-2011 in Indonezia.
Pe baza datelor referitoare la PIB, investiile straine directe si ponderea populatiei in agricultura
am estimat urmatorul model de regresie in Eviews, cu scopul de a evidentia cum se modifica
PIB-ul in functie de aceste doua variabile.
Notatiile folosite in eviews:
PIB= pib
investitiile straine directe=fdi
ponderea populatiei in agricultura=pond_pop_agric
In acest caz, produsul intern brut este variabila dependenta, iar fdi si ponderea populatiei in
agricultura sunt variabilele independente.

Modelul I
In urma estimarii in Eviews am obtinut urmatoarele:

Modelul estimat este : PIB=0+ 1*FDI+ 2*POND_POP_AGRIC

PIB=6,690930+1,032278*FDI-12,54845* POND_POP_AGRIC

Testarea parametrilor
Pentru a testa semnificatia parametrului am folosit testul t cu urmatoarele ipoteze:

Ho: 0= 1= 2=0
H1: : 0= 1= 20

Ipoteza nula sustine ca parametrii nu difera semnificativ de 0, iar ipoteza alternative este cea care
sustine ca parametrii difera semnificativ de 0. Avand in vedere ca P-value <5% , se respinge
ipoteza nula,ceea ce inseamna ca parametrii difera semnificativ de 0.
Interpretarea parametrilor
Parametrul notat cu 0 evidentiaza valoarea Pib-ului independent de valorile investitiilor
directe straine si ponderea populatiei ocupate in agricultura, ceea ce inseamna ca in acest caz
valoare Pib-ului va fi egala cu valoarea lui 0=6,690930.
Parametrul notat cu 1 evidentiaza faptul ca atunci cand restul factorilor raman cosntanti si
investitiile straine directe cresc cu o unitate, PIB-ul va creste in medie cu 1,032278 unitati.
Parametrul notat cu 2 evidentiaza faptul ca atunci cand restul factorilor raman constanti si
ponderea populatiei ocupate in agricultura creste cu o unitate, Pib-ul scade cu 12,54845
unitati.
Verificarea ipotezelor (verificarea validitatii modelului)

Pentru a determina daca modelul este correct specificat am aplicat testul F cu urmatoarele
ipoteze:

H0:modelul nu este valid

H1: modelul este valid

Avand in vedere ca P(F-statistic)=0,000000 < 5%, rezulta ca se respinge ipoteza nula si ca

modelul este corect specificat.
In ceea ce priveste puterea de explicatie a modelului, aceasta este evidentiata de
coeficientul R Squared, care in acest caz are valoarea de 0.870272.Asta inseamna ca dinamica
Pib-ului este explicata in proportie de 87,0272 % de dinamica investitiilor straine directe si
ponderea populatiei ocupate in agricultura, iar restul de 12,9728% fiind explicat de alti factori.
Autocorelarea erorilor
Pentru a testa ipoteza de autocorelare a erorilor am folosit doua teste:
1) Testul Durbin Watson 1
2) Testul Breusch Godfrey2
In urma rularii testului DW in Eviews , statistica DW este egala cu 0.778625, si valoarea lui
dl=1.30219 si du=1,46139. In consecinta putem afirma faptul ca statistica DW se afla intre 0 si
dl, ceea ce arata ca autocorelarea erorilor este puternica.

Dupa rularea testului Breusch Godfrey in Eviews a rezultat ca P-value (LM)= <5 %, ceea ce
arata ca fenomenul de autocorelare al erorilor este prezent.
Ipoteza de heteroscedasticitate
1 Tudorel Andrei, Regis Bourbonnais,2008-Econometrie, Editura Economica, Bucuresti,p.225 Marno
Verbeek,2004- A guide to modern econometrics,p.102

2 Patrick K. Watson ,2002-A Practical Introduction to Econometric Methods: Classical and Modern, University of
the West Indies Press, p.189Ben Vogelvang,2005- Econometrics: Theory and Applications With
Eviews,p.119

Pentru verificarea ipotezei de heteroscedasticitate am aplicat testele White 3si Arch4

In urma aplicarii testului White observam ca P(Chi-Square) <5%, ceea ce indica faptul ca
ipoteza de heteroscedaticitate este incalcata, deci exista homoscedasticitate.

In urma aplicarii testului Arch , puteam observa ca P(Chi-square)>5%, de unde reiese faptul
ca nu exista heteroscedaticitate in acest model.
Normalitatea erorilor
Pentru a verifica daca erorile provin dintr-o distributie normal am aplicat testul Jarque Berra.
In urma aplicarii acestui test se observa ca P-value=0.292459> 5%, de unde reiese ca erorile
provin dintr-o distributie normala.

Ipoteza de multicoliniaritate

3
4

Aplicand testul Farrar-Glauber ajungem la concluzia ca exista

multicoliniaritate.Determinantul matricei de corelatie este egal cu 0,69523 ,iar Pvalue=0,0035<5%, ceea ce conduce la concluzia de mai sus ( se accepta ipoteza H1 care
spune ca exista multicoliniaritate).
In acest caz , intre dinamica investitiilor directe straine si ponderea populatiei ocupate in
agricultura exista o corelatie semnificativa, deoarece este evident faptul ca atunci cand
investitiile directe straine vor fi mai mari va creste ponderea populatiei ocupate in
agricultura.
Modelul II
In urma estimarii modelului cu datele standardizate in Eviews am obtinut urmatoarele:

Testarea parametrilor

Pentru a testa parametrii am folosit testul t cu ipoteza nula= parametrii nu difera semnificativ
de 0 si ipoteza alternative = parametrii difera semnificativ de 0. Cum P-value <5% alegem
ipoteza alternativa.
Interpretarea economica a parametrilor
Parametrul notat cu 0 evidentiaza valoarea Pib-ului independent de valorile investitiilor
directe straine si ponderea populatiei ocupate in agricultura, ceea ce inseamna ca in acest caz
valoare Pib-ului va fi egala cu valoarea lui 0=1,04E-16.
Parametrul notat cu 1 evidentiaza faptul ca atunci cand restul factorilor raman cosntanti si
investitiile straine directe cresc cu o unitate, PIB-ul va creste in medie cu 0,659268 unitati.
Parametrul notat cu 2 evidentiaza faptul ca atunci cand restul factorilor raman constanti si
ponderea populatiei ocupate in agricultura creste cu o unitate, Pib-ul scade cu 0,389770 unitati.
Validitatea modelului
Pentru a testa daca acest model este correct specificat am folosit testul F. Cum P(Fstatistic)=0<5% putem afirma ca modelul este corect specificat.
Autocorelarea erorilor
Pentru testarea prezentei fenomenului de autocorelare a erorilor am folost testele Durbin
Watson si Breusch Godfrey.
In urma rularii testului DW in Eviews , statistica DW este egala cu 0.778625, si valoarea lui
dl=1.30219 si du=1,46139. In consecinta putem afirma faptul ca statistica DW se afla intre 0 si
dl, ceea ce arata ca autocorelarea erorilor este puternica.

In urma aplicarii testului BG putem observa ca P(LM)<5% ceea ce arata ca fenomenul de

autocorelare a erorilor este prezent.
Ipoteza de heteroscedaticitate
Pentru verificarea ipotezei de heteroscedasticitate am aplicat testele White si Arch

In urma aplicarii testului White observam ca P(Chi-Square) <5%, ceea ce indica faptul ca ipoteza
de heteroscedaticitate este incalcata, deci exista homoscedasticitate.

In urma derularii testului Arch , P(Chi-Square) > 5%, de unde reiese ca ipoteza de
heteroscedaticitate este incalcata.
Ipoteza de normalitate a erorilor
Pentru a verifica daca erorile provin dintr-o distributie normal am aplicat testul Jarque Berra. In
urma aplicarii acestui test se observa ca P-value=0.292459> 5%, Skewness=0.688977 si
Kurtosis=3.609066 de unde reiese ca erorile provin dintr-o distributie normala.

Ipoteza de multicoliniaritate

Aplicand testul Farrar-Glauber ajungem la concluzia ca exista

multicoliniaritate.Determinantul matricei de corelatie este egal cu 0,69523 ,iar Pvalue=0,0035<5%, ceea ce conduce la concluzia de mai sus ( se accepta ipoteza H1 care
spune ca exista multicoliniaritate).
In acest caz , intre dinamica investitiilor directe straine si ponderea populatiei ocupate in
agricultura exista o corelatie semnificativa, deoarece este evident faptul ca atunci cand
investitiile directe straine vor fi mai mari va creste ponderea populatiei ocupate in
agricultura.

Modelul III
In urma estimarii in Eviews a modelului cu date logaritmate am obtinut urmatoarele:

Modelul estimat este : LOG(PIB)=0+ 1*LOG(FDI)+ 2*LOG(POND_POP_AGRIC)

LOG( PIB)=-1.848362+0.559240*LOG(FDI)- 3.054137*
LOG(POND_POP_AGRIC)
Testarea parametrilor
Pentru a testa semnificatia parametrului am folosit testul t cu urmatoarele ipoteze:

Ho: 0= 1= 2=0
H1: : 0= 1= 20

Ipoteza nula sustine ca parametrii nu difera semnificativ de 0, iar ipoteza alternative este cea care
sustine ca parametrii difera semnificativ de 0. Avand in vedere ca P-value <5% , se respinge
ipoteza nula,ceea ce inseamna ca parametrii difera semnificativ de 0.
Interpretarea parametrilor
Parametrul notat cu 0 evidentiaza valoarea Pib-ului independent de valorile investitiilor
directe straine si ponderea populatiei ocupate in agricultura, ceea ce inseamna ca in acest caz
valoare Pib-ului va fi egala cu valoarea lui 0=-1.848362.
Parametrul notat cu 1 evidentiaza faptul ca atunci cand restul factorilor raman constanti si
investitiile straine directe cresc cu 1%, PIB-ul va creste in medie cu 0.559240%.
Parametrul notat cu 2 evidentiaza faptul ca atunci cand restul factorilor raman constanti si
ponderea populatiei ocupate in agricultura creste cu 1%, Pib-ul scade cu 3.054137%.

Validitatea modelului estimat

Pentru a testa daca acest model este corect specificat am folosit testul F. Cum P(Fstatistic)=0<5% putem afirma ca modelul este corect specificat.

3.3 Modelul cel mai bun

Modelul estimat
I
II
III

Adjusted Rsquared
0.858991
0.858991
0.853441

Akaike info
criterion
2,363469
0.987113
0.214032

Schwartz
criterion
2.508634
1.132278
0.3591970

Hannan-Quinn
criterion
2.405272
1.028915
0.255834

Un model este mai bun cu cat Adjusted R-squared este mai mare si restul criteriilor sunt mai
mici. De aceea, in acest caz modelul cel mai bun s-a dovedit a fi modelul cu datele logaritmate.