Fungii se gasesc peste tot fn

jurul nostru -unii sunt delicatese culinare, materii prime

tome nu sunt vizibili cu ochiul liber. ~i alti

fungi actioneaz~ nev~zuti, efectuand sarcini
precum crearea alcoolului sau determinarea
dospirii painii.

pentru medicamente vitale, iar

a4ii pot devasta culturile ~i
cdtiva dintre ei sunt ucigator
de otravitori.
Lumea minunata
a fungilor
merita descoperita.

Fungi
benefici
Ace~tia sunt cunoscuti ca drojdii ~i pot determina fermentatia zaharurilor pentru a produce alcool -o capacitate pus~ In aplicare In
productia vinurilor ~i a berii. Drojdiile sunt folosite ~i de brutari pentru a determina painea
s~ "creasc~".Drojdia determin~ formarea unor
bule de dioxid de carbon, care m~rescaluatul
f~cand piinea mai pufoas~ ~i mai u~or digerabil~. Nu drojdia 1n sine provoac~ fermentatia, ci un grup de enzime produse de organism, motiv pentru care drojdia vie nu este

ermenUl

de

trem

divers

de

fungi
de

acoperi!
organisme,

un

grup
dar

extoate

au ceva in comun: nu i~i pot produce

singure hrana, fiind obligate si! tri!iasci! in sau
pe alte organisme vii (ca plante parazite) sau
pe materie organici! moartil sau in descompunere (ca plante saprofite). Tipurile parazite
in general provoaci! boli la plante ~i la animale. Cele care tri!iesc pe materie in descompunere sunt adeseabenefice deoarece ajuti! ja
procesul de descompunere ~i contribuie la
reciclarea materiei organice. Tipurile saprofite
includ alimente pretuite precum ciuperca de
camp ~i delicatesele cum este trufa.
,
Fungii cresc in general nevi!zuti in cea mai
mare parte a timpului, deoarece principalele
structuri, masa de hue atoasi!, numitil miceliu,
se dezvoltil in afara vederii, sub suprafata mediului de cre~tere.Pi!rtile pe care le vedem in
mod normal sunt de obicei organele de reproducere. Aceasta poate ingreuna studiul funClavulinopsis
corniculata

Fistulina hepatica

Coprinus comatus
(popenchiul)

Agaricus campestris

Hygrophorus
puniceus

00

0 selec1ie de fungi

europeni.

Una

dintre cele mai distinctive este popenchiul,

care este bun de mancat cand este tanar .
Stejarii au rolul de gazde pentru mai
multe specii de bazidiomicete parazite.
Poate cea mai remarcabila, de~i cu via~a
scurta, este fleica.

Hygrophorus
obrusseus

gilor, deoarece adesea trebuie sa a~teptam

pana cand produc corpuride fructificatie pentru a-i putea identifica. Fungii u~or de vazut ~i
de recunoscut, precum ciupercile ~i ciupercile
oWvitoare, sunt doar o parte din lumea fungilor, majoritateaput.1ndfi remarcati doar prin
simptomele sau efectele pe care le produc.
Piciorul atletului, o boala dificila a pielii
piciorului, se prezinta sub forma unor regiuni
dureroase, cu mancarimi, adesea cu pielea
crnpata, de~i fungii care produc aceste simp-

esentiala pentru ferrnentatie iar un preparat a

mort (uscat) de drojdie va functiona la fel. 8-iD
m
Dojdia este o importanta sursa de vitamina B. '0;
Trichoderma
viride
este
o
alta
ciuperca
~
utila. Ea produce o enzima care descompune "
O
-0
O
\.?

celuloza ~i acest lucru este utilizat In reciclarea hartiei de ziar. Cemeala de tipar ~i alte O
impuritati nu sunt inf1uentatede enzima, astfellncat acestearaman sub forrna unui noroi
pe fundul recipientului, de unde pot fi
lnlaturate.

O Un sac cu spori (sporangie)

al mucegaiuIui noroiului
Trichia decipiens, care combina
caracteristici
ale animalelor
cu ale plantelor .
25

FUNGII
REPRODUCEREA

Antibioticele fonnate din fungi au ajutat la

salvarea multor mil de vieti; rolul penicilinei
este bine cunoscut. Alte peniciline sunt utilizate in fabricarea ca~cavaluluiCnervuriledin
ca~cavalurile "albastre" se datoreaza cre~terii
fungilor). Specille de Penicillium sunt foarte
raspandite pe toate tipurile de materie aflata
in descompunere,atat animala cat ~i vegetala,
~i se gasescin soluri precum ~i pe fructe ~i
legume peste tot in lume (in timpul cautarii
dupa specil mai bune de penicilina pentru
productia de antibiotice, s-au colectat mostre
de sol ~i de fructe din toata lumea).
Prezenta fungilor parazitari nu este intotdeauna dezavantajoasapentru gazda. Radacinile unor copaci din paduri au rolul de

MUCEGAIULUI

ALB

reproducere
sexuata

reproducerea
asexuata

gazde pentru fungi dar in schimbul nutrlmentelor oferlte prlmesc sa:rurlminerale de la

fungi. Aceasta:simbioza:(convietuire) permite
atat gazdei cat ~t parazitului sa: tra:iasca:in
armonie, spre avantajullor reciproc.
Fungii
ca alimente
Unii cei mai ra:spanditifungi comestibili, ciupercile de camp, se cultiva: in cantita:ti marl
pentru a fi comercializate, de~i uneorl se pot
ga:siasemeneaciuperci crescandin sa:lba:ticie,
indeosebi in lunile de toamna:.in diverse ta:rl
se consuma:multe tipurl diferlte de ciuperci,
iar in complexele comerciale din Marea
Brltanie se pot ga:side vanzare c.atevatipurl
rnai putin obi~nuite.
Trufele sunt o delicatesa:in unele pa:rti ale
lurnii. Corpurlle de fructificatie, pa:rtile care se
consuma:, se formeaza: pe sub pa:mant, in
asociere cu arborl precum stejarli, ~i trebuie
ca:utaticu caini (uneorl cu porci), care pot sa:

O in reproducerea
pe cale sexuata la
mucor, hifele a doua
specii se pot int3lni;
alternativ, sporangiile se pot dezvolta
pe cale asexuata din
miceliu.
detecteze mirosullor putemic. Datorit~ faptului c~ sunt dificil de cultivat ~i greu de g~sit In
s~lb~ticie, ele r~man foarte scumpe.
Fungii
ca du~mani
Fungii provoac~ fermierilor ~i gr~dinarilor
mari pierderi In recoltele -o
boal~ numi~
mana cartofului a provocat foamete In .Irlanda
.la mijlocul secolului al XIX-lea. Varie~tile
europene de cartof nu au fost la fel de rezistente la boal~ ca cele native din America de
Sud ~i, In cateva ziIe de la prima aparitie vizi-

CRESTEREA
..

O La inceput, ciuperca mortala palaria

mor~ii este complet inchisa, dar pe masura ce
cre~te, valul se desface ~i palaria se desprinde
de tulpina.

26

bil~ a bolii pe frunze, campuri Intregi au fost

uneori reclusela o mas~Innegrita de plante In
putrefactie. Ca rezultat al efectului devastator
asupra recoltei de cartofi din Irlanda, populatia pentru care acest aliment era de baz~, a
sc~zut cu dou~ milioane de oameni In decurs
de zece ani: multi au murit, altii au fost obligati s~ emigreze, iar efectele pe termen lung
asupra economiei au fost dramatice.
In prezent, O combinatie de variet~ti rnai
rezistente ~i rnai eficiente de fungicide controleaz~ boala In mare parte. Cercetarile au f~cut
posibil~ prezicerea conditiilor de vreme care
favorizeaz~O explozie, astfellncat fermierii 1:.5i
pot stropi culturile dac~ se g~sesc In zone
amenintate. Raia neagrn a cartofului, care

pALARIEI

MORTII

rama~i\e de
val-

provoac~ excrescente sub form~ de negi pe

tuberculi, este provocata de Syncbytrium
endobioticum, iar hernia r~d~cinilor de varz~,
o boal~ care atac~ membrii familiei verzei ~i
care ~ r:l~cinilor un aspect noduros umflat,
este provocat~ de Plasmodiopbora brasicae.
Multe alte tipuri de fungi cauzeaz~ boli
grave in randul plantelor, iar cele care apartin
genului pytbium sunt responsabile pentru o
boal~ numita ve~tejire, care provoac~ aplecarea brusc~ ~i moartea r:lsadurilor. Boala se
r~spande~teintr-un cerc care se l~rge~te pe

masur:l ce fungii se multiplica prin zoospori

eliberati din r:ldacina plantei afectate $i care
inoata cu aiutorul unor flageli in cautareaaltor
r:lsaduri -cunoscuta ca reproducere asexuata. dn conditii de seceta sau de inghet,
pythium se poate reproduce $i pe cale sexuata, prin fuziunea a doua hife din miceliuJ
Mucor, ni$te fungi cu care suntem familiarizati, de$i poate nu le cunoa$tem numele,
este un mucegai care cre$te cu u$urinta pe
paine. Acest tip de mucegai nu provoaca daune grave, dar poate altera alimentele. Sporii
exista aproape peste tot $i daca lasam paine
umeda expusa, dupa cateva zile putem gasi
crescute pe ea colonii. Dupa alte cateva zile,
corpurile de fructificatie negre, asemanatoare
cu ni$te ace de gamalie, pot fi vazute cu aiutorul unei lupe sau al unui microscop de
putere mica. Sporii transportati pe cale aeriana germineaza $i hifele asemanatoare cu
ni$te ate penetreaza in curand particulele de
paine, unde secreta enzime digestive care
descompun hrana pentru a putea fi absorbita.
Mucor poate sa se reproduca pe cale sexuata
sau pe cale asexuata, $i sporangiile sau corpurile care poarta sporii sunt cele care pot fi
vazute sub forma unor gamalii negre de ac.
Fungii numiti ascomicetesunt in mare parte saprofiti, de$i boala pe care o putem vedea
uneori pe piersici, cai$i $i pruni, numita ba$icareafrunzelor de prun, este o specie parazita.
Miceliul penetreazafrunzele $i determina aparitia unor umflaturi mari $i ro$ii ca ni$te ba$ici,
care da frunzelor un aspect rasucit. Decolorarea este provocata de saci de spori care ies
prin frunza, fiecare o celula cilindrica scurta.
Efecte
asupra
oamenilor
Recoltele de cereale precum graul, orzul $i
secara au fost adesea reduse de diferite boli
provocate de fungi inainte de introducerea
varietatilor mai rezistente $i a fungicidelor mai
eficiente. O boala a secarei numita Claviceps
purpurea nu a redus doar recoltele, ci era $i
potential foarte periculoasa. intr-un stadiu al
ciclului vietii sale ea produce corpuri negrepurpurii sub forma de comuri, sau scleroturi,
numite comul secarei. in trecut acesta a contaminat secara,avand consecinte fatale. Intoxicarea cu comul secarei prin consumul de
paine de secar:l infestata a provocat epidemii
infrico$atoarein Franta $i in Germania in Evul
Mediu. Simptomele includeau contractii musculare spasmodice $i aparitia treptata a cangrenei la degete. Clailicepspurpurea ar putea
fi considerata $i benefica, deoarece este sursa
O
alb

Mucegaiul
Mucor
este

O Structura
purtatoare
de spori
a lui Aspergillus
niger, o tunga
ascomiceta
raspandita in cele
mai multe soluri.
Sporii sunt purta~i
pe capetele
ramurilor
radiante.

J
~
"'.
~
'Q)
"'"
]
5
~
0

medicamentului numit ergometrina:.Deoarece

ace~ti fungi determina: contractia mu~chiului
neted, sunt utilizati pentru a controla sangerarea uterina: dupa: na~tere, iar produsele din
comul secarei sunt folosite in obstetrica:inca:
din secolul al XVI-lea. Ergotamina, un alcaloid
derivat din comul secarei, este utilizata: la
tratarea migrenei.
Termenul de "ciuperca:otra:vitoare"descrie
In general acele bazidiomicete din randul
fungilor despre care oamenii ~tiu ca: nu sunt
adeva:rateciuperci comestibile, iar ciupercile
otra:vitoarepot fi adeseava:zuteformand inele
pe peluze ~i pe terenuri de joaca:.Aparitia ciupercilor otra:vitoareIn cercuri cu un diametru
de mai multi metri, nu este legata:de vre-un
mister; miceliul care se stabile~te din spori
germinati se extinde in fiecare an pe ma:sura:
ce epuizeaza:substantele nutritive de pe un
petic de iarba:. Miceliul initial moare pe ma:sura:ce inelul se extinde, iar pe ma:sura:ce se
descompune, substantele nutritive acumulate
pe care le contine sunt eliberate astfellncat In

tunga
raspandita
care ataca

neacoperite.
Sus,inute pe hife
verticale se gasesc
sporangiile care
con,in sporii.
Aceste structuri
rotunde absorb apa
din hifele
sus,inatoare pana
cand in cele din
urma ele se dizolva,
eliberandu-~i sporii.

27

FUNGII

REPRODUCEREA
DROJDIEI

sunt paraziti d~un~tori ai plantelor. Ace~tia se

numesc rugini pentru c~ produc mici pustule
ro~ii-maronii de spori pe frunzele gazdei. De
obicei,ruginile sunt specifice pentruun tip de
planta, precum nalbele ~i gura-leului, dar una
care atac~ graul, numit~ rugina graului, este
deosebit de interesanta deoarece ciclul vietii
sale implic~ dou~ gazde. Sporii produ~i pe
planta de grau Inainte de recolt~ se numesc
teleutospori, dar ace~tia sunt incapabili s~
provoace boala direct pe o alta plant~ de grau
-ei afecteaz~ doar un arbust numit dracil~
(Berberis vulgaris) sau un arbust strans Inrudit numit mahonia. Faza sexuat~ a fungilor se
dezvolt~ pe dracil~ sau pe mahonia, dar sporii
produ~i nu pot afecta acesteplante, In schimb
pot cre~te pe grau ~i cauza rugina. In acele
p~rti ale SUA In care se cultiv~ grau, dracilele
sunt adeseadistruse Intr-o 1ncercarede a control boala graului, dar specia Intalnit~ In
Marea Britanie atac~ probabil doar ierburile
ca gazd~ secundara ~i nu graul, astfel Incat
amenintarea este mai mic~.
Consumarea multor "ciuperci otr~vitoare"
este periculoas~, provocand simptome care
variaz~ de la halucinatii pan~ la dureri mari de
stomac, convulsii ~i toropeal~. Unele, precum
p~l~ria mortii, ~i atractiva dar totu~i potential
O Petice de rugina pe o planta de grau. in
anul 1954, rugina a distrus 70% din recolta
de grau din Minnesota ~i din Dakota.
O Unul dintre cei mai colora1i dintre to1i
fungii este palaria ~arpelui. o specie saprofita
de padure. Este foarte otravitoare.

O Mucegaiurile se
reproduc prin inmugurire. Se formeaza
o strangula,ie in
celula parinte. nucleul se divide ~i noul
nucleu trece in
muure. Apoi strangula,ia se inchide.
Uneori mugurii
formeaza colonii
mari ~i ramificate.

acea regiune cre~terea ierbii este stimulat~.

Deoarece corpurile de fructificatie -ciupercile otr~vitoare -apar in jurul marginii ex.terioare a inelului care se extinde, cu un cerc
interior de iarb~ verde boga.t:l, efectul pare
misterios ~i magic.
Ruginile
Nu toate bazidiomicetele produc corpuri de
fructificatie mari care seam~n~ cu ciupercile
comestibile. Un grup important -ruginile 28

letala palarie a ~arpelui, se numara printre

speciile periculoase. Uneori gatitul anuleaza
efectul otravii, dar In alte cazuri ele raman
toxice chi~r ~i dupa preparare. Nu exista nici
a regula simpla ~i sigura pentru a determina
daca a ciuperca este otravitoare. De~i speciile
viu colorate sunt adesea otravitoare, unele
specii toxice arata la fel ca altele inofensive
pentru ochiul neantrenat. Daca:nu suntem siguri daca a ciuperca este comestibl1asau nu,
nu trebuie In nici un caz s-o consumam.
Animale

~i plante

6 -BACTERII,

VIRUSURI

$1 ALGE