0-MASTER-SUPORT CURS - Aspecte Actuale Ale Cantarii in BOR - 2014

Aspecte actuale ale cntrii n BOR (2014) - suport de curs
Cultivarea cntrii bisericeti n condiii pluriconfesionale i multiculturale,

studiu prezentat la Sesiunea de comunicri tiinifice a Facultii de
Teologie din Arad, 31 mai-1 iunie 2001, publicat n Teologia, revista
Facultii de Teologie din Arad, VI, nr.3, 2002, p.105-111.
Tradiie i nnoire n cntarea bisericeasc romneasc, studiu prezentat n
cadrul Simpozionului cu tema Muzica bisericeasc n spaiile romneti.
Tradiie i nnoire, Craiova, 22-23 mai 2001, publicat n Analele
Universitii din Craiova, seria Teologie, Anul VI, nr.8, 2001, p.51-57;
republicat n Revista Teologic, serie nou, XII (84), nr.3, 2002, p.7-12.
Cntarea n Biserica Ortodox Romn ca expresie a identitii naionale, n
Revista Teologic, serie nou, XII (84), nr.2, 2002, p.59-63; publicat
anterior n limba german cu titlul Der Gesang in der RumnischOrthodoxen Kirche als Ausdruck Nationaler Identitt n IAH
(Internationalen Arbeitsgemeinschaft fr Hymnologie) Bulletin, nr.27,
2001, p.9-15.
Muzica bisericeasc ortodox n Romnia nainte i dup schimbrile din
1989) studiu prezentat n cadrul Simpozionului Internaional Muzica
bisericeasc n rile socialiste nainte i dup schimbrile din 1989
(Kirchenmusik in sozialistischen Lndern vor nach der Wende von 1989),
Graz (Austria), 13-16 nov.2003, publicat n vol. Oralitatea cntrii
bisericeti din Ardeal, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2004,
Probleme actuale ale cntrii de origine bizantin n Biserica Ortodox
Romn, studiu prezentat la cel de Al 13-lea congres internaional de
muzic bizantin, Iai, 22-24 mai 2006.
Autenticitate i relevan n cntarea bisericeasc romneasc de origine
bizantin, din perspectiva documentelor scrise i a tradiiei orale nregistrate
fonografic, studiu prezentat la Simpozionul internaional de bizantinologie
Cercetarea tiinific n artele bizantine. Rolul misionar al artelor bizantine
n actualitate, Iai, 27-28 nov. 2008.
Aspecte privind profilul cntreului bisericesc n parohiile Arhiepiscopiei
Sibiului, Oradea, februarie 2009.
Vol.Cntarea ca Teologie
Pr.Stelian Ionacu, Teme majore din istoria muzicii bisericeti aflate n dezbaterea
marilor personaliti ale sec.XIX-XX (controverse, opinii separate, polemici),
n Studii Teologice, Partea I, Nr.3/2007, p.105-133, Partea II, Nr.2/2008,
p.7-34.
CULTIVAREA CNT{RII ORTODOXE

@N CONDI|II PLURICONFESIONALE ~I MULTICULTIRALE
n slujbele Bisericilor Ortodoxe cntarea ocup un loc
important, prezentnd caracteristici ce par bine stabilite, n legtur cu
ethos-ul general al cadrului liturgic respectiv. n acest sens,
actualmente nc se poate destul de uòr identifica o muzic oarecare
(desigur vocal) ca fiind sau nu bisericeasc ì ortodox, adica
fiind (sau nu) adecvat slujbelor biserice`ti.
n acelaì timp nu este mai pu\in adevrat faptul c n ultimele
dou-trei secole - ì ntr-o msur tot mai mare n ultimele decenii identitatea cntrii liturgice ortodoxe a fost supus influen\elor (ì
chiar unei oarecare presiuni culturale) din partea altor muzici,
religioase sau nu, cu care ì cei care cultiv cntarea bisericeasc
ortodox, cntre\ii biserice`ti, au venit n contact. La aceasta au
contribuit mai ales noile mijloace tehnice mass- ì multi-media, care,
n cadrul circula\iei de informa\ie tot mai dezvoltate, au propus (ì
propun n continuare) din ce n ce mai numeroase ì diverse alte
modele muzicale, ce pot prea unora eventuale alternative la
cntarea bisericeasc tradi\ional.
Rmnnd la acest nivel general, se pot aminti n primul rnd
modernizrile din punct de vedere muzical care au avut loc n alte
confesiuni cre`tine (cea catolic[ sau protestant[), dar nu pot fi trecute
cu vederea nici multe alte muzici de tot felul, care prin impactul lor
cultural ì de mod, mai ales asupra unor categorii sociale sau de
vrst (ì ne putem gndi la impactul unor mode muzicale asupra
tinerilor) dau adesea impresia, chiar dac de obicei numai trector, c
aceasta sau acea muzic este cea bun, cea care trebuie sau
cea care place.
n particular, aceste probleme prezint o importan\ special
pentru nv\mntul muzical din `colile de teologie ortodox, unde
ndeosebi este necesar prezentarea clar a Tradi\iei biserice`ti ì n
aceast privin\ - care ì ea constituie o parte a nv\turii (esen\iale)
216
despre mntuire. i se poate pune ntrebarea care este atitudinea

potrivit pe care trebuie s-o adopte cei preocupa\i de soarta cntrii
biserice`ti, n noul ambient muzical - pluriconfesional ì multicultural
?
Elemente pentru un rspuns posibil ni le poate oferi experien\a
ultimelor dou-trei secole n domeniul cant[rii biserice`ti, unde putem
afla destule exemple de reac\ii la noile condi\ii cultural-muzicale,
putnd vedea totodat ì urmrile n timp, roadele unora dintre
aceste reac\ii. n felul acesta se poate structura, mcar ^n parte, o
panoplie de criterii folositoare pentru situa\ia prezentului ì - de ce nu
- poate chiar pentru viitor.
Pentru cntarea din Biserica Ortodox Romn n ultimele
dou-trei secole, cea la care ne vom referi n special, un avantaj
important pentru cercettor l constituie buna documentare muzical ì
istoric, sub forma numeroaselor manuscrise ì tiprituri existente1, ca
ì numeroasele studii de specialitate (istorice ì muzicologice) deja
elaborate asupra acestei perioade2, care pot permite formularea unor
necesare concluzii cu caracter general.
1
@ncep]nd cu primele manuscrise muzicale rom]ne`ti (^n nota\ia de origine bizantin[)

de la ^nceputul sec.al XVIII-lea - v. Filothei sin Agi Jipei-Psaltichia romneasc, ed.
Sebastian Barbu-Bucur, ^n Izvoare ale muzicii romnesti: Vol.VII A-D, documenta
et transcripta (vol.I: Catavasier, Bucure`ti, 1981; vol.II: Anastasimatar, Bucure`ti,
1984; vol.III: Stihirariul, Bucure`ti, 1986; vol.IV: Stihirar-Penticostar, Buzu, 1992);
Anastasimatarul de la Cluj-Napoca (ms.1106), idem colec\ia (Izvoare ale muzicii
romnesti) Vol.VIII, monumenta et transcripta, ed. Hrisanta Trebici-Marin,
Bucure`ti, 1985.
Pentru tip[riturile de muzic[ bisericeasc[, ^ncep]nd cu Anastasimatarul lui Petru
Efesiul de la Bucure`ti, mai 1820 - v. Titus Moisescu, nceputurile tiparului muzical
romnesc n nota\ie bizantin (Petru Efesiul-Macarie Ieromonahul-Anton Pann), n
Prolegomene bizantine - Muzica bizantin n manuscrise ì carte veche romneasc,
Bucure`ti, 1985, p.82 `.u.
2
Spre exemplu: Sebastian Barbu-Bucur, Cultura muzical de tradi\ie bizantin pe
teritoriul Romniei ^n sec.al XVIII ì ^nceputul sec.al XIX ì aportul original al

culturii autohtone, Bucure`ti, 1989; Alexie Al.Buzera, Cultura muzical[ rom]neasc[
de tradi\ie bizantin[ din sec.al XIX-lea, Craiova, 1999; Nicu Moldoveanu, Muzica
bisericeasc la romni n secolul al XIX-lea, partea I, ^n Glasul Bisericii XLI
(1982), nr.11-12, p.883-915; partea II, XLII (1983), nr.9-12, p.594-625; idem, Muzica
bisericeasc la romni n sec.XX, partea I, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ CIII
(1985), nr.7-8, p.615-636; partea II (Crea\ia coral[), CIV (1986), nr.3-4, p.117-139
etc.
217
Astfel, o prim atitudine ce se poate constata ^n mod repetat

de-a lungul timpului este cea de respingere categoric, radical, n
raport cu nnoirile culturii muzicale din afara Bisericii Ortodoxe. Este
ceea ce se poate observa, spre exemplu, la tradi\ionali`tii care se
opuneau n cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea introducerii
muzicii corale de factur armonico-polifonic n cntarea
bisericeasc3. Totuì, astzi, la mai bine de un secol ì jumtate dup
respectivele evenimente, vedem c muzica coral ì-a aflat ì ea un
oarecare loc n Biserica Ortodox Romn, chiar dac nu la modul
exclusiv. Ceea ce, din perspectiva cristalizrilor istorice, nu pare s
dea dreptate ntru-totul radicalismului liniei tradi\ionaliste.
ns, tot referitor la procesul de introducere a muzicii corale n
Biserica Ortodox Romn, mai trebuie amintit o alt atitudine, la
vremea respectiv, cea a moderni`tilor, cu totul deschiì nnoirilor
muzicale n Biseric4. Faptul men\ionat deja al reuìtei introducerii
cntrii armonice pare s dea acestora dreptate, din perspectiva
istoric a prezentului. Dar, ì n acest caz, dreptatea aceasta trebuie
n\eleas foarte nuan\at. Cntarea coral care rsun astzi n bisericile
romne`ti are prea pu\in de a face cu zecile de Liturghii corale
compuse ncepnd cu jumtatea se.al XIX-lea, marea majoritate sub
influen\a operei italiene sau germane, chiar dac aceast influen\ s-a
exercitat uneori pe filier ruseasc5 - adic s-ar putea spune, pe o cale
destul de ortodox. Fiind prea strine spiritului (duhului) cntrii
tradi\ionale, aceste compozi\ii muzicale nu s-au impus n repertoriul
liturgic ortodox, disprnd aproape n totalitate.
Ceea ce s-a impus de-a lungul timpului a fost un compromis,
sau mai corect spus o sintez muzical, realizat treptat de-a lungul
mai multor decenii, pn spre mijlocul sec.al XX-lea, prin munca mai
multor muzicieni de talent (ntre care trebuie aminti\i mcar
D.G.Kiriak sau N.Lungu, alturi de mul\i al\ii). Ideea cluzitoare a
Sebastian Barbu-Bucur, Axionul ngerul a strigat n armonizarea lui D.G.Kiriac, n
Glasul Bisericii, XXXIV (1975), nr.7-8, p.764 `.u.; Nifon N.Ploe`teanu, Carte de
muzic bisericeasc pe psaltichie ì pe note liniare pentru trei voci, Bucure`ti, 1902,
p.76.
4
Sebastian Barbu-Bucur, Axionul ngerul a strigat , loc.cit.
5
Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc la romni n sec.XX, partea II (Crea\ia
coral[), p.138-139.
3
218
fost aceea a armonizrii vechilor cntri (tradi\ionale) de stran, prin

folosirea unor procedee armonice ì polifonice de factur modal,
adecvate strvechilor glasuri biserice`ti6.
Aceat solu\ie care s-a impus pare s fie mai apropiat de
atitudinea modera\ilor de la nceputurile cntrii corale armonice n
Biserica Ortodox Romn7. Fr a fi neaprat o atitudine de
compromis comod, ^n aceast[ atitudine moderat[ este vorba mai
curnd despre o ncercare de a afla ce poate fi bun ì folositor n ceea
propun nnoirile culturii muzicale, pentru a ncerca ulterior o ncadrare
organic ì ct mai fireasc a acelor nout\i ntre realit\ile muzicale
confirmate de o tradi\ie venerabil - ì care, tocmai n virtutea
respectivei Tradi\ii, nu pot fi abandonate.
Din acest exemplu putem desluì aàdar dou reac\ii relativ
extreme - de respingere sau de acceptare total a nout\ilor - ì una
oarecum de mijloc, de acceptare nuan\at a unor aspecte (cu
respingerea totodat a altora).
Trecnd la alte situa\ii din istoria ultimelor veacuri, se mai
poate observa c anumite nnoiri aparente care se propun din afara
Bisericii Ortodoxe nu reprezint neap[rat nout[\i la modul absolut,
fiind vorba de fapt despre regsirea unor elemente ale Tradi\iei
biserice`ti, estompate odat cu trecerea timpului. Aà este cazul
cntrii n comun (de ob`te), care, n primele decenii ale sec.al XXlea putea s par pentru unii o influen\ de provenien\ protestant8,
dar care la o cercetare teologic serioas s-a vdit curnd a fi o
caracteristic a cntrii biserice`ti nc de la nceputurile
cre`tinismului9.
@nc[ o manier de a ncerca nout\ile muzicale ì de a le
supune oarecum probei timpului n Biseric pare a fi (fost) aceea de
a pstra n folosin\ mpreun (alturi, una lng alta) solu\ii
muzicale diferite. Astfel, dup introducerea cntrii armonice (pe mai
multe voci), cntarea monodic tradi\ional (de stran) a rmas s fie
Ibidem, p.138.
Nifon N.Ploe`teanu, op.cit., loc.cit.
8
tefan Felea, Cntarea n comun, n Cultura, XXVII (1938), nr.4-5, p.37-39.
9
Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Temeiuri biblice ì tradi\ionale pentru cntarea n comun a
credincioìlor, n Studii Teologice, seria a II-a, VI (1954), nr.1-2, p.17-38.
6
7
219
cultivat mai departe, mai ales n bisericile mai mici (de \ar) sau n
mnstiri. i de asemenea, alturi de nota\ia liniar occidental (pe
portativ), aprut n orizontul cntrii ortodoxe odat cu cntarea
armonic, s-a pstrat ì nota\ia psaltic, de origine bizantin, dup[ cum
vedem n numeroase cr\i de cntri pe ambele nota\ii 10 ì n pofida
unor dificult\i n echivalarea practic a celor dou[ sisteme11.
Pe aceeaì linie a pstrrii n paralel a unor solu\ii muzicale
diferite, ar mai fi de amintit felul ^n care cntarea n comun, acolo
unde a fost cultivat mai insisitent, nu a nsemnat desfiiin\area rolului
cntre\ului profesionist (oarecum solist), putndu-se vorbi chiar
despre o complementaritate ntre cntre\ ì ob`te, n sensul n care
cntre\ul este cel care anim ì coordoneaz cntarea n comun12.
n sfrìt, nu trebuie s[ uit[m c[ deì n Biserica Ortodox
muzica este eminamente vocal (adic este doar cntare), n paralel
s-a pstrat totuì ì s-a cultivat chiar peste milenii ^n R[s[ritul cre`tin
ì o smn\ a instrumentelor muzicale, prin folosirea foarte
tradi\ional a clopotului ì a toacei13.
O atitudine special[ a Bisericii Ortodoxe vis-a-vis de nout\ile
muzicale prive`te ì situa\ia n care anumite nout\i par s fie acceptate
pentru moment, dar f[r[ a rezista n timp. Am amintit deja deosebit de
numeroasele Liturghii corale (armonice) compuse de diferi\i
compozitori ^n a doua jum[tate a sec.al XIX-lea, p]n[ spre ^nceputul
sec.al XX-lea - de obicei ì c]ntate la vremea respective[ - care au
disp[rut treptat din repertoriul corurilor ortodexe (cu rare excep\ii, ce
privesc uneori doar unele p[r\i ale respectivelor Liturghii). O situa\ie
10
Spre ex. Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru,
Anastasimatarul uniformizat - Vecernierul (sau c]nt[rile Vecerniei de s]mb[t[ pe cele

opt glasuri biserice`ti), Ed.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1953;
ed. II 1974; Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Pr.Prof.Ene Brani`te,
Anastasimatarul uniformizat - Utrenierul (sau c]nt[rile Utrenieie de Duminic[ pe cele

opt glasuri biserice`ti cu svetilne ì doxologii mari), Ed.Institutului Biblic ì de
Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1954; ed. II 1974.

11
Ion Popescu-Pasrea, Problema transcrierii muzicii psaltice, n Cultura, XXV
(1936), nr.9-11, p.19.
12
Ene Brani`te, op.cit, p.33.
13
V.Constan\a Cristescu, Chem[ri de toac[ - Repertoriul rom]nesc, monografie,
tipologie ì antologie muzical[, Ed.Academiei Rom]ne, Bucure`ti, (2000 ?).
220
asem[n[toare este cea a C]nt[rilor Oastei Domnului, unde dintre

sutele de c]nt[ri tip[rite de-a lungul timpului - ì chiar mai recent14 prea pu\ine (sau chiar deloc) s-au impus ^ntre c]nt[rile Bisericii
Ortodoxe Rom]ne, fiind cultivate doar (ì mai ales) de aderen\ii
ferven\i ai mi`c[rii (Oastei Domnului).
@ntr-un alt plan al preocup[rilor privind c]ntarea bisericeasc[,
cel muzicologic, interesul pentru cercet[rile de factur[ bizantinologic[
- care de asemenea ar putea fi considerat[ ca o noutate a ultimului
secol15 a emulat ì revalorificarea c]nt[rilor din tip[rituri ì chiar
manuscrise (str[)vechi, concretizat[ ^n numeroase retip[riri16 sau
^nregistr[ri muzicale (casete audio, CD-uri etc.)17.
Dincolo de nuan\a exotic[ ì de nostalgia dezvolt[rilor
calofonice (super-melismatice) fenomenul - ^n curs - este probabil s[
V. S[ c]nt[m Domnului carte de c]nt[ri a Oastei Domnului, ed.IV, Ed.Oastea
Domnului, Sibiu, 1999.
15
Sebastian Barbu-Bucur, cu lucrarea sa deja citat[ (Filothei sin Agi Jipei-Psaltichia
romneasc), face parte dintr-o pleiad[ str[lucit[ de cercet[tori, care ^ncepe cu
I.D.Petrescu ì num[r[ ^ntre exponen\ii s[i de frunte, al[turi de S.Barbu-Bucur, pe
Gheorghe Ciobanu, G.Pan\^ru, Titus Moisescu, Nicu Moldoveanu, Alexie Buzera,
V.I.Vasile, Constantin Catrina, Hrisanta Marin, ^mpreun[ cu mul\i al\ii.
16
Dintre multele exemple posibile, ^n afar[ de lucr[rile deja citate ale lui Sebastian
Barbu-Bucur, Filothei sin Agi Jipei-Psaltichia romneasc ì ^n general toat[ seria
de Izvoare ale muzicii rom]ne`ti, s-ar mai putea aminti lucr[rile de paleografie
muzical[ ale lui I.D.Petrescu (Etudes de palographie muzicale byzantine, Les
Idiomles et le canon de l'Office de Nol, Paris, 1932; Etudes de palographie
muzicale byzantine, Bucure`ti, 1967), dar ì republic[rile unor culegeri de c]nt[ri
mult r[sp]ndite ^nainte de edi\iile uniformizate ale Patriarhiei Rom]ne de la mijlocul
sec.al XX-lea (Anastasimatarul uniformizat); aà sunt retip[ririle lucr[rilor lui Ion
Popescu-Pasrea, Liturghierul de stran, Ed. Episcopiei Argeùlui, 1991; Dimitrie
Suceveanu, Idiomelar, vol.I, Ed.M[n[stirii Sinaia, 1992, vol.II, Ed.Trinitas, Iaì,
1996, vol.III, Ed.Trinitas, Iaì, 1997; Victor Vasile Ojog, Anastasimatar, Ed.Trinitas,
Iaì, 1998 etc.; sau retip[ririle unor culegeri cu caracter regional: Dimitrie Cusma,
Ioan Teodorovici, Gheorghe Dobreanu, Cntri biserice`ti, Ed. Mitropoliei Banatului,
Timiòara, 1980 - pentru Banat ì Ioan Brie, Cntri la serviciile religioase, Ed.
Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a Vadului, Feleacului ì Clujului, Cluj-Napoca,
1988 - pentru Ardeal etc.
17
Un exemplu, ^ntre multe altele, poate fi seria de ^nregistr[ri Electrecord ale
Forma\iei Psalmodia, dirig.Arhid.dr.Sebastian Barbu-Bucur (MC 001007, STC
001055, STC 001161, STC 001162, STC 001163, STC 001244, STC 001245, STC
001276).
14
221
aibe urm[ri, el exprim]nd (posibil) nevoia de lini`tire ^n agita\ia

contemporan[ ì fiind o reac\ie fireasc[ la expedierea trop[reasc[
(reduc\ionist[), prezent[ ^n unele tendin\e muzical-liturgice mai
moderne, care au dus poate prea departe simplificarea ì eliberarea de
influen\ele greco-turco-perso-arabe (^n continuarea procesului de
rom]nire a c]nt[rilor)18.
*
@ncerc]nd c]teva concluzii foarte concise, se poate spune c[,
^n ansamblu, Biserica Ortodox[ (cea Rom]n[, cel pu\in) a lucrat cu
m[sur[, sau, altfel spus, cu mult[ ^n\elepciune, ^n acceptarea
nout[\ilor muzicale, evit]ndu-se òcurile ^n cadrul aceleiaì
genera\ii, evolu\iile ce se pot constata cristaliz]ndu-se peste decenii,
sau chiar peste secole.
De asemenea, ^n toate situa\iile se poate vorbi despre o
selec\ie eclesial[, ^n timp, treptat[, ^n Duhul Bisericii ì prin lucrarea
Harului Duhului Sf]nt ^n Biseric[.
Gheorghe Ciobanu, Muzica bisericeasc[ la rom]ni, ^n Studii de etnomuzicologie ì

bizantinologie, vol I, Ed.muzical[ a Uniunii compozitorilor, Bucure`ti, 1974, p.340.
18
222
TRADI|IE ~I @NNOIRE
@N C}NTAREA BISERICEASC{ ROM}NEASC{
(Reflec\ii pe marginea evolu\iilor cntrii biserice`ti
din Biserica Ortodox Romn n ultimele trei secole)
Prin prisma unor accep\iuni curente, tradi\ia ì nnoirea1,
puse alturi, par s creeze o situa\ie destul de paradoxal, atunci cnd
tradi\ia este n\eleas doar ca o pstrare neschimbat a unor lucruri
mai vechi - adic fiind cu totul opus nnoirii. Pentru a depì aceast
situa\ie, s ne reamintim mai nti c tradi\ia muzicii biserice`ti
poate fi privit ì ea ca parte a Tradi\iei biserice`ti - atta timp ct ne
referim la muzic bisericeasc. Iar Sfnta Tradi\ie a Bisericii, chiar
ea, ne vorbe`te, ntre altele, (ì ntr-un chip at^t de paradoxal pentru
min\ile comode) despre nnoirea (s.n.) lumii, cnd Fiul Omului va
èdea pe scaunul mririi Sale (Mat.19,28)
n lumina acestui fel de a n\elege nnoirea, ca izvornd din
nsì Tradi\ia venerabil a Bisericii, vom ncerca s dezvoltm cteva
considera\ii generale2 asupra evolu\iilor c^ntrii biserice`ti din ultimele
Al 7-lea Simpozion na\ional de muzic bizantin, desfùrat la Iaì (ntre 12-14 mai
2000), ne punea n fa\a unei teme (Muzica bizantin - tradi\ie ì evolu\ie) nrudite cu
tema simpozionului prezent - Muzica bisericeasc - tradi\ie ì nnoire. nrudirea celor
dou teme const n primul rnd n faptul c originea muzicii biserice`ti (ortodoxe)
o aflm mai ales n muzica bizantin, dar ì n aceea c la ambele simpozioane
tradi\ia reprezenta elementul pstrat cu totul neschimbat (cel pu\in ca termen).
Pentru a ncheia compara\ia ì pentru a marca ì deosebirea, s mai observm c
evolu\ia era un termen mai adecvat problematicii inevitabil mai istorice (ì mai
savante, crturre`ti) a muzicii bizantine, n timp ce nnoirea poate avea (dup
cum vom vedea) ì numeroase conota\ii teologice, liturgice, adic implicit ì
biserice`ti - mai ales n legtur cu aplicarea ei la muzica bisericeasc.
ntr-un cuvnt Tradi\ia ì nnoirea muzicii biserice`ti (tema prezentului
simpozion) pare s ne introduc direct ì ntr-o msur mult mai important n
imediata actualitate a problemelor vie\ii (muzicale) biserice`ti.
2
Este vorba de nevoia ì a unor concluzii generale sau a unor perspective largi, al[turi
de studiile (istorice, paleografice etc.) analitice, ì aceasta f[r[ a impieta asupra
1
190
trei veacuri n Biserica Ortodox Romn. Am ales aceast perioad

pentru c ea este cea mai bine documentat, att din punctul de vedere
al manuscriselor, ct ì al tipriturilor muzicale - ncepnd cu
manuscrisul Psaltichiei romne`ti de la 1713 al lui Filotei sin Agi
Jipei3, sau cu tipriturile lui Macarie Ieromonahul din 18234, care au
urmat ndat dup prima tipritur psaltic, ngrijit de Petre Efesiul la
18205. De asemenea, o privire de ansamblu asupra acesei perioade este
mult ajutat ì de numeroasele studii care au adus contribu\ii
importante la n\elegerea diverselor aspecte particulare6.
S trecem n revist n continuare cteva dintre cele mai
importante nnoiri aduse n cntarea bisericeasc romneasc de
ultimele trei secole. Cea dinti este nsì introducerea hotrt a
limbii romne n cntarea bisericeasc la nceputul se.al XVIII-lea
(proces nceput n secolele anterioare, odat cu introducerea treptat
mai general a limbii romne n cult), momentul de afirmare a
maturit\ii acestui proces fiind chiar Psaltichia romneasc a lui
Filotei sin Agi Jipei, mai nainte amintit. Mai apoi romnirea
cntrilor a continuat cu realizrile de excep\ie ale protopsal\ilor din
secolele XIX-XX: Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie
Suceveanu, tefanache Popescu, Ion Popescu-Pasrea, Victor Ojog ì
mul\i al\ii.
caracterului `tiin\ific, deoarece spiritul `tiin\ific ce trebuie s[ guverneze cercetarea
^nglobeaz[ ì partea de sintez[ (estetic[, teologic[ etc.).
3
Filothei sin Agi Jipei-Psaltichia romneasc, ed. Sebastian Barbu-Bucur, ^n
Izvoare ale muzicii romnesti: Vol.VII A-D, documenta et transcripta (vol.I:
Catavasier, Bucure`ti, 1981; vol.II: Anastasimatar, Bucure`ti, 1984; vol.III:
Stihirariul, Bucure`ti, 1986; vol.IV: Stihirar-Penticostar, Buzu, 1992).
4
v. Titus Moisescu, nceputurile tiparului muzical romnesc n nota\ie bizantin
(Petru Efesiul-Macarie Ieromonahul-Anton Pann), n Prolegomene bizantine Muzica bizantin n manuscrise ì carte veche romneasc, Bucure`ti, 1985, p.90 `.u.
5
Ibidem, p.85 `.u.
6
Sebastian Barbu-Bucur, Cultura muzical de tradi\ie bizantin pe teritoriul Romniei
^n sec.al XVIII ì ^nceputul sec.al XIX ì aportul original al culturii autohtone,
Bucure`ti, 1989; Alexie Al.Buzera, Cultura muzical[ rom]neasc[ de tradi\ie bizantin[
din sec.al XIX-lea, Craiova, 1999; Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc la romni
n secolul al XIX-lea, partea I, ^n Glasul Bisericii XLI (1982), nr.11-12, p.883-915;
partea II, XLII (1983), nr.9-12, p.594-625; idem, Muzica bisericeasc la romni n
sec.XX, partea I, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ CIII (1985), nr.7-8, p.615-636;
partea II (Crea\ia coral[), CIV (1986), nr.3-4, p.117-139 etc.
191
Apari\ia ì impunerea mai apoi a tiparului pentru muzica

bisericeasc (ortodox) dup 1820 a avut implica\ii mult mai profunde
dect s-ar prea la prima vedere, prin posbilitatea rspndirii pe scar
mult mai larg a cntrilor tiprite ntre cntre\ii biserice`ti. Accesul
mai uòr la culegerile de cntri, datorit numrului lor mare ì a
ieftint\ii relative (fa\ de situa\ia manuscris) a creat, printre altele,
ì premize favorabile pentru ncercrile ulterioare de uniformizare a
cntrii biserice`ti
O ncercare de nnoire radical a constituit-o introducerea
cntrii armonice n Biserica Ortodox spre mijlocul sec..al XIX-lea.
Am numit-o radical nu numai pentru deosebirea important de
factur muzical a cntrii corale armonico-polifonice fa\ de cea
monodic tradi\ional, ci ì pentru maniera radical politic - prin
decret domnesc - n care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a ncercat
s o introduc n Biserica Ortodox Romn7.
Cntarea armonic, de tradi\ie apusean, a venit mpreun cu
nota\ia muzical liniar (pe portativ), ceea ce a nscut ulterior
problema coresponden\ei dintre cele dou sisteme de nota\ie muzical
- cel psaltic (de origine bizantin) ì cel apusean - ì a trezit interesul
pentru transcrierea cntrilor tradi\ionale pe nota\ia liniar, cu
limitrile inerente8.
Ar mai fi de men\ionat preocuprile pentru uniformizarea
cntrii n Biserica Ortodox Romn, de la nceput mai ales
tipriturile contribuind la aceasta, mai implicit sau mai explicit9. La
mijlocul secolului al XX-lea Patriarhia Romn a ac\ionat n modul
Vasile Gr[jdian, Legisla\ia lui A.I.Cuza ì evolu\ia cntrii biserice`ti, n Studii ì

cercetri de istoria artei (seria - teatru, muzic, cinematografie), tomul 40, 1993,
p.13-17.
8
Ion Popescu-Pasrea, Problema transcrierii muzicii psaltice, n Cultura, XXV
(1936), nr.9-11, p.19; I.D.Petrescu, Transcrierea muzicii psaltice n Biserica Ortodox
Romn, Bucure`ti, 1937 (extras din BOR nr.1-2, 1937).
9
Se poate observa c[ o influen\[ important[ asupra evolu\iilor c]nt[rii ^n Biserica
Ortodox[ Rom]n[ au avut-o protopsal\ii (ì muzicienii ^n general) cu o bogat[
activitate tipografic[: Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Ion Popescu Pas[rea etc.,
mai t]rziu Nicoae Lungu.
7
192
cel mai sistemantic ì centralizat n aceast direc\ie, tiprind edi\iile

uniformizate de cntri10.
Ar mai fi de amintit relativa noutate a reintroducerii cntrii n
comun, de ob`te, n bisericile romne`ti, mai ales ncepnd cu
perioada dintre cele dou Rzboaie Mondiale; aceast[ nnoire am
numit-o relativ pentru c studiile consacrate ei au dovedit c nu
este att vorba chiar despre noutate absolut[, impus[ eventual sub vreo
influen\ protestant11, ct ea reprezint[ mai ales un aspect provenind
din cea mai veche tradi\ie a Bisericii12.
*
Am trecut n revist aceste nnoiri ale cntrii biserice`ti
romne`ti nu pentru a aduce vreo noutate n acest sens (c tot
suntem la capitolul nnoiri), toate cele dinainte fiind ndeob`te
cunoscute. ns, amintindu-le unele dup altele (ì totodat unele
lng altele), nu se poate n nici un caz spune c muzica bisericeasc
romneasc a ultimelor trei secole a fost lipsit de nnoiri; ba chiar
din contra
Mai rmne acum de vzut raportul acestor nnoiri cu tradi\ia.
Pentru c s-ar putea pune uòr ntrebarea, dup prezentarea att de
aglomerat a nnoirilor de-a lungul ultimelor secole, dac despre
cntarea bisericeasc romneasc se mai poate spune c[ ì-a mai
pstrat identitatea tradi\ional n tot acest rstimp, sau dac n general
ì-a mai pstrat veo identitate n care tradi\ia s joace vreun rol.
Ca sa n\elegem rela\ia profund a cntrii biserice`ti ortodoxe
(ì a nnoirilor sale) cu Tradi\ia, trebuie s punem n eviden\ dinamica
complex a introducerii istorice a nnoirilor amintite mai nainte -
10
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Anastasimatarul
uniformizat - Vecernierul (sau c]nt[rile Vecerniei de s]mb[t[ pe cele opt glasuri

biserice`ti), Ed.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1953; ed. II
1974;
Prof.Nicolae
Lungu,
Pr.Prof.Grigore
Costea,
Pr.Prof.Ene
Brani`te,
Anastasimatarul uniformizat - Utrenierul (sau c]nt[rile Utrenieie de Duminic[ pe cele

opt glasuri biserice`ti cu svetilne ì doxologii mari), Ed.Institutului Biblic ì de
Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1954; ed. II 1974

11
12
Ene Brani`te, Temeiuri biblice ì tradi\ionale pentru cntarea n comun a
193
pentru c nici una dintre ele nu ì-au fcut intrarea n Biseric la

modul cel mai simplu.
Astfel, de la nceput, chiar introducerea limbii romne n
cntare (ì tot procesul de romnire a cntrilor) nu s-a fcut fr
mult osteneal, nfrngndu-se tot felul de opreli`ti din partea celor
care nu vedeau cu ochi buni (din diferite motive) respectivele
schimbri13.
Situa\ia s-a repetat mereu, tot felul de dificult\i ì opozi\ii
trebuind s fie nvinse ì nenumrate discu\ii aprinse avnd loc ì
pentru realizarea tipriturilor muzicale14, ì pentru introducerea
cntrii armonice15, ca ì n legtur cu transcrierea cntrilor16, cu
uniformizarea17 sau cu introducerea cntrii n comun18.
De aceea, pentru a ne apropia de o concluzie cu caracter mai
general, trebuie s observm c nici o nnoire nu ì-a aflat locul n
cntarea bisericeasc (ì n Biseric, n general) fr ca mai nainte s
se fi desfùrat un proces de discernmnt ì de selec\ie eclesial,
proces adesea dificil, ndelungat, istoric, prin care respectivele
nnoiri s-ì vdeasc folosul pentru via\a bisericeasc (pentru
mntuire, n ultim instan\).
n urma unui astfel de proces adesea nnoirile au suferit o
prefacere, n sensul mbisericirii lor ì a ncadrrii lor n Tradi\ia
bisericeasc. S ne gndim, spre exemplu la evolu\ia conceptului
armonic n muzica bisericeasc ortodox, de la primele liturghii
corale de factur tonal clasic p]n[ la tratarea modal n
armonizarea cntrilor tradi\ionale de stran19. Sau s ne amintim de
Gheorghe Ciobanu, Anton Pann ì rom]nirea c]nt[rilor biserice`ti, ^n Studii de
etnomuzicologie ì bizantinologie, vol I, Ed.muzical[ a Uniunii compozitorilor,
Bucure`ti, 1974, p.318.
14
V. Argumentul editorului (Titus Moisescu) la Macarie Ieromonahul, Scrisori ì
documente (1820-1863), ^n Titus Moisescu, Prolegomene bizantine Muzic[
bizantin[ ^n manuscrise ì carte veche rom]neasc[, p.114 `.u.
15
Vasile Gr[jdian, stud.cit.
16
Ion Popescu-Pas[rea, art.cit.; ; I.D.Petrescu, stud.cit.
17
. Ion Popescu-Pasrea, Starea cntrii biserice`ti n Romnia, n Cultura, XXV
(1936), nr.1-2, p.3.
18
~tefan Felea, art.cit.; Ene Brani`te, stud.cit.
19
Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc la romni n sec.XX, partea II (Crea\ia
coral[), p.138-139.
13
194
ncorsetarea mensural foarte ptrat a primelor transcrieri (ì

armonizri) de cntare bisericeasc n nota\ia liniar20, fa\ de folosirea
ulterioar complex a msurilor alternative (spre exemplu n
Liturghia psaltic armonizat de Nicolae Lungu21) sau chiar la
renun\area la folosirea msurilor (n Anastasimatarul uniformizat22)
De asemenea, nu sunt excluse nici oarecare reveniri la situa\ii
anterioare, atunci cnd evolu\iile n sensul nnoirilor nu ì-au vdit
totdeauna folosul (exclusiv).Spre exemplu, promovarea acerb a
cntrii armonice ntr-o anumit perioad23, nu a mpiedicat cultivarea
la fel de sus\inut a cntrii tradi\ionale de stran - n paralel sau
ulterior24. La fel, rspndirea cntrii n comun nu a diminuat rolul
(proto)psaltului specializat25, iar edi\iile uniformizate nu au mpiedicat
ì apari\ia (ulterioar) a unor culegeri de cntri regionale sau
reeditarea unor cr\i de cntri valoroase, anterioare edi\iilor
uniformizate26. Nici transcrierile pe nota\ia liniar nu au diminuat
20
Pentru a lua exemple din Transilvania, unde influen\a mensural[ occidental[ a

fost mai puternic[, v. Dimitrie Cun\anu, Cntrile bisericesci - dup melodiile celor
opt glasuri ale sfintei biserici ortodoxe, culese, puse pe note ì arangeate de Dimitrie
Cun\anu, Profesor la seminarul "andreian" arhidiecesan, Sibiu, ed.I, 1890, Editura
autorului; ed.III, 1932, Institutul de Arte Grafice Krafft & Drotleff S.A.; ed. IV, 1943,
Tiparul Institutului de Arte Grafice Krafft & Drotleff S.A.Sibiu; sau Timotei
Popovici, C]nt[rile Liturgiei pentru cor mixt, ed.I 1925, ed.II 1933, ed.III, Sibiu
(Krafft & Drotleff S.A. pentru industria grafic[).
21
Nicolae C.Lungu, Liturghia Psaltic[ pentru cor mixt, Ed.Instit.Biblic ì de Misiune
Ortodox[, Bucure`ti, 1957.
22
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, op.cit.
(Anastasimatarul uniformizat Vecernierul); Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore
Costea, Pr.Prof.Ene Brani`te, op.cit. (Anastasimatarul uniformizat Utrenierul).
23
@n a doua jum[tate a sec.al XIX-lea, v. Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc la
romni n secolul al XIX-lea, partea I ì partea II; idem, Muzica bisericeasc la
romni n sec.XX, partea I ì partea II (Crea\ia coral[)
24
Ibidem.
Ene Brani`te, op.cit, p.33.

Aà sunt retip[ririle lucr[rilor lui Ion Popescu-Pasrea, Liturghierul de stran, Ed.
Episcopiei Argeùlui, 1991; Dimitrie Suceveanu, Idiomelar, vol.I, Ed.M[n[stirii
Sinaia, 1992, vol.II, Ed.Trinitas, Iaì, 1996, vol.III, Ed.Trinitas, Iaì, 1997; Victor
Vasile Ojog, Anastasimatar, Ed.Trinitas, Iaì, 1998 etc.; culegeri cu caracter regional:
Dimitrie Cusma, Ioan Teodorovici, Gheorghe Dobreanu, Cntri biserice`ti, Ed.
Mitropoliei Banatului, Timiòara, 1980 - pentru Banat ì Ioan Brie, Cntri la
25
26
195
interesul pentru semiografia bizantin27 ì chiar dup apari\ia tiparului

muzical, ce prea c va nlocui complet tradi\ia manuscris, s-au mai
scris ì pstrat deosebit de numeroase manuscrise muzicale28.
Pn la urma, ceea ce este cel mai important, ^ntotdeauna
caracterul bisericesc al cntrii ortodoxe s-a pstrat. i astzi, ca ì n
vechime, oricine ascult o muzic bisericeasc ortodox, aude, simte
deosebirea fa\ de orice alt fel de muzic, cu carcater profan.
Iar insuficien\ele de care este acuzat uneori muzica
bisericeasc, privind lipsa adaptrii rapide la o mod muzical sau
alta, ori referitor la ineficien\a ì lipsa impactului pentru anumite
grupuri \int - anumite categorii sociale, profesionale, de vrst etc.
- ì pot descoperi (ca ì multe alte realit[\i biserice`ti) o n\elepciune a
lor profund Ì un sens comunitar (de a nu rupe leg[tura cu alte
grupuri sociale, de v]rst[ etc. ale Bisericii), cu rdcina n
experien\a milenar a Tradi\iei - aceasta la rndul su izvornd din
nsì Descoperirea dumnezeieasc.
serviciile religioase, Ed. Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a Vadului, Feleacului ì

Clujului, Cluj-Napoca, 1988 - pentru Ardeal etc.
27
Dintre multele exemple posibile, ^n afar[ de lucrarea deja citat[ ale lui Sebastian
Barbu-Bucur, Filothei sin Agi Jipei-Psaltichia romneasc (ì ^n general toat[ seria
de Izvoare ale muzicii rom]ne`ti), s-ar mai putea aminti lucr[rile de paleografie
muzical[ ale lui I.D.Petrescu (Etudes de palographie muzicale byzantine, Les
Idiomles et le canon de l'Office de Nol, Paris, 1932; Etudes de palographie
muzicale byzantine, Bucure`ti, 1967) etc.
28
Numrul mare de manuscrise psaltice din sec.al XIX-lea sau chiar din sec.al XX-lea
(deci dup[ apari\ia ì r[sp]ndirea tiparului pe scar[ larg[) poate fi constatat consultnd
spre ex. Indicele (Psaltichii) la Gabriel trempel, Catalogul manuscriselor
romne`ti, vol.I (B.A.R. 1-1600), Bucure`ti, 1978, p.417; vol.II (B.A.R. 1601-3100),
Bucure`ti, 1983, p.489; vol.III (B.A.R. 3101-4413), Bucure`ti, 1987, p.482; vol.IV
(B.A.R. 4414-5920), Bucure`ti, 1992, p.528
196
C}NTAREA @N BISERICA ORTODOX{ ROM}N{

CA EXPRESIE A IDENTIT{|II NA|IONALE
Biserica Ortodox[ Rom]n[ este o Biseric[ na\ional[, aà cum
arat[ specifica\ia "rom]n[" din denumirea sa ì aà cum sunt, de fapt,
marea majoritate a Bisericilor Ortodoxe. Dintru ^nceput aceasta poate
s[ ne ^ndrepte aten\ia ì spre o serie de aspecte particulare de identitate
na\ional[, ^ntre care se num[r[ ì cele privind specificul c]nt[rii ^n
Biserica Ortodox[ Rom]n[.
Istorie
Situa\ia actual[ din Biserica Ortodox[ Rom]n[, ^n particular
situa\ia c[nt[rii biserice`ti, se consider[ actualmente c[ este rezultatul
a aproape dou[ milenii de evolu\ie istoric[. @nceputurile acestei
evolu\ii sunt situate prin tradi\ie odat[ cu predica Sf]ntului Apostol
Andrei ^n p[r\ile Dobrogei (regiunea cu ieìre la Marea Neagr[ a
Rom]niei actuale) ì cu ocuparea Daciei de c[tre Imperiul Roman la
^nceputul secolului al II-lea d.H., ceea ce a determinat ì p[trunderea
unor elemente cre`tine, concomitent cu declanàrea procesului de
formare a poporului ì a limbii rom]ne. Latinitatea fundamental[ a
limbii rom]ne actuale ì vocabularul (latin) de baz[ al credin\ei
cre`tine sunt mo`tenirea acestor ^nceputuri.
@n secolele ce au urmat s-au ad[ugat influen\ele slave
(^ncep]nd cu venirea acestora ^n sec.a al VI-lea), prin care prin care
mai ales termenii cultului bizantin (predominant ^n R[s[rit) s-au impus
tot mai mult ^n limba rom]n[.
Atest[rile istorice ì m[rturiile arheologice (acolo unde
manuscrisele muzicale lipsesc pentru primul mileniu) ne fac s[
presupunem folosirea limbii latine ^n c]ntarea secolelor de ^nceput ale
cre`tinismului la popula\ia str[rom]n[, poate ì o limb[ rom]n[
str[veche. Mai apoi, pe m[sur[ ce partea de r[s[rit al Imperiului
Roman - ulterior devenit[ Imperiul Bizantin (cu limba greac[
183
preponderent[) - a dob]ndit o tot mai mare influen\[ ^n aceast[ zon[,

se poate presupune ì o folosire a limbii grece`ti (aà cum ne-o
dovede`te, ^ntre altele, circula\ia manuscriselor descoperite, pentru
perioada de dup[ sec.al XI-lea).
Adoptarea limbii slavone ca limb[ de cult dup[ ^ncre`tinarea
bulgarilor (sub \arul Simeon, ^n sec.al IX-lea) ì faptul c[ ace`tia ^ì
^ntindeau st[p]nirea ì asupra \inuturilor rom]ne`ti a f[cut ca ì ^n
aceast[ zon[ s[ se r[sp]ndeasc[ limba slavon[ ca limb[ de cult (ì de
c]ntare), situa\ie care a durat p]n[ ^n secolul al XVII-lea.
Pentru c]ntarea bisericeasc[ rom]neasc[, elemente incipiente
ale identit[\ii na\ionale de mai t]rziu ar putea fi apari\ia Pripelelor lui
Filotei Monahul de la Cozia (pe la 1400), dup[ structurarea statelor
feudale ì a mitropoliilor din Muntenia ì Moldova (^n sec. al XIVlea), a ~colii muzicale de la Putna (sec.XV-XVI), unde sunt atesta\i ì
c]\iva protopsal\i de origine rom]neasc[ (cum ar indica, spre exemplu,
specifica\ia "vlahu" de la numele lui Dometian Vlahu), sau activitatea
bisericeasc[ (inclusiv muzical[) din jurul Bisericii Sf]ntul Nicolae din
Scheii Braòvului, dup[ 1495 etc.
Identitate na\ional[ ì unitate cre`tin[ (ortodox[)

Despre o afirmare a identit[\ii na\ionale rom]ne`ti ^ntr-un sens
mai modern se poate vorbi ^ns[ (^n planul bisericesc ì, ^n particular,
referitor la c]ntarea bisericeasc[) mai ales odat[ cu ini\ierea traducerii
c[r\ilor de cult ^n limba rom]n[ pe la mijlocul sec.al XVI-lea - proces
^ncheiat ^n sec.al XVIII-lea. Un moment important ^l constituie
traducerea ì tip[rirea integral[ (dup[ mai multe tip[riri fragmentare) a
Bibliei ^n limba rom]n[ (Bucure`ti, 1688).
Toate acestea nu au r[mas f[r[ urm[ri ^n planul c]nt[rii
biserice`ti. Dup[ ce pe la mijlocul sec.al XVII-lea avem atest[ri ale
c]nt[rii biserice`ti ^n limba rom]n[ (T]rgovi`te, 1653), ^n anul 1713
Filotei sin Ag[i Jipei finalizeaz[ manuscrisul Psaltichiei rom]ne`ti,
primul manuscris muzical (psaltic) ^n limba rom]n[, care cuprinde
c]nt[rile majorit[\ii slujbelor biserice`ti (inclusiv crea\ii proprii).
Folosirea limbii rom]ne ^n c]ntarea bisericeasc[ ortodox[ a
^nsemnat mult mai mult dec]t simpla traducere a textelor c]nt[rilor din
184
limba greac[ sau slavon[. A fost vorba despre o afirmare complex[ a

identit[\ii (na\ionale) ^n c]ntarea bisericeasc[, deoarece limba rom]n[,
cu specificul ei, a determinat schimb[ri treptate, dar profunde, inclusiv
^n structurile muzicale. @n secolul al XIX-lea Anton Pann a numit
procesul de adaptare la limba rom]n[ a c]nt[rilor "rom]nirea"
c]nt[rilor biserice`ti. @nceput ^n sec.al XVII-lea, procesul de rom]nire
a c]nt[rilor s-a ^ncheiat prin realiz[rile marilor protopsal\i din sec.al
XIX-lea: Macarie Ieromonahul (1770-1836), Anton Pann (17961854), Dimitrie Suceveanu (1816-1898) etc. - o ^ncununare t[rzie
constituind-o ì activitatea lui Ion Popescu-Pas[rea (1871-1943), la
sf[rìtul sec.al XIX-lea ì ^n prima jum[tate a sec.al XX-lea.
@n cadrul acestui proces, dup[ simpla traducere a textelor ^n
limba rom]n[ ì aèzarea lor mai mult sau mai pu\in potrivit[ pe
vechile melodii de origine bizantin[, o etap[ superioar[ a fost
^ncercarea de modificare par\ial[ a melodiilor, ^n aà fel ^nc]t acestea
s[ fie mai adecvate specificului rostirii rom]ne`ti. @n sf]rìt, faza de
maturitate a "rom]nirii" l-a constituit compunerea pentru textele
imnelor biserice`ti a unor melodii noi, dar r[m]n]nd totuì ^n stilul
tradi\ional al c]nt[rii de origine bizantin[. Este interesant faptul c[
toate aceste tendin\e de dezvoltare ale c]nt[rii biserice`ti ortodoxe ^n
limba rom]n[ pot fi observate (desigur ^ntr-o stare incipient[) ^nc[ ^n
manuscrisul Psaltichiei rom]ne`ti de la 1713, al lui Filotei sin Ag[i
Jipei.
Evolu\ia treptat[, de-a lungul a secole, cu evitarea rupturii
(prin reforme bru`te) fa\[ de realit[\ile anterioare, ce a caracterizat
^ntreaga devenire a c]nt[rii biserice`ti rom]ne`ti, este o expresie a
preocup[rii ca afirmarea unei identit[\i proprii de factur[ na\ional[ s[
nu se fac[ ^n detrimentul unit[\ii cu ansamblul cre`tin[t[\ii (ortodoxe).
Din acest punct de vedere, acelaì Filotei sin Ag[i Jipei ar[ta ^n
Dedica\ia sa ctre Constantin Brncoveanu c[ deì cuno`tea
cntrile biserice`ti gregoriene ì ruse, a preferat pentru cntrile sale
glasurile (modurile) grece`ti, care se conformau canoanelor ehurilor
bizantine1. Iar mai aproape de noi, vorbind despre r]nduielile cultului
ortodox, ^n care se ^ncadreaz[ ì c]ntarea bisericeasc[ (care este prin
Cf. Prof.Gh.Ciobanu, Muzica bisericeasc la romni, n Biserica Ortodox
Romn, XC (1972), nr.1-2, p.171.
1
185
excelen\[ liturgic[), un liturgist rom]n subliniaz[ c[ "pe acestea

Biserica le pstreaz neschimbate, pentru c ele men\in legtura de
continuitate cu trecutul istoric, pentru c exprim ì sus\in doctrina
ortodox, (...) unitatea ei, omogenitatea vie\ii religioase (a
spiritualit\ii) ortodoxe, unitatea extern a Bisericii.2
Identitate ì unitate na\ional[

Tot odat[ cu afirmarea identit[\ii na\ionale, al[turi de
preocuparea pentru p[strarea unit[\ii cu restul cre`tin[t[\ii (ortodoxe) un aspect de unitate oarecum "extern[" - s-a pus, mai mult sau mai
pu\in programatic, ì problema unit[\ii ^n cadrul respectivei identit[\i
na\ionale (deci, un aspect mai "intern" de unitate).
@n planul c]nt[rii biserice`ti, a fost vorba de a se pune de
acord variantele deosebite, existente ^n diferitele regiuni istorice ale
actualei Rom]nii - ^n Muntenia, Moldova ì Transilvania (Ardealul ì
Banatul). Mai multe elemente au concurat la realizarea acestui
deziderat al unit[\ii (interne).
@n primul r]nd se poate aminti circula\ia manuscriselor
muzicale rom]ne`ti ^n sec.al XVIII-lea, ì este vorba mai ales de
copiile dup[ Psaltichia rom[neasc[ a lui Filotei sin Agai Jipei.
@ns[ ^ndeosebi r[sp]ndirea tip[riturilor muzicale rom]ne`ti
^ncep]nd cu prima jum[tatea a sec.al XIX-lea au contribuit la creerea
unui climat unitar ^n domeniul muzicii biserice`ti rom]ne`ti. Dup[
apari\ia primelor tip[rituri cu nota\ie neumatic[ de origine bizantin[
(^n nota\ia hrisantic[, impus[ la ^nceputul sec.al XIX-lea, Petru Efesiu
tip[re`te la Bucure`ti, ^n anul 1820, un Neon Anastasimatarion ì un
Doxastarion, ^n limba grac[), deja ^n anul 1823 Ieromonahul Macarie
(un elev al lui Petru Efesiu) tip[re`te la Viena primele trei c[r\i de
muzic[ bisericeasc[ ^n limba rom]n[: Theoreticonu, Anastasimatariu
ì Irmologhionu, dintre acestea mai ales Anastasimatariu cunosc]nd o
larg[ r[sp]ndire (fiind ì retip[rit). Inten\ia lui Macarie viza chiar
unitatea c]nt[rii biserice`ti a rom]nilor de pretutindeni (!), ^n m[sura
Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Probleme de actualitate ale Bisericilor de azi: dezvoltare
(evolu\ie) ì revizuire (adaptare) n cult, din punct de vedere ortodox, n Ortodoxia,
XXI (1969), nr.2, p.201.
186
^n care el a destinat din tirajul de 3200 de exemplare al c[r\ilor sale

c]te 1000 de exemplare pentru |ara Rom]neasc[, Moldova ì
Transilvania3.
Un alt elev al lui Petru Efesiu, Anton Pann, a tip[rit ì el la
r]ndul s[u circa 14 c[r\i ^n domeniul c]nt[rii biserice`ti (dintre care
dou[ cu caracter teoretic). @n continuare, tip[riturile muzicale ale lui
Dimitrie Suceveanu, ~tefanache Popescu (1824-1911) etc., iar ^n
prima jum[tate a sec.al XX-lea cele ale lui Ion Popescu-Pas[rea au
impus variante tot mai uniforme pentru c]ntarea din Biserica Ortodox[
Rom]n[.
@n Ardeal, Dimitrie Cun\anu (1837-1910) public[ la Sibiu o
culegere de Cntri bisericesci (1890), prin care impune o
uniformizare regional[ (pentru c]ntarea din Ardeal). Influen\ele
folclorului rom]nesc, ce pot fi remarcate pentru c]ntarea bisericeasc[
din aceast[ zon[, constituie alte elemente pentru conturarea unui
specific na\ional ^n c]ntarea bisericeasc[ rom]neasc[.
@n Banat o activitate asem[n[toare desf[òar[ la ^nceputul
sec.al XX-lea Atanasie Lipovan (1874-1947) ì Trifon Lugojan (18741948), care public[ c]nt[ri biserice`ti specifice zonei (ì unde se pot
sesiza unele influen\e s[rbe`ti).
Nu poate fi neglijat nici rolul jucat de cultivarea relativ unitar[
a c]nt[rii biserice`ti ^n `colile teologice (seminarii ì facult[\i), nou
^nfiin\ate ^n sec.al XIX-lea, pentru structurarea tot mai clar[ a unei
identit[\i na\ionale ^n acest domeniu.
Dup[ unirea ì a Transilvaniei (ca ì a altor regiuni istorice) cu
Rom]nia ^n anul 1918 ì ^nfiin\area Patriarhiei Rom]ne ^n anul 1925,
problema uniformiz[rii c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ s-a pus
^ntr-un mod tot mai acut, ca o expresie a dorin\ei de afirmare a unit[\ii
(identit[\ii) na\ionale. @n acest sens se pot aminti edi\iile uniformizate
ale c]nt[rilor biserice`ti publicate la Bucure`ti: Anastasimatarul
uniformizat (Vecernierul-1953; Utrenierul-1954) ì Cntrile Sfintei
Liturghii ì podobiile celor opt glasuri (1960).
Prof.Gh.Ciobanu, op.cit., p.175.
187
Alte provoc[ri istorice ^n raport cu identitatea c]nt[rii

^n Biserica Ortodox[ Rom]n[
Atunci c]nd spre mijlocul sec.al XIX-lea s-a introdus (uneori
prin decizie politic[4) ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ c]ntarea armonic[
ì polifonic[ de influen\[ apusean[, primele Liturghii armonizate ^n
stil clasic (occidental) - ale lui Ioan Cartu (1820-1875), Alexandru
Flechtenmacher (1823-1898), Eduard Wachmann (1836-1908) etc. nu s-au bucurat de un succes deoebit, ceea ce a f[cut ca ele s[ dispar[
^ncetul cu ^ncetul din repertoriul liturgic. Reac\iile celor care \ineau la
identitatea na\ional[ (ì tradi\ional[) a c]nt[rii biserice`ti - pentru c[
nu trebuie s[ uit[m c[ secolul al XIX-lea este momentul de maturitate
al "rom]nirii" c]nt[rii biserice`ti de origine bizantin[ - a condus p]n[
pe la ^nceputul sec.al XX-lea spre adoptarea vechilor melodii de
tradi\ie bizantin[ pentru a fi armonizate, dar deja va fi vorba despre o
armonie ì o polifonie specific[, modal[, ^n care isonul joac[ ì el un
rol important - aà cum este cazul crea\iilor lui D.G.Kiriac, Nicolae
Lungu etc.
Tot ^ntre aspectele mai recente ale identit[\ii c]nt[rii ^n
Biserica Ortodox[ Rom]n[ ar mai fi de men\ionat revitalizarea c]nt[rii
^n comun (de ob`te), c[reia, dup[ ce fusese considerat[ de unii ^n
prima parte a sec.al XX-lea un import de factur[ protestant[5, i s-au
g[sit argumentele ^ncadr[rii ei ^n Tradi\ia Bisericii6.
Concluzii
Pr.Vasile Gr[jdian, Monarch Alexandru Ioan Cuza's Decree Nr.101 of January 18,
1865 - Its Influence over the Developement of Chanting in the Rumanian Church, n
IAH Bulletin, nr.21, 1993, p.86-96.
5
6
188
Afirmarea identit[\ii na\ionale a c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[

Rom]n[ constituie o realitate indiscutabil[, dovedit[ de ^ntreaga
evolu\ie istoric[.
@n acelaì timp, aceast[ identitate na\ional[ nu poate fi
^n\eleas[ ca un fenomen izolat de ansamblul istoriei cre`tine ì de alte
evolu\ii culturale, ^n special europene. Din acest punct de vedere,
^ncadrarea ^n orizontul Ortodoxiei r[s[ritene de origine bizantin[,
^mpreun[ cu deschiderea spre celelalte experien\e culturale cu care a
venit ^n contact au ^nso\it ì au caracterizat ^ntreaga devenire a
identit[\ii na\ionale ^n cazul c]nt[rii din Biserica Ortodox[ Rom]n[.
BIBLIOGRAFIE
(^n afar[ de lucr[rile indicate ^n note)
T.Moisescu, Prolegomene bizantine. Muzica bizantin n manuscrise ì carte
veche romneasc, Bucure`ti, 1985.
N.Moldoveanu, Muzica bisericeasca la romni n sec.XX, ^n "Biserica
Ortodox Romn" 103, 1985, p.615-636; 104, 1986, p.117-139
S.Barbu-Bucur, Cultura muzical de tradi\ie bizantin pe teritoriul Romniei,
Bucure`ti, 1989
Gh.C.Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu
muzica de tradi\ie bizantin n Romnia, Bucure`ti, 1994
189
MUZICA BISERICEASC{ ORTODOX{ @N ROM}NIA

@NAINTE ~I DUP{ SCHIMB{RILE DIN 1989
Preliminarii
Pentru a ^n\elege mai bine evolu\iile muzicii ortodoxe din
Rom]nia ^n ultimele decenii, adic[ ^n timpul regimului comunist
dinainte de 1989 ì apoi ^n anii ce au urmat c[derii acestui regim, p]n[
ast[zi, trebuie amintite c]teva elemente ale unui cadru istoric ì
cultural mai larg. Astfel, ^n ultimele cteva secole, starea muzicii
practicate n Biserica Ortodox Romn a fost determinat de o serie
de factori ce \in, pe de o parte, de aspectele de Tradi\ie bisericeasc,
iar pe de alt parte, de unele evolu\ii istorice mai generale, care n
particular se poate spune c[ au exercitat influen\e ì asupra muzicii
ortodoxe.
ntre aspectele tradi\ionale poate fi men\ionat mai nti
caracterul eminamente vocal al muzicii biserice`ti ortodoxe. De aceea
n continuare vom vorbi n general despre cntarea bisericeasc
ortodox n Romnia. Fr a discuta aici motivele neacceptrii
instrumentelor muzicale n cultul ortodox, s amintim doar faptul c
toaca ì clopotul constituie oarecum singurele excep\ii n aceast
situa\ie.
Un al doilea aspect se refer la originea bizantin a cntrii n
Biserica Ortodox Romn. Studierea manuscriselor muzicale ce au
circulat n decursul ultimului mileniu pe teritoriul actual al Romniei
au impus n mod hotrt aceast concluzie (sus\inut ì de memoria
tradi\ional a Ortodoxiei romne`ti). Originea bizantin a determinat
un alt caracter important al cntrii ortodoxe, ì anume este vorba
despre caracterul su liturgic, astfel ^nc]t atunci cnd vorbim n
general despre cntarea din Biserica Ortodox, trebuie `tiut c, la
modul foarte precis, avem n vedere ^ndeosebi cntarea cultic a
Bisericii Ortodoxe, sau, altfel spus, cntarea folosit n cultul ortodox.
197
De asemenea, peste originea ì specificul bizantin s-a adaugat

n ultimele circa trei secole (ncepnd din a doua jumtate a sec.al
XVII-lea) ndelungatul ì complexul proces de romnire a cntrii
biserice`ti ortodoxe, care prive`te traducerea textelor cntrilor n
limba romn (din greac ì slavon) ì adaptarea melodiilor originale
la specificul rostirii n limba romn sau chiar compunerea de melodii
noi, ntrutotul adecvate limbii romne, dar pstrnd totodat specificul
bizantin.
@ntre aspectele legate de evolu\iile istorice rom]ne`ti, ^n
ultimele dou[ secole (ì mai ales spre mijlocul sec.al XIX-lea), alturi
de stilul monodic tradi\ional (de origine bizantin), ì-a fcut loc n
Biserica Ortodox Romn ì cntarea coral armonico-polifonic,
aceasta mai ales sub influen\ apusean ì ruseasc[. Dup mai multe
zeci de liturghii de factur armonic clasic sau romantic (^n a doua
jum[tate a sec.al XIX-lea ì la ^nceputul sec.al XX-lea), n sec.al XXlea s-a ncercat un compromis destul de fericit ntre cele dou stiluri de
c^ntare, cea monodic tradi\ional ì cea armonic, prin armonizarea
vechilor melodii biserice`ti - factura modal a armoniei ntrebuin\ate ì
folosirea predilect a isoanelor sau a msurilor alternative ncercnd s
pstreze ethosul specific al cntrii tradi\onale.
Apoi, faptul unirii celor dou Principate Romne (|ara
Romneasc ì Moldova) la 1859, creia i-a urmat n plan bisericesc
recunoa`terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romne n anul 1885 ì
apoi unirea ntr-un stat unitar a tuturor regiunilor istorice romne`ti
(incluznd ì Transilvania) la sfrìtul primului rzboi mondial, n anul
1918, creia i-a urmat ridicarea Bisericii Ortodoxe Romne la rang de
Patriarhie n anul 1925, toate acestea au fcut s se pun tot mai
insistent ì problema unificrii cntrii biserice`ti ortodoxe rom]ne`ti,
care pstra caracteristici distincte n fostele regiuni istorice
(Ardealul/Transilvania ì Banatul, n raport cu |ara Romneasc ì
Moldova). Mai ales ntre cele dou rzboaie mondiale aceast
problem a cptat o expresie tot mai clar.
Tot ntre cele dou rzboaie mondiale au (re)aprut
preocuprile pentru cntarea n comun a credincioìlor (vis-a-vis de
cntarea solistic a protopsal\ilor profesioni`ti), considerat de ctre
unii la vremea respectiv ca o influen\ (neo)protestant ì se poate
198
vorbi despre nceputurile muzicologiei bizantine moderne ^n Rom]nia

(interesnd ì muzica ortodox, dat fiind originile sale), prin studiile
Pr.I.D.Petrescu1, dup ce pn la nceputul sec.al XX-lea s-a putut
vorbi oarecum doar despre o tradi\ie a propediilor n domeniul
teoretic al cntrii psaltice (alt nume generic al cntrii monodice
tradi\ionale de origine bizantin) - spiritul acestei tradi\ii pstrndu-se
chiar ì n cazul Theoriticonului Ieromonahului Macarie2 sau al
Bazului teoretic ì practic al lui Anton Pann3, n cursul sec.al XIX-lea
ì al Principiilor de muzic[ bisericeasc[-oriental[ (psaltic[) ale lui Ion
Popescu-Pasrea4 n primele decenii ale sec.al XX-lea.
Mai trebuie ar[tat c[ ^nainte de al doilea r[zboi mondial,
c]nt[re\ii din Biserica Ortodox[ Rom]n[ proveneau dintre absolven\ii
celor c]teva seminarii teologice ì `coli de c]nt[re\i sau chiar din
academiile de teologie ortodox[, deì probabil destul de mul\i erau ì
cei care ^nv[\aser[ c]ntarea ^nc[ din copil[rie, pe l]ng[ c]nt[re\ul
bisericii din sat. To\i ace`tia constituiau un corp profesional deja bine
structurat, organizat ^ntr-o Asocia\ie General[ a C]nt[re\ilor
(constituit[ ^n anul 1914), care lupta pentru emanciparea economic[ ì
cultural[ a membrilor s[i inclusiv prin revista proprie Cultura
(^ncep]nd din 1911) ì care ^n cea mai bun[ epoca a sa num[ra circa
20.000 membri. Preèdintele Asocia\iei a fost timp ^ndelungat Ion
Popescu-Pas[rea.
Acestea erau n general condi\iile istorice ì biserice`ti de la
sfrìtul celui de-al doilea rzboi mondial, la momentul instaurrii, cu
ajutorul trupelor sovietice, a regimului comunist, n anii de dup 1945.
~i aceste condi\ii au fost acelea care au influen\at ^n mod hot[r]tor ì
evolu\iile ulterioare din domeniul c]nt[rii ^n Biserica Ortodox
Romn.
A se vedea, spre exemplu: Pr.I(oan). D(umitru). Petrescu, Etudes de palographie
musicale byzantine, Les Idiomles et le canon de l'Office de Nol, Paris, 1932; idem,
Les principes du chant d'eglise byzantin, extras din Bulletin de l'Institut
1
archologique bulgar, tome IX, Sofia, 1935.

Macarie Ieromonahul, Theoriticon, ^n Opere, vol.I, ed.ingrijit[ de Titus Moisescu
(dup[ ed.din 1823), Edit.Academiei Rom]ne, Bucure`ti, 1976.
3
Anton Pann, Bazul teoretic ì practic al muzicii biserice`ti, Bucure`ti, 1845.
4
Ion Popescu-Pas[rea, Principii de muzic[ bisericeasc[-oriental[ (psaltic[),
Tipografia c[r\ilor biserice`ti, Bucure`ti (1897, 1906, 1923, 1928, 1939) 1942.
2
199
Cntarea n Biserica Ortodox Romn n perioada

de dup cel de-al doilea rzboi mondial, pn la 1989:
eforturile de uniformizare a c]nt[rii
Dup al doilea rzboi mondial, Biserica Ortodox Romn, la
fel ca ì celelalte confesiuni ì religii din Romnia, a trebuit s-ì
desfòare activitatea n condi\ii cu totul deosebite, cel pu\in fa\ de
cele dinainte de rzboi. Regimul comunist, regim politic totalitar ì
ateu, a limitat drastic libertatea de ac\iune a oamenilor Bisericii, ntr-o
atitudine nu att de toleran\, ct de tolerare relativ a unor practici
considerate nvechite ì asimilate superstii\iilor. n aceast situa\ie,
dup modelul centralizrii totalitare politice, ì n Biseric indica\iile
primite de la centru erau cele mai adecvate unui comportament
corect politic n majoritatea cazurilor, deoarece respectivele indica\ii
emanau din imediata apropiere a centrului de decizie politic, mai bine
cunoscut ierarhiei biserice`ti.
Patriarhul care ì-a legat numele de cele mai importante
realizri din Biserica Ortodox Romn n primele trei decenii ale
regimului comunist a fost P.F.Iustinian Marina (1901-1977, patriarh
^ntre anii 1947-1977). Preocupat de majoritatea aspectelor vie\ii
biserice`ti, n timpul pstoririi lui s-au elaborat Legiuirile Bisericii
Ortodoxe Romne5, cu reglementri inclusiv n domeniul
administra\iei biserice`ti sau al nv\mntului teologic ì s-au luat
hotrri importante privind uniformizarea cultului n Patriarhia
Romn6.
~i ^n domeniul cntrii biserice`ti, mai ales n deceniile de
nceput ale regimului comunist, cuvntul de ordine a fost
uniformizarea. Este vorba despre interesul interbelic pentru
unificarea cntrii din cuprinsul Patriarhiei Romne, dincolo de
diversitatea stilurilor regionale, unificare care n noile condi\ii
istorice c[pta nf\iàrea uniformizrii, aceasta din urm
constituind o ac\iune mult mai hotrt - ì hotrt de la centru - de
5
6
Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 1953.

Tipic bisericesc, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1976;
v.Cuv]nt de l[murire, p.5-10.
200
impunere obligatorie n toate regiunile Bisericii Ortodoxe Romne a

unor modele melodice aprobate de o comisie central de
speciali`ti. Impunerea for\at nu era n msur s apropie cntrile
aprobate de sufletul cntre\ilor ì credincioìlor din acele regiuni
unde stilul cntrii biserice`ti era sim\itor diferit, chiar dac evident
nrudit cu cel impus prin uniformizare (datorit rdcinii melodice
bizantine comune, n toate regiunile romne`ti).
Din fericire, calitatea deosebit, n plan bisericesc, muzical ì
general uman, a celor nsrcina\i cu elaborarea msurilor ì a
tipriturilor necesare uniformizrii c]ntrii, a contribuit ntr-o msur
important la atenuarea asperit\ilor n aplicarea hotrrilor de
uniformizare ì a favorizat ob\inerea de succese notabile.
Conductorul comisiei de uniformizare a fost de la nceput
Prof.Nicolae Lungu, reputat muzician, compozitor ì dirijor de cor.
ntre colaboratorii si s-au numrat Protodiac.Anton Uncu,
Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru ì nu n ultimul rnd
Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, binecunoscut liturgist romn, care a f[cut
parte ì din comisia de elaborare a Tipicului bisericesc din 19767.
Comisia a publicat ^n anul 1951 Gramatica muzicii psaltice8, care
constituie un fel de program metodologic al eforturilor de
uniformizare. @n anii urm[tori s-au publicat apoi mai multe c[r\i
uniformizate de c]nt[ri biserice`ti: C]nt[rile Sfintei Liturghii ì c]nt[ri
la cateheze9, Anastasimatarul uniformizat, cu cele dou[ p[r\i ale sale,
Vecernierul10 ì Utrenierul11, Cntrile Sfintei Liturghii ì podobiile
celor opt glasuri12.
7
Ibidem.
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Gramatica muzicii

psaltice, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1951 (ed.II, 1969).
9
Prof.Nicolae Lungu, Protodiac.Anton Uncu, C]nt[rile Sfintei Liturghii ì c]nt[ri la
cateheze, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1951.
10
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Anastasimatarul
uniformizat: Vecernierul, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti,
1953 (ed.II, 1974).
11
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te,
Anastasimatarul uniformizat: Utrenierul, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune
Ortodox[, Bucure`ti, 1954 (ed.II, 1974).
12
Idem, Cntrile Sfintei Liturghii ì podobiile celor opt glasuri, Edit.Institutului
Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1960 (cu edi\ii ulterioare; ed.III, 1969)
8
201
Speciali`tii aminti\i, care au activat n vederea realizrii

uniformizrii cntrii, au ncercat totodat s solu\ioneze ct mai
definitiv un ansamblu de probleme ale cntrii biserice`ti romne`ti,
ntre care, spre exemplu, se numr ì transcrierea cntrilor13 de
stran n(tre) cele dou sisteme de nota\ie n uz la mijlocul secolului al
XX-lea: cel apusean, pe portativ (care s-a impus tot mai mult n \rile
romne`ti dup jumtatea sec.al XIX-lea) ì cel psaltic (tradi\ional, n
varianta bizantin modern, rezultat n urma reformei hrisantice, de la
nceputul secolului al XIX-lea ì care n sec.al XX-lea a nceput s
piard tot mai mult teren n fa\a sistemului apusean de nota\ie
muzical). Conform principiilor de coresponden\[ (/ echivalen\[) ^ntre
cele dou[ sisteme de nota\ie muzical[, principii enun\ate ^n Gramatica
muzicii psaltice amintit[, toate edi\iile uniformizate au ap[rut cu
c]nt[rile pe ambele nota\ii, puse ^n paralel.
Prin uniformizarea c]nt[rilor ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ sa sperat s[ se progreseze ì ^n rezolvarea problemei c]nt[rii de ob`te
(^n comun), tot mai interesant[ din punct de vedere pastoral14. Ideea
era aceea c[ to\i credincioìi cu oarecare ^nzestrare muzical[ ar fi putut
c]nta ^mpreun[, cunosc]nd aceleaì c]nt[ri (uniformizate). ~i aceast[
ini\iativ[ a dat roade, ^n multe parohii ortodoxe rom]ne`ti c]ntarea de
ob`te fiind prezent[ ^ndeosebi la Sf]nta Liturghie (la care particip[ de
obicei cel mai mare num[r de credincioì).
@n domeniul muzicii corale, Liturghia Psaltic[ a lui Nicolae
15
Lungu constituie poate exemplul cel mai reuìt al sintezei amintite
mai ^nainte ^ntre stilul psaltic tradi\ional ì cel coral armonicopolifonic, maturitatea ì eficien\a trat[rii muzicale ^mbin]ndu-se fericit
cu accesibilitatea - aceast[ ultim[ ^nsuìre fiind foarte important[
dintr-un punct de vedere eclesial. O serie de alte culegeri corale au
@n aceast[ problem[ v. I.D.Petrescu, Transcrierea muzicii psaltice n Biserica
Ortodox Romn, Bucure`ti, 1937 (extras din Biserica Ortodox[ Rom]n[ nr.1-2,
1937) sau Nicolae Lungu, Problema transcrierii ì uniformizrii cntrilor psaltice n
Biserica noastr, ^n Studii Teologice, seria II, VIII (1956), nr.3-4, p.241-249
14
Nicolae Lungu, Cntarea n comun a poporului n biseric, ^n Studii Teologice,
seria II, III (1951), nr.1-2, p.28-35; Cntarea n comun ca mijloc de n\elegere a
dreptei credin\e, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, LXX (1952), nr.11-12, p.890-899.
15
Nicolae C.Lungu, Liturghia psaltic pentru cor mixt, Edit.Institutului Biblic ì de
Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1957.
13
202
eviden\iat cele mai frecvent c]ntate (ì mai valororase) lucr[ri pentru
corurile biserice`ti, stabilind oarecum un standard repertorial comun
pentru acestea. Pot fi amintite ^n acest sens spre exemplu cel pu\in
Culegerea de c]nt[ri corale religioase Iubi-Te-voi, Doamne16 ì
Repertoriul coral pentru coruri b[rb[te`ti al Pr.Prof.Dr.Nicu
Moldoveanu17 (acesta din urm[ foarte util mai ales ^n seminariile ì
facult[\ile de teologie).
Dup[ trecerea la cele ve`nice a Preafericitului Patriarh
Justinian, ^n anul 1977, ac\iunea de uniformizare a continuat, prin
tip[rirea Cntrilor Penticostarului, ap[rute ^n anul 1980 cu
binecuv]ntarea P.F.Patriarh Iustin Moisescu18.
Totuì, ^n aceast[ perioad[ (a ultimului deceniu comunist) se
poate observa ì apari\ia unor c[r\i de c]nt[ri care nu se ^ncadreaz[ ^n
tipicul uniformiz[rii, ^n regiunile rom]ne`ti ^n care c]ntarea
bisericieasc[ ortodox[ prezint[ nuan\e specifice, locale. Astfel au fost
Cntrile biserice`ti, tip[rite la Timiòara ^n anul 1980, pentru Banat19
ì Cntrile la serviciile religioase, la Cluj-Napoca, ^n anul 1988,
pentru Ardeal20. Aceast[ tendin\[ se va accentua destul de puternic ^n
perioada urm[toare, de dup[ 1989
*
@n deceniile comuniste, c]nt[re\ii biserice`ti proveneau ^n
continuare de la cele c]teva seminarii teologice ì `coli de c]nt[re\i,
mai pu\in de la cele dou[ Institute Teologice de grad universitar, de la
Bucure`ti ì Sibiu, ai c[ror absolven\i se ^ndreptau ^n cea mai mare
parte c[tre activitatea preo\easc[. De asemenea, mai ales ^n mediul
rural, un mare num[r de c]nt[re\i s-a format, ca ì mai ^nainte, prin
Iubi-Te-voi, Doamne - culegere de c]nt[ri corale religioase (repertoriu de muzic[
bisericeasc[),Edit.Institutului Biblic ì de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, anul ? (dup[
1957).
17
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Repertoriu coral, Edit.Institutului Biblic ì de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom]ne, Bucure`ti, 1983 (cu ed.ulterioare).
18
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Pr.Chiril Popescu, Cntrile
Penticostarului, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom]ne,
Bucure`ti, 1980
19
Prof.Dimitrie Cusma, Pr.Ioan Teodorovici, Prof.Gheorghe Dobreanu, Cntri
biserice`ti, Edit Mitropoliei Banatului, Timiòara, 1980.
20
Pr.Prof.Ioan Brie, Cntri la serviciile religioase, edit. de Arhiepiscopia Ortodox[
Rom]n[ a Vadului, Feleacului ì Clujului, Cluj-Napoca, 1988.
16
203
ucenicia la stran[ ^ncep]nd din copil[rie, pentru o eventual[ salarizare

ob\in]nd ulterior c]te un certificat de capacitate, ^n urma vreunui
curs de c]teva s[pt[m]ni.
Salarizarea c]nt[re\ilor biserice`ti a fost mereu una dintre cele
mai sc[zute (cel mai mic salariu pe economie sau chiar numai o
parte de norm[), ceea ce a f[cut ca mul\i c]nt[re\i talenta\i ì cu studii
muzicale de specialitate (chiar superioare) s[ prefere o carier[
muzical[ laic[, aduc[toare de avantaje sim\itor mai mari.
@n catedrale (patriarhie, mitropolii, episcopii), ca ì ^n unele
biserici mai mari din oraè, au func\ionat coruri armonice, fie pe
baz[ benevol[ sau cu o retribu\ie simbolic[ a cori`tilor ì dirijorilor.
Nivelul muzical al acestor coruri era mai ridicat ^n oraèle importante,
care aveau institu\ii muzicale laice (filarmonici, teatre de oper[) de
unde puteau fi recruta\i cori`ti cu calit[\i vocale sau cu o preg[tire de
specialitate.
Situa\ia aceasta, cu rare excep\ii, s-a perpetuat ì dup[ 1989,
p]n[ ast[zi.
Cntarea n Biserica Ortodox Romn dup 1989

Evenimentele survenite n Romnia la 22 decembrie 1989
(Revolu\ia romn ì c[derea regimului comunist) au provocat
importante schimbri ì n domeniul cntrii biserice`ti ortodoxe.
Libertatea nou dobndit, mai ales n domeniul tipografic, a fcut ca
unele evolu\ii doar incipiente nainte de 1989 s capete un aspect
exploziv, la aceasta contribuind ì numeroase ini\iative mai mult sau
mai pu\in private.
Continund ì amplificnd reac\iile la insuficien\ele
uniformizrii impuse ncepnd cu anii 50 ai sec.al XX-lea, apar acum
numeroase reeditri a unor cr\i clasice de cntri psaltice, dinainte
de cel de-al doilea rzboi mondial sau din perioada imediat ^naintea
declan`[rii campaniei de uniformizare. Pot fi amintite ^n acest sens
cr\ile lui Dimitrie Suceveanu (Idiomelarul21, retiprit de Sebastian
Dimitrie Suceveanu, Idiomelar, ed.^ngrijit[ de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu
Bucur dup[ ed.din 1856, vol.I (septembrie-decembrie), Editura M[n[stirii Sinaia,
21
204
Barbu-Bucur), Ion Popescu Pasrea (Liturghierul de stran22) sau

Victor Ojog (Anastasimatarul23) etc.
Oarecum pe o linie intermediar ntre reeditarea istoric (cu
caracter `tiin\ific) a unor cr\i renumite de c]nt[ri ì adaptarea lor
(totuì) pentru folosirea curent n cntarea bisericeasc se nscrie
noua edi\ie a Anastasimatarului Ieromonahului Macarie24.
Retip[rirea unor c[r\i de c]nt[ri biserice`ti cuprinz]nd
variante regionale ale c]nt[rii (din Transilvania ì Banat), ac\iune
^nceput[ destul de timid ^n ultimii ani ^nainte de 1989, cap[t[ un nou
suflu dup[ 1989. Totuì se observ[ o n\elegere mai larg a unit\ii
existente n cntarea ortodox romneasc, prin faptul c[ ^n aceste
c[r\i apar aproape ^ntotdeauna ì c]nt[ri psaltice propriu-zise - de
obicei dintre cele uniformizate, ì mai ales de la Sf]nta Liturghie.
Dintre aceste tip[rituri pot fi amintite cele ale Arhid.Prof.Ioan
25
Brie ì Pr.Prof.Vasile Stanciu de la Cluj26, Pr.Conf.Gr[jdian Vasile
de la Sibiu27, Pr.Lect.Nicolae Beleanu de la Timiòara28, Constan\a
Cristescu de la Arad29 etc.
Dintr-un fel de nostalgie a originilor ì poate totodat[ ca o
reac\ie la uniformizare, ^mpletit[ cu o oarecare tenta\ie de nuan\
exotic, apar ^n aceast[ perioad[ c]teva c[r\i de c]nt[ri athonite,
prin osteneala Ob`tei monahale a Chiliei Buna Vestire din Schitul
1992; vol.II (ianuarie-august), Editura Mitropoliei Moldovei ì Bucovinei-Trinitas,
Iaì, 1996; vol.III (Triod ì Penticostar), 1997.
22
Ion Popescu-Pas[rea, Liturghier de stran[, ed.^ngrijit[ de Arhid.Conf.Dr.Sebastian
Barbu Bucur dup[ ed. din 1925, Editura Episcopiei Argeùlui, 1991.
23
Victor Ojog, Anastasimatar, ed.^ngrijit[ de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur ì
Pr.Conf.Alexie Buzera dup[ ed. din 1943, Editura Mitropoliei Moldovei ì BucovineiTrinitas, Iaì, 1998.
Anastasimatarul Cuviosului Macarie Ieromonahul cu ad[ugiri din cel al

Paharnicului Dimitrie Suceveanu, ed. ^ngrijit[ de Diac.Cornel Coman ì Gabriel
24
Duca, Edit.Bizantin[ - Funda\ia Stavropoleos, Bucure`ti, 2002.

Arhid.Prof.Ioan Brie, Cntri liturgice ì la diferite servicii religioase, Beiu`, 1994.
26
Pr.Prof.Vasile Stanciu, Slujbele Sfin\ilor rom]ni din Transilvania ì alte c]nt[ri
religioase, Cluj-Napoca, 1990.
27
Pr.Vasile Gr[jdian, Cntri biserice`ti, Sibiu, 1994.
28
Pr.Lect.Nicolae Belean, C]nt[ri biserice`ti, Editura Mitropoliei Banatului,
Timiòara, 1995.
29
Dr.Constan\a Cristescu, Liturghier de stran[, Edit.Universit[\ii Aurel VlaicuEdit.Episcopiei Aradului, Arad, 2001; idem, Vecernier, idem edit., Arad, 2001.
25
205
(romnesc) Sfntul Dimitrie-Lacu, de la Sfntul Munte Athos:

Buchetul muzical athonit cuprinde Cntrile Sfintei Liturghii (vol.I),
Cntrile Utreniei (vol.III), Polielee (vol.IV)30.
Nu trebuie s se cread c tendin\ele de uniformizare s-au
stins n aceast perioad. Credincios crezului naintaìlor si, Pr.Nicu
Moldoveanu de la Facultatea de Teologie din Bucure`ti, singur sau n
colaborare cu al\i speciali`ti, a continuat tiprirea unor edi\ii
uniformizate, acoperind n cea mai mare parte necesit\ile slujbelor
biserice`ti. Apari\iile ultimilor ani, tip[rite cu binecuv]ntarea P.F.
Patriarh Teoctist Ar[paù, num[r[ Cntrile Sfintei Liturghii ì alte
cntri biserice`ti31, Noul Idiomelar32, Cntrile Triodului33, Cntri la
Sfintele Taine ì la Ierurgii ì alte cntri religioase34.
@n domeniul c]nt[rii corale apar de asemenea numeroase
35
culegeri .
Desigur, ^n afara c[r\ilor de c]nt[ri men\ionate p]n[ acum,
apar o multitudine de alte culegeri de muzic[ bisericeasc[, mai mult
sau mai pu\in importante, ^ntr-o diversitate care era de neimaginat
^nainte de 1989.
*
Buchet muzical athonit, Editura Evanghelismos, Bucure`ti, vol.I: Cntrile
Sfintei Liturghii, 2002; vol.III: Cntrile Utreniei, 2001; vol.IV.: Polielee, 2002
31
Colectiv, Cntrile Sfintei Liturghii ì alte cntri biserice`ti, Edit.Institutului Biblic
30
ì de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 1992.

Noul Idiomelar (ce cuprinde cntrile din slujba vecerniei ì utreniei de la
32
praznicele nmprte`ti ì de la sfin\ii cu polieleu din perioada Octoihului, dup

Dimitrie Suceveanu, Ion Popescu-Pasrea `.a.), ed. ^ngrijit[ de Pr.Prof.Dr.Nicu
Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne,

Bucure`ti, 2000
Cntrile Triodului (dup Dimitrie Suceveanu, ~tefanache Popescu, Ion PopescuPasrea, Anton Uncu `.a., selectate ì transcrise pe ambele nota\ii muzicale de
Conferen\iar univ.Nicolae C.Lungu ì Asistent univ.Chiril Popescu - Bucure`ti 1985),
33
ed. ^ngrijit[ de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 2001.
34
Cntri la Sfintele Taine ì la Ierurgii ì alte cntri religioase, ed. ^ngrijit[ de
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic ì de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 2002.
35
Spre ex. Cntrile Sfintei Liturghii pentru cor mixt din repertoriul Corului
Catedralei Mitropolitane, ed.^ngrijit[ de Pr.Vasile Gr[jdian, Sibiu, 1998 etc.
206
@n ceea ce prive`te preg[tirea c]nt[re\ilor biserice`ti, trebuie

observat c[ dup[ c[derea regimului comunist, ^n numai c]\iva ani,
num[rul `colilor de teologie ì al absolven\ilor acestora s-a m[rit cu un
ordin de m[rime, adic[ de aproape zece ori - de la c]teva seminarii
teologice ì `coli de c]nt[re\i ^nainte de 1989, ajung]ndu-se
actualmente la c]teva zeci, de la cele dou[ institute teologice de grad
universitar la circa 15 facult[\i de teologie ^n cadrul universit[\ilor de
stat, iar de la c]teva sute de absolven\i ajung]ndu-se la c]teva mii ^n
fiecare an.
Imediat dup[ 1989, o sec\ie de muzic[ bisericeasc[ (bizantin[)
a ap[rut ì la Conservatorul de Muzic[ de la Bucure`ti, iar pentru doar
c]\iva ani ì la Cluj. @n ultimii ani s-a mai ^nfiin\at o sec\ie specializat[
^n muzic[ bisericeasc[ la Facultatea de Teologie din Constan\a ì sunt
actualmente ^ncheiate ì ^naintate la Ministerul Educa\iei, Cercet[rii ì
Tineretului formele pentru o sec\ie de muzic[ la Facultatea de
Teologie Andrei ~aguna de la Sibiu.
Fiind studiat[ ^n toate aceste `coli, la aceasta ad[ug]ndu-se
orele de religie reintroduse ^n ^nv[\[m]ntul general, se poate spune c[
nivelul de cunoa`tere al muzicii biserice`ti ortodoxe a sporit sim\itor,
la toate nivelurile - merg]nd p]n[ la studiile de master ì doctorat. Pe
de alt[ parte, aceasta nu ^nseamn[ c[ situa\ia social[ a c]nt[re\ilor
biserice`ti s-a schimbat ^n aceeaì m[sur[. Remunera\ia de obicei
insuficient[ a acestora a f[cut ca ^n continuare, cu unele excep\ii,
selec\ia c]nt[re\ilor ì calitatea general[ a c]nt[rii ^n biserici s[ nu
cunoasc[ evolu\ii deosebite.
*
F[r[ a face parte dintre c]nt[rile liturgice ale Bisericii
Ortodoxe, dar afl]ndu-se ^n imediata apropiere a spiritualit[\ii
ortodoxe, o grup[ de c]nt[ri foarte iubit[ de cre`tinii ortodocì rom]ni
este cea a colindelor (mai ales pentru perioada s[rb[torilor din jurul
Cr[ciunului), ^n care componenta folcloric[ este de obicei foarte
important[. Continu]nd o venerabil[ tradi\ie, ini\iat[ de folclori`ti ca
Sabin Dr[goi36, George Breazul37 `.a. ^n perioada interbelic[ ì
36
303 colinde cu text ì melodie, culese ì notate de Sabin V.Dr[goi, publicate la
Scrisul Rom]nesc S.A., Craiova (1925).
207
men\inut[ oarecum ì ^n perioada comunist[38, publicarea de culegeri

de colinde de tot felul (pe o voce sau ^n aranjamente corale etc.) a
devenit ^n ultimii ani un fapt c]t se poate de obi`nuit39.
Un alt fenomen distinct ^n peisajul c]nt[rii de factur[
religioas[ ortodox[ ^l constituie c]nt[rile asocia\iei Oastea
Domnului, interzis[ ^n perioada comunist[ ì care ì-a reluat
activitatea dup[ 1989. Numeroasele culegeri publicate ^n ultimii ani de
aceast[ asocia\ie (de men\ionat cele aproape o mie de pagini ale
volumului S] c]nt[m Domnului40) cuprind c]nt[ri izvor]te dintr-o
tr[ire pioas[, care din punct de vedere muzical nu se ^ncadreaz[
neap[rat pe o linie tradi\ional[ - ceea ce face ca ele s[ nu se ^n cadreze
de obicei ^ntre c]nt[rile propriu-zis liturgice.
Preocupri de muzicologie bisericeasc[ ì bizantin[

nainte ì dup 1989
@n perioada comunist[, deci p]n[ ^n 1989, ^n ceea ce prive`te
preocup[rile teoretice rom]ne`ti asupra c]nt[rii biserice`ti ortodoxe se
poate observa un fenomen interesant, care d[ m[sura situa\iei politice
ì culturale din vremea aceea. Cercet[rile ^n domeniul bizantinologiei
muzicale, care desigur priveau ì c]ntarea ^n Biserica Ortodox[
Rom]n[, puteau apare ^n editurile sau publica\iile culturale mai
oficiale (laice), aàdar totul sub o oarecar[ umbrel[
bizantinologic[, ^n timp ce lucr[rile care f[ceau trimitere direct[ la
37
Colinde, culegere ^ntocmit[ de G(eorge).Breazul cu desene de Demian, Scrisul
Rom]nesc S.A., Craiova, 1938; retip.^n Edit.Funda\iei Culturale Rom]ne, Bucure`ti,

1993.
38
Astfel, ^n perioada comunist[, ^n afara unor apari\ii totuì singulare (spre ex.,
Prof.Ioan Brie, 73 colinde pentru trei voci, Cluj-Napoca, 1980), colinde apar chiar ì
^n Repertoriul coral deja men\ionat, al Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu
(Edit.Institutului Biblic ì de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom]ne, Bucure`ti, 1983).
39
Dintre foarte numeroasele culegeri corale de colinde se poate men\iona cel pu\in, ca
fiind reprezentativ[, Antologia de colinde pentru cor mixt, ^ntocmit[ de
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu ì ap[rut[ ^n Edit.Institutului Biblic ì de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 1999.
40
S[ c]nt[m Domnului - carte de c]nt[ri a Oastei Domnului, ed.a IV-a, Editura
Oastea Domnului, Sibiu, 1999.
208
c]ntarea bisericeasc[ (sau la domeniul bisericesc), puteau vedea

lumina tiparului doar ^n revistele ì publica\iile strict biserice`ti.
Aceasta exprim[ ^nc[ o dat[ condi\ia Bisericii Ortodoxe sub regimul
comunist, de tolerare, dar ^n limite c]t se poate de precise. Totodat[, la
vremea respective[, aceast[ situa\ie putea crea ì o anumit[ impresie
propagandistic[, referitor la problemele vie\ii cre`tine, biserice`ti, ca
fiind vorba despre o realitate doar istoric[ ì de interes doar
`tiin\ific.
@n mod asem[n[tor, sub o alt[ umbrel[ oficial[, cea a
etnomuzicologiei, au ap[rut lucr[ri foarte interesante privind aspecte
din imediata apropiere a vie\ii religioase, cum este cazul colindelor,
care fiind foarte folclorice, nu sunt prin aceasta mai pu\in religiosae.
@ntr-un fel, situa\ia aceasta mai exprima (ì exprim[ ^n
continuare) profunda ^nrudire a domeniului c]nt[rii ortodoxe
rom]ne`ti cu cel al bizantinologiei muzicale, pe de o parte, ì cu al
etnomuzicologiei, pe de alt[ parte. De aceea, bizantinologi ì
etnomuzicologi valoroì, unii dintre ei continu]ndu-ì activitatea
^nceput[ ^n perioada interbelic[, ^nainte de venirea la putere a
regimului comunist, au publicat sub acest regim at]t ^n reviste `tii\ifice
laice, c]t ì ^n reviste biserice`ti, aduc]ndu-ì p]n[ la urm[ o
contribu\ie deosebit de important[ pentru domeniul muzicii biserice`ti
din Rom]nia.
Aà a fost cazul Preotului Ioan D.Petrescu (1884-1970)41, al
lui George Breazul (1887-1961)42, Gheorghe Ciobanu (1909-2000)43,
Pr.Ioan.D.Petrescu, Etudes de palographie musicale byzantine, vol.I, Editura

Muzical[, Bucure`ti, 1967, vol. II, 1984 (ed.^ngrijit[ de Titus Moisescu).
42
George Breazul, Pagini din istoria muzicii rom]ne`ti (cu numeroase studii de
bizantinologie muzical[ sau referitoare la c]ntarea bisericeasc[) , vol.I (ed.^ngrijit[ de
Vasile Tomescu), Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1966, vol.II (ed.^ngrijit[ de Gheorghe
Firca), 1970, vol.III (ed.idem), 1974, vol. IV, (ed.idem), 1977, vol.V (ed.^ngrijit[ de
Gheorghe Ciobanu), 1981.
43
Gheorghe Ciobanu, Muzica bisericeasc la romni, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[,
XC (1972), nr.1-2, p.162-195; idem, Studii de Etnomuzicologie ì Bizantinologie,
vol.I, Editura Muzical[ a Uniunii Compozitorilor ì Muzicologilor din Rom]nia,
Bucure`ti, 1974, vol.II, 1979; idem, Theorie, pratique, tradition, facteurs
complementaires indispensables pour dechiffrer l'ancienne musique byzantine, n
Jahrbuch der sterreichischen Byzantinistik, 32/7 (1982), p.29-37 etc.
41
209
Titus Moisescu (1922-2002)44, Arhid.Sebastian Barbu-Bucur (1930)45 etc.

Dintre cei care care au activat ì au publicat ^ndeosebi ^n
cadrul bisericesc ì cu referire direct[ la c]ntarea (/ muzica)
bisericeasc[, trebuie aminti\i ^n primul r]nd Prof.Nicolae Lungu
(1900-1993)46, men\ionat deja ^n leg[tur[ cu problemele uniformiz[rii
c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ dup[ 1950, ì urmaùl s[u la
catedra de muzic[ bisericeasc[ de la Facultatea de Muzic[ din
Bucure`ti, Pr.Prof.Nicu Moldoveanu (1940-)47, cu valoroase sinteze
de istorie a c]nt[rii biserice`ti. La Sibiu Pr.Prof.Gheorghe ~oima
Titus Moisescu, Valorificarea tezaurului de cultur muzical bizantin n Romnia,
^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, C (1982), nr.7-8, p.682-691; idem, Prolegomene
bizantine - Muzica bizantin n manuscrise ì carte veche romneasc, Editura
Muzical[, Bucure`ti, 1985 etc.
45
Arhid.Prof.Dr. Sebastian, Barbu-Bucur, D.G.Kiriak - contribu\ii la armonizarea
melodiilor psaltice, ^n Glasul Bisericii, XXXIII (1974), nr.7-8, iul.-aug., p.696-705;
idem, Axionul ngerul a strigat n armonizarea lui D.G.Kiriak, ^n Glasul Bisericii,
XXXIV (1975), nr.7-8, p.763-778; idem, Ac\iunea de romnire a cntrilor psaltice
44
ì determinrile ei social-patriotice. Filoteri sin Agi Jipei ì al\i autori din sec. al
XVIII-lea, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ XCII (1980), nr.7-8, iul.-aug., p.836-856;
idem, Cntarea de cult n Sfnta Scriptur ì Sfnta Scriptur n cntrile Bisericii, ^n
Studii Teologice seria II, XL (1988), nr.5, p.86-104, idem, Cultura muzical de
tradi\ie bizantin pe teritoriul Romniei, Editura Muzical[, Bucure`ti, 1989 etc.
46
Prof.Nicolae Lungu, Tehnica recitativului liturgic. Organizarea corului bisericesc,
^n Sudii Teologice seria II, I (1949), nr.3-4, p.238-251; Cntarea n comun a
poporului n biseric, ^n Sudii Teologice seria II, III (1951), nr.1-2, p.28-35; idem,
Cntarea n comun ca mijloc de n\elegere a dreptei credin\e, ^n Biserica Ortodox[
Rom]n[, LXX (1952), nr.11-12, p.890-899; idem, Problema transcrierii ì
uniformizrii cntrilor psaltice n Biserica noastr, ^n Studii Teologice seria II,
VIII (1956), 3-4, p.241-249; idem, Combaterea inova\iilor n recitativul liturgic, ^n
Studii Teologice seria II, VII (1957), nr.7-8, p.562-573 etc.
47
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Izvoare ale cntrii psaltice n Biserica Ortodox
Romn - manuscrise muzicale vechi bizantine din Romnia (grece`ti, romne`ti ì

romno-grece`ti) pn la nceputul secolului al XIX-lea, ^n Biserica Ortodox[
Rom]n[, XCII (1974), nr.1-2, p.131-280; idem, Manuscrise muzicale bizantine cu
nota\ie antechrysantica din Biblioteca Sfntului Sinod ì Biblioteca Palatului
Patriarhal din Bucure`ti, ^n Glasul Bisericii, XXXIV (1975), nr.7-8, p.806-812;
idem, Preocupri de muzic ì muzicologie n Biserica Ortodox Romn n ultimii
cincizeci de ani (1925-1975), ^n Sudii Teologice seria II, XXIX (1976), nr.3-4,
p.263-297; idem, Muzica bisericeasc la romni n secolul al XIX-lea, partea I, ^n
Glasul Bisericii XLI (1982), nr.11-12, p.883-915; partea II, XLII (1983), nr.9-12,
p.594-625; idem, Muzica bisericeasc la romni n sec.XX, partea I, Biserica
Ortodox[ Rom]n[, CIII (1985), nr.7-8, p.615-636; partea II, CIV (1986), nr.3-4,
p.117-139 etc.
210
(1911-1985) a scris despre func\iunile muzicii liturgice48, despre

folclorul muzical religios49 ì despre muzica bisericeasc[ ì laic[ la
Institutul Teologic din Sibiu50.
O lucrare colectiv[ deosebit de important[ ì pentru c]ntarea
bisericeasc] este seria de Izvoare ale muzicii romnesti51, publicat[
^ncep]nd cu anul 1976 (ì unde se poate uòr observa alunecarea
speciali`tilor spre problemele bizantinologiei muzicale), care va
continua ì dup[ 1989.
Dintre muzicologii laici, a tratat despre melodica bizantin[
Prof.Victor Giuleanu52 ì au atins ^n preocup[rile lor domeniul muzicii
rom]ne`ti de origine bizantin[ Prof.Viorel Cosma53, Prof.Octavian
Laz[r Cosma54, Adriana ~irli55 `.a., iar dntre cercet[torii str[ini care s-
Pr.Prof.Gheorghe ~oima, Func\iunile muzicii liturgice, Edit.Arhidiecezan[, Sibiu,

1945.
49
Idem, Folclorul muzical religios, ^n Studii Teologice seria a II-a, II (1950), nr.3-6,
p.288-294.
50
Idem, Muzica bisericeasc[ ì laic[ la Institutul Teologic din Sibiu, ^n Mitropolia
Ardealului, VI (1961), nr.5-6, p.798-806.
51
Izvoare ale muzicii romnesti: vol I -Culegeri de folclor ì cntece de lume,
ed.Gheorghe Ciobanu, Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1976; vol II - Muzic instrumental,
vocal ì psaltic din secolele XVI-XIX, ed.idem, 1978; vol III - coala muzical de
la Putna-Manuscrisul nr. 56/544/576 I de la Mnstirea Putna: Antologhion, ed.
Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu, Titus Moisescu, 1980; vol. III B transcripta coala muzical de la Putna - Manuscrisul nr. 56/544/576 I - P/II: Stihirar,
ed.idem, 1984; vol. IV - coala muzical de la Putna-Manuscrisul nr. I-26/Iaì:
Antologhion, ed.idem, 1981; vol. V - documenta, coala muzical de la PutnaAntologhionul lui Evstatie Protopsaltul Putnei, ed.Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu,
1983; vol. VI - monumenta: coala muzical de la Putna-Manuscrisul
nr.12/Leipzig: Antologhion, ed.Titus Moisescu, 1984; vol. VII A-D, documenta et
transcripta: Filothei sin Agi Jipei. Psaltichie rumneasc, ed.Sebastian Barbu-Bucur,
vol.1-3, Bucure`ti, 1981, 1984, 1986; vol.4, Buzu, 1992; vol VIII - documenta et
transcripta: Anastasimatarul de la Cluj-Napoca (Ms.1106), ed.Hrisanta Trebici Marin,
1985.
52
Victor Giuleanu, Melodica bizantin[, Editura Muzical[, Bucure`ti, 1981.
53
Viorel Cosma, Men\iuni istorice rom]ne`ti privitoare la interpretare ^n muzica
bizantin[ (sec.XIV-XVIII), ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, LXXXV (1967), nr.9-10,
p.1051-1056 etc.
54
Octavian Laz[r Cosma, Hronicul muzicii rom]ne`ti, vol.I-VII, Bucure`ti,
Edit.Muzical[ a Uniunii Compozitorilor din Rom]nia, 1973-1979.
48
211
au aplecat asupra problemelor muzicii medievale (de origine

bizantin[) ^n spa\iul rom]nesc trebuie men\ionat[ cel pu\in Anne
E.Pennington56.
Al\i speciali`ti care au publicat ^n perioada comunist[ ^n
domeniul muzicii biserice`ti: Diac.Prof.Grigore Pan\iru (19051981)57, Arhid.Lect.Ioan Popescu (1925-1992)58, Pr.~tefan C.Alexe59,
Pr.Ioan Bo`tenaru60, Pr.Prof.Nicolae Necula61, Pr.Marin Velea62,
Pr.Prof.Alexie Buzera63, Prof.Constantin Catrina64 etc.
@n sf]rìt, unii teologi importan\i ai Bisericii Ortodoxe
ì
Rom]ne,
ca
Pr.Prof.Dr.Ene
Brani`te
(1913-1984)65
Adriana ~irli, Repertoriul tematic ì analitic al manuscriselor psaltice vechi

(sec.XIV-XIX).I.Anastasimatarul, Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1985
56
Anne E.Pennington, Muzica n Moldova medieval - Music in Medieval Moldavia
(16th Century), bilingual ed., Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1985.
57
Diac.Prof.Grigore Pan\iru, Nota\ia ì ehurile muzicii bizantine, Edit.Muzical[,
55
Bucure`ti, 1971.
58
Arhid.Lect.Ioan Popescu, Muzica bisericeasc n Transilvania, n vol. Contribu\ii
transilvnene la teologia ortodox, Sibiu, 1988, p.305-317.
59
Pr.~tefan C.Alexe, Foloasele cntrii biserice`ti n comun dup Sf.Niceta de
Remesiana, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, LXXV (1957), nr.1-2, p.165-182.
60
Pr.Ioan Bo`tenaru, Muzica ì cultul n Biserica Ortodox, ^n Studii Teologice
seria II, XXII (1971), nr.1-2, p.110-118 etc.
61
Pr.Prof.Nicolae Necula, Cntarea cultic n Biserica Copt Ortodox,^n Glasul
Bisericii, XXXVIII (1979), nr.7-8, iul.-aug., p.773-781
62
Pr.Marin Velea, Originea ì evolu\ia semiografiei cntrii biserice`ti, ^n Studii
Teologice seria II, XVII (1965), nr.9-10, p.593-620; idem, nceputurile muzicii
corale romne`ti, laice ì biserice`ti, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, XCVIII (1980),
nr.1-2, p.232-242 etc.
63
Pr.Alexie.Al.Buzera, ~coala de psaltichie de la Madona-Dudu din Craiova la
^nceputul sec.al XIX-lea ì sistema nou[, ^n Mitropolia Olteniei, XXIII (1971), nr.78, p.559-562; idem, Contribu\ii la istoria muzicii biserice`ti ì laice din Craiova, ^n
Mitropolia Olteniei, XXV (1973), nr.7-8, p.576-586 etc.
64
Constantin Catrina, Muzica psaltic[ rom]neasc[ ^n biblioteca muzeului din ~cheii
Braòvului, ^n Studii ì Cercet[ri de Istoria Artei, seria Teatru, Muzic[,
Cinematografie, tom.19, 1972, p.37-44 (^n colab.cu Mihai Manolache); idem, ~coal[
ì dasc[li de psaltichie ^n ~cheii Braòvului, ^n Studii de Muzicologie, vol.X,
Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1974, p.147-160 (^n colab.cu Mihai Manolache) etc.
65
credincioìlor, ^n Studii Teologice seria II, VI (1954), nr.1-2, p.17-38.
212
Pr.Prof.Dr.Dumitru St[niloae (1903-1993)66, au abordat ^n unele

dintre scrierile lor aspecte ale c]nt[rii biserice`ti.
Este de remarcat ì interesul unor compozitori pentru
valorificarea muzicii de origine bizantin[, exemplul cel mai ilustru
fiind Paul Constantinescu (1909-1963), cu cele dou[ monumentale
lucr[ri vocal-simfonice ale sale, Oratoriul bizantin de Pa`ti-Patimile ì
@nvierea Domnului (1946-1948) ì Oratoriul bizantin de Cr[ciunNa`terea Domnului (1947).
*
Dup[ 1989, unii dintre cei men\iona\i ^nainte ^ì continu[ o
activitate rodnic[ ^n noile condi\ii de libertate a exprim[rii: Gheorghe
Ciobanu67, Titus Moisescu68, Arhid.Sebastian Barbu-Bucur69, Pr.Nicu
Moldoveanu,70 Pr.Alexie Buzera71, Constantin Catrina72 etc.
Se afirm[ totodat[ o serie de noi cercet[tori, fie clerici sau
laici, care abordeaz[ problematica muzicii biserice`ti sub o
multitudine de aspecte. F[r[ preten\ia de a epuiza subiectul pot fi
men\iona\i: Gheorghe C. Ionescu, cu un foarte interesant Lexicon al
celor ce s-au preocupat de muzica bisericeasc[ rom[neasc[ de-a lungul
Pr.Prof.Dr.Dumitru St[niloae, Cntarea liturgic comun, mijloc de ntrire a

unit\ii n dreapta credin\, ^n Ortocoxia, XXXIII (1981), nr.1, p.58-72.
67
Gheorghe Ciobanu, Studii de Etnomuzicologie ì Bizantinologie, vol.III, Editura
Muzical[ a Uniunii Compozitorilor ì Muzicologilor din Rom]nia, Bucure`ti, 1992;
idem, La rythmique des neumes byzantins dans les transcriptions de J.D.Petrescu et
de Egon Wellesz par rapport la pratique actuelle, n vol.Rhythm in Byzantine
Chant, Hernen, 1991, p.21-35.
68
Titus Moisescu, Monodia bizantin[ ^n g]ndirea unor muziciceni rom]ni, Editura
Muzical[, Bucure`ti, 1999 etc.
69
Arhid.Prof.Dr.Sebastian Barbu-Bucur, Manuscrisele muzicale rom]ne`ti de la
Muntele Athos, Editura Muzical[, Bucure`ti, 2000 etc.
70
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Macarie Ieromonahul (1770-1836), traduc[tor,
compozitor, copist, tipograf, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, CVIII (1990), nr.1-2,
p.116-136; idem, Afirmarea Muzicii noastre ^n vremea Domnului Alexandru Ioan
Cuza (1859-1866), ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, CIX (1991), nr.4-6, p.121-152
etc.
71
Pr.Prof.Dr.Alexie.Al.Buzera, Cultura muzical[ rom]neasc[ de tradi\ie bizantin[ din
sec.al XIX-lea, Funda\ia Scrisul rom]nesc, Craiova, 1999 etc.
72
Constantin Catrina, Muzica de tradi\ie bizantin[ - ~cheii Braòvului, Editura
Arania, Braòv, 2001 etc.
66
213
timpului73, Constan\a Cristescu, cu un studiu substan\ial despre toac[

(unul dintre pu\inele instrumente muzicale acceptate de Biserica
Ortodox[)74, Pr.Prof.Vasile Stanciu, cu sinteze privind c]ntarea
bisericeasc[ ^n Ardeal (Transilvania)75, Pr.Conf.Vasile Gr[jdian, cu
studii ^n domeniul teologiei c]nt[rii liturgice ortodoxe76 ì al oralit[\ii
c]nt[rii biserice`ti din Ardeal (Transilvania)77, Vasile Vasile78, Florin
Bucescu etc.
Congresele de muzicologie bizantin[, ca cel de la Iaì (anual,
ajuns ^n anul 2003 la a zecea edi\ie), de la Bucure`ti (2002) sau Piatra
Neam\ (2002) ì revistele de specialitate, de obicei cu apari\ie anual[,
ca Byzantion romanicon (la Iaì, ^ncep]nd din 1995) sau Acta
Muzicae Byzantianae (tot la Iaì, ^ncep]nd din 1999) au constituit un
prilej de apropiere ^ntre studiul savant ì practica bisericeasc[ a
c]nt[rii ì au permis apari\ia, al[turi de cei mai ^n v]rst[, a numeroì
tineri, ca Nicolae Gheorghi\[, Elena Chircev, Petre Stanciu, Mariana
Flaièr, Costin Moisil, Delia-~tefania Barbu, Constantin Secar[ etc.
*
73
Gheorghe C.Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu
muzica de tradi\ie bizantin n Romnia, Edit.Diogene, Bucure`ti, 1994.
74
Constan\a Cristescu, Chem[ri de toac[, Editura Academiei Rom]ne, Bucure`ti,
1998.
75
Pr.Prof.Dr.Vasile Stanciu, Muzica bisericeasc ortodox din Trasilvania, ClujNapoca, 1996; idem, Muzica bisericeasc[ coral[ din Transilvania, Edit.Presa
Universitar[ Clujean[, Cluj-Napoca, 2001.
76
Pr.Vasile Gr[jdian, Teologia cntrii liturgice n Biserica Ortodox - Aspecte de
identitate a cntrii liturgice ortodoxe, Editura Universit[\ii Lucian Blaga, Sibiu,
2000.
77
Idem, Aspecte de oralitate n cntarea de stran din Ardeal, n Acta Musicae
Byzantinae (Iaì), vol.II, nr.1, aprilie, 2000, p.65-75; idem, Oralitate ì uniformizare
n evolu\ia cntrii biserice`ti de origine bizantin, n idem rev.(Acta Musicae
Byzantinae), vol.III, aprilie, 2001, p.38-45; idem, Elemente de oralitate ^n cartea de
c]nt[ri biserice`ti a lui D.Cun\anu (Sibiu, 1890), n idem rev., vol.IV, mai, 2002,
p.182-187; idem, C]teva aspecte actuale de oralitate ^n c]ntarea bisericeasc[ din
Ardeal, n idem rev., vol.V, mai, 2003, p.102-110; idem, ^n colaborare cu Lect
Drd.Sorin Dobre, C]nt[re\i biserice`ti din Ardeal, vol.I, Editura Universit\ii Lucian
Blaga, Sibiu, 2003,.
78
Vasile Vasile, Istoria muzicii bizantine ì evolu\ia ei ^n spiritualitatea rom]neasc[,
vol.I-II, Edit.Interprint, Bucure`ti, 1997.
214
Dac[ ^nainte de 1989, apari\ia vreunei ^nregistr[ri de muzic[

bisericeasc[ era cu totul singular[ ì f[cea uneori s[ se b[nuiasc[ cine
`tie ce interes propagandistic al regimului (comunist) - cum a fost
cazul c]torva LP-uri ale corului Madrigal condus de Marin
Constantin (^n anii 70-80), dup[ 1989 un fenomen cu totul nou
remarcabil este apari\ia a nenum[rate ^nregistr[ri (casete, CD-uri, mai
nou Mp3 etc.) de muzic[ bisericeasc[ ortodox[, de tradi\ie bizantin[
sau coral[ - al[turi de cea a altor confesiuni. Desigur, calitatea
c]nt[re\ilor sau a corurilor difer[ foarte mult, dar entuziasmul este
^ntotdeauna prezent.
@ntre grupurile cu activitate mai ^ndelungat[ ì cu mai multe
^nregistr[ri poate fi men\ionat[ ^ndeosebi forma\ia Psalmodia de la
Bucure`ti, condus[ de Arhid.Prof.Sebastian Barbu-Bucur.
Concluzii
La cap[tul acestei sumare present[ri se pot trage c]teva
concluzii:
1. Sub regimul comunist, p]n[ la 1989, c]ntarea bisericeasc[
ortodox[, la fel ca toate celelalte manifest[ri religioase, s-a dezvoltat
^n condi\ii deosebit de restrictive din punct de vedere politic, ce au
permis totuì o oarecare unificare programat(ic)[ a stilurilor de
c]ntare.
2. Dup[ schimb[rile din 1989, ce au ^nsemnat ^n primul r]nd
c[derea regimului comunist, promovarea c]nt[rii biserice`ti ortodoxe
s-a putut bucura de mai mult[ libertate, cunosc]nd o deosebit[
diversitate de manifest[ri.
3. Totuì, indiferent de condi\iile istorice sau politice, o
caracteristic[ (ì o preocupare) permanent[ ^n dezvoltarea c]nt[rii din
Biserica Ortodox[ Rom]n[ a constituit-o p[strarea acesteia ^n unitatea
ì continuitatea Tradi\iei biserice`ti.
215
Iai 22-24 mai 2006

Pr.prof.univ.dr.Vasile Grjdian
PROBLEME ACTUALE ALE CNTRII N BISERICA ORTODOX ROMN
1. Introducere
Intenia urmtoarelor cteva pagini este aceea de a pune n eviden
schimbrile suvenite n peisajul cntrii din Biserica Ortodox Romn n ultimii ani,
mai precis dup 22 decembrie 1989, momentul Revoluiei romne i cderea
regimului comunist. Importantele schimbri n plan social-politic, economic i
cultural, au avut un corespondent i n domeniul particular al cntrii din Biserica
Ortodox Romn. Libertatea manifestrii publice, ntr-o msur de nenchipuit
nainte de 1989, a determinat apariia unei diversiti impresionante de publicaii i
tiprituri muzicale sau muzicologice, de formaii i ansambluri ce cultiv cntarea
bisericeasc.
Continund sau opunndu-se uneori tendinelor dinainte, toate acestea au creat
i o serie de probleme noi, pe care le-am putea numi probleme ale libertii, pentru
care este necesar un discernmnt capabil s deosebeasc cele bune i valoroase n
mulimea att de divers a manifestrilor.
2. Uniformizarea cntrii, cntarea n comun i diversitatea stilistic
O prim direcie limpede a ultimilor ani este aceea de continuare a
uniformizrii cntrii n Biserica Ortodox Romn. Exprimnd unitatea unei
Patriarhii ortodoxe autocefale (aa cum este Biserica noastr dup 1925) i chiar
unitatea Ortodoxiei n general, n prezent tendinele de uniformizare continu ideile
interbelice de unificare a variantelor regionale de cntare bisericeasc i eforturile
susinute de impunere a uniformizrii, ncepute n anii 50 sub pstorirea
P.F.Patriarh Iustinian Marina (1901-1977, patriarh ntre anii 1947-1977). Culegerile
de cntri uniformizate care au vzut lumina tiparului dup 1989 continu de o
manier coerent i programatic tipriturile anterioare ale Prof.Nicolae Lungu i ale
colaboratorilor si, Protodiac.Anton Uncu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru
i Pr.Prof.Dr.Ene Branite, Prof.Chiril Popescu1. Este vorba acum despre Cntrile
1
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Gramatica muzicii psaltice,

Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, 1951 (ed.II, 1969); Prof.Nicolae Lungu,
Protodiac.Anton Uncu, Cntrile Sfintei Liturghii i cntri la cateheze, Edit.Institutului Biblic i
de Misiune Ortodox, Bucureti, 1951; Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion
Croitoru, Anastasimatarul uniformizat: Vecernierul, Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox,
Bucureti, 1953 (ed.II, 1974); Idem, Cntrile Sfintei Liturghii i podobiile celor opt glasuri,
Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, 1960 (cu ediii ulterioare; ed.III, 1969);
1
Sfintei Liturghii i alte cntri bisericeti2, Noul Idiomelar3, Cntrile Triodului4,

Cntri la Sfintele Taine i la Ierurgii i alte cntri religioase5, cri tiprite cu
binecuvntarea P.F. Patriarh Teoctist Arpau i aprute sub ngrijirea Pr.Nicu
Moldoveanu de la Facultatea de Teologie din Bucureti, uneori n colaborare cu ali
specialiti.
Toate aceste cri uniformizate au cntrile aranjate pe ambele notaii, psaltic
i pe portativ, puse n paralel conform principiilor de coresponden (/ echivalen)
ntre cele dou sisteme de notaie muzical, care au fost enunate n Gramatica
muzicii psaltice, a Prof.Nicolae Lungu i a colaboratorilor si6.
Mai trebuie amintit c uniformizarea cntrilor n Biserica Ortodox Romn
urmrea s ajute i promovarea cntrii de obte (n comun), folositoare din punct de
vedere pastoral7 - n sensul n care toi credincioii cu oarecare nzestrare muzical ar
putea cnta mpreun la slujbele bisericeti, cunoscnd aceleai cntri
(uniformizate). Se poate spune c aceasta s-a i realizat ntr-o bun msur,
actualmente n multe parohii ortodoxe romneti cntarea n comun fiind prezent
ndeosebi la Sfnta Liturghie, slujb la care particip de obicei cel mai mare numr de
credincioi.
n acelai timp ns, dup 1989 se observ i o tendin de retiprire i
valorificare n practica de stran a unor cri clasice de cntri psaltice, aprute
naintea campaniei de uniformizare de dup cel de-al doilea rzboi mondial. ntre
acestea se numrAnastasimatarul Ieromonahului Macarie8, Idiomelarul lui Dimitrie
Suceveanu (retiprit de Sebastian Barbu-Bucur)9, Liturghierul de stran al lui Ion
Popescu Pasrea10 sau Anastasimatarul lui Victor Ojog11.
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.dr.Ene Branite, Prof.Chiril Popescu, Cntrile Penticostarului,
Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, 1980.
2
Colectiv, Cntrile Sfintei Liturghii i alte cntri bisericeti, Edit.Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1992.
3
Noul Idiomelar (ce cuprinde cntrile din slujba vecerniei i utreniei de la praznicele
nmprteti i de la sfinii cu polieleu din perioada Octoihului, dup Dimitrie Suceveanu, Ion
Popescu-Pasrea .a.), ed. ngrijit de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2000
4
Cntrile Triodului (dup Dimitrie Suceveanu, tefanache Popescu, Ion Popescu-Pasrea, Anton
Uncu .a., selectate i transcrise pe ambele notaii muzicale de Confereniar univ.Nicolae C.Lungu
i Asistent univ.Chiril Popescu - Bucureti 1985), ed. ngrijit de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu,
Edit.Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2001.
5
Cntri la Sfintele Taine i la Ierurgii i alte cntri religioase, ed. ngrijit de Pr.Prof.Dr.Nicu
Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2002.
6
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Gramatica muzicii psaltice...
7
Nicolae Lungu, Cntarea n comun a poporului n biseric, n Studii Teologice, seria II, III
(1951), nr.1-2, p.28-35; Cntarea n comun ca mijloc de nelegere a dreptei credine, n Biserica
Ortodox Romn, LXX (1952), nr.11-12, p.890-899.
8
Anastasimatarul Cuviosului Macarie Ieromonahul cu adugiri din cel al Paharnicului Dimitrie
Suceveanu, ed. ngrijit de Diac.Cornel Coman i Gabriel Duca, Edit.Bizantin - Fundaia
Stavropoleos, Bucureti, 2002.
9
Dimitrie Suceveanu, Idiomelar, ed.ngrijit de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur dup ed.din
1856, vol.I (septembrie-decembrie), Editura Mnstirii Sinaia, 1992; vol.II (ianuarie-august),
2
Poate dintr-un fel de nostalgie a originilor i de asemenea ca o reacie la

uniformizare, mai apar n aceast perioad i cteva cri de cntri athonite, prin
osteneala Obtei monahale de la Chilia Buna Vestire a Schitului (romnesc)
Sfntul Dimitrie-Lacu, din Sfntul Munte Athos, aa cum este Buchetul muzical
athonit12, sau prin purtarea de grij a unor muzicologi, cum este cazul Cntrilor
Sfintei Liturghii ale Cuviosului Nectarie, Protopsaltul Sfntului Munte Athos, tiprite
ntr-o ediie ngrijit de Vasile Vasile13 etc.
Crile din aceste ultime dou categorii, cele vechi retiprite i cele athonite ca i altele de cntri psaltice14 - fie numai i prin faptul folosirii aproape exclusive a
notaiei de origine bizantin, par s se adreseze ndeosebi (proto)psalilor cunosctori
ai respectivei notaii, servind mai puin cntrii n comun.
Pe aceeai linie a cultivrii diversitii n cntarea bisericeasc i urmnd unor
tiprituri din deceniul dinainte de 198915, apar acum i cri de cntri ce propun
variante regionale tradiionale ale cntrii de stran, din Transilvania i Banat16, cel
mai adesea (dar nu exclusiv) folosind notaia liniar. Poate ca o nelegere mai larg a
unitii existente n cntarea ortodox romneasc, este de remarcat faptul c n aceste
cri apar adesea i cntri psaltice propriu-zise, de obicei dintre cele uniformizate, i
mai ales de la Sfnta Liturghie.
*
Din cele artate pn acum se poate constata o diversitate de tendine,
manifestate n ultimii ani n planul tipririlor de cntri monodice pentru stran sau/i
pentru cntarea n comun din Biserica Ortodox Romn.
Chiar dac uneori propunerea unora dintre variante pare s le exclud pe altele,
diferitele direcii de dezvoltare au o convieuire relativ panic i chiar armonioas
Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei-Trinitas, Iai, 1996; vol.III (Triod i Penticostar),
1997.
10
Ion Popescu-Pasrea, Liturghier de stran, ed.ngrijit de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur
dup ed. din 1925, Editura Episcopiei Argeului, 1991.
11
Victor Ojog, Anastasimatar, ed.ngrijit de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur i
Pr.Conf.Alexie Buzera dup ed. din 1943, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei-Trinitas,
Iai, 1998.
12
Buchet muzical athonit, Editura Evanghelismos, Bucureti, vol.I: Cntrile Sfintei Liturghii,
2002; vol.III: Cntrile Utreniei, 2001; vol.IV.: Polielee, 2002
13
Nectarie, Protopsaltul Sfntului Munte Athos, Cntri ale Sfintei Liturghii, ed.realizat, ngrijit
i studiu introductiv de Vasile Vasile, 2004.
14
S amintim, ntre multe altele, Antologhion paisian, Tomul I, Perioada Triodului, Editura Sophia,
Bucureti, 2005.
15
Prof.Dimitrie Cusma, Pr.Ioan Teodorovici, Prof.Gheorghe Dobreanu, Cntri bisericeti, Edit
Mitropoliei Banatului, Timioara, 1980; Pr.Prof.Ioan Brie, Cntri la serviciile religioase, edit. de
Arhiepiscopia Ortodox Romn a Vadului, Feleacului i Clujului, Cluj-Napoca, 1988.
16
Arhid.Prof.Ioan Brie, Cntri liturgice i la diferite servicii religioase, Beiu, 1994;
Pr.Prof.Vasile Stanciu, Slujbele Sfinilor romni din Transilvania i alte cntri religioase, ClujNapoca, 1990; Pr.Vasile Grjdian, Cntri bisericeti, Sibiu, 1994; Pr.Lect.Nicolae Belean, Cntri
bisericeti, Editura Mitropoliei Banatului, Timioara, 1995; Dr.Constana Cristescu, Liturghier de
stran, Edit.Universitii Aurel Vlaicu-Edit.Episcopiei Aradului, Arad, 2001; idem, Vecernier,
idem edit., Arad, 2001 etc.
3
(n raportul unora cu celelalte), nuanele stilistice diferite putnd fi ncadrate ntr-un

curent stilistic mai larg, de romnire divers a strvechii cntri de origine
bizantin.
Diversitatea concomitent (i pn la un punct concurent) a cntrilor
bisericeti poate crea totui probleme n situaiile concrete ale vieii parohiale, atunci
cnd membrii unei parohii provin din zone (geografice) tradiionale diferite, fr ca
vreuna dintre categorile de credincioi s fie majoritar - ceea ce ar impune folosirea
unui anumit stil de cntare. Este cazul parohiilor din acele cartiere ale oraelor
Romniei n care migraia intern a forei de munc a determinat o amestecare
pronunat a celor provenii din diferite regiuni ale Romniei; i este cazul
numeroaselor parohii din diaspora romneasc recent.
Atunci cnd nu exist soluii muzicale directe pentru depirea disconfortului
stilistic al credincioilor care aud o muzic bisericeasc oarecum strin n raport cu
cea de acas, pentru depirea unor astfel de probleme mijloacele pastorale, chiar
dac extra-muzicale (ntre care desigur, tactul preotului), sunt de un real folos.
3. Problemele cntrii corale i alte influene muzicale
n domeniul muzicii bisericeti corale, nainte de 1989 Liturghia Psaltic a lui
Nicolae Lungu17 constituise poate unul dintre exemplele cele mai reuite al sintezei
ntre stilul psaltic tradiional i cel coral armonico-polifonic, maturitatea i eficiena
tratrii muzicale mbinndu-se fericit cu accesibilitatea - aceast ultim nsuire fiind
foarte important dintr-un punct de vedere eclesial. O serie de alte culegeri corale
evideniaser de asemenea cele mai frecvent cntate (i mai valororase) lucrri pentru
corurile bisericeti, stabilind oarecum un standard repertorial comun pentru acestea.
Pot fi amintite n acest sens cel puin Culegerea de cntri corale religioase IubiTe-voi, Doamne18 i Repertoriul coral pentru coruri brbteti al Pr.Prof.Dr.Nicu
Moldoveanu19, acesta din urm foarte util ndeosebi n seminariile i facultile de
teologie.
Dup 1989, n domeniul cntrii bisericeti corale direciile amintite mai
nainte sunt continuate, ilustrativ fiiind voluminoasa Antologie coral, religioas i
laic, pentru formaiile mixte20, recent tiprit n ngrijirea Pr.Prof.Dr.Nicu
Moldoveanu - alturi de alte culegeri21.
17
Nicolae C.Lungu, Liturghia psaltic pentru cor mixt, Edit.Institutului Biblic i de Misiune
Ortodox, Bucureti, 1957.
18
Iubi-Te-voi, Doamne - culegere de cntri corale religioase (repertoriu de muzic
bisericeasc),Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, anul ? (dup 1957).
19
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu (editor), Repertoriu coral, Edit.Institutului Biblic i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1983 (cu ed.ulterioare).
20
Idem, Antologie coral, religioas i laic, pentru formaiile mixte, Edit.Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2006.
21
Spre ex. Cntrile Sfintei Liturghii pentru cor mixt din repertoriul Corului Catedralei
Mitropolitane, ed.ngrijit de Pr.Vasile Grjdian, Sibiu, 1998 etc.
4
Trebuie observat c n Biserica Ortodox Romn cntarea coral se folosete

n continuare doar pentru Sfnta Liturghie, uneori la oficierea Sfintei Taine a
Cununiei, sau cu ocazia unor concerte religioase ocazionale. Deoarece presupune
caliti muzicale i o formaie muzical (minim) mai avansat, corurile au putut
funciona de regul n catedrale sau bisericile mai mari din orae, unde recrutarea
coritilor este mai uoar. Iar n oraele mai importante, unde exist instituii
muzicale laice (filarmonici, teatre de oper) de unde pot proveni coriti cu reale
caliti vocale sau cu pregtire de specialitate, nivelul muzical al acestor formaii este
n mod firesc mai ridicat.
Mai trebuie recunoscut i faptul c, la fel cum ntre cntarea de stran
protopsaltic - specializat i chiar sofisticat - i cntarea n comun exist o
oarecare contradicie, la fel stau lucrurile i n cazul cntrii corale, vis--vis de
aceeai cntare n comun. n practica muzical repertoriul unui cor polifonic destul de
greu poate fi amestecat cu melodia cntat de obte.
Problema care poate aprea din punct de vedere pastoral - n planul comuniunii
ntre profesionitii muzicii (psaltice sau corale) i restul obtii de credincioi - poate fi
evitat (mcar parial) prin alternarea, n practic, a diferitelor stiluri de cntri.
*
Unele categorii de cntri care, fr a face parte dintre cntrile liturgice ale
Bisericii Ortodoxe, se afl totui n imediata apropiere a spiritualitii ortodoxe, i
fac i ele simit prezena ntre preferinele muzicale ale credincioilor ortodoci, att
sub forma coral, ct i n cntarea pe o singur voce.
ntre acestea se numr colindele (mai ales pentru perioada srbtorilor din
jurul Crciunului), n care componenta folcloric este de obicei foarte important.
Continund o venerabil tradiie, iniiat de folcloriti ca Sabin Drgoi22, George
Breazul23 i alii n perioada interbelic i meninut oarecum i n perioada
comunist24, publicarea de culegeri de colinde de tot felul (pe o voce sau n
aranjamente corale etc.) a devenit un fapt ct se poate de obinuit n ultimii ani 25.
Pe de alt parte o asociaie ortodox precum Oastea Domnului, interzis n
perioada comunist i care i-a reluat activitatea dup 1989, propune i ea cntri
izvorte dintr-o trire pioas. Din punct de vedere muzical acestea nu se ncadreaz
neaprat pe o linie tradiional, ceea ce face ca ele s nu se n cadreze ntre cntrile
propriu-zis liturgice. Numeroasele culegeri publicate n ultimii ani de Oastea
Domnului (ntre care cele aproape o mie de pagini ale volumului S cntm
22
303 colinde cu text i melodie, culese i notate de Sabin V.Drgoi, publicate la Scrisul
Romnesc S.A., Craiova (1925).
23
Colinde, culegere ntocmit de G(eorge).Breazul cu desene de Demian, Scrisul Romnesc
S.A., Craiova, 1938; retip.n Edit.Fundaiei Culturale Romne, Bucureti, 1993.
24
n perioada comunist, n afara unor tiprituri singulare - spre ex., Prof.Ioan Brie, 73 colinde
pentru trei voci, Cluj-Napoca, 1980 - colinde apar i n Repertoriul coral menionat al
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu (Edit.Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romne, Bucureti, 1983).
25
Dintre foarte numeroasele culegeri corale de colinde se poate meniona, ca fiind reprezentativ,
Antologia de colinde pentru cor mixt, ntocmit de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu i aprut n
Edit.Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1999.
5
Domnului26) fac remarcabil acest fenomen distinct n peisajul cntrii de factur

religioas ortodox.
Fr a constitui n sine o problem, aceste ultime cntri pot crea dificulti
prin folosirea lor inadecvat n cadrul vieii liturgice, fapt semnalat de unii liturgiti27.
4. Cultivarea cntrii bisericeti n cadrul nvmntului teologic.
Condiia cntreului bisericesc
n colile teologice ortodoxe, att n seminarii, ct i n faculti, preocuprile
de muzic bisericeasc au fost totdeauna prezente. O schimbare radical dup 1989 a
fost mrirea important a numrului acestor coli. Dac nainte existau doar cteva
seminarii teologice i coli de cntrei, la care se adugau cele dou Institute
Teologice de grad universitar, de la Bucureti i Sibiu, dup cderea regimului
comunist, n numai civa ani, numrul colilor de teologie s-a mrit de cteva ori,
pn la cteva zeci de seminarii i circa 14 faculti de teologie n cadrul
universitilor de stat - numrul absolvenilor crescnd proporional, de la cteva sute
la cteva mii, n fiecare an.
De asemenea, muzica bisericeasc (bizantin) a nceput s fie studiat n cadrul
unei secii de muzic religioas de la Universitatea Naional de Muzic din
Bucureti, cursuri de bizantinologie muzical existnd i la alte academii muzicale,
iar n ultimii ani nfiinndu-se o secie specializat n muzic bisericeasc la
Facultatea de Teologie din Constana. La Facultile de Teologie din Bucureti, Cluj
i Sibiu aprofundarea muzicii bisericeti merge pn la nivelul studiilor de doctorat.
La toate acestea se adaug elementele de muzic din cadrul orelor de religie,
reintroduse n nvmntul general, care toate au fcut ca nivelul de cunoatere al
muzicii bisericeti ortodoxe s sporeasc simitor, la toate nivelurile.
Dar, fapt interesant, aceasta nu a schimbat n mod deosebit situaia cntrii
liturgice propriu-zise din bisericile parohiale. Deoarece un numr mare de absolveni
ai colilor de teologie se ndreapt spre cariera preoeasc, un mare numr de
cntrei, mai ales din mediul rural, s-a format n continuare, ca i mai nainte, prin
ucenicia la stran, nceput nc din copilrie - obinnd ulterior, pentru o eventual
salarizare, vreun certificat de capacitate, n urma vreunui curs de cteva sptmni.
Faptul c selecia cntreilor i calitatea general a cntrii n biserici nu a
cunoscut evoluii deosebite face ca adesea s se aud voci care deplng (sincer ?!)
aceast situaie. Problema pare s fie aceea c situaia social-profesional a
cntreilor bisericeti nu s-a schimbat n mod deosebit n ultimele decenii.
Salarizarea acestora a rmas mereu la nivelul celui mai mic salariu pe economie
(sau chiar la numai o parte din acesta), ceea ce a fcut ca muli tineri talentai i cu
studii muzicale de specialitate (chiar superioare), atunci cnd nu s-au ndreptat ctre
26
S cntm Domnului - carte de cntri a Oastei Domnului, ed.a IV-a, Editura Oastea Domnului,
Sibiu, 1999.
27
Pr.prof.dr.Nicolae D.Necula, Tradiie i nnoire n slujirea ortodox, Edit.Episcopiei Dunrii de
Jos, Galai, 1996, p.28-30.
6
preoie, s prefere o carier muzical laic sau n nvmnt, sau chiar o carier n cu
totul alt domeniu, aductoare de avantaje materiale mai mari.
Dac nainte de cel de-al doilea rzboi mondial Asociaia General a
Cntreilor (constituit n anul 1914), numrnd circa 20.000 membri i condus
vreme ndelungat de Ion Popescu-Pasrea, lupta pentru emanciparea economic i
cultural a membrilor si (inclusiv prin revista proprie Cultura, ncepnd din 1911),
sub comunism nu a mai fost cu putin nici o preocupare coerent n acest sens,
aceast situaie perpetundu-se pn n anii din urm.
Din acest punct de vedere, lucrurile nu stau mult deosebit nici n domeniul
corurilor bisericeti. Acolo unde funcioneaz coruri armonice, aceasta se face pe
baz benevol sau cu o retribuie simbolic a coritilor i dirijorilor.
O abordare consecvent i coerent a problemei formrii i ncadrrii
cntreului bisericesc a rmas astfel n continuare deschis.
5. Prezena mediatic a cntrii bisericeti
Apariia vreunei nregistrri de muzic bisericeasc nainte de 1989 era un fapt
cu totul singular, aa cum a fost cazul unor discuri ale corului Madrigal sau ale
Corului Patriarhiei Romne. Dup 1989 un fenomen cu totul nou l constituie apariia
a nenumrate nregistrri de muzic bisericeasc ortodox, de tradiie bizantin
sau coral i alturi de cea a altor confesiuni - n format de caset audio, CD, mai nou
Mp3 i DVD. Chiar dac adesea calitatea cntreilor sau a formaiilor difer foarte
mult, entuziasmul prezent este ntotdeauna reconfortant.
ntre grupurile cu activitate mai ndelungat i cu mai multe nregistrri pot fi
menionate formaia Psalmodia de la Bucureti, condus de Arhid.Prof.Sebastian
Barbu-Bucur, grupul Byzantion din Iai etc.
Posturile de radio i de televiziune, mai nou i Internetul, au contribuit de
asemenea ntr-o msur important la a face ca muzica bisericeasc de tot felul s fie
prezent n mass-media, la ndemna oricrui asculttor interesat.
Ceea ce nu este sigur este dac toat aceast situaie cu totul nou este
gestionat n mod adecvat. Cel puin cteva ntrebri se pot ridica n mod justificat.
Spre exemplu, oare amestecarea pur si simplu n produciile i grilele a
nenumrate posturi de radio i televiziune, sau n cele ale unor case de discuri i
edituri servete rosturilor mai adnci, bisericeti i teologice, ale cntrii bisericeti ?
Iar punerea la rnd, alinierea sau nregimnetarea mediatic haotic nu face ca
specificitatea cu totul deosebit a mesajului religios (inclusiv muzical) s fie tot mai
tears i mai decolorat - fenomen negativ cu o eficien chiar mai mare dect
interdicia mediatic a ateismului comunist ? Schimbarea vremilor poate ajuta n
mod dumnezeiesc misiunea Bisericii (i a cntrii sale), dar o parte a lucrrii de
mntuire rmne mai departe n sarcina omului, a omului Bisericii, pentru a
discerne cele bune dintre cele amgitoare, ntre multele posibiliti puse dinainte de
istorie.
7
Situaia se poate agrava dac tergerea specificitii cntrii Bisericii ar face

loc schimbrii, alterrii acestei specificiti. Mass-mediile sunt dominate i de spiritul
show-bussines-ului, adic de interesul ctigului economic, ca s nu mai vorbim
despre cultivarea orgoliului i mririlor a tot felul de idoli, ce se vnd ct mai
bine. Va rezista vechea i duhovniceasca chivernisire iconomic ispitelor
economiei globale de pia sau va fi necesar o nou retragere n pustie, departe de
amgirile lumii ?
6. Muzicologia bizantin i cntarea liturgic actual
ntr-un alt domeniu important legat de muzica bisericeasc, cel al muzicologiei
bizantine (i totodat bisericeti), i nainte de de 1989 existase o remarcabil
efervescen tiinific, desigur cu limitrile de rigoare impuse de regimul comunist.
Legtura fireasc dintre practica vie a cntrii n bisericile ortodoxe i cercetarea
bizantinologic sau etnologic era limpede ilustrat de seria de Izvoare ale muzicii
romnesti (publicat ncepnd cu anul 1976)28 i .fusese cultivat de cercettori
venind i dinspre partea muzicologic, i dinspre cea bisericeasc.
Dintre cei cu o formaie muzicologic complex (bizantinologi sau/i etnologi)
se numrau Pr.Ioan D.Petrescu (1884-1970)29, George Breazul (1887-1961)30,
Gheorghe Ciobanu (1909-2000)31, Titus Moisescu (1922-2002)32, Arhid.Sebastian
28
Izvoare ale muzicii romnesti: vol I -Culegeri de folclor i cntece de lume, ed.Gheorghe
Ciobanu, Edit.Muzical, Bucureti, 1976; vol II - Muzic instrumental, vocal i psaltic din
secolele XVI-XIX, ed.idem, 1978; vol III - coala muzical de la Putna-Manuscrisul nr.
56/544/576 I de la Mnstirea Putna: Antologhion, ed. Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu, Titus
Moisescu, 1980; vol. III B transcripta - coala muzical de la Putna - Manuscrisul nr. 56/544/576
I - P/II: Stihirar, ed.idem, 1984; vol. IV - coala muzical de la Putna-Manuscrisul nr. I26/Iai: Antologhion, ed.idem, 1981; vol. V - documenta, coala muzical de la PutnaAntologhionul lui Evstatie Protopsaltul Putnei, ed.Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu, 1983; vol. VI
- monumenta: coala muzical de la Putna-Manuscrisul nr.12/Leipzig: Antologhion, ed.Titus
Moisescu, 1984; vol. VII A-D, documenta et transcripta: Filothei sin Agi Jipei. Psaltichie
rumneasc, ed.Sebastian Barbu-Bucur, vol.1-3, Bucureti, 1981, 1984, 1986; vol.4, Buzu, 1992;
vol VIII - documenta et transcripta: Anastasimatarul de la Cluj-Napoca (Ms.1106), ed.Hrisanta
Trebici Marin, 1985.
29
Pr.Ioan.D.Petrescu, Etudes de palographie musicale byzantine, vol.I, Editura Muzical,
Bucureti, 1967, vol. II, 1984 (ed.ngrijit de Titus Moisescu).
30
George Breazul, Pagini din istoria muzicii romneti (cu numeroase studii de bizantinologie
muzical sau referitoare la cntarea bisericeasc) , vol.I (ed.ngrijit de Vasile Tomescu),
Edit.Muzical, Bucureti, 1966, vol.II (ed.ngrijit de Gheorghe Firca), 1970, vol.III (ed.idem),
1974, vol. IV, (ed.idem), 1977, vol.V (ed.ngrijit de Gheorghe Ciobanu), 1981.
31
Gheorghe Ciobanu, Muzica bisericeasc la romni, n Biserica Ortodox Romn, XC (1972),
nr.1-2, p.162-195; idem, Studii de Etnomuzicologie i Bizantinologie, vol.I, Editura Muzical a
Uniunii Compozitorilor i Muzicologilor din Romnia, Bucureti, 1974, vol.II, 1979; idem,
Theorie, pratique, tradition, facteurs complementaires indispensables pour dechiffrer l'ancienne
musique byzantine, n Jahrbuch der sterreichischen Byzantinistik, 32/7 (1982), p.29-37 etc.
32
Titus Moisescu, Valorificarea tezaurului de cultur muzical bizantin n Romnia, n Biserica
Ortodox Romn, C (1982), nr.7-8, p.682-691; idem, Prolegomene bizantine - Muzica bizantin
n manuscrise i carte veche romneasc, Editura Muzical, Bucureti, 1985 etc.
8
Barbu-Bucur (1930-)33 etc. Dintre cei legai stns de evoluiile practicii bisericeti a
cntrii (fr ca aceast clasificare s aibe un caracter absolut), trebuie amintii
Prof.Nicolae Lungu (1900-1993)34, Pr.Prof.Nicu Moldoveanu (1940-)35 sau
Pr.Prof.Gheorghe oima (1911-1985)36, alturi de Diac.Prof.Grigore Paniru
(1905-1981)37, Arhid.Lect.Ioan Popescu (1925-1992)38, Pr.tefan C.Alexe39,
Pr.Ioan Botenaru40, Pr.Prof.Nicolae Necula41, Pr.Marin Velea42, Pr.Prof.Alexie
Buzera43, etc. Muzicologi cu preocupri de bizantinologie au fost Prof.Victor
33
Arhid.Prof.Dr. Sebastian, Barbu-Bucur, D.G.Kiriak - contribuii la armonizarea melodiilor

psaltice, n Glasul Bisericii, XXXIII (1974), nr.7-8, iul.-aug., p.696-705; idem, Axionul ngerul
a strigat n armonizarea lui D.G.Kiriak, n Glasul Bisericii, XXXIV (1975), nr.7-8, p.763-778;
idem, Aciunea de romnire a cntrilor psaltice i determinrile ei social-patriotice. Filoteri
sin Agi Jipei i ali autori din sec. al XVIII-lea, n Biserica Ortodox Romn XCII (1980), nr.78, iul.-aug., p.836-856; idem, Cntarea de cult n Sfnta Scriptur i Sfnta Scriptur n cntrile
Bisericii, n Studii Teologice seria II, XL (1988), nr.5, p.86-104, idem, Cultura muzical de
tradiie bizantin pe teritoriul Romniei, Editura Muzical, Bucureti, 1989 etc.
34
Prof.Nicolae Lungu, Tehnica recitativului liturgic. Organizarea corului bisericesc, n Sudii
Teologice seria II, I (1949), nr.3-4, p.238-251; Cntarea n comun a poporului n biseric, n
Sudii Teologice seria II, III (1951), nr.1-2, p.28-35; idem, Cntarea n comun ca mijloc de
nelegere a dreptei credine, n Biserica Ortodox Romn, LXX (1952), nr.11-12, p.890-899;
idem, Problema transcrierii i uniformizrii cntrilor psaltice n Biserica noastr, n Studii
Teologice seria II, VIII (1956), 3-4, p.241-249; idem, Combaterea inovaiilor n recitativul
liturgic, n Studii Teologice seria II, VII (1957), nr.7-8, p.562-573 etc.
35
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Izvoare ale cntrii psaltice n Biserica Ortodox Romn manuscrise muzicale vechi bizantine din Romnia (greceti, romneti i romno-greceti) pn la
nceputul secolului al XIX-lea, n Biserica Ortodox Romn, XCII (1974), nr.1-2, p.131-280;
idem, Manuscrise muzicale bizantine cu notaie antechrysantica din Biblioteca Sfntului Sinod i
Biblioteca Palatului Patriarhal din Bucureti, n Glasul Bisericii, XXXIV (1975), nr.7-8, p.806812; idem, Preocupri de muzic i muzicologie n Biserica Ortodox Romn n ultimii cincizeci
de ani (1925-1975), n Sudii Teologice seria II, XXIX (1976), nr.3-4, p.263-297; idem, Muzica
bisericeasc la romni n secolul al XIX-lea, partea I, n Glasul Bisericii XLI (1982), nr.11-12,
p.883-915; partea II, XLII (1983), nr.9-12, p.594-625; idem, Muzica bisericeasc la romni n
sec.XX, partea I, Biserica Ortodox Romn, CIII (1985), nr.7-8, p.615-636; partea II, CIV
(1986), nr.3-4, p.117-139 etc.
36
Pr.Prof.Gheorghe oima, Funciunile muzicii liturgice, Edit.Arhidiecezan, Sibiu, 1945; Idem,
Folclorul muzical religios, n Studii Teologice seria a II-a, II (1950), nr.3-6, p.288-294; Idem,
Muzica bisericeasc i laic la Institutul Teologic din Sibiu, n Mitropolia Ardealului, VI (1961),
nr.5-6, p.798-806.
37
Diac.Prof.Grigore Paniru, Notaia i ehurile muzicii bizantine, Edit.Muzical, Bucureti, 1971.
38
Arhid.Lect.Ioan Popescu, Muzica bisericeasc n Transilvania, n vol. Contribuii transilvnene
la teologia ortodox, Sibiu, 1988, p.305-317.
39
Pr.tefan C.Alexe, Foloasele cntrii bisericeti n comun dup Sf.Niceta de Remesiana, n
Biserica Ortodox Romn, LXXV (1957), nr.1-2, p.165-182.
40
Pr.Ioan Botenaru, Muzica i cultul n Biserica Ortodox, n Studii Teologice seria II, XXII
(1971), nr.1-2, p.110-118 etc.
41
Pr.Prof.Nicolae Necula, Cntarea cultic n Biserica Copt Ortodox,n Glasul Bisericii,
XXXVIII (1979), nr.7-8, iul.-aug., p.773-781
42
Pr.Marin Velea, Originea i evoluia semiografiei cntrii bisericeti, n Studii Teologice seria
II, XVII (1965), nr.9-10, p.593-620; idem, nceputurile muzicii corale romneti, laice i
bisericeti, n Biserica Ortodox Romn, XCVIII (1980), nr.1-2, p.232-242 etc.
43
Pr.Alexie.Al.Buzera, coala de psaltichie de la Madona-Dudu din Craiova la nceputul sec.al
XIX-lea i sistema nou, n Mitropolia Olteniei, XXIII (1971), nr.7-8, p.559-562; idem,
9
Giuleanu44, Prof.Viorel Cosma45, Prof.Octavian Lazr Cosma46, Prof.Constantin

Catrina47, Adriana irli48 .a., iar dintre cercettorii strini Anne E.Pennington49.
Dup 1989 unii dintre specialitii cu bogate realizri anterioare i continu
activitatea rodnic, n noile condiii de libertate a exprimrii. Este vorba despre
Gheorghe Ciobanu50, Titus Moisescu51, Arhid.Sebastian Barbu-Bucur52, Pr.Nicu
Moldoveanu,53 Pr.Alexie Buzera54, Constantin Catrina55 etc.
Se afirm totodat o serie de noi cercettori, fie clerici sau laici, care abordeaz
problematica muzicii bisericeti sub o multitudine de aspecte. Fr pretenia de a
epuiza subiectul pot fi menionai: Gheorghe C. Ionescu, cu un foarte interesant
Lexicon al celor ce s-au preocupat de muzica bisericeasc romneasc de-a lungul
timpului56, Constana Cristescu, cu un studiu substanial despre toac57,
Pr.Prof.Vasile Stanciu, cu sinteze privind cntarea bisericeasc n Ardeal
Contribuii la istoria muzicii bisericeti i laice din Craiova, n Mitropolia Olteniei, XXV (1973),
nr.7-8, p.576-586 etc.
44
Victor Giuleanu, Melodica bizantin, Editura Muzical, Bucureti, 1981.
45
Viorel Cosma, Meniuni istorice romneti privitoare la interpretare n muzica bizantin
(sec.XIV-XVIII), n Biserica Ortodox Romn, LXXXV (1967), nr.9-10, p.1051-1056 etc.
46
Octavian Lazr Cosma, Hronicul muzicii romneti, vol.I-VII, Bucureti, Edit.Muzical a
Uniunii Compozitorilor din Romnia, 1973-1979.
47
Constantin Catrina, Muzica psaltic romneasc n biblioteca muzeului din cheii Braovului, n
Studii i Cercetri de Istoria Artei, seria Teatru, Muzic, Cinematografie, tom.19, 1972, p.3744 (n colab.cu Mihai Manolache); idem, coal i dascli de psaltichie n cheii Braovului, n
Studii de Muzicologie, vol.X, Edit.Muzical, Bucureti, 1974, p.147-160 (n colab.cu Mihai
Manolache) etc.
48
Adriana irli, Repertoriul tematic i analitic al manuscriselor psaltice vechi (sec.XIVXIX).I.Anastasimatarul, Edit.Muzical, Bucureti, 1985
49
Anne E.Pennington, Muzica n Moldova medieval - Music in Medieval Moldavia (16th
Century), bilingual ed., Edit.Muzical, Bucureti, 1985.
50
Gheorghe Ciobanu, Studii de Etnomuzicologie i Bizantinologie, vol.III, Editura Muzical a
Uniunii Compozitorilor i Muzicologilor din Romnia, Bucureti, 1992; idem, La rythmique des
neumes byzantins dans les transcriptions de J.D.Petrescu et de Egon Wellesz par rapport la
pratique actuelle, n vol.Rhythm in Byzantine Chant, Hernen, 1991, p.21-35.
51
Titus Moisescu, Monodia bizantin n gndirea unor muziciceni romni, Editura Muzical,
Bucureti, 1999 etc.
52
Arhid.Prof.Dr.Sebastian Barbu-Bucur, Manuscrisele muzicale romneti de la Muntele Athos,
Editura Muzical, Bucureti, 2000 etc.
53
Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Macarie Ieromonahul (1770-1836), traductor, compozitor, copist,
tipograf, n Biserica Ortodox Romn, CVIII (1990), nr.1-2, p.116-136; idem, Afirmarea
Muzicii noastre n vremea Domnului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), n Biserica Ortodox
Romn, CIX (1991), nr.4-6, p.121-152 etc.
54
Pr.Prof.Dr.Alexie.Al.Buzera, Cultura muzical romneasc de tradiie bizantin din sec.al XIXlea, Fundaia Scrisul romnesc, Craiova, 1999 etc.
55
Constantin Catrina, Muzica de tradiie bizantin - cheii Braovului, Editura Arania, Braov,
2001 etc.
56
Gheorghe C.Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu muzica de
tradiie bizantin n Romnia, Edit.Diogene, Bucureti, 1994.
57
Constana Cristescu, Chemri de toac, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1998.
10
(Transilvania)58, Pr.Prof.Vasile Grjdian, cu studii n domeniul teologiei cntrii

liturgice ortodoxe59 i al oralitii cntrii bisericeti din Ardeal (Transilvania)60,
Vasile Vasile61, Florin Bucescu etc.
Congresele de muzicologie bizantin, ca cel de la Iai (anual, ajuns n 2006 la
a XIII-a ediie), de la Bucureti (2002) sau Piatra Neam (2002) i revistele de
specialitate, de obicei cu apariie anual, ca Byzantion romanicon (la Iai,
ncepnd din 1995) sau Acta Muzicae Byzantianae (tot la Iai, ncepnd din 1999)
au constituit un prilej de apropiere ntre studiul savant i practica bisericeasc a
cntrii i au permis apariia, alturi de cei mai n vrst, a numeroi tineri, ca
Nicolae Gheorghi, Elena Chircev, Petre Stanciu, Mariana Flaier, Costin
Moisil, Delia-tefania Barbu, Constantin Secar etc.
n acest cadru de expansiune al cercetrilor de muzicologie bizantin, din punct
de vedere bisericesc apare justificat i ntrebarea privind impactul acestor cercetri
asupra practicii i vieii muzical-liturgice din miile de parohii i mnstiri ale
Bisericii Ortodoxe Romne. S-a fcut totul sau nc se mai pot face multe pentru ca
cele descoperite prin studiu serios de specialitate s nu rmn doar ntre coperi de
carte sau n arhive rar deschise, ci s rodeasc n cntarea tuturor credicioilor
Bisericii noastre ?
De asemenea, poate fi interesant de apreciat pentru viitorul cntrii bisericeti
romneti, n ce msur preocuparea tradiional pentru cercetarea legturii profunde
dintre cultura muzical bizantin, respectiv post-bizantin i cultura muzical
romneasc de factur folcloric rmne n continuare o prioritate i o direcie
fecund de cercetare pentru generaiile mai noi de specialiti ?
7. Concluzii
Dei este poate prematur pentru a trage concluzii definitive asupra evoluiilor
cntrii bisericeti ale anilor de dup 1989, unele aspecte cu caracter problematic pot
fi mcar menionate, fie i sub forma unor ntrebri retorice:
58
Pr.Prof.Dr.Vasile Stanciu, Muzica bisericeasc ortodox din Trasilvania, Cluj-Napoca, 1996;

idem, Muzica bisericeasc coral din Transilvania, Edit.Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca,
2001.
59
Pr.Vasile Grjdian, Teologia cntrii liturgice n Biserica Ortodox - Aspecte de identitate a
cntrii liturgice ortodoxe, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2000.
60
Idem, Aspecte de oralitate n cntarea de stran din Ardeal, n Acta Musicae Byzantinae
(Iai), vol.II, nr.1, aprilie, 2000, p.65-75; idem, Oralitate i uniformizare n evoluia cntrii
bisericeti de origine bizantin, n idem rev.(Acta Musicae Byzantinae), vol.III, aprilie, 2001,
p.38-45; idem, Elemente de oralitate n cartea de cntri bisericeti a lui D.Cunanu (Sibiu, 1890),
n idem rev., vol.IV, mai, 2002, p.182-187; idem, Cteva aspecte actuale de oralitate n cntarea
bisericeasc din Ardeal, n idem rev., vol.V, mai, 2003, p.102-110; idem, n colaborare cu Lect
Drd.Sorin Dobre, Cntrei bisericeti din Ardeal, vol.I, Editura Universitii Lucian Blaga,
Sibiu, 2003,.
61
Vasile Vasile, Istoria muzicii bizantine i evoluia ei n spiritualitatea romneasc, vol.I-II,
Edit.Interprint, Bucureti, 1997.
11
1. Dorina i intenia de uniformizare a cntrii n Biserica Ortodox Romn

i va pstra caracterul dinainte sau vor trebui gsite noi puni de legtur cu alte
direcii de evoluie a cntrii psaltice tradiionale (de origine bizantin) ?
2. n ce fel va evolua i se va integra cntarea coral n ansamblul cntrii
bisericeti, alturi de alte influene de factur muzical-religioas (inclusiv cntrile
altor confesiuni) ?
3. Prezena mediatic a muzicii bisericeti va fi benefic dezvoltrii acesteia
sau (i) un prilej de noi rtciri ?
4. Ce cale va urma formarea i ncadrarea specialitilor i mai ales a
practicanilor din domeniul cntrii bisericeti (a cntreilor) - sau se va impune
ideea c lucrurile se pot rezolva de la sine ?
5. Muzicologia bizantin i pstra caracterul de laborator de cercetare,
pstrare i cultivare a cntrii bisericeti, sau se va cantona ntr-o rezervaie de
specialiti (paleografi, etnomuzicologi etc.) ?
Criteriile unui discernmnt nu la un nivel doar al formelor, ci i eclesial,
duhovnicesc i sacramental, vor trebui s dea rspuns la aceste ntrebri, ca i altora
care probabil vor aprea n anii ce vin. Putem spera c exigenele unei culturi
muzicale nu doar culturale, ci totodat cultice, vor impune cu siguran soluiile
potrivite.
* * *
12
PROBLEME ACTUALE ALE CNTRII N BISERICA ORTODOX ROMN
REZUMAT
Poate prea prematur pentru a trage concluzii definitive asupra evoluiilor
cntrii bisericeti ale anilor de dup 1989, ns unele aspecte cu caracter problematic
pot fi mcar menionate, fie i sub forma unor ntrebri retorice:
1. Dorina i intenia de uniformizare a cntrii n Biserica Ortodox Romn
i va pstra caracterul dinainte sau vor trebui gsite noi puni de legtur cu alte
direcii de evoluie a cntrii psaltice tradiionale (de origine bizantin) ?
2. n ce fel va evolua i se va integra cntarea coral n ansamblul cntrii
bisericeti, alturi de alte influene de factur muzical-religioas (inclusiv cntrile
altor confesiuni) ?
3. Prezena mediatic a muzicii bisericeti va fi benefic dezvoltrii acesteia
sau (i) un prilej de noi rtciri ?
4. Ce cale va urma formarea i ncadrarea specialitilor i mai ales a
practicanilor din domeniul cntrii bisericeti (a cntreilor) - sau se va impune
ideea c lucrurile se pot rezolva de la sine ?
5. Muzicologia bizantin i pstra caracterul de laborator de cercetare,
pstrare i cultivare a cntrii bisericeti, sau se va cantona ntr-o rezervaie de
specialiti (paleografi, etnomuzicologi etc.) ?
Criteriile unui discernmnt nu la un nivel doar al formelor, ci i eclesial,
duhovnicesc i sacramental, vor trebui s dea rspuns la aceste ntrebri, ca i altora
care probabil vor aprea n anii ce vin. Exigenele unei culturi muzicale nu doar
culturale, ci totodat cultice, vor impune cu siguran soluiile potrivite.
* * *
13
PROBLEMMES ACTUELS DU CHANT LITURGIQUE
DANS LEGLISE ORTHODOXE ROUMAINE
RESUM
Mme sil semble tre trop tt pour tirer des conclusions sur lvolution du
chant liturgique dans lEglise Orthodoxe Roumaine aprs les changements politiques
de 1989, il y a des aspects qui, par les problmes quils soulvent, peuvent tre
mentionnes au moins, que ce soit dune manire seulement rhtorique:
1. Le dsir et lintention duniformiser le chant dans lEglise Orthodoxe
Roumaine va garder son caractre dauparavant ou il sera ncessaire de trouver
dautres voies de dveloppement, lies dautres directions dvolution du chant
liturgique traditionnel dorigine byzantine ?
2. Comment va continuer voluer et comment va sintgrer la musique
(chorale) polyphonique et harmonique dans lensemble du chant liturgique
orthodoxe, par rapport aussi aux influences venues de la musique des autres
confessions chrtiennes ?
3. La prsence mdiatique du chant liturgique orthodoxe va tre bnfique pour
son dveloppement ou sera seulement une occasion pour dautres garements
spirituels o musicales ?
4. Quelle sera la voie suivie par la formation et lencadrement des hommes
spcialiss, des pratiquants du chant liturgique orthodoxe (des chantres de lEglise) o il va simposer lide dun "laissez faire" ?
5. La musicologie va garder son caractre de "laboratoire" de recherche, de
conservation et de dveloppement du chant liturgique dorigine byzantine, o elle va
se cantonner dans une "rservation" de spcialistes (en palographie,
ethnomusicologie etc.) ?
Les critres dun discernement pas seulement au niveau des forme, mais aussi
dun caractre cclessial, spirituel et sacramentaire, devront donner des rponses ces
questions, o des autres qui se poserons dans les annes venir. Et les exigences
dune culture musicale pas seulement "culturelle", mais aussi concernant le "culte"
vont imposer srement les solutions adquates.
* * *
14
AUTENTICITATE I RELEVAN N CNTAREA BISERICEASC

ROMNEASC DE ORIGINE BIZANTIN
DIN PERSPECTIVA DOCUMENTELOR SCRISE I A TRADIIEI ORALE
NREGISTRATE FONOGRAFIC
Summary
Authenticity and Relevance in the Field of the Romanian Church Chanting of Byzantine Origin in the Light of the
Writings Documents and of the Phonographic Recorded Oral Tradition
The great number of various styles used in the Orthodox Church with local, regional, national, historical etc.
differences as a sign of the today globalisation, bring a problem of relevance and authenticity in the field of the practice
of the orthodox chanting of Byzantine origin, in the light of the differences between musical writings documents
(handwritten or printed), between the written musical documents and the oral practice and in the situation of the only oral
developed variants of the orthodox chanting.
More examples from handwritten or printed musical documents, together with transcribed recordings help to
illustrate some methodological questions.
Finally, a strength relation between the visual perspective of the documents (as transcribed practice of chant)
and the acoustical reality of recordings of the orthodox chant is necessary in the research, for a better relevance and
understanding of the tradition of the orthodox chanting of Byzantine origin.
Rezumat
Numeroasele variante ale cntrii ortodoxe locale, naionale, istorice actualizate (paleografice) etc. care se
ntlnesc n situaia globalizrii actuale, ridic probleme ale unei autentice relevane a tradiiei muzicale bisericeti prin
prisma diferenelor ntre documentele scrise (manuscrise sau tiprituri, ncepnd cu secolul XIX), a diferenelor ntre cele
scrise i practica oral a cntrii sau n situaia cntrii din regiunile unde mai ales practica oral definete un stil
bisericesc.
Mai multe exemple preluate din documente muzicale manuscrise sau tiprite, mpreun cu transcrieri de
nregistrri fonografice ajut la ilustrarea unor probleme metodologice.
O relaie strns ntre perspectiva vizual ce caracterizeaz folosirea documentelor (ca transcrieri ale practicii
cntrii) i realitatea acustic a practicii orale a cntrii, nregistrat cu mijloace fonografice, se impune ca un
principiu necesar n cercetare, n scopul unei mai bune relevane i nelegeri a tradiiei cntrii bisericeti ortodoxe de
origine bizantin.
Keywords: romanian orthodox chant authenticity relevance
Este o eviden, att dintr-un punct de vedere tiinific, dar i la modul mai
comun, c artele cultivate n Bizan - i n particular cntarea bizantin - reprezint
pn astzi o marc de indentitate pentru Bisericile Ortodoxe, n particular i pentru
Biserica Ortodox Romn. Chiar i atunci cnd unele influene strine, cum sunt cele
occidentale, s-au fcut simite n ultimele secole, n arhitectura i pictura bisericeasc
rsritean sau n muzica liturgic ortodox (pentru aceasta din urm ajunge s
amintim introducerea cntrii corale armonico-polifonice sau folosirea, uneori n
paralel cu cea neumatic, a notaiei guidonice), filonul bizantin a fost acela care a
predominat i a dat nota specific pentru ambientul liturgic i artistic al Ortodoxiei.
Caracterul tradiional i insistena pentru pstrarea vechilor caracteristici
bizantine sub toate aspectele n Biserica Ortodox este n legtur cu grija pentru
pstrarea nealterat a nvturii cretine, revelate i mntuitoare, pentru care artele
bizantine au reprezentat o ntrupare adecvat, atestat de o deosebit de lung istorie,
bizantin i post-bizantin.
i n cazul cntrii liturgice ortodoxe de origine bizantin regsim aceast grij
a pstrrii aspectelor autentice ale unei arte strvechi, ce i-a dovedit capacitatea de a
1
servi misiunii Bisericii. Este vorba nu numai despre prezervarea unor forme
neschimbate, prin impunerea eventual a unor modele scrise, ct despre un ntreg
proces critic, att de factur muzical, ct i eclesial, pentru pstrarea relevanei
autentice a cntrii bisericeti de origine bizantin de-a lungul attor momente istorice.
n ultimele decenii, continund unele evoluii ale ultimelor dou-trei secole,
toat problematica autenticitii i relevanei formelor de cultivare a cntrii bisericeti
de origine bizantin a cptat note noi, odat cu schimbrile radicale survenite n
peisajul cultural (tiinific i artistic), n cel social i (geo-)politic. Spre exemplu,
apariia tiparului n domeniul muzicii psaltice, la anul 18201, a schimbat ntru-totul
condiiile de promovare a unor modele ale cntrii. Dac nainte, un protopsalt renumit
i putea promova stilul de cntare la modul mai direct prin civa ucenici, sau la
modul indirect, mijlocit (media-tic), prin cteva eventuale copii ale unor manuscrise,
realizate ntr-un rstimp destul de ndelungat2, dup introducerea tiparului psaltic,
timpul de realizare a unor copii ale crilor de cntri se reduce radical, la fel cum
numrul exemplarelor crete pn la a ajunge de ordinul sutelor sau chiar al miilor,
pentru un singur tiraj3.
Rspndirea (sau circulaia) unui numr tot mai mare de exemplare a fost apoi
facilitat de micarea populaiei tot mai accentuat ntre sat i ora sau ntre diferitele
orae i ri, odat cu dezvoltarea industriei, a transporturilor i a comerului cu
produsele industriei n dezvoltare. O urmare fireasc a acestor evoluii o constituie
situaia actual a globalizrii, la nceputul celui de al treilea mileniu, care nu rmne
fr consecine i pentru cultivarea muzicii de origine bizantin. Odat cu apariia mai
multor centre tipografice, inclusiv din punct de vedere bisericesc (sub purtarea de grij
a diferite episcopii, mitropolii, patriarhii), apar totodat diferite (i chiar numeroase)
variante pentru diversele cri de cntri - variante care n noile condiii coexist sau se
concureaz n utilizarea lor cultic, de stran. i atunci se poate vorbi despre o
concomiten sau o sincronie a existenei i (chiar a) utilizrii unor diferite cri de
cntri, provenind din diferite centre, zone sau regiuni geografice ale Ortodoxiei.
Aa sunt n Biserica Ortodox Romn crile de cntri publicate n ultimele
decenii n diferitele regiuni istorice ale Romniei, care adesea se ntlnesc nu doar la
stranele unor parohii din diaspora romneasc, ce reunete cel mai adesea romni
emigrai din toate regiunile romneti, dar chiar i n parohii din ar, unde entuziatii
unui stil sau altuia de cntare se ntlnesc prin migraia naional intern, n cutarea
unui loc de munc, prin cstorie etc. i aceeai situaie o mai putem ntlni n colile
1
Petru Efesiul, Noul Anastasimatar i Scurt Doxastar, Bucureti, 1820, cf. Titus Moisescu,
Prolegomene bizantine - Muzica bizantin n manuscrise i carte veche romneasc, Edit.Muzical,
Bucureti, 1985, p.84 .u.
2
Spre exemplu, dup apariia la ncepului sec.al XVIII a manuscrisului Psaltichiei romneti, pentru
secolul ce urmeaz acesteia Arhid.Dr.Sebastian Barbu-Bucur semnaleaz doar alte cinci copii
manuscrise ale Anastasimatarului lui Filothei sn Agi Jipei, cf. Sebastian Barbu-Bucur, Filothei sn
Agi Jipei, Psaltichia rumneasc, II.Anastasimatar, n seria Izvoare ale Muzicii Romneti,
vol.VII B, Edit.Muzical, Bucureti, 1984, p.18.
3
Deja tirajul primelor tiprituri psaltice romneti ale Ieromonahului Macarie, Anastasimatarul,
Theoriticonul i Irmologhionul, Viena, 1820, ating cca. 3.000 de exemplare pentru fiecare carte, cf.
Gheorghe Ciobanu, Muzica bisericeasc la romni, n vol. Studii de etnomuzicologie i
bizantinologie, Edit.Muzical a Uniunii Compozitorilor, Bucureti, 1974, p.339.
2
de teologie, atunci cnd tineri ce au urmat cursurile liceale ale unor seminarii locale
devin studeni ai unor faculti de teologie deschise candidailor din ntreaga ar.
ntrebarea foarte concret care se pune n aceste cazuri, tot mai ntlnite prin amestecul
populaieie din diferite zone geografice, este aceea de a afla, respectiv de a discerne
care dintre modelele propuse de cntare (totdeauna de origine bizantin) sunt mai
indicate sau mai recomandate pentru slujbele bisericeti ? Iar atunci cnd avem dou
sau mai multe stiluri oarecum concurente prin numrul relativ egal de susintori ntre
cntreii i credincioii prezeni ntr-o parohie, se poate pune ntrebarea cum poate fi
gestionat respectiva situaie, muzical i pastoral ?
Pentru a ilustra diversitatea regional actual a cntrii n Biserica Ortodox
Romn, redm n trei prime exemple muzicale (fig. nr.1, nr.2, nr.3, n anex la aceste
pagini) cteva fragmente preluate de la glasul VI stihiraric, din cntrile slujbei
Vecerniei (Doamne strigat-am...), aa cum apar n cri de cntri publicate n
ultimele decenii n Muntenia/Moldova4, Ardeal5 i Banat6.
Ce se pot observa chiar i la o prim privire sunt cteva detalii pe care le-am
putea numi tehnice: dincolo de transpunerea cu o treapt mai sus, n variantele din
Ardeal i Banat, a unei scri cromatice asemntoare, melodiile relativ diferite apar
notate n dou sisteme de notaie muzical ! Compromisul variantei din vechiul
regat, care reproduce textul muzical al ediiei uniformizate din anul 19537, este acela
de a folosi ambele sisteme de notaie, cel oriental-psaltic i cel occidental-guidonic,
ntr-o transcriere - care este practic o echivalare - ntre cele dou sisteme, conform
toleranei acustice, culturale i bisericeti definite n Gramatica tiprit cu doi ani mai
nainte8.
n ceea ce provete variantele din Ardeal (fig.2) i Banat (fig.3), acestea folosesc
pentru o muzic de evident origine bizantin (ca text i caracteristici melodice) doar
notaia pe portativ, occidental, fr a se simi neaprat nevoia vreunei referine
explicite la ndelungata tradiie i evoluie a notaiei neumatice bizantine.
Poate aici ar fi cazul s reamintim o alt ncercare de transcriere dinspre notaia
psaltic spre cea pe portativ, fcut de Gavriil Musicescu i colaboratorii si Gheorghe
Dima i Grigorie Gheorghiu cu aproape 70 de ani mai nainte (1883) de ediile
uniformizate de la mijlocul sec.al XX-lea, ncercare care a avut mult mai puin succes
i care a strnit o opoziie foarte puternic la vremea respectiv9. Redm spre sfritul
exemplelor muzicale (n fig.9) un fragment al aceluiai glas VI, n transcrierea lui
4
Vecernier, Galai, Edit.Partener, 2002, p.196.

Vasile Stanciu, Anastasimatarul, Vecernierul sau Cntrile Vecerniei de Smbt seara compuse i
fixate pe notaie liniar dup melodiile celor opt glasuri, notate de preotul Dimitrie Cunanu, vol.I,
Alba Iulia, 2003, p.88.
6
Prof.Dimitrie Cusma, Pr.Ioan Teodorovici, Prof.Gheorghe Dobreanu, Cntri bisericeti,
Edit.Mitropoliei Banatului, 1980, p.149.
7
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Anastasimatarul uniformizat:
Vecernierul, Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, 1953.
8
Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Gramatica muzicii psaltice,
Edit.Institutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, 1951.
9
Pr.Stelian Ionacu, Teme majore din istoria muzicii romneti aflate n dezbaterea marilor
personaliti ale sec.XX-XXI (controverse, opinii separate, polemici), Partea I, n Studii teologice,
Seria a III-a, Anul III, Nr.3, iulie-septembrie 2007, Bucureti, p.109-120.
5
Musicescu i a colaboratorilor si10. Aa cum s-a mai observat11 i se poate observa

chiar direct din alturarea exemplului uniformizat (fig.1) cu cel al lui Musicescu
(fig.9), transcrierea acestuia din urm era foarte ndrznea pentru vremea cnd a fost
realizat, i chiar pentru mai trziu, odat cu eliminarea total a textului muzical
psaltic i chiar a tuturor ornamentelor, pe care versiunea uniformizat ulterioar
ncearc s le pstreze. Deoarece prezena n paralel a neumelor de origine bizantin,
dincolo de menirea practic (pentru necunosctorii notaiei occidentale), are poate
menirea s aminteasc faptul c undeva, n cntarea vocal mai oriental, exist o
deosebire de stil i de intonaie (la nivel variabil microtonal sau chiar n mprirea
acustic a scrilor) fa de muzica occidental, de referin mult mai instumental.
Pe de alt parte, acceptana bisericeasc mai nou, pentru transcrierea i
folosirea portativului n muzica de origine bizantin, arat oarecum i schimbrile care
s-au produs n mentalitatea muzical general (i n cea bisericeasc) de-a lungul
ultimului aproape un secol i jumtate. Pentru c trebuie observat c echivalarea
practic perfect a celor dou sisteme de notaie (n Gramatica muzicii psaltice
menionat) nseamn totui renunarea ntr-o bun msur la specificitatea (cel puin
intonaional a) cntrii bizantine, n msura n care respectiva echivalare s-a fcut din
perspectiva notaiei (i n general a muzicii) occidentale. Altfel spus, i prin prisma
petrecerii istorice, ceea ce nu se putea nc face spre sfritul sec.al XIX-lea (n
vremea lui Gavriil Musicescu i a colaboratorilor si), a devenit posibil la jumtatea
sec. al XX-lea (pentru Nicolae Lungu i cei mpreun cu el).
Transcrierea lui Musicescu, fr referina psaltic i fr ornamente, era totodat
mai apropiat de varianta ardeleneasc, dup Dimitrie Cunanu (fig.2), care a fost
notat pe portativ cam n aceeai perioad (189012), dar care a avut incomparabil mai
mult succes, poate i datorit ambientului muzical general, mult mai occidental n
Transilvania. Dar despre problemele pe care totui le pune oralitatea cntrii
bisericeti din Ardeal, n raport cu transcrierile lui D.Cunanu, vom mai vorbi i n
continuare.
n ceea ce privete varianta bnean (fig.3), aceasta pstreaz n notaia
occidental ceva din stilul ornamentat al cntrii, prin folosirea uneori a unor valori
mici de note.
Cum artam ns mai nainte, pentru studiul nostru deocamdat este important
n special sincronicitatea tipografic (sau editorial), n prezent, a tuturor variantelor i
aspectelor regionale amintite, care creeaz premizele unor dificile alegeri practice,
concrete, mai ales prin prisma tradiiilor i reaciilor locale (/regionale).
Complexitatea situaiei nu se reduce ns doar la variantele sau versiunile
provenind de pe teritoriul actual al Romniei, deoarece n ultimul timp au fost
10
Gavriil Musicescu, Gheorghie J.Dima, Grigorie J.Gheorghiu, Rnduiala Vercerniei de smbt

sara, pus pe cele 8 glasuri ntrebuinate n Biserica Ortodox Romn, prelucrate i scrise pe
notaiunea liniar, Iai, 1883, p.60.
11
Pr.Stelian Ionacu, Teme majore..., p.120.
12
Fig.3, dup Vasile Stanciu, Anastasimatarul.., reproduce textul melodic de la Dimitrie Cunanu,
Cntrile bisericesci - dup melodiile celor opt glasuri ale sfintei biserici ortodoxe, culese, puse pe
note i arangeate de Dimitrie Cunanu, Profesor la seminarul "andreian" arhidiecesan, Sibiu, ed.I,
1890, Editura autorului (tiprit la Imprimria de musicalii Jos.Eberle i Co., Viena, VII), p.2223.
4
publicate i cri de muzic psaltic tot romneasc, ns din afara rii, aa cum sunt
Buchetele muzicale atonite, de unde am extras exemplul prezent n fig.4, de
asemenea dintre cntrile glasului VI la Doamne strigat-am...13.
Ce putem observa iari imediat, chiar de la o prim vedere, este folosirea n
aceste cri tot numai a unuia dintre sistemele de notaie, de data aceasta ns doar a
celui psaltic-oriental, oarecum invers dect n variantele din Ardeal (fig.2) i Banat
(fig.3), unde era folosit cel guidonic-occidental. innd seama c aceste cri
athonite au aprut dup 1990, oare se poate vorbi despre o oare care ntoarcere la
situaia dinainte de anii50 ai secolului XX, doar psaltic n notaie, creia i-a urmat
folosirea ambelor sisteme n urma unui efort de uniformizare a cntrii, menit s
favorizeze unitatea cultic n Biserica Ortodox Romn i prin cntare, dincolo de
variantele exitente i de felul notaiei folosite ? Sau este vorba i despre o reacie
(oarecum fireasc) la prea mult uniformizare impus ntr-un domeniu n care jubilaia
inspirat nate adesea forme (melodice) noi ?
Oricum, originea bizantin a tuturor variantelor de cntare menionate pn
acum nu poate fi serios contestat, chiar dac diferenele (uneori importante) n
structura melodic, n structura glasurilor, ca i impresia stilistic general las s se
ntrevad specificiti suficient de importante. Iar folosirea predilect a unui sistem sau
altul de notaie muzical are n spate o istorie cultural (i muzical) mai apropiat de
Apus sau de Orient - trecerea ntre cele dou sisteme neputndu-se face ntotdeauna
printr-o simpl transcriere.
Mergnd mai departe n observarea diversitii actuale a cntrii ortodoxe
romneti, putem relua sugestia istoric a variantelor amintite ale lui lui Gavriil
Musicescu. Dac acestea nu mai sunt deloc actuale editorial, la modul general situaia
este nc mult mai complicat n prezent, deoarece diversitii tipografice de propuneri
regionale ale unor modele de cntare bisericeasc de origine bizantin, ce ar
corespunde unei sincronii cu caracter geografic, i se adaug i o alt diversitate, care
aduce n acelai prezent (sincronic) variantele de cntare ale unei evoluii istorice,
inevitabil diacronic. Acest fenomen, cumulat celor artate mai nainte, este rezultatul,
se poate spune, al cercetrilor istorice de muzicologie i al celor de paleografie
muzical bizantin din ultimele decenii. Astfel, tot n ultimele decenii, s-au propus
celor preocupai de cntarea n Biserica Ortodox, o serie de cri vechi de cntri,
tiprite adesea n ediii critice de o remarcabil valoare tiinific. Dac pentru
muzicienii apuseni, o serie precum Monumenta Musicae Bizantinae14 putea trezi un
interes mai mult teoretic, prin deprtarea istoric i geografic (a practicilor cultice i
muzicale proprii) de cultura muzical a Bizanului rsritean, nu aa stau lucrurile
pentru muzicienii, respectiv cntreii ortodoci. De aceea, n Biserica Ortodox
Romn, spre exemplu, facsimilul tiprit al manuscrisului primei Psaltichii romneti
a lui Filotei sn Agi Jipei (la 1712)15 poate strni nc un oarecare interes practic (de
utilizare la stran, n cntarea liturgic), chiar dac mai mic dect transcrierea sa
13
Buchet muzical athonit, Cntrile Vecerniei, 2, Edit.Evanghelismos, 2002, p.290.

Copenhaga, 1935 .u.
15
Sebastian Barbu-Bucur, Filothei sn Agi Jipei, Psaltichia rumneasc, II.Anastasimatar..., p.65110.
14
propus n sistem guidonic16, datorit caracteristicilor prehrisantice (ce privesc nu doar

notaia) care nu mai sunt familiare psaltului contemporan. A se vedea n acest sens,
fragmentul glasului VI pentru Doamne strigat-am... n fotocopia manuscrisului
psaltic17 i n transcrierea occidental (fig.518).
Cu totul altfel stau lucrurile ns atunci cnd este vorba despre re-tiprirea unor
cri valoroase de cntri, care au fcut istorie n cntarea bisericeasc romneasc,
de la Anastasimatarul Ieromonahului Macarie (a se vedea un fragment de la Doamne
strigat-am... glas VI n fig.619) pn la cel al lui Victor Ojog (fig.820), sau despre
valorificare prin tiprire a unor manuscrise provenind de la cunoscui proto-psali,
precum Ghelasie Basarabeanul (fig.721). Pentru aceste ultime cri de cntri, notaia
psaltic este cea familiar celor mai muli cntrei actuali de muzic psaltic (a
reformei de la 1814), iar uneori transliterarea textului literar (din alfabetul chirilic n
cel latin) faciliteaz nc mai mult accesul22, la fel ca i transcrierea uneori n notaia
pe portativ23.
Situaia relativ nou i oarecum mai ciudat fa de vremurile anterioare este
aceea c nainte toate tipriturile de muzic psaltic au fost recepionate treptat
(istoric), adesea ca o mbuntire treptat a romnirii cntrii de origine
bizantin, ncepnd cu primele tiprituri ale Ieromonahului Macarie, apoi continund
cu cele ale lui Anton Pann, Dimitrie Suceveanul, tefanache Popescu i alii, pn la
Ion Popescu-Pasrea i versiunile uniformizate de dup mijlocul sec.al XX-lea - cel
mai adesea cele noi nlocuindu-le pe cele dinainte. Acum toate aceste cri sunt din
nou propuse, ns oarecum n acelai timp, adesea de ctre cercettori cu autoritate n
domeniu. O normalitate dia-cronic (istoric) este nlocuit cu aceeai realitate, ns
prezent sin-cronic. Este o schimbare de concept, de paradigm. Dac nu este prea
mult spus, este i o judecat de apoi a versiunilor, fiecare avnd adepii lor, dup
diferite criterii, de vechime (cele mai vechi ar fi mai venerabile) sau de apropierea mai
mare de originile bizantine (Athos-ul, de exemplu). n orice caz, pare a fi o cutare a
autenticitii cntrii de origine bizantin. Iar autenticitatea este n direct legtur cu
gradul de relevan - o relevan stilistic, fiind vorba despre arta muzical, dar i una
teologic, fiind vorba despre o art bisericeasc.
Dac relevana teologic este n bun msur acoperit de textul cntrilor, cu
coninut de nvtur a Bisericii, relevana stilistic are o alt trimitere, ctre originile
rsritene (chiar mai vechi dect cele bizantine), ale locurilor i culturilor unde n
16
Ibid., p.113-320.
Ibid., p.108.
18
Cf. Ibid., p.314.
19
Macarie Ieromonahul, Anastasimatar, Viena, 1820, p.173.
20
Protosing.Victor Ojog, Anastasimatar (1943), retiprit sub ngrijirea Arhid.prof.dr.Sebastioan
Barbu-Bucur i Pr. conf. Alexie Al. Buzera, Iai, 1998, Edit. Mitropoliei Moldovei i Bucovinei
Trinitas, p.163.
21
Ghelasie Basarabeanu, Vecernier i Utrenier, sub ngrijirea Arhid.prof.dr.Sebastioan Barbu-Bucur
i Pr. Ion Isroiu, n seria Izvoare ale Muzicii Romneti, vol.XI A, Edit.Muzical, Bucureti,
2004, p.38.
22
Anastasimatarul Cuviosului Macarie Ieromonahul..., Bucureti, 2002, Edit.Bizantin, Fundaia
Stavropoleos, pentru Doamne strigat-am... v. p.243.
23
Ghelasie Basarabeanu, Vecernier..., v. transcrierea pentru Doamne strigat-am... la p.42.
17
vechime Cuvntul lui Dumnezeu S-a descoperit oamenilor. i despre acest fel de
relevan se poate spune (pn la urm) c este, de asemenea, o trimitere cu caracter
teologic i bisericesc, nu att de direct ca textul literar, ct mai mult implicit, dar nu
mai puin profund.
*
n sfrit, pentru c am vorbit despre sincronicitatea actual a attor variante ale
cntrii din Biserica Ortodox Romn, media-tizate prin acest mediu de mas
(mass-media) care este tiparul, mai trebuie s atragem atenia i asupra unor alte medii
(audio, n cazul nostru), care se propun drept noi sisteme de notaie muzical (sau
doar acustic) - fiind vorba despre fono-grafie. Aceste medii de stocare a informaiei
acustico-muzicale, att de rspndite n ultimul secol, atrag i ele atenia asupra
diversitii sincronice a stilurilor de cntare (desigur cu origine bizantin), inclusiv
prin fenomenul att de larg al oralitii, pe care ele l pot surprinde i pstra mult mai
bine dect oricare alt (fono-) grafie.
i pentru a rmne la acelai exemplu al grasului VI, de la Doamne strigatam..., redm n fig.10 transcrierea ctorva ntruchipri orale ale cntrii de stran din
sudul Ardealului24. Primul exemplu este un extras din ediia a II-a a Crii de cntri a
lui D.Cunanu25, n care editorii ncercau, la 35 de ani dup prima ediie (cea
originar, a lui D.Cunanu, publicat n 1890), s fac unele ndreptri ale liniei
melodice, pentru o transcriere mai adecvat a cntrii curente de stran de la epoca
respectiv. n exemplul nostru din fig.10 sunt marcate diferenele fa de textul
muzical al lui D.Cunanu, redat n fig.2. Dac un plus de sinuozitate melodic este nc
timid evideniat, n cele dou exemple care urmeaz transcrierea abia reuete s redea
(palid) - prin aglomerare de ornamente sau folosirea a numeroase valori mici - o
vioiciune melodic i ritmic ieit din comun, ce caracterizeaz arta vocal a numai
doi (Nicolae Popa din Apoldu de jos i Albu Ioan din elimbr) dintre cei aproape 100
de cntrei de stran nregistrai ntre anii 2002-2005, n cadrul unui proiect de
Cercetare sistematic i valorificare a tezaurului de oralitate al cntrii de stran din
bisericile Arhiepiscopiei Sibiului26.
Numeroasele nregistrri posibile de felul ultimelor prezentate atrag i ele
atenia asupra unei diversiti (de asemenea sincronice) aproape imposibil de recenzat
sau de controlat, a variatelor vii de cntare, care au o valoare nu numai muzical, ct
bisericeasc (sau liturgic), atestat prin nsi ndelungata i larg rspndita lor
24
Cf. Pr.prof.univ.dr.Vasile Grjdian, Pr.Lect Drd.Sorin Dobre, Prep.Ing.Grecu Corina,

Bibliotecar-Arhivist Ing.Streza Iuliana, Cntarea liturgic ortodox din Sudul Transilvaniei Cntarea tradiional de stran n bisericile Arhiepiscopiei Sibiului, Edit.Universitii Lucian
Blaga, Sibiu, 2007, p.127.
25
Cntrile bisericeti dup melodiile celor opt glasuri al sf.biserici ortodoxe culese, puse pe note i
aranjate de Dimitrie Cunanu, profesor la seminarul andreian arhidiecezan din Sibiu, Ediia a II-a,
revzut i augmentat - publicat de consistoriul arhidiecezan, Sibiu, 1925, n ngrijirea lui Timotei
Popovici (profesor de muzic vocal i instrumental la coala Normal "Andrei aguna" i
directorul Corului Bisericii Mitropolitane), mpreun cu Candid Popa (profesor de cntare
bisericeasc la Academia Teologic "Andreian") i cu Aurel Popovici (profesor de cntare
bisericeasc la coala Normal "Andrei aguna"), p.13.
26
Granturile MECT-CNCSIS (Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, respectiv Consiliul
Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior) nr. 290/2002, 368/2003, 368/2004.
7
existen. i chiar dac acestea din urm doar arareori se bucur de o transcriere i de
o rspndire tipografic - ce ar putea complica suplimentar alegerea dintre scrierile
muzicale actuale a unor variante adecvate pentru cntarea bisericeasc ortodox totui ele adaug dificultilor diversitii prezente de cntri bisericeti scrise
(manuscrise sau tiprite) o altfel de diversitate, cea a nenumratelor unicate
interpretative, uneori att de diferite ntre ele sau fa de cele fixate grafic.
Scurte concluzii
Am menionat anterior situaia ntlnirii mai multor versiuni de tiprituri de
muzic bisericeasc de origine bizantin n colile de teologie ale Bisericii Ortodoxe
Romne i mai ales n Facultile de Teologie, unde iniiativa studeneasc este mai
mare, n virtutea vrstei (ce trece de majorat) i a unei mai mari liberti academice.
Problema selectrii sau clasificrii versiunilor se pune cu att mai mare acuitate n
acest caz, n perspectiva viitorului cntrii n Biserica Ortodox.
Soluiile n faa invaziei de propuneri muzicale pot privi cultivarea unei relative
tolerane, bine msurate, n care mai ales elementele tradiionale comune trebuie
evideniate (scri, cadene comune), dar, totodat, poate fi necesar i o nelegere mai
cuprinztoare a istoricitii unor forme i structuri muzicale, n cadrul mai larg al unui
stil muzical - romnesc i de tradiie bizantin totodat.
Numeroasele variante ale cntrii ortodoxe - locale, naionale, istoric actualizate
(paleografic) etc. - care se ntlnesc n situaia globalizrii actuale, ridic i cer
rezolvarea problemelor de autenticitate i de relevan ale tradiiei muzicale bisericeti
prin nelegerea i depirea diferenelor existente ntre documentele scrise
(manuscrise sau tiprituri, ncepnd cu secolul al XIX-lea), a diferenelor ntre cele
scrise i practica oral a cntrii sau n situaia cntrii din regiunile unde mai ales
practica oral definete un stil bisericesc.
Caracterul de sintez (pe multiple planuri) al culturii bizantine, care a reunit
ntr-o fiin proprie, cu o identitate (n primul rnd cretin) bine conturat mai multe
culturi diferite, poate fi cheia nelegerii unitii cntrii bisericeti de origine bizantin
ntr-o diversitate a variantelor, versiunilor sau manifestrilor concrete (istorice sau
geografice, culte-scrise sau cu caracter folcloric-oral). Simul i bunul-sim al valorii
autentice i al relevanei din punct de vedere bisericesc i muzical, n cazul diversitii
actuale a cntrii liturgice de origine bizantin, poate i trebuie s-i gseasc
rdcinile n acea intuiie sigur, muzical i teologic, ce este rezultatul unei bune
formri n spiritul tradiiei bisericeti i culturale.
De asemenea, din punct de vedere metodologic, o relaie strns ntre
perspectiva vizual ce caracterizeaz folosirea documentelor (ca transcrieri ale
practicii cntrii) i realitatea acustic a practicii orale a cntrii, nregistrat cu
mijloace fonografice, se impune ca un principiu necesar n cercetare i chiar n
practica liturgic a cntrii, pentru o mai bun relevan, receptare i nelegere a
tradiiei cntrii bisericeti ortodoxe de origine bizantin.
Fig.1 (Vacernier, Anastasimatarul uniformizat)
Fig.2 (Ardeal)
Fig.3 (Banat)
10
Fig.4 (Athos)
Fig.5 (transcriere dup Filotei sn Agi Jipei)
11
Fig.6 (Ieromonahul Macarie)
Fig.7 (Ghelasie Basarabeanul)

12
Fig.8 (Victor Ojog)
Fig.9 (transcriere a lui Gavriil Musicescu)

13
Fig.10 (Oralitatea cntrii n Ardeal)

14
ASPECTE PRIVIND PROFILUL CNTREULUI BISERICESC

N PAROHIILE ARIEPISCOPIEI SIBIULUI
Pr.prof.univ.dr. Vasile Grjdian
Sibiu 2009
Summary:
A research developed between 2002-2005 in the field of the orality of the traditional liturgical chant in the
parishes belonging to the Archiepiscopate of Sibiu had as collateral results some conclusions concerning the
Status of the Church singers in South Transylvania.
They are formed as professional singers more in the practice of the liturgy as in special schools; usually they
practice other trades too, build good families with children and are living in the parishes. As professional age
the church singers cover equally all the ages, between 19 and 88 years.
Keywords: Orthodox Church singers status Transylvania
De la nceput trebuie fcut observaia c prezentul studiu necesit cteva

lmuriri preliminare. Astfel, cel mai adesea preocuparea pentru cntarea bisericeasc
orienteaz cercetarea ctre unele aspecte ale cntrii oarecum "n sine", fie c este
vorba despre elemente strict muzicale sau despre suportul grafic reprezentat de
manuscrise i tiprituri, sau chiar i atunci cnd intereseaz istoria cntrii. Elementul
uman, cntreul, omul care d via cntrii, apare (sau transpare) cel mult n chipul
vreunei personaliti muzicale de excepie, ce pare uneori singura vrednic de a figura
n vreo scriere istoric. ns cntarea bisericeasc este purtat prin istorie de un
numr mult mai mare de cntrei anonimi, la fel de importani pentru devenirea
istoric a cntrii bisericeti. Acestor anonimi slujitori ai cntrii bisericeti le sunt
dedicate i urmtoarele cteva pagini.
*
ntre anii 2002-2005, n cteva dintre Protopopiatele Arhiepiscopiei Sibiului sau desfurat activitile din cadrul proiectului Cercetarea sistematic i
valorificarea tezaurului de oralitate al cntrii de stran din bisericile
Arhiepiscopiei Sibiului, finanat printr-o serie de granturi ale Ministerului Educaiei
Cercetrii i Tineretului, respectiv ale Consiliului Naional al Cercetrii tiinifice din
nvmntul Superior1. Echipa de cercetare a fost format din Pr.prof.univ.dr.Vasile
Grjdian (director de proiect), Lect.univ.drd. Sorin Dobre, Prep.Ing.Corina Grecu i
Bibliotecar-Arhivist Ing.Iuliana Streza. La modul concret, pe baza unui recensmnt
al cntreilor bisericeti din Arhiepiscopia Sibiului, realizat cu ajutorul unui
ematism publicat n anul 20012, s-au realizat nregistrri audio i video cu ajutorul a
aproape 100 de cntrei din parohiile Arhiepiscopiei Sibiului.
O parte dintre rezultatele cercetrii au fost sintetizate n cteva studii prezentate
n cadrul unor congrese de specialitate i apoi publicate n reviste de specialitate3 i n
1
Granturile MECT-CNCSIS Nr.3 290/2002, 368/2003, 368/2004.

ndrumtorul bisericesc pentru anul 2001, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, p.222-244.
3
Grjdian Vasile, Elemente de oralitate n cartea de cntri bisericeti a lui D.Cunanu (Sibiu,
1890), studiu prezentat la Al 8-lea Simpozion internaional de muzic bizantin, cu tema "Muzica
bizantin - de la esena original la tradiii locale i regionale", Iai, 7-9 mai 2001, publicat n Acta
2
mai multe volume de sine stttoare4. Arhiva multi-media i audio creat cuprinde 99
CD-uri multi-media diferite, alturi de alte 99 CD-uri audio, un CD Antologie, trei
CD-uri cu fotografii i seleciuni video i un DVD cu ntreaga arhiv comprimat.
Cteva concluzii generale ale cercetrii au fost enunate n diferitele studii
publicate. Materialul adunat ns permite i dezvoltarea unor concluzii mult mai
amnunite i totodat dintr-o perspectiv mai larg, privind diversele aspecte ale
cntrii liturgice ortodoxe sau ale vieii cntreilor bisericeti din sudul Ardealului.
Mai ales aceste ultime aspecte menionate, i anume cele privind condiia
actual a cntreilor bisericeti din sudul Ardealului, merit cel puin cteva pagini,
care pot da o imagine ct mai corect asupra situaiei acestor slujitori ai cntrii
liturgice din bisericile ortodoxe transilvnene.
n acest sens, sunt necesare cteva precizri metodologice n legtur cu
cercetarea efectuat ntre anii 2002-2005 asupra cntreilor bisericeti din parohiile
Arhiepiscopiei Sibiului. n primul rnd, pentru cei cca. 477 cntrei existeni la data
respectiv n cele 8 protopopiate, cu 447 parohii, ale Arhiepiscopiei Sibiului, a fost
posibil doar o cercetare parial, a numai 96 de cntrei, din cinci protopopiate:
Sibiu, Slite, Braov, Rnov i Agnita. De asemenea, din fiecare protopopiat a fost
cercetat un numr foarte variabil de cntrei, cele mai bine reprezentate fiind
protopopiatele Sibiu i Slite.
Musicae Byzantinae (Iai), vol.IV, mai, 2002, p.182-187; Idem, Cteva aspecte actuale de
oralitate n cntarea bisericeasc din Ardeal, studiu prezentat n cadrul celui de-Al 9-lea
Simpozion internaional de muzic bizantin, cu tema "Semnificaia continuitii muzicii bizantine",
Iai, 20-22 mai 2002, publicat n Acta Musicae Byzantinae (Iai), vol.V, mai, 2003, p.102-110;
Idem, Irmosul nvierii n variante orale actuale ale cntrii bisericeti de stran din Ardeal, studiu
prezentat n cadrul celui de Al 10-lea congres internaional de muzic bizantin, Iai, 12-15 mai
2003, publicat n Acta Musicae Byzantinae, Iai, Vol.VII, 2004, p.137-156; Idem, Lucrri
publicate n cadrul proiectului Cercetarea sistematic i valorificarea tezaurului de oralitate al
cntrii de stran din bisericile Arhiepiscopiei Sibiului, studiu prezentat n cadrul celui de Al 11lea congres internaional de muzic bizantin, Iai, 3-6 mai 2004, publicat n Acta Musicae
Byzantinae, Iai, Vol.VIII, 2005, p.141-146; Idem, The Research Concerning the Orality of the
Traditional Orthodox Liturgical Chant in the South of Transylvania, publicat n IAH
(Internationalen Arbeitsgemeinschaft fr Hymnologie) Bulletin, nr.33, 2005, p.317-321; Idem,
Concluzii la ncheierea unui proiect de cercetare a oralitii cntrii bisericeti de origine
bizantin din sudul Transilvaniei, studiu prezentat la cel de Al 12-lea congres internaional de
muzic bizantin, Iai, 15-18 mai 2005, publicat n Acta Musicae Byzantinae, Iai, Vol.IX, 2006,
p.195-198.
4
Pr.Grjdian Vasile, Dobre Sorin, Cntrei bisericeti din Ardeal, Vol.I (Protopopiatele Sibiu i
Slite), Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2003, 238p. (ISBN 973-651-618-0; ISBN 973651-619-9); Pr.Grjdian Vasile, Oralitatea cntrii bisericeti din Ardeal - studii, Editura
Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2004, 300p. (ISBN 973-651-778-0); Pr.Grjdian Vasile,
Pr.Dobre Sorin, Streza Iuliana, Grecu Corina, Cntrei bisericeti din Ardeal, Vol.II
(Protopopiatele Sibiu, Slite, Braov, Rnov), Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2004,
221p. (ISBN 973-651-618-0; ISBN 973-651-936-8); Pr.Grjdian Vasile, Cntrei bisericeti din
Ardeal, Vol.III (Protopopiatele Sibiu, Slite, Agnita), Editura Universitii Lucian Blaga Sibiu,
2005, 245p. (ISBN 973-651-618-0; ISBN 973-739-038-5); Pr.Grjdian Vasile, Pr.Dobre Sorin,
Prep.Ing.Grecu Corina, Bibliotecar-Arhivist Ing.Streza Iuliana, Cntarea liturgic ortodox din
Sudul Transilvaniei - Cntarea tradiional de stran n bisericile Arhiepiscopiei Sibiului, Editura
Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2007, 464p. (ISBN 978-973-739-518-4).
2
Astfel, n Protopopiatul Sibiu, care pe lng Municipiul Sibiu mai avea

arondate nc 38 de localiti, din cele cca. 73 de parohii au fost cercetate 38 de
parohii (18 din Sibiu i 20 din afara Sibiului), n care activau 55 cntrei. De
ramarcat este faptul c ntre acetia se numr i 8 preoi i 3 diaconi, foarte buni
cntrei.
n Protopopiatul Slite au fost cercetate un numr de 14 parohii, n care
activau 21 de cntrei - n 10 localiti, dintr-un total de 27 de localiti arondate la
vremea aceea. ntre cntrei am numrat i un preot.
n Protopopiatul Agnita, n cele 8 parohii cercetate, din 6 localiti (dintr-un
total de 43 de parohii, n 41 de localiti) activau la vremea respectiv 10 cntrei,
care au fost n atenia cercettorilor.
Din Protopopiatele Braov i Rupea au fost luai n atenia cercetrii, cu
intenie oarecum doar exploratorie, un numr de numai 10 ali cntrei, ntre care un
preot - din 8 parohii, aflate n 8 localiti.
Aceste date ne pot da o imagine mai precis asupra dimensiunilor cercetrii,
att la modul unor valori absolute (96 de cntrei din 68 de parohii cercetate), ct i
la modul relativ, adic raportat la totalul mai nainte menionat, de cca. 477 de
cntrei bisericeti pentru 447 de parohii ale Arhiepiscopiei Sibiului. Din aceste cifre
se pot aprecia, pe de o parte, limitele cantitative ale cercetrilor efectuate, ceea ce va
impune n mod firesc o rezerv msurat i asupra unora dintre concluziile rezultate.
Pe de alt parte, se poate remarca numrul relativ mare de cntrei avui n vedere,
ceea ce face ca respectivele concluzii s aibe, dac nu o valoare definitiv, n orice
caz una orientativ - ca n cazul unui sondaj mai extins.
Cu aceste precauiuni metodologice, putem prezenta n continuare cteva
concluzii, care sperm s fie de folos inclusiv pentru unele msuri sau aciuni de
mbuntire a strii cntrii n Biserica Ortodox Romn i a slujitorilor acesteia.
*
Un aspect care intereseaz adesea pe cei preocupai de destinele cntrii
bisericeti este acela al studiilor i (/sau) al pregtirii muzicale de specialitate a
cntreilor bisericeti. n general se apreciaz c o pregtire colar ct mai nalt,
general i muzical (de specialitate), n mod firesc ar trebui s ridice nivelul cntrii
din bisericile ortodoxe.
Care au fost ns constatrile cercetrii n teren ?
O prim observaie, ca rezultat al parcurgerii fielor biografice sumare ale
cntreilor cercetai5, este aceea c toi au absolvit cel puin coala general, fie c
este vorba despre 7, 8 sau 10 ani (i numit de interlocutori uneori primar,
elementar sau coala de 7 ani, de 8 ani etc.), dup sistemul public de
nvmnt general care era n vigoare la timpul respectiv. n treact fie spus, aceast
observaie atrage atenia i asupra deosebit de numeroaselor schimbri i oscilaii
ale nvmntului romnesc din ultimii aproape 100 de ani (cel mai btrn cntre
avut n vedere era nscut n anul 1915).
n continuare, dintre cntrei 42 nu au mai urmat vreo alt coal din sistemul
public sau profesional de nvmnt. Ali 20 dintre cntrei (puin mai mult de o
5
Ibid. (Pr.Grjdian Vasile etc., Cntarea liturgic ortodox din Sudul Transilvaniei...), p.187-366.
3
cincime din numrul total) au urmat i o coal profesional (cel mai adesea de 2-3
ani), ceea ce a fcut ca mai apoi unii dintre ei s profeseze diverse meserii: croitor,
zugrav, fierar, pdurar etc. sau s lucreze n vreo fabric, la C.F.R. etc. Trebuie
remarcat c n numrul acestora nu sunt inclui cei care au fcut fie vreun curs scurt,
cum este spre exemplu coala de oferi, fie s-au calificat la locul de munc sau au
nvat o meserie oarecare n sat, respectiv de la prini (dup spusele lor), cu
aceasta ctigndu-i apoi existena. Acetia sunt n numr de 25 n cercetarea noastr
i fac parte dintre cei 42 amintii mai nainte ca avnd doar coala general. De
asemenea, nu trebuie uitat c, n general, toi cei care locuiesc n mediul rural s-au
ocupat i cu agricultura, ntr-o msur mai mare sau mai mic.
Nu au fost inclui deocamdat n aceste clasificri cei care au urmat vreo
coal de cntrei, o coal popular de art sau vreun curs de echivalare pentru
cntrei, aspecte care vor fi abordate ceva mai trziu.
Urmrind mai departe treptele sistemului de nvmnt, 34 de cntrei au
urmat liceul, eventual un liceu industrial, aici fiind inclui i cei care au urmat
seminarul teologic. n sfrit, dintre aceti 34, 18 au urmat studii universitare, n
cazul nostru Facultatea de Teologie. i aici este necesar o observaie: dintre aceti
din urm 18, 11 sunt preoi, 3 diaconi, iar restul de 4 sunt cntrei tineri, absolveni
de Teologie, cu perspectiva de a intra i ei n rndul clerului. Au fost luai n atenia
cercetrii pentru buna lor reputaie de cntrei, care servea scopurilor proiectului
(privind Oralitatea cntrii de stran din Ardeal).
O reprezentare grafic poate oferi o mai bun imagine de ansamblu asupra
nivelului general de colarizare a cntreilor avui n vedere:
calificare
c.gen.
c.prof.
Facultate
Liceu
Fig.1
Se poate observa destul de limpede c marea majoritate a cntreilor

bisericeti (propriu-zii) au avansat pe scara studiilor doar pn la cel mult nivelul de
liceu - doar cntreii din rndul clerului (sau cu aceast perspectiv) avansnd la
nivelul universitar.
Alte concluzii privind raportul ntre situaia din mediul urban i situaia din cel
rural au fost mai dificil de tras, mai ales datorit faptului c doar pentru oraele mai
vechi (i mai mari, ca Sibiul, Braovul sau Agnita) caracterul urban este mai
pronunat, n timp ce pentru unele localiti (mai mici) care au primit mai recent
titulatura de orae, caracterul rural nc este destul de pronunat. Totui, pentru o
4
aproximaie grosier de 56 de cntrei din mediul (mai) rural i 40 de cntrei din

mediul urban, se poate observa c exist doar 10 absolveni de liceu n mediul rural
(din cei 34 n total), iar pentru nivelul universitar, doar 2 (i acetia din rndul
preoilor, care majoritatea au actualmente studii universitare, n Ardeal, chiar i
pentru mediul rural).
Un aspect mai interesant i direct legat de cntarea bisericeasc este cel legat
de pregtirea de specialitate n domeniul cntrii bisericeti. Aici trebuie s
distingem cteva aspecte secundare. Mai nti, indiferent de felul sau nivelul
colarizrii muzicale i/sau teologice ulterioare, o majoritate covritoare dintre cei
intervievai (80 din 96 sau cca. 83% !) au declarat c au nvat cntarea bisericeasc
la stran, cel mai adesea nc din copilrie, uneori chiar de la prinii lor, care erau
i ei cntrei. innd seama de faptul c vrstele de nceput sunt cele care permit
fixarea cel mai temeinic a unor deprinderi i cunotine i totodat anii petrecui n
jurul stranei din biseric sunt de obicei mult mai muli dect cei cel mult 2-3 ani ai
unei coli de cmtrei, se poate aprecia importana uceniciei directe n mediul
liturgic (bisericesc), pentru selecionarea i formarea ntr-un timp ndelungat a unor
autentice vocaii de cntrei ai Bisericii.
80
70
60
50
40
30
20
10
0
la stran
altfel
Fig.2
n ceea ce privete unele forme mai canonice de nvare a cntrii

bisericeti, se pot aminti mai nti chiar colile de cntrei bisericeti. Surprinztor
ns (sau nu), dintre cei 96 de cntrei avui n vedere, doar 6 (!) au urmat o astfel de
coal, aadar un procent cu totul nesemnificativ. Este vorba de civ cntrei mai
btrni care au urmat coala de Cntrei Dimitrie Cunan de la Sibiu, n prima
jumtate a secolului trecut, sau dintre cei mai tineri, care au urmat cursurile colii de
cntrei de la Fgra, mai nou nfiinat. Dac colile mai vechi de cntrei aveau
specificul unor coli profesionale, cele mai noi permit absolvirea concomitent a
liceului (aa cum este cazul cu unul dintre cntreii mai tineri cercetai).
O form de echivalare a cunotinelor i deprinderilor de cntare i tipic, deja
existente la cntreii bisericeti formai n jurul strnii, o constituie Cursurile de
cntrei bisericeti, prin care au trecut, la Cluj sau Sibiu, destul de muli cntrei, i
anume 14 (dintre cei 96). Aceste cursuri, pe durata a cteva sptmni, departe de a
constitui o coal propriu-zis, reprezint totui un prilej de ntlnire i de schimb
de experien pentru cntrei, eliberndu-le totodat o Diplom sau un certificat de
5
echivalare, necesar adesea pentru ncadrarea pe postul de cntre bisericesc al unei

parohii.
Un cadru de pregtire muzical general, de un nivel care poate fi apreciat
drept elementar ctre mediu, l constituie colile populare de Art (prin seciile lor
de muzic). Prin coala popular de Art de la Sibiu mai ales, dar i prin cea de la
Braov, au trecut 8 dintre cei 96 de cntrei. Se poate spune c aceste coli reprezint
un bun prilej de perfecionare vocal (cu foarte bune rezultate !) i de mai bun
cunoatere a notaiei muzicale (occidentale, pe portativ). Demn de remarcat este
iari faptul c dintre cei 8 care au urmat cursurile unei coli populare de art, 5 sunt
totodat absolveni de Teologie, un altul a trecut printr-un Curs de cntrei
bisericeti i doar doi nu au mai avut parte de altfel de pregtire muzical ntr-un
cadru organizat specific.
Dac colile populare de Art ofer o pregtire muzical general i prea puin
(sau deloc) bisericeasc, colile de Teologie, seminare sau faculti, sunt cele care
ofer mai ales o formaie teologic (implicit i bisericeasc) general, n care ns i
muzica bisericeasc ocup un loc anume. n clasificarea noastr am grupat sub titlul
de Teologie (sau absolveni ai unei coli de Teologie) att absolvenii de seminar, ct
i cei de Facultate, deoarece toi cei 18 implicai sunt i absolveni ai Facultii de
Teologie - chiar dac nu toi au urmat mai nainte seminarul teologic (oarecum
reciproc, toi seminaritii vizai au urmat ulterior Facultatea de Teologie).
i aici este de remarcat faptul c pregtirea muzical este mult mai temeinic
n seminarele teologice, fa de faculti, datorit vrstei mai fragede a elevilor i
datorit numrului simitor mai mare de ore de muzic (liniar sau psaltic), de
practic de stran sau de cor.
Sintetiznd datele privind pregtirea specific muzical a cntreilor bisericeti,
avem urmtoarele cifre: 6 cntrei au urmat o coal de cntrei, 14 un Curs de
cntrei, 8 o coal popular de Art i 18 o coal teologic. Totalul celor care au
trecut mcar printr-un cadru de pregtire specific muzical (i innd seama c unii au
trecut prin 2 asemenea cadre) este de 40 de cntrei.
Un reprezentare grafic poate fi edificatoare i n acest caz:
60
Stran, 56
50
40
30
Cursuri, 13
20
Teologie, 13
Teol.+pop., 5
c.cnt., 6
Curs+pop., 1
c.Pop., 2
10
Stran
c.cnt.
Cursuri
Teologie
Fig.3
c.Pop.
Teol.+pop.
Curs+pop.
Se observ n continuare numrul covitor mai mare al celor care au ca unic

pregtire de specialitate practica la stran (56), desigur ndelungat, fa de cei care
urmat (eventual i) o form organizat de pregtire (40).
*
Exist apoi o serie de aspecte care pot contribui la explicarea poziiei i
autoritii sociale sau profesionale de care se bucur, alturi de preoi desigur, i
cntreii, n cadrul comunitii parohiale.
Din acest punct de vedere, dup poziia bisericeasc i liturgic (oarecum i
profesional), poate rolul cel mai important l joac familia cntreului. n mod
firesc, un om aezat, cu o familie armonioas, cu copii, iar mai trziu i cu nepoi,
inspir ncredere celorlali credincioi din Biseric i totodat reprezint un exemplu
demn de urmat. i este cu totul remarcabil faptul c dintre cei 96 de cntrei
bisericeti intervievai n aceast privin, doar 8 sunt necstorii - iar pentru acetia
din urm lucrul este oarecum explicabil mai ales prin prisma vrstei de pn la 30 de
ani. Cei 88 de cntrei cstorii (dintr-un total de 96) nseamn un procent de cel
puin 91 % (!). Dintre acetia, 79 au unul sau mai muli copii, n expresie procentual
82% (din cei 96).
Sunt procente cu totul deosebite pentru lumea modern (sau post-modern),
unde stabilitatea csniciilor atinge cote negative greu de imaginat n urm cu doar
cteva decenii, indiferent c este vorba de ora sau de sat (satul modernizat).
,
,
90
casatoriti, 88
cas.cu copii, 79
80
70
60
50
40
30
cas.fara copii, 9
necasatoriti, 8
20
10
0
casatoriti
necasatoriti
cas.cu
copii
cas.fara
copii
Fig.4
Domiciliul cntreului bisericesc este un alt aspect care poate da o imagine a

ncadrrii n comunitatea parohial - dac acesta este n parohia n care i desfoar
activitatea sau n afara acesteia, n alt localitate, aceast din urm situaie implicnd
naveta i o prezen adesea mult diminuat ntre credincioi.
Iari avem parte de o surpriz deosebit de plcut, deoarece dintre cei 96 de
cntrei, doar unul este navetist (!), ceea ce nseamn un impresionant procent de
aproape 99% cntrei cu domiciliul stabil n parohie.
naveta
in parohie
Fig.5
*
Un aspect care preocup adesea n privina cntreilor bisericeti este vrsta
acestora, existnd uneori impresia, nu totdeauna justificat, c vocile tinere sunt mai
interesante - din punct de vedere muzical probabil, pentru c dintr-un punct de vedere
eclesial sau teologic, cuvntarea sau cntarea de slav adresat Dumnezeirii din
partea fiinei omeneti (aceasta zidit dup Chipul dumnezeiesc) este interesant
dincolo de limitele oricrei vrste pmnteti, totdeauna trectoare.
Aadar, n privina vrstei cntreilor, vom lua ca an de referin anul 2003
(anul de mijloc al cercetrii, ntre anii 2002 i 2004) i vom mpri cntreii
conform a trei paliere de vrst: pn la 25 de ani, ntre 25 i 50 de ani i peste 50 de
ani. Aceast mprire nu urmrete vreo clasificare dup perioade relativ egale de
timp, din sfert n sfert de veac, ci este vorba mai curnd despre o mprire impus de
maniera de ocupare a vieii cntreilor (i, n general, a oricrui om): mai nti
perioada de formare colar, inclusiv universiar sau doar profesional, pn la
aproximativ cel mult 25 de ani, apoi urmeaz perioada vieii active din punct de
vedere profesional, care este adevrat c depete de obicei vrsta de 50 de ani, ns
trebuie observat c vrsta pensionrii este precedat i de o perioad de mai mare
preocupare pentru pregtirea ultimei pri a vieii, care se poate aproxima ca ncepnd
n jurul vrstei de 50 de ani.
Consultarea Indexului dup vrst al cntreilor6 nregistrai n cadrul
proiectului ne indic un numr de 38 de cntrei pn la vrsta de 50 de ani respectiv doar 3 cntrei pn la vrsta de 25 de ani i 35 de cntrei ntre 25 i 49
de ani (adic pn la 50 de ani, exclusiv aceast vrst). Dintre acetia 4 sunt preoi i
3 diaconi, ceea ce face s rmn doar un numr de 31 de cntrei (propriu-zii)
pn la vrsta de 49 de ani.
Distribuia amnunit pe vrste, pn la 49 de ani, este urmtoarea (pentru toi
cei 38 de cntrei, adic inclusiv cei 4 preoi i 3 diaconi pricepui n domeniul
cntrii bisericti): 19 ani-1 cntre, 23-2, apoi 26-1, 27-2, 29-4, 30-2, 32-1, 33-1,
34-4, 35-1, 36-2, 40-1, 43-1, 4-3, 45-1, 46-3, 47-1, 48-2, 49-3.
Un grafic al distribuiei pe vrste ne ofer o imagine mai clar a acestui aspect:
Ibid. (Pr.Grjdian Vasile etc., Cntarea liturgic ortodox din Sudul Transilvaniei...), p.371-372.
8
6
5
4
3
2
1
0
29
19
19
23
23
26
26
34
27
27
30
29
30
32
33
32
33
35
34
35
36
40
36
40
41
41
4344
46
45
4344
45
47
46
47
49
48
48
49
Fig.6
Acelai Index ne indic 58 de cntrei de peste 50 ani (adic nscui pn n

anul 1953). Dintre acetia preoii sunt doar n numr de 7, ceea ce d un numr de 51
cntrei (propriu-zii) peste 50 ani.
Deja numrul cntreilor peste 50 de ani, n valoarea sa absolut (cu sau fr
preoii implicai n proiect), depete jumtatea numrului total al cntreilor
cercetai - adic este vorba despre 58 de cntrei (respectiv 51, fr preoi), dintr-un
numr total de 96 de cntrei cercetai. Aceast constatare numeric (/ statistic) pare
s dea dreptate celor care, la modul general, apreciaz drept naintat vrsta unei
anume majoriti a cntreilor bisericeti actuali.
Distribuia separat pe vrste, ntre 50 i 88 (!) de ani este urmtoarea
(incluznd i cei 7 preoi cntrei): 50 de ani-2 cntrei, 51-1, 52-2, 53-1, 57-1, 581, 59-3, 61-1, 62-2, 63-1, 65-2, 66-6 (!), 67-2, 68-2, 70-1, 71-2, 72-4, 73-1, 74-3, 753, 76-1, 78-1, 79-2, 81-2, 82-4, 83-1, 84-2, 88-1.
O alt reprezentare grafic poate fi sugestiv, artnd distribuia relativ egal a
cntreilor (ntre 1 i 4) pe aproape ntreg palierul de vrst, de la 50 pn la 88 de
ani (!), doar cu o uoar cretere peste 60 de ani (aproximativ nspre vrsta
pensionrii pentru brbai).
6
5
4
3
66
2
1 50
0
51
52
59
53 57 58
60
61
63
62
72
65
67 68
70
71
82
74 75
73
76 78
79 81
83
84
88
50 51 52 53 57 58 59 60 61 62 63 65 66 67 68 70 71 72 73 74 75 76 78 79 81 82 83 84 88
Fig.7
*
n sfrit, un ultim aspect care poate fi interesant este acela al ncadrrii
profesionale a cntreilor bisericeti. Aici este dificil de dat cifre exacte, o concluzie
ce se impune la modul mai general fiind aceea c foarte puini sunt aceia care i-au
susinut existana doar din salariul de cntre bisericesc.
9
Foarte muli au fost ncadrai ca i cntrei bisericeti doar pentru o oarecare

perioad a vieii, uneori chiar numai dup ieirea la pensie (!) din alt serviciu. De
asemenea, nu ntotdeauna ncadrarea a fost pe un post ntreg de cntre, uneori fiind
vorba de o jumtate de norm sau numai de o nelegere cu preotul sau cu parohia.
Chiar i atunci cnd salariul era ntreg, fiind vorba de obicei despre cel mai mic
salariu pe economie practic toi cntreii au mai practicat cel puin o meserie
(/profesie), dintre cele nvate la vreo coal sau prin ucenicie la locul de munc.
Mai ales la ar, alturi de o meserie (i aa cum am menionat deja mai la nceput),
cntreii au practicat ntotdeauna i agricultura, fie ea numai de subzisten.
*
Pentru a rezuma n cteva cuvinte condiia cntreului bisericesc din parohiile
Arhiepiscopiei Sibiului, se poate spune c formarea sa profesional i nu n ultimul
rnd formarea sa bisericeasc se face mai puin n coli speciale, ct n nsi practica
liturgic a cntrii, cel mai adesea de-a lungul multor ani de ucenicie, care pot ncepe
chiar din copilrie. Oameni aezai, ntemeind familii nchegate, aproape totodeauna
cu copii, cntreii bisericeti i ctig existena practicnd i alte meserii, pentru a
completa micul venit rezultat din activitatea de cntre bisericesc.
Ca vrst ei sunt o oglind fireasc a ntregului trupului vzut al Bisericii,
acoperind practic toate vrstele, de la frageda pruncie, cnd i ncep adeseori
ucenicia, pn la cea mai venerabil btrnee.
Din toate aceste puncte de vedere, prin prezena i prin osteneala lor, cntreii
Bisericii sunt stlpi de ndejde n viaa comunitii parohiale, ajutnd preotului s
conduc credincioii aflai n grija sa pe calea Mntuirii.
_ _ _
10

0-MASTER-SUPORT CURS - Aspecte Actuale Ale Cantarii in BOR - 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0-MASTER-SUPORT CURS - Aspecte Actuale Ale Cantarii in BOR - 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte actuale ale cntrii n BOR (2014) - suport de curs

Cultivarea cntrii bisericeti n condiii pluriconfesionale i multiculturale,

CULTIVAREA CNT{RII ORTODOXE

despre mntuire. i se poate pune ntrebarea care este atitudinea

@ncep]nd cu primele manuscrise muzicale rom]ne`ti (^n nota\ia de origine bizantin[)

teritoriul Romniei ^n sec.al XVIII `i ^nceputul sec.al XIX `i aportul original al

Astfel, o prim atitudine ce se poate constata ^n mod repetat

fost aceea a armonizrii vechilor cntri (tradi\ionale) de stran, prin

Spre ex. Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru,

Anastasimatarul uniformizat - Vecernierul (sau c]nt[rile Vecerniei de s]mb[t[ pe cele

Anastasimatarul uniformizat - Utrenierul (sau c]nt[rile Utrenieie de Duminic[ pe cele

Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1954; ed. II 1974.

asem[n[toare este cea a C]nt[rilor Oastei Domnului, unde dintre

aibe urm[ri, el exprim]nd (posibil) nevoia de lini`tire ^n agita\ia

Gheorghe Ciobanu, Muzica bisericeasc[ la rom]ni, ^n Studii de etnomuzicologie `i

trei veacuri n Biserica Ortodox Romn. Am ales aceast perioad

Apari\ia `i impunerea mai apoi a tiparului pentru muzica

Vasile Gr[jdian, Legisla\ia lui A.I.Cuza `i evolu\ia cntrii biserice`ti, n Studii `i

cel mai sistemantic `i centralizat n aceast direc\ie, tiprind edi\iile

Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Anastasimatarul

uniformizat - Vecernierul (sau c]nt[rile Vecerniei de s]mb[t[ pe cele opt glasuri

Anastasimatarul uniformizat - Utrenierul (sau c]nt[rile Utrenieie de Duminic[ pe cele

Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1954; ed. II 1974

pentru c nici una dintre ele nu `i-au fcut intrarea n Biseric la

ncorsetarea mensural foarte ptrat a primelor transcrieri (`i

Pentru a lua exemple din Transilvania, unde influen\a mensural[ occidental[ a

Ene Brani`te, op.cit, p.33.

interesul pentru semiografia bizantin27 `i chiar dup apari\ia tiparului

serviciile religioase, Ed. Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a Vadului, Feleacului `i

C}NTAREA @N BISERICA ORTODOX{ ROM}N{

preponderent[) - a dob]ndit o tot mai mare influen\[ ^n aceast[ zon[,

Identitate na\ional[ `i unitate cre`tin[ (ortodox[)

limba greac[ sau slavon[. A fost vorba despre o afirmare complex[ a

excelen\[ liturgic[), un liturgist rom]n subliniaz[ c[ "pe acestea

Identitate `i unitate na\ional[

^n care el a destinat din tirajul de 3200 de exemplare al c[r\ilor sale

Prof.Gh.Ciobanu, op.cit., p.175.

Alte provoc[ri istorice ^n raport cu identitatea c]nt[rii

Afirmarea identit[\ii na\ionale a c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[

MUZICA BISERICEASC{ ORTODOX{ @N ROM}NIA

De asemenea, peste originea `i specificul bizantin s-a adaugat

vorbi despre nceputurile muzicologiei bizantine moderne ^n Rom]nia

archologique bulgar, tome IX, Sofia, 1935.

Cntarea n Biserica Ortodox Romn n perioada

Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 1953.

v.Cuv]nt de l[murire, p.5-10.

impunere obligatorie n toate regiunile Bisericii Ortodoxe Romne a

Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Gramatica muzicii

Speciali`tii aminti\i, care au activat n vederea realizrii

ucenicia la stran[ ^ncep]nd din copil[rie, pentru o eventual[ salarizare

Cntarea n Biserica Ortodox Romn dup 1989

Barbu-Bucur), Ion Popescu Pasrea (Liturghierul de stran22) sau

Anastasimatarul Cuviosului Macarie Ieromonahul cu ad[ugiri din cel al

Duca, Edit.Bizantin[ - Funda\ia Stavropoleos, Bucure`ti, 2002.

(romnesc) Sfntul Dimitrie-Lacu, de la Sfntul Munte Athos:

`i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure`ti, 1992.

praznicele nmprte`ti `i de la sfin\ii cu polieleu din perioada Octoihului, dup

Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne,

ed. ^ngrijit[ de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al

@n ceea ce prive`te preg[tirea c]nt[re\ilor biserice`ti, trebuie

303 colinde cu text `i melodie, culese `i notate de Sabin V.Dr[goi, publicate la

Scrisul Rom]nesc S.A., Craiova (1925).

men\inut[ oarecum `i ^n perioada comunist[38, publicarea de culegeri

Preocupri de muzicologie bisericeasc[ `i bizantin[