Despre persecuii Generaliti

Mai nti, Biserica cretin a fost persecutat de iudei, iar apoi o perioad mai lung de

ctre romani.
Sfinii Apostoli au fost persecutai de iudei , fiindc nu au respectat interdicia dat de

sinedriu de a nu mai vorbi despre Iisus Hristos.

Cu toii tim c primul martir a fost diaconul tefan, acesta fiind urmat de Sfntul Iacob al

lui Zevedeu, fratele Sfntului Ioan Evanghelistul.

Totui, persecuiile propriu-zise din partea autoritii romane, ndreptate direct mpotriva
cretinilor, au nceput n anul 64, prin mpratul Nero (54-68), sfrindu-se prin Edictul de

la Mediolanum din anul 313 dat de mpratul Constantin cel Mare (306-337)
n funcie de caracterul, forma i gravitatea lor, persecuiile se pot mprii n dou sau trei
perioade:
1. De la Nero la Deciu (249-251), incidentale i locale
2. De la Deciu la Diocleian (285-305), respectiv Galeriu (305-311), sistematice i
generale, fiind aplicate pe baza unui edict imperial.

n timpul mpratului Septimiu Sever (193-211) este interzis prozelitismul cretin, fiind

conceput ca o noutate n istoria persecuiilor.

Principala cauz religioas a izbucnirii persecuiilor a fost conflictul dintre cretinism i

pgnism, deoarece contrastul dintre acestea era evident i fundamental.

Cretinismul era urt de toate celelalte religii, fiindc ddea lovitura de graie celorlalte

religii, tocmai prin faptul c propovduia viaa i credina nou.

Din punct de vedere politic, cretinismul era considerat de pgni periculos statului i

societii.
Din perspectiva moral-social, cretinii erau acuzai c sunt consumatori de carne i
snge, considernd Sfnta Euharistie un osp canibalic. Mai mult dect att, cretinismul
era dispreuit pentru faptul c propovduia egalitatea dintre oameni, indiferent de poziia

lor social.
Ceea ce i-a determinat pe pgni s nceap persecuiile a fost refuzul cretinilor de a

practica cultul mpratului, care la romani constituia religie de stat.

Cretinii puteau fi judecai fie dup procedura regulat (judicatio) a procesului de crim,
aplicndu-se pedepse capitale, fie dup procedura reprimrii delictelor (coercitio).