Mecatronica

Mecatronica este un domeniu transdisciplinar al ingineriei, o combinatie sinergetica intre

mecanica de precizie,sistemele electronice de comanda si control si informatica,ce serveste
proiectarii, realizarii, punerii in functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente.
Conceptul de mecatronic s-a nscut n Japonia la nceputul deceniului al optulea al
secolului trecut. Termenul n sine a fost brevetat de ctre concernul Yaskawa Electric Co. i a fost
utilizat pentru a descrie fuziunea tehnologic:
Tot ceea ce numim astzi produs de nalt tehnicitate, este produs
mecatronic.
Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea
tehnologica. Tehnologia electronica a stimulat aceasta evolutie.
Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanica.
In urmatoarea etapa, prin integrarea microprocesoarelor in
structurile electromecanice, acestea devin inteligente si astfel s-a
ajuns la mecatronica.

Practic tot ceea ce numim produs de inalta tehnicitate este produs mecatronic. Automobilul
modern, robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura biomedicala, sistemele de
transport inteligent, aparatura de cercetare, aparatura electrocasnica, aparatura cine-foto si audiovideo, masinile agricole moderne etc., sunt exemple reprezentative de produse mecatronice.
Mecatronica s-a nascut in mediul industrial. Stradaniile la nivel academic pentru a asigura
pregatirea specialistilor in acord cu cerintele noii tehnologii au condus la conturarea principiilor
mecatronice in educatie.
Aceste principii sunt::
-hands on prezenta palpabila a obiectului de studiu;
-learning by doing invatarea prin practica
-interaction interactiunea sistemelor mecanice , electronice, informatice.
Laboratoarele interdisciplinare de mecatronica constituie baza pentru materializarea
principiilor: educatie prin practica, educatie prin cercetare.
Aflat la intersecia unor domenii ale
tiinei cu performane de vrf n implementarea
noilor tehnologii, mecatronica abordeaz concepte
i sisteme noi n ingineria micro i nano senzorilor
i sistemelor de acionare, materiale i compozite
pretabile pentru implementri la scar celular sau
atomic, structuri celulare i reele neuronale,
sisteme ce prefigureaz conceptele de
nanoelectronic capabile s produc viitoarele
nano-procesoare, noi concepte ale inteligenei
artificiale privind adaptibilitatea, capacitatea de a
raiona, capacitatea de instruire, noi sisteme de
conducere axndu-se n special pe controlul
robust, tolerant la defecte, adaptiv,inteligent,
sisteme expert i neuro-fuzzy etc.
Sistemele mecatronice asigura :
-multifunctionalitate;
-flexibilitate;

-posibilitatea actionarii la distanta

-evolutie continua datorata dinamicii cerintelor pietii;
-imitare a naturii-adaptabilitate.
Oferind solutii eficiente pentru promovarea interdisciplinaritatii, mecatronica a devenit
suportul demersurilor pentru stimularea initiativei si a creativitatii.
Foarte curand mecatronica a devenit filosofie. Pentru practica inginereasca filosofia
mecatronica a marcat saltul de la ingineria traditionala, secventiala, la ingineria simultana sau
concurenta.
In ultimii ani mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente. Mai recent
demersurile pentru innoire in educatie si cercetare aduc in atentie problema mecatronicii ca: mediu
educational in societatea informationala, respectiv mediu de proiectare si fabricare integrata pe
fundalul caruia s-a dezvoltat conceptul de proiectare pentru control.
In literatura de specialitate au devenit consacrate extinderi in alte domenii ca: hidronica,
pneutronica, termotronica, autotronica, agromecatronica (agricultura de precizie).
Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna: micromecatronica, nanomecatronica si
biomecatronica. Tendinta generala este de intelectualizare a masinilor si sistemelor .
n 1920, scriitorul ceh Karel apek public piesa de teatru Roboii universali ai lui Rosum,
n care apare termenul robot, adoptat pe plan internaional dup traducerea n limba englez.
La nceputul secolulului XX, este menionat pentru prima dat o main capabil s ndeplineasc
sarcini n locul omului.n ceh, cuvntul nseamn muncitor, servitor i a fost propus de fapt de
fratele scriitorului, Josef.
Pentru a proteja omenirea de expansiunea pe care o
poate lua dezvoltarea tehnologica a
robotilor,scriitorul ISAAC ASIMOV a propus 3 legi
care au fost ulterior adoptate la nivel mondial:
1.UN ROBOT NU POATE VATAMA O
FIINTA UMANA SAU SA PERMITA CA UN OM
SA FIE VATAMAT;
2.UN ROBOT TREBUIE SA SE SUPUNA
ORDINELOR OAMENILOR CU EXCEPTIA
ORDINELOR CARE CONTRAVIN PRIMEI LEGI;
3.UN ROBOT TREBUIE SA-SI PROTEJEZE
EXISTENTA ATATA TIMP CAT NU INTRA IN CONFLICT CU LEGEA 1 SI LEGEA 2.
Primele cercetari in domeniul roboticii au fost initiate la inceputul anilor '60. Dupa un avant
substantial al aplicatiilor roboticii in domeniul industrial, cu precadere in industria automobilelor, la
inceputul anilor '90 s-au conturat multiple aplicatii in domeniile neindustriale (nemanufacturiere).
Asupra acestor aplicatii dorim sa atragem atentia, cu atat mai mult cu cat s-a estimat ca robotica
urmeaza sa joace un rol insemnat in restructurarea civilizatiei mileniului trei.
Aceasta afirmatie poate fi usor sustinuta cu cateva date statistice continute in ultimul raport (pe
2001) al IFR (International Federation of Robotics).
Astfel, in anul 2000 s-au pus in functiune 98700 unitati de roboti, numarul total ajungand la
749800 de unitati, iar valoarea totala a pietei corespunzatoare acestui domeniu a fost estimata la 5,7
mld. de dolari SUA. Statisticile privind tipurile de roboti arata sugestiv cresteri importante ale
numarului robotilor care raspund unor aplicatii neindustriale. Beneficiile introducerii robotilor in
industrie includ managementul controlului si al productivitatii si cresterea evidenta a calitatii
produselor. Robotii pot lucra zi si noapte fara a obosi sau a-si reduce performanta. Consecvent
realizeaza reduceri substantiale ale pretului de cost in primul rand prin reducerea consumurilor de
materii prime si al prelucrarii automate a acestora. De asemenea utilizarea robotilor aduce avantaje
pe piata concurentiala.
Robotii ofera beneficii substantiale muncitorilor, industriilor si implicit tarilor. In situatia
folosirii in scopuri pasnice, robotii industriali pot influenta pozitiv calitatea vietii oamenilor prin

inlocuirea acestora in spatii: periculoase, cu conditii de mediu daunatoare omului, cu conditii

necunoscute de exploatare etc.
Prin dezvoltarea rapida a industriei si a tehnicii de calcul, putem observa evolutia robotilor
industriali catre generatiile inteligente ce le ofera caracteristica de a
"intelege" mediul in care lucreaza.
Aceasta dezvoltare, chiar spectaculoasa, in directia aplicatiilor
neindustriale justifica trecerea in revista in randurile de mai jos
a principalelor subdomenii in care robotii nemanufacturieri sau
robotii de serviciu isi pot gasi aplicabilitate.
Aceste domenii sunt constructiile, reabilitarea bolnavilor,
comert, transport si circulatia marfurilor, administratia locala,
protectia mediului inconjurator si agricultura; supraveghere,
inspectie, protectia de radiatii si interventii in caz de catastrofe;
hoteluri si restaurante; in medicina, gospodarie, hobby si
petrecerea timpului liber.