42

Terminologie

CUVNT NAINTE
la articolul lui Teodor Porucic Terminologia cromatic n Basarabia
n a doua jumtate a anilor 80 ai secolului trecut aveam discuii btioase cu
unii colegi de serviciu cu privire la ncetenirea terminologiei tiinifice n limba
romn (pe atunci moldoveneasc). Ca s le dovedesc c romna nu este o limb
srac, am colecionat de prin literatura romn pe care o aveam la dispoziie n cte
feluri spunem noi Binelui Suprem i Rului Infernal. Numrul mare de nume
colecionate m-a uimit i pe mine nsumi, de aceea ceva mai trziu le-am adunat pe
toate ntr-un articol intitulat Binele i rul pe care l-am publicat n Literatura i
arta din 31 octombrie 1996 (o variant mai complet fiind publicat pe paginile
aceluiai sptmnal la 2 septembrie 1996). Tot prin acel timp mi-a venit ideea s
colecionez denumirile culorilor n limba romn (i chiar mostrele de culoare). n
timpul unei expoziii personale a pictorului Grecu (la care in foarte mult), avut loc n
incinta Catedralei centrale a capitalei, pe atunci sal de expoziii, am avut o discuie
fructuoas cu maestrul Grecu, nsilnd unele impresii de la expoziia domniei sale n
articolul S priveti la lume printr-un ochi de ap, publicat tot n Literatura i arta
la 2 aprilie 1987. Printre altele mi s-a ntiprit mult urmtoarea mrturisire a
maestrului Grecu.
Odat, pe cnd lucra la un tablou ntr-un sat din zona codrilor, cu vestite garduri
i pori, s-a apropiat tiptil, pe la spate o ranc i privea la tablou. Cnd maestrul a
simit c cineva i urmrete lucrul, a ntors capul. ranca puin jenat i-a spus
pictorului: iat acolo (artnd cu degetul), culorile nu se logesc. Grecu a privit atent
la acel loc al tabloului i a czut de acord cu ranca. Apoi a adugat pentru noi, cei
care l ascultam, c estoarele de covoare au un sim al culorilor foarte dezvoltat,
desluesc pn la 300 de nuane de culori. Am rmas uimit, manualul de fizic
vorbete elevilor numai de cele 7 culori ale curcubeului. Mai apoi am citit ntr-o
revist (calculatoarele personale nc nu erau accesibile pentru noi) c japonezii i
nva pe copii nc de la cea mai fraged vrst s deprind culorile, ct mai multe,
lumea colorat se prezint informaional mult mai bogat. De altfel, i Eminescu ne
ndeamn s vedem lumea spectral. Aceste lucruri m-au ntrit i mai mult n
convingerea de a coleciona denumiri de culori i mostre de culori. Trebuie s
recunosc ns c vrtejurile vieii nu mi-au permis s realizez visul. Ba chiar problema
s-a dovedit a fi cu mult mai grea dect mi-o imaginasem, n limba romn lipsesc nc
multe dicionare.
Recent ns am aflat din ntmplare de la inimoasa cercettoare lingvistic Lidia
Vieru c exist un articol al lui Teodor Porucic intitulat Terminologia cromatic n
Basarabia, publicat n revista Viaa Basarabiei nr. 4, p. 49 58, din 1932. Am
rmas uimit, problemele pe care noi abia acum, la nceput de secol XXI, am neles s
le punem, erau formulate de naintaul nostru Teodor Porucic nc la nceputul anilor
30 ai secolului XX. Astzi, cnd aproape toat lumea are acces la calculatoare
personale, la produsele industriei textile mondiale, este nevoie ca niciodat s
cunoatem ct mai bine terminologia cromatic. n cele ce urmeaz reproducem
articolul amintit, nchinndu-ne cu pioenie n faa muncii lui Teodor Porucic i
spernd c acest articol va genera noi cercetri n domeniul de referin.
Ion Holban
4.12.2005

FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

Terminologie

43

TERMINOLOGIA CROMATIC N BASARABIA

Teodor PORUCIC
VIAA BASARABIEI, NR. 4, 1932, P. 49 58
Agrogeologia este o tiin nou n ara noastr i, n particular, terminologia
coloraiei pmnturilor nu este precizat. Am cutat pentru acest motiv s adun toi
termenii cromatici din limba popular romn, mai ales acei ntrebuinai la E. de Prut. La
nceput credeam c o s fie puine cuvinte, dar foarte curnd am vzut c snt destul de
multe. Am cercetat literatura i dicionarele, dar n'am gsit niceri vre'o enumerare a
cuvintelor din cromatica poporului romn. In lista de fa dau 400 cuvinte, culese de mine
i cred c s'ar putea aduna nc pe attea. Dei eu ca agrogeolog am rmas nemulumit,
cci n'am gsit termenii cutai, dar sper c nota de fa va fi de folos altor cercettori din
alte ramuri ale tiinelor. Pe msur ce voi aduna termeni noi, i voi da publicitii. E de
regretat c pn acuma nimeni nu s'a ocupat cu aceast chestiune, care este interesant i din
punct de vedere al istoriei industriei romneti. Se tie, ct de intens era alt dat industria
fabricrii culorilor n ara noastr, mai ales n vederea colorrii esturilor (covoare,
pnze). Aceste culori se fabricau din plante i erau de o trie nseninat: vpselele vechi nici
pan acuma nu s'au decolorat pe covoare i esturi. Covoarele basarabene vechi, cari se
caut cu atta srguin de amatori au devenit o celebritate.
Nadjduesc c acest prim studiu din cromatica poporului romn va da mbold i
altora s se ocupe cu studiul cromaticei naionale populare, s cerceteze mai adnc
materialul interesant, care este att de bogat i din punct de vedere linguistic i din punct
de vedere tecnic. T. Pamfil a publicat un studiu asupra fabricaiunei culorilor din vegetale,
anume fabricarea lor dup metodele ntrebuinate de boiangiii de la ar, cari nu snt alt
ceva de ct metode vechi ntrebuinate, probabil, nc din antichitate.
La lista de fa in s mai adaog o explicare; anume in s amintesc c aproape
pentru fie care coloare poporul deosebete urmtoarele nuane: deschis, nchis, ntunecat;
aprins, stins; slab, tare, splcit, veted. Nuana ntunecat se ntrebuineaz atunci,
cnd culoarea bate n negriu att de mult, nct cea fundamental aproape rmne ea ca
nuan. De pild rou ntunecat" este acea a viinei rscoapte, care este aproape neagr.
Nuana aprins" este acea a culorii foarte bttoare la ochi.
Nuana tare" este acea a culorii intense: adnci", puternice".
Termenul splcit" se ntrebuineaz atunci cnd culoarea este att de tears, de
parc ar fi fost splat i a rmas cu urme bine vizibile. Termenul veted" se
ntrebuineaz atunci, cnd culoarea e slbit de parc s'ar fi vetejit" splcindu-se parial.
Culorile actuale produse de fabrici se vestejesc cu timpul, mai ales dac ele snt
influenate de razele solare.
Unele coloraiuni se mai numesc ochioase", atunci cnd ele bat la ochi. Altele se
numesc n nuanri terse", cnd ele se prezint de parc ar fi fost terse mai mult sau
mai puin. De pild: rou ters", verde ters", albastru ters".
i n limbajul popular ca i n acel al crturarilor, se ntrebuineaz acele numeroase
combinaiuni de termeni, cari snt n uz i n literatur i cari arat combinarea a 2 sau
chiar a 3 culori vizibile. De pild: verde-rocat, ro-glbiu, galben-cafeniu.
Un termen foarte interesant este acel de zburtur", care se ntrebuineaz atunci cnd
nuana nu este fix, ci se schimb dup situaia obiectului colorat fat de ochi. Aceste

FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

44

Terminologie

nuanri azi snt foarte des ntrebuinate n fabricatiunea stofelor pentru dame: aceste stofe
cnd le priveti dintr'o parte par de pild roii, iar din alt parte albastre.
Este de remarcat c o bun parte a termenilor cromatici snt derivate dela numirile
florilor ori psrilor sau animalelor, ori chiar plantelor. De pild: stejriu, oriciu, stnjeniu,
curcuduiu, etc.
Pentru operaia vpsirei snt urmtorii termeni: boesc, vopsesc, pogonicesc.
Pentru felul vpselei snt termenii urmtori: fel, soi, sort, color, polim, pochia, boia.
Am mai observat c nelesul unor cuvinte variaz dup regiuni. Ar fi foarte
interesant s se fac cercetri asupra acestor variaiuni regionale.
Abra Blond, Alb,
Aguziu galben Culoarea fructelor galbene de dud.

fumuriu Pestri. Alb cu pete negre splcite

Alaciu culoarea spicului grului alac.
Alagea Verde (?).
.
Almiu Galben deschis ca a coajei de lmie,
Alamu
strlucitor ca a alamei.
Alb ca laptele Alb puin glbui albstriu.
ghjpcelu Alb cu ten delicat.
scoica
-
slab glbiu, puin mat i puin strlucitor.
caretele- albstriu-mat.
omtu
- curat, aproape strlucitor.
spuma laptelui Alb delicat, catifelat, slab glbiu.
varu Alb cu luciu gras mat.
mnjit Alb suriu cu intensitate ce variaz puin n dungi,
murdrit Alb, murdrit'ici colo cu alt culoare.
Alb umplut Alb suriu, cu nuan ce doboar pe cea alb.
Albastru Culoarea florilor de cicoare.
Albastrei Alb cu nuan, albstrue foarte bine vizibil.
Albstrior

nu tocmai vizibil.
Albstriu Nuan albastr la or ce culoare. Albastru.
Albe Albei Samn la culoare cu Albeiul copt (iarba Panicum dacAibel SurAlbiu cu nuan alb foarte puternic. tylon),,
Albicel Albior. Albicios Albin
Albine - Termeni pentru artarea nuanrii cu alb
Albiniu a culoarei fundamentale a obiectului.
Albior
ntrebuinarea acestor termeni depinde
Albior de subiectivitatea persoanei De pild
Albiu
Alboi nseamn cam prea alb, prea blan,
Alboi
Albui nseamn o nuan alb mai slab.
Albui Albuie. Albule -Colorat n alb. dar micorat n intensitate de alt colora
Albusor
iune mai mult sau ma puin pronuntat ca nuan. Albu
Albuiu Transparent ca albuul de ou, cu nuan glbue.
Aluniu Galben nchis slab pmntiu ca la alune.
Alunele (n) Colorat ntr'o culoare oarecare, dar sub form de pete ca alunele de mari.
Armiu Rou metalic (strlucitor) ca la aram.
Argintiu Alb

argint.
Aurel Galben

aur.
Auriu

.
Arsuriu Arzuriu
Arsuliu - Arzuliu Negru de parc ar fi fost ars i prlit.

FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

Terminologie

45

Avai Azuriu verzui (?)

Azuriu Albastru deschis i intens.
Bburugiu Rozalb violaceu ca floarea de ruj (Nalb mare).
Bai curat alb.
Blai Galben-aproape alb ca paiul de gru,
Alb-cenuiu. Grii aproapi
Bal -alb ca prul vacei.
Bala Blan. Alb slab glbior.
Blior
Blel - Cam blan.
Blan Alb cu o nuan slab grie sau a altei culori, dar mai ales
Blan
a culoarei galbene.
Bloache Blan ceva oache.
Blu
Biun Blan pronunat, adic cu nuan blan pronunat.
Blunc Blgiu Verde glbiu, sau galben nchis verziu ca a balegei de vit.
Bloi
Bliu - Blan.
Blat Colorat ntr'o coloare, dar cu pete mari de alt culoare.
Bliic = Blu = Bluiu = Blan.
Barhat Rou ntunecat i foarte mat, btnd n cafeniu,
Barnu
Barnaciu Oache. Smead. Smad (cu nuan cafenie).
Bejni Foarte negriu. (Or ce culoare poate fi bejni"),
Bel Blond. Blan, Slab glbior.
Bilan Alburiu neclar pronunat.
Boziu Negru rocat ca la fructele de boz.
Brnduiu Alb mat i catifelat ca a brnduelor de primvar.
- Violet deschis rozaceu ca a brnduelor de toamn.
Breaz Colorat ntr'o coloare, dar cu una sau mai multe pete albe mici ntr'un loc.
Brumat
Pete alburii pe un cmp nchis, alctuite din firioare albii i dese.
Brumrel
Brumriu Alb suriu cu pete surii splcite, dar foarte deschise.
Bujoriu Rou nchis tare i ochios.
Burtciu Verde deschis, tare i ochios.
Bursuniu Rou portocaliu.
Cafeniu Brun ca a cafelei prjite i mcinate.
Can Negru (?)
Canabiu Rou ca viina bine coapt. Rou ntunecat. (In unele pri
canabiu nseamn galben ntunecat).
Cnbiu - Cu nuan puternic de rou ntunecat.
Canariu Galben ochios ca a penelor canarului.
Cnepiu Verde ntunecat ca a frunzei de cnep.
Cnit Murdrit tare cu culoare neagr.
Cnuriu Culoarea canurei, adic galben veted suriu Cpriu Cprui Cafeniu cu nuan glbue.
Cpuniu Rou nchis violaceu pronunat.
Caragiu Negru nchis.

FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

46

Terminologie

Crmiziu Rou cu nuan mat foarte pronunat.

Crbuniu Negru

Crmzu Rou ca sngele, dar foarte bttor la ochi (ochios").

Crniu Rou ca a crnei, adic cu nuane ce variaz n fii.
Crunt Inlbit tare n linii subiri.
Castaniu Cafeniu deschis cu nuan glbie tare.
Ctrniu. Negru-bruoiu sticlos.
Cederiu Verde albiu ca mustul de mere.
Cenuiu Sur deschis alburiu ori slab glbiu.
Ceriu Galben nchis mat ca la cear, cu luciu gras.
Albastru ca cerul, Chetric
Chlclzriu Albastru deschis aprins.
Chiatr vnata Verde albstrel. Uneori se zice albastru splcit,
Cicic Rou deschis.
Cireiu Negru rocat strlucitor ca a cireei amare coapte.
Colbiu Colbos Cenuiu nchis ca a colbului fr nici un luciu.
Colburiu Galben mat slab pmntiu.
Coleliu Brumriu-colburiu ca a unui cmp de colelie.
Comor Se zice de ori ce culoare lipsit de nuan : ro, comor, etc.
Corcoduiu Galben deschis ca a corcoduei coapte.
Cotofniu Trcat dungat ca la coofene.
Creasta cucoului Rou nchis foarte aprins.
Curechiu Verde deschis ca a frunzei de curechi (varz).
Dalb
Dalbei
Alb nu tocmai curat: cu slabe btturi.
Dedetiu Albastru de o nuan dulce" (foarte plcut).
Duziu galben Galben ca fructul alb de dud (agud).
negru Negru violaceu ca fructul negru de dud,
Epuriu Galben bruniu neegal colorat ca prul iepurelui.
Fistichiu Verde splcit ca smburii fisticurilor coapte.
Floarea bostanului Portocaliu deschis i tare ochlos.

rsritei Galben aprins mai nchis ca precedentul.

Florean Prian, adic cu pete albe mici i destul de multe.
Florian
pe un cmp de alt culoare
Floriu
Ptat peste tot. Blat mrunt peste tot.
Fumuriu Brun negru splcit i mat ca a fumului.
Funinginiu Negru ntens i mat cu zburtur" slab cafenie.
Ggele Dedetiu. Colorat ntr'o coloare, dar cu pete dedetii.
Glbgior Cam galben. Cu culoare glbuie (aprut Glbjios - - } peste alt culoare)
bine pronunat.
Galbn Galben.
ca paiu Galben deschis ca paiul de gru ori de orz.
ceara

mat cu
luciu gras i slab ca la cear.
lutu

nchis cu nuan pmntie i mat de

tot-,,
floarea bttor la ochi.
,, frunza (uscat), adic veted i mat, cu nuane
neegale.
Glbngior Cu nuan galben.
FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

Terminologie

47

Glbnjos Galben veted amestecat cu alt culoare

Glbnjoc Glbiu pronunat.
Glbnusiu Galben ca glbenuu de ou.
Glbnu Galben binior, adic, la alt culoare este amestecat i cea galben, care se
deosebete bine pe cmpul colorat.
Glbjoc Galben veted.
Galben Culoare galben tip este acea a glbenuului de ou sau a
Glbicios Glbjos.
floarei de dovleac.
Glbinel

Glbiniu
Glbior Gibioriu Cam galben. Cu nuan glbicioas slab pronunat,
Glbiu Cam galben : cu unan galben bine pronunat.
Ghilan Blan dungat n dungi late albii.
Ghilit - Albit.
Ghio - Alb curat fr nici o pat i fr nici o nuan.
Ghiorghiol Amestec splcit de alb si rocat.
Ghiorghioliu Ghiorghiuliu Ro deschis. Trandafiriu. Profiriu. Stacojiu.
Ghiurghiuliu Ghivez
Ghivergiu Purpuriu. Rou aprins cu nuana de viin necoapt bine.,
Ghizviu
Gigirliu
Gingirliu
Cafeniu. (Cafeniu-Stacojiu ?).
Giurgiliu
Granguriu Galben ca a grangurelui.
Griv Vrgat din negru cu alb. Ftat merunt. Bltat merunt.
Grivei Vrgat pestri.
Havai Azunu-verzui'.
Hulubiu - Hulughiu Gri albstrui ca Penele porumbeilor (hulubilor).
necat Or ce culoare nchis i cam splcit.
nspicat In culoarea spicului
ntunecat Or ce culoare foarte nchis i tare.
Izmuriu Rou nchis.
Lagiverde Verde msliniu.
Lai Sur deschis (cenuiu slab negriu) ca prul oilor albe,
Lmiu Galben ca coaja de lmae.
elesui de negru).
Lu Lai, adic alb sunu.
Lemniu Alb glbiu ca lemn.
Liliachiu
Liliaciu Albstrui ca floarea liliacului, adic cu
Lilichiu nuana violacee i albie
Liliechiu
Lulachiu Albastru nchis cu nuana delicat liliacee.
Mnjit Colorat fr nici o socoteal.
Mriu Verde ori rou ca mrul.
FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

48

Terminologie

Mrmziu Viorele.
Mrmuratiu Verde puternic, nglbenit, ca a merelor murate.
Marmoriu Alb ca marmora.
Mscrit Colorat ntr'un fel i parc murdrit cu alt culoare.
Msliniu Verde ntunecat negriu cu luciu mat.
Merliu Pestri ca mierla (vezl-merliu).
Mestecniu Galben deschs ca frunza uscat de mesteacn.
Meriu Verde ca merul necopt ori rou ca mrul copt.
Micuniu Violet ca floarea de micunea.
Mierliu Pestri ca mierla: pete brunii cu pete cenuii.
Mierui Albastru ca cerul (?).
Mohort Cafeniu violaceu ca floarea mohorului.
Muceziu Pestri cenuiu (ca un Ioc mucezii): pete splcite alburii
glbii i negrii.
Mur Violet ntunecat aproape negru ca mura cu nuan roie.
Murdar Colorat ntr'un fel i apoi dat cu alt culoare, dar nu peste tot
Murg Rou ntunecat. Murg bucin ?
Munu Violet ntunecat negriu (ca poama murei) cu nuan roie.
Ncjit Vopsit in mai multe culori.
Naftu Brun msliniu cu nuan (zburtur) verzue.
Nhutiu Galben deschis i mat ca a bobului de nhut copt.
Nrmzat
Nrmziu
Nrnjiu - - Stacojiu. Purpuriu. Ro-vnt aprins.
Nruziu
Narangiu
Nutiu Nhutiu.
Negre Negricios.
Negricios
Negriu Cu nuan neagr bine pronunat.
Negris Negrior Cu nuan neagr mai slab. Negru dere ?
nfurcit ?.
aptos Negru lucios,
ca crbunele, adic cu totul mat,
bezn Negru la maximum de intensitate,
smoal, adic lucios, cu luciu sticlos,
pana corbului, adic lucios cu zburtur albstrue,
mura, adic cu nuan violet rocat,
tciunele, adic cu nuan cenuie,
tundra (sarica, zeghea), adic cu nuan cafenie,
stirigiu: cu nuan cafenie i cu luciu sticlos.
tare
vrtos Negrui intens i mat, bttor la ochi. Negru Negrior.
Neremziu Nrmziu.
Nierliu Trcatei ca mierla (vezi Merliu).
Nierui Albstriu vineiu.
Ninsoriu Pestri cu pete albe asemntoare fulgilor de zpad. Nohotiu Nhutiu.
Nuciu Nucciu Galben ca coaja de nuc.
Oache Galben rumeniu cu nuan negrie foarte pronunat. Oarzu Alb rumeniu.
FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

Terminologie

49

Oloetic Galben-verzui ca oloiul de cnep.

Pag Blat cu blturi cam merunte.
Pmntiu Negru bruniu ca pmntul.
Para focului Rou aprins. (Portocaliu).
Prlit Brunit (prin aciunea soarelui). Cafeniu deschis.
Ptat Colorat cu pete splcite,
Ptlginiu Ro ca ptlgica roie. Vnt ca ptlgeaua vnt. Peag
Peg Pag.
Peliniu Cenusiu-verzuf ca frunza pelinului Pembe Trandafiriu. Peratic
Portocaliu.
Perjiu Vnt tare, slab violaceu, ca pruna coapt. Pestricior Pestri cu
punctaii merunte, dar cam Pestrior
slabe ca intensitate (trie).
Pestri
- Cu pete mrunte i numeroase
Pestritiu
chiar de diferite culori,
Picuriu Pestri cu pete rari i mari ca picturile.
Pielea cucoanei Roz glbiu.
Piersiciu Violet mat ca coaja de piersic copt: cu spuzeal alburie.
Piestrit - Pestri.
Pistruiu Piestri: cu pete de culori nchise pe cmp deschis.
Plvai
Plvan Alb cenuiu, ceva mai nchis ca blan.
Plvi Alb-plvan btnd n galben.
Plumbiu }Cenuiu nchis cu luciu slab metalic. Sur, slab lucios. Plumburiu }
Porfiriu Ro crmiziu deschis transparent cu nuan slab glbie.
Portocaliu Ro aprins ca coaja portocalelor.
Porumbac Trcat cu pete divers colorate.
Porumbiu Culoarea vnt deschis ca a porumbeilor slbatici.
Porumbriu

negrie ca a porumbrelelor coapte.

Potlogiu Cu pete mari ca nite potloage.
Potricaliu Portocaliu.
Przuliu Verde deschis ca prazu.
Prian Trcat: pete albe mari printre pete splcite porumbii.
Priean
Priu
Floriu mrunt.
Prohir - Profiriu Porfiriu. Rocat transparent, slab glbui.
Pruniu Vnt ntunecat slab violaceu ca a prunelor coapte.
Puchiiu Cu puncte multe (cu puchiei. In puchiele).
Purpuriu Rou ochios (bttor la ochi) deschis.
Rdaciniu Galben ca miezul rdcinei.
Rndunlu Negru albstrui lucios cu nuan roietic slab.
Rochia psricei Colorat n dungi: roz, violaceu, albastru, cari dungise pierd una n alta.
Roib Rou bruniu deschis.
Rocat
Rocoban Rou crmiziu deschis cu nuan slab galben.
Rocovan
Roiatec
Roietec Nuan rocat.
Roior Rou splcit. Ro = Rou = Roiu Culoarea Cerului la apusul sau la
rsritulsoarelui, naintea ploii. Ro ca para focului Rou deschis aprinsFIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

50

Terminologie

jaratecu Ro slab nchis, foarte aprins.

sngele ntunecat aprins.
gotca
crmiziu i mat, foarte intens.
Ro nflorit Rou cu nuan neegal. Roiut } Rou - - } Nuan roie
bine pronunat.
Roz Trandafiriu.
Rozalb Roz deschis amestecat cu alb n pete splcite.
Rozatic Alb sau galben cu nuan roie deschis slab.
Rozov Roz.
Rubiniu Ro nchis transparent i tare.
Ruginiu Ro nchis ca rugina.
Rujan Ro deschis alburiu dungat ca floarea rujei.
Rujiniu Ro ca rugina
Rujiu
deschis albiu dungat, slab violaceu ca floarea rujei.
Rumn ca un obraz aprins.
Sin Alb suriu.
Siu Cenuiu.
Salcmiu Alb mat, slab glbiu ca floarea salcmului.
Samaniu Galben ca paiu de gru copt.
Samuriu Brun auriu lucitor.
Sneliu (sniliu) Albastru nchis mat ca sneala.
Sngeniu
Sngeriu Rou ntunecat ca sngele.
Sngiu
Sniliu Albastru nchis mat ca sneala.
Sarbd Palid, adic galben veted i mat.
Srbeziu Cam palid.
Scorioriu
Scortiu
Brun ca prafu de scorioare.
Scpruiu Ros nchis i intens ca poamele de scoru.
Sein Alb cenuiu. Lai cenuiu.
Sfnduc Senin, deschis i uniform la culoare.
Sfecliu Violet rocat ca sfecla roie.
Sineal Albastru veted,
Siniliu Albastru nchis mat ca a sinelei.
Slpichiu Galben deschis ca floarea sipicei (plant numit i brburel).
Siv Cenuiu btios la ochi.
Smad
Slab bruniu. Se zice de o culoare deschis
Smead (alb, galben, etc.), cnd are nuana brunie tare.
Smolit Bruniu mai intens; oache.
frniu Galben auriu.
Stacojiu Culoarea coajei de portocal.
Stnjeniu Albastru yiolaceu ca floarea stnjineilor.
Stlrigiu Negru bruniu cu luciu sticlos ca stirigia din hornuri.
Stejariu Verde intens ca frunza de stejar.
Sulfiniu Galben deschis ca floarea de sulfin.
Sur Alb amestecat foarte des cu negru.
Suriu Nuan sur.
aiu Vrgat.
Srg Galben splcit ca culoarea unor cai galbeni.
Serpiu Culoarea earpelui: msliniu amestecat cu cafeniu.
FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

Terminologie

51

Siu Cenuiu.
Socrlat Stacojiu.
Sofrniu Galben deschis aprins
oreciu Sur ca prul oarecelui.
Trcat Colorat cu pete mici de diferite culori.
Tstariu Suriu trcat ca blana lstarului
Tirigiu Rou foarte nchis i tare.
Topsecat Rou nchis cu nuan cafenieTrandafiriu Roz ochios.
Tuciuriu Negru ca tuciu, adic cu Puncte lucioase argintii.
Turchez Albastru bttor la ochiTurciniu Cenuiu violet deschis btnd n vnt.
Turungiu Portocaliu.
Undeiemniu - Galben verzui ca untdelemnul.
Ursiu
Ursuliu Brun ca prul ursului.
Vlced Vnt.
Vlvriu Culoare n care cenuiul, albstriul i glbiul snt foarte bine amestecate, dar
totui se deosebesc.
Vnt Albastru ntunecat, violaceu veted. Albastrul cerului.
Vrgat Colorat in dungi nguste. Vrstat

mai late. (In vrste", In

vrce").
Verde ca iarba Verde intens.

buratecu Verde deschis bttor la ochi,

curechiu
albiu.

stejaru -
nchis ca frunza stejarului,

pelnu
cenuiu.
Verdior Nuan verzue bine pronunat. Verdune Verziu. Verziu
Verzui Nuan verde. Verzior Verdior
Vinetei Nuana vnt tare.
Vineiu Nuan vnt slab.
Viniii galben Galben ca vinul alb.
rou

,1 rou.
Vioriu Violet ca viorelele.
Viiniu Rou ca viina coapt.
Viin coapt Rou ntunecat ca viina rscoapt.
Zarzariu Galben ca fructul de zarzr (caise mrunte).
Zmeuriu Violet rocat ca fructul de zmeur.

FIZICA I TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006