Diagnosticarea etaneitii camerei de ardere a

motorului cu ardere intern pentru automobile

Fundamentare teoretic
Corecta funcionare a motorului cu ardere intern implic realizarea unei
etaneitai
ct mai bune a camerei de ardere de-a lungul perioadei n care supapele
sunt nchise.
Modul n care acest deziderat este realizat influeneaz desfurarea
proceselor termice,
avnd repercusiuni direct asupra performanelor energetice i economice
ale motorului ca
i asupra comportrii lui din punct de vedere al polurii mediului ambiant.
Nivelul de asigurare a etaneitaii camerei de ardere depinde de starea
tehnica a
urmtoarelor piese componente ale motorului: grupul piston-segmenicilindru, cuplul
supap-scaun de supap, chiulas i garnitur de chiulas. Msurarea
nivelului de etanare
a camerei de ardere poate constitui deci o cale indirect de apreciere a
strii tehnice a
acestor piese, fr a fi necesar demontarea motorului.
Nu se poate realiza o etanare perfect a camerei de ardere avnd n
vedere
caracteristicile constructive ale segmenilor precum i jocul dintre piston i
cilindru.
Etanarea camerei de ardere poate fi compromis i ca urmare a unor
cauze accidentale:
spargerea sau blocarea segmenilor, deteriorarea garniturii de chiulas,
blocarea
supapelor, ciupirea marginilor talerelor supapelor sau/i a scaunelor de
supap, defectarea
suprafeeui de aezare a chiulasei pe blocul cilindriloe, fisurarea pereilor
camerei de
ardere din chiulas sau reglarea incorect, la valori prea mici, a jocului
termic din
mecanismul de distribuie.

Aparatur folosit
Verificarea etaneitii camerei de ardere se poate efectua prin mai
multe metode,
dintre care mai larg utilizate n diagnosticarea automobilelor sunt
urmtoarele:
- determinarea presiunii realizate la sfritul procesului de comprimare,
motorul fiind
antrenat de ctre electromotorul de pornire;
- determinarea scprilor de aer comprimat introdus n camera de ardere
cnd echipajul
mobil se afla in poziia corespunztoare p.m.i i supapele sunt nchise;
- determinarea scprilor de aer la aplicarea unei depresiuni n camera de
ardere pentru
aceeai poziie a echipajului mobil;
- msurarea presiunii sau debitului gazelor scpate n carter n timpul
funcionrii
motorului;
- aprecierea calitativ a etaneitaii camerei de ardere, msurnd curentul
absorbit de
demaror la pornirea motorului.
Pentru msurarea presiunii la sfritul cursei de comprimare se utilizeaz
un
manometru de construcie special care permite cuplarea sa rapid la
orificiul bujiei, ca n
figura urmtoare.

Figura 1: Compresmetru
1:corpul compresmetrului; 2:manson de cauciuc ; 3:supapa de
retinere(descarcare) ; 4:arc de supapa ; 5:cilindru de masura ; 6:piston ;
7:resort calibrat ; 8:tija pistonului ; 9:ac indicator ; 10:maner ; 11:diagrama.

Figura 2: Compresmetru
1:corpul compresmetrului ; 2:contact electric de cuplare al demarorului ; 3:
ac indicator ; 4:diagrama ; 5:piston; 6:supapa de descarcare ; 7:supapa de
retinere ; 8:record flexibil ; 9:conexiune pentru orificiul bujiei (sau record
filetat pentru orificiul injectorului la m.a.c.) ; 10:resort calibrat.

Determinarea
presiunii realizate la sfarsitul procesului de
comprimare, motorul fiind antrenat de catre electromotorul de
pornire
Se va verifica gradul de incarcare al bateriei de
acumulatoare,precum si starea tehnica a electromotorului si a
conductorilor si contactelor electrice ale sistemului de pornire avand in
vedere ca in timpul masuratorii trebuie realizata o turatie a arborelui
cotit al motorului in regim de antrenare de circa 175 rot/min. In
situatia in care nu se poate realiza aceasta valoare, pierderile de gaze
din camera de ardere se amplifica mult deoarece procesul de
comprimare se va desfasura intr-o perioada mai lunga, oferind astfel
timpul necesar scaparii unei cantitati de gaze.
Deoarece in timpul determinarii motorului se afla in regim de
antrenare la turatii ce nu depasesc de regula 200 rot/min , presiunile

masurate sunt puternic influentate de turatie si deci realizarea valorii

recomandate pentru acest parametru constituie o conditie importanta
pentru obtinerea unor rezultate corecte.

Dependenta presiunii de compresie de turatia motorului

Se va proceda apoi la incalzirea motorului pana la regimul termic
normal de functionare, avand in vedere faptul ca jocurile optime intre
piese sunt realizate in aceasta situatie, la temperaturi mai scazute
rezultand, de regula o marime a lor cu implicatii negative asupra
etanseitatii camerei de ardere.
De asemenea, temperatura lubrifiantului influenteaza direct
viscozitatea lui si implicit valoarea cuplului rezistent datorat frecarilor
din cuplele cinematice. Prin marirea acestuia, o data cu scaderea
temperaturii lubrifiantului, va rezulta reducerea vitezei de antrenare a
arborelui cotit de catre electromotorul de pornire si deci o amplificare
a scaparilor de gaze prin mecanismul descris mai inainte. In general se
obtin valori ale presiunii de compresie cu 10-15 % superioare cand
motorul testat este cald.
In cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie echipate cu
carburator se vor deschide complet clapetele de aer si de amestec iar
la cel cu sisteme de injectie de benzina, clapeta de acceleratie pentru
a elimina influentele pe care pozitiile clapetelor le pot avea asupra
nivelului presiunilor din camera de ardere.

Masurarea compresiei relative

Inaintea inceperii determinarilor, motorul este adus la regimul
termic nominal pentru a se asigura valorile normale ale jocurilor dintre
piese.
Se demonteaza astfel filtrul de aer, eliberandu-se orificiul de intrare a
aerului in colectorul de admisie sau carburetor, se desurubeaza
busoanele orificiului de umplere cu ulei si radiatorului, se scot bujiile.
Inregistrarea si interpretarea rezultatelor
Determinarea presiunii realizate la sfritul procesului de
comprimare, motorul
fiind antrenat de ctre electromotorul de pornire
Pentru a evidenia influena regimului termic al motorului asupra
rezultatelor
msurtorilor se vor ntreprinde dou seturi de determinri: cu motorul
rece, respective cu motorul cald. Pentru cilindrii la care se
nregistreaz valorile cele mai sczute n urma
determinrii cu motorul cald se va proceda la efectuarea probei cu ulei
n camera de ardere pentru a se depista sursa neetaneitaii.
Temperatur
a ulei [C]
Motor
rece

25 C

Pc[bar]

Pc[%]

Cil. 1

Cil. 2

Cil. 3

Cil. 4

12.8

13.4

13

13.7

Ulei
25 C
13.8
turnat in
camera
de ardere
Eroarea
25 C
datorata
incercarii
cu
motorul
rece
Tabelul 1. Presiunea la sfarsitul procesului de comprimare

6.569
-

n situaiile n care nu se dispune de astfel de date se pot

determina, prin calcul, att
valoarea teoretic, ct i cea minima acceptabil a presiunii de
comprimare.
Pentru determinarea presiunii teoretice de comprimare se are n
vedere faptul c
procesul de comprimare nu ncepe odata cu prsirea p.m.e de ctre
piston, datorit
ntrzierii la nchiderea supapei de admisie. Turaia de antrenare a
motorului fiind cu mult mai mic dect cea din timpul funcionrii
normale, fenomenul de postumplere inerial nu poate avea loc, iar
nchiderea supapei de admisie cu ntrziere fa de p.m.e produce o
neetanare a camerei de ardere prin care o parte din gaze se vor
rentoarce n galeria de admisie sub aciunea pistonului.
n aceste condiii, presiunea teoretic la sfritul comprimrii se
determin cu relaia:
mc
pc = patme

n care:
patm
=0,1 Mpa este presiunea atmosferica;
mc
e

=1,3-exponent politropic;
=este raportul de comprimare efectiv care se calculeaz cu

relaia:
e=

1+ cos
(-1) + 1
2

Cos =60 -unghiul de ntrziere la nchiderea supapei de admisie;

= 8.8 - raportul geometric de comprimare al motorului.

Realizndu-se nlocuirile obinem:

Pcteoretic =1.16 Mpa

Valoarea limit a presiunii la sfritul cursei de comprimare are

urmtoarea valoare:
lim =0.8Pcteoretic =0.93 Mpa
Pc

Msurarea compresiei relative

pcr

Turatia
n[rot/min]
a
24.8

b
24.8

c
25.9

Incercarea
262
1
Incercarea
266
26.9
2.1
33.1
2
Tabelul 2.Variaia relativa a curentul absorbit de demaror

d
25.9
25.9

Modul de lucru
n vederea obinerii unor rezultate corecte este necesar ca naintea
efecturii
msuratorii propriu-zise s se ntreprind o serie de operaii de
pregtire ale motorului i
ale unora dintre instalaiile sale auxiliare. Se verific gradul de
ncrcare al bateriei de
acumulatoare, precum i starea tehnic a electromotorului i a
conductorilor i contactelor electrice ale sistemului de pornire avnd n
vedere c n timpul msurtorii trebuie realizat o turaie a arborelui
cotit al motorului n regim de antrenare de circa 175 rpm. n situaia n
care nu se poate realiza aceast valoare, pierderile de gaze din
camera de ardere se amplific mult deoarece procesul de comprimare
se va desfura ntr-o perioad mai lung, oferind astfel timpul
necesar scprii unei cantiti mai mari de gaze.
n domeniul normal de funcionare a motoarelor, de exemplu peste
1500 rpm,
efectul pierderilor de gaze devine nensemnat. Deoarece, n timpul
determinrii motorul se afl n regim de antrenare la turaii ce nu
depesc, 200 rpm, presiunile msurate sunt puternic influenate de
turaie i deci realizarea valorii recomandate pentru acest
parametru constituie o condiie important pentru obinerea unor
rezultate corecte.
n vederea efecturii msurtorilor propriu-zise se demonteaz
toate bujiile sau
injectoarele i se aplic compresmetrul cu garnitura conic de cauciuc
pe orificiul
corespunztor primului cilindru, apsndu-se cu o for care s asigure
realizarea
etaneitii, fr ns a deteriora garnitura. Dup efectuarea citirii i
consemnarea

rezultatului se deschide supapa de reinere, eliminndu-se aerul

comprimat din cilindrul de msur al aparatului. n cazul aparatelor
prevzute cu diagrame de hrtie se deplaseaz diagrama cu un pas.
Aparatul fiind astfel pregtit pentru a efectua determinarea la cilindrul
urmtor.
Pentru identificarea locului prin care au loc scprile de gaze se
procedeaz in felul
urmtor: se introduce n camera de ardere, prin orificiul bujiei o
cantitate mic de ulei, cu ajutorul unei pompie, dup care se repet
msurtoarea. Uleiul ptruns n zona
segmenilor realizeaz, pentru o perioada scurt, o foarte bun
etanare n zona respectiv. n cazul n care rezultatul noii msurtori
este net superior celui anterior, defeciunea se gsete la nivelul
grupului piston-segmeni-cilindru, iar daca noul rezultat nu difer cu
mult de cel anterior defeciunea se situeaz la nivelul supapelor sau al
garniturii de chiulas.
Concluzii:
Cu ct camera de ardere are o etaneitate mai buna, curentul
absorbit de demaror
este mai mare pentru ca trebuie sa nvinga o presiune mai mare.
In urma efectuarii masuratorilor se constata ca cea mai mica
valoare a presiunii la sfarsitul comprimarii este cea corespunzatoare
primului cilindru. Se introduce in cilindrul respectiv o cantitate mica de
ulei (aproximativ 2 ml), apoi se repeta masuratoarea. Se constata o
crestere foarte mica a presiunii.
Nu s-a putut calcula eroarea datorata incercarii cu motorul rece.