Caractere generale ale mamiferelor

Mamiferele
sunt
vertebrate
superioare
homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui
vii pe care ii hranesc cu lapte, produs de glandele
mamare.
Au o larga raspandire geografica, in toate
mediile de viata: majoritatea sunt terestre, unele
subterane, dar si acvatice, semi-acvatice si chiar
zburatoare.
Ca urmare a adaptarii lor la diferite medii de
viata, aspectul forma si dimensiunile corpului variaza
foarte mult. Corpul lor, alcatuit din cap, trunchi si
coada (care poate lipsi), se sprijina pe doua perechi
de membre adaptate in general pentru mers.
La
mamiferele
acvatice
corpul
devine
hidrodinamic, iar membrele devin inotatoare. La
lilieci, mamifere zburatoare, membrele anterioare
sunt adaptate pentru zbor.
Tegumentul mamiferelor are doua categorii de
productii: cornoase si glandulare. Scheletul este
alcatuit din oase masive, pline cu maduva.
Musculatura este bine diferentiata. Cavitatea toracica
este separata de cavitatea abdominala prin muschiul
diafragma, cu rol in respiratie.
Sistemul nervos este cel mai bine dezvoltat.
Emisferele cerebrale cu scoarta neteda la formele
inferioare devin cutate la formele superioare, scoarta
cerebrala formand girusuri. Organele de simt sunt
bine dezvoltate.

Sistemul digestiv sufera modificari in functie

de regimul alimentar al mamiferelor. Structura
dentitiei este utilizata ca un criteriu in clasificarea
mamiferelor. Dintii, fixati in alveole, sunt diferentiati:
incisivi, canini, premolari si molari. Forma, structura
si numarul dintilor se modifica la diferitele grupe in
functie de modul de hranire.
Circulatia sangelui este inchisa, dubla si
completa, la fel ca la pasari, iar inima este
tetracamerala. Respiratia este pulmonara la toate
mamiferele.
Excretia se realizeaza printr-un sistem excretor
care cuprinde doi rinichi bine dezvoltati, doua
uretere, o vezica urinara si uretra.
Reproducerea este sexuata,
separate, fecundatia este interna.

sexele

sunt

Mamiferele se grupeaza in numeroase ordine.

Generalitati despre mamifere

MAMIFERE
Mamiferele sunt animale cu snge cald, care si hrnesc puii cu ajutorul unor glande
productoare de lapte. Unele specii de mamifere sunt cele mai inteligente vietuitoare de pe
Pmnt.
Mamiferele sunt un grup de vietuitoare extrem de divers, putnd fi ntlnite n aproape orice
tip de habitat de pe Pmnt. Ele triesc pe uscat, n clim cald sau rece, n mare si au cucerit
si vzduhul.
Mamiferele sunt animale cu snge cald, acoperite cu piele sau blan. Acest lucru nseamn c
toate speciile si controleaz temperatura corpului prin transpiratie sau gfit cnd este cald si
prin tremurat cnd este frig.
GRUPURI DE MAMIFERE
Pe scara temporal a evolutiei, mamiferele au aprut destul de trziu. Au existat mamifere si
n timpul erei dinozaurilor, dar acestea erau animale mici, asemntoare cu soarecii de cmp,
veveritele si bursucii de azi.
Mamiferele apartin clasei Mamalia. Aceast clas este compus din trei grupuri principale.
Animalele din cel mai primitiv grup depun ou,ca reptilele si psrile. Acestea sunt
monotremele si doar dou specii au supravietuit pn n ziua de azi ornitorincul si echidna.

MARSUPIALELE
Desi marsupialele dau nastere la pui vii, acestia sunt doar partial dezvoltati. n consecint, puii
stau n marsupiul (buzunar) mamei lor, hrnindu-se cu laptele ei pn cnd se dezvolt
complet. Cangurul este probabil cel mai cunoscut marsupial. Cele mai multe specii de
marsupiale se gsesc n Australia si Noua Zeeland.
MAMIFERELE SUPERIOARE
Mamiferele placentare constituie grupul cel mai avansat. Termenul placentar se refer la
faptul c animalele din acest grup cresc (dezvolt) puii n interiorul corpurilor lor, furnizndu-le
substantele nutritive prin intermediul placentei din uter. Exist multe specii diferite de
mamifere superioare. Acestea includ mamifere zburtoare (liliecii), mamifere marine (foci,
delfini si balene), erbivore mari (elefanti si girafe) si carnivore puternice (canide, feline si ursi).
Primatele includ maimutele, maimutele antropoide si oamenii.
CELE MAI MARI MAMIFERE
Balenele sunt cele mai mari mamifere care au trit vreodat pe Pmnt. Aceste balene cu
cocoas se hrnesc prin filtrare, umplndu-si gura cu cantitti mari de ap de mare plin de
plancton pe care l retin n gur eliminnd apa printr-o retea de formatiuni numite fanoane
care actioneaz ca o sit. Dimensiunea urias a balenelor nseamn c ele trebuie s consume
cantitti enorme de plancton n fiecare zi. Deoarece mamiferele au nevoie de aer pentru a
respira, balenele trebuie s ias regulat la suprafat pentru a inhala aer. Balena albastr este
cel mai mare animal de pe planet. Acest urias mamifer marin poate atinge 30 de metri n
lungime si 150 de tone n greutate.
Mamiferele care se hrnesc doar cu insecte sunt cunoscute sub numele de insectivore.
Furnicarul urias din America de sud are gheare puternice, un bot lung si o limb lipicioas care
l ajut s sape n musuroaiele de furnici si s devoreze furnicile din interior. O blan deas l
protejeaz de muscturile insectelor.
NGRIJIREA PUILOR
Mamiferele si datoreaz mare parte din succesul lor grijirii printesti. Ele sunt n general cei
mai grijulii printi din natur. Femela hrneste puii cu lapte produs de corpul ei si are grij de
ei pn cnd acestia se pot descurca singuri. n aceast perioad, puii deprind tehnicile
esentiale de supravietuire, cum ar fi comportamentul social si metode de obtinere a hranei.
Unii dintre puii mamiferelor, cum ar fi soarecii, se nasc orbi si complet neajutorati, necesitnd
o perioad de ngrijire intens din partea printilor. Altii, cum ar fi cerbul, sunt n stare s se
ridice si s alerge la cteva minute dup ce s-au nscut
SIMTURILE MAMIFERELOR
Mamiferele au simturi puternic dezvoltate, lucru ce a contribuit si el la succesul acestor
animale. Unele mamifere au doi ochi plasati cte unul n fiecare parte a capului. Fiecare ochi
ofer o vedere diferit asupra mediului nconjurtor. Altele au vedere binocular. Ochii sunt
plasati n fata capului si lucreaz mpreun. Acest tip de vedere permite animalului s
stabileasc distantele cu mai mare precizie. Unele mamifere au simturi specializate, cum ar fi
sonarul liliacului (ecolocatie) si musttile sensibile ale crtitei. Pentru unele mamifere, simtul
mirosului este cel mai important. De exemplu, cinii folosesc mesaje mirositoare pentru a-si
marca teritoriul.
Ornitorincul cu cioc de rat din Australia este unul din putinele mamifere care depune ou.
Femela se ocup de puii neajutorati ntr-o vizuin, hrnindu-i cu laptele produs de glande
speciale de pe corpul ei.
Mamiferele care se hrnesc doar cu insecte sunt cunoscute sub numele de insectivore.
n climatele reci, unele mamifere, cum ar fi acest Prs european, hiberneaz. n aceast
perioad ele un mnnc, ci triesc din rezervele de grsime acumulate de organism.

Liliecii mnnc insecte si se hrnesc cu nectarul din flori. Liliecii sunt singurele mamifere au
adevrat zburtoare. Aripa unui liliac este compus dintr-o membran subtire care se ntinde
ntre degete corp si picior.