VERIFICARI LA STARI

LIMITE ULTIME

Masteranzi : Nan Petru

Neghina Sergiu Alexandru
Oroian Ioan Victor

1. INTRODUCERE
Criteriile relative la performantele unei structuri sunt definite
convenabil prin starile limita in care structura inceteaza de a-si
indeplini functiunile sau de a satisface conditiile pentru care a fost
proiectata.
In principiu, toate starile limita posibile trebuie luate in
considerare in proiectare pentru a asigura un grad de siguranta si
de utilizare corespunzator. Se obisnuieste insa de a se calcula
detaliat cea mai critica dintre starile limita (pentru majoritatea
constructiilor aceasta este starea limita de rupere), iar pentru
celelalte a se verifica fie prin calcule aproximative, fie prin
prevederea unor masuri de alcatuire constructiva.

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
Informatiile urmatoare se aplica zonelor fara discontinuitati ale
grinzilor, placilor si a altor elemente similare ale caror sectiuni raman
aproximativ plane inainte si dupa incarcare.
Determinarea momentului capabil ultim al sectiunilor drepte de
beton precomprimat se bazeaza pe ipotezele urmatoare :
- sectiunile plane raman plane;
- armaturile aderente, fie ca sunt intinse sau comprimate,
sufera aceleasi deformatii relative ca betonul adiacent;
- rezistenta la intindere a betonului este neglijata;
- eforturile in betonul comprimat se deduc din diagrama efortdeformatie de calcul.

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
- eforturile in armaturile pentru beton precomprimat se deduc
din diagramele de calcul ;

- evaluarea eforturilor din armaturile pretensionate tine seama

de deformatia lor relativ initiala.

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
Deformatia la compresiune a betonului trebuie limitata la cu2 sau
cu3 , dupa diagrama efort-deformatie utilizata (mai sus). Deformatiile
armaturilor pentru beton armat si beton precomprimat trebuie limitate
la ud daca aceasta limita exista.

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
Valoarea ud care se utilizeaza intr-o tara precizata poate fi indicata
in anexa nationala. Valoarea recomandata este ud = 0.9uk. In lipsa
unor valori mai exacte, valorile recomandate sunt ud = 0.02 si fp0.1k/fpk
= 0.9
Valorile limita ale deformatiilor relative admise sunt prezentate in
figura urmatoare :

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
Pentru elemente de beton precomprimat cu armaturi permanent
neaderente :

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
In cazul armaturilor pretensionate exterioare, se admite ca
deformatia armaturii intre doua puncte de contact consecutive
(ancoraje sau piese de deflectare) este constanta. Deformatia armaturii
este egala cu deformatia relativa initiala, obtinuta imediat dupa
terminarea intinderii, majorata cu deformatia ce rezulta din
deformarea structurii intre zonele de contact considerate.

2. VERIFICAREA LA INCOVOIERE CU SAU FARA FORTA

AXIALA
Este admisa utilizarea unei diagrame dreptunghiulare pentru
betonul comprimat, cu o inaltime echivalenta egala cu x din valoarea
reala x a zonei comprimate si cu un efort unitar constant f cd in beton.
Coeficientii si sunt :

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Metoda generala de verificare
Pentru verificari de rezistenta la forta taietoare se definesc urmatoarele :
VRd,c forta taietoare capabila de calcul a elementelor fara armaturi pentru
forta taietaore
VRd,s forta taietoare de calcul care poate fi preluata de armatura pentru
forta, la curgere
VRd,max - valoarea de calcul a fortei taietoare maxime ce poate fi preluata
de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate
La elemente cu inaltime variabila, se definesc de asemenea (vezi fig de
mai jos) :
Vccd valoarea de calcul a componentei pe directia fortei taietoare a fortei
de compresiune, in cazul unui element cu talpa comprimata inclinata
Vtd valoarea de calcul a componentei pe directia fortei taietoare a fortei
din armatura intinsa, in cazul unui element cu talpa intinsa inclinata.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Rezistenta la forta taietoare a unui element prevazut cu armaturi pentru forta

taietoare este egala cu:
VRd=VRd,s+Vccd+Vtd
In zonele elementului in care VEdVRd,c , nu sunt necesare armature rezultate
din calcul. VEd este forta taietoare de calcul in sectiunea considerate, provenind
din incarcarile exterioare aplicate si din precomprimare (armature aderente sa
nu).

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Armaturile de forta taietoare pot fi compuse dintr-o combinatie de:
Etrieri sau agrafe inconjurand armaturile longitudinale intinse
si zona comprimata
Bare ridicate
Etrieri deschisi, scarite, agrafe etc. fasonati fara a
inconjura armaturile longitudinale dar corect ancorati
in zonele comprimate si intinse.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Procentul de armaturi de forta taietoare este indicat de expresia :

Aceasta armatura minima se poate omite la elemente cum ar fi

placile (pline, nervurate sau chesonate) atunci cand este posibila
redistribuirea transversala a incarcarilor. Armatura minima poate,
de asemenea, lipsi la elemente secundare (de ex. Buiandrugi cu
deschidere 2 m) care un contribuie de maniera semnificativa la
rezistenta si stabilitatea ansamblului structurii.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

In zonele in care VEd>VRd,c se prevad armaturi pentru forta
taietoare astfel incat VEdVRd.
Suma dintre forta taietoare de calcul si contributiile talpilor,
VEd-Vccd-Vtd, trebuie sa fie mai mica sau egala cu valoarea maxima
admisa VRd,max in orice punct al elementului.
Armaturile longitudinle intinse trebuie sa fie capabile sa preia
forta de intindere suplimentara generata de forta taietoare. Forta
taietoare suplimentara Ftd in armaturile longitudinale, datorita
fortei taietoare VEd, poate fi calculata cu expresia :
(MEd/z + Ftd) se recomanda sa nu fie mai mare ca MEd,max/z, unde
MEd,max este momentul maxim pe grinda.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Elemente ce un necesita armaturi de calcul la forta taietoare
Forta taietoare capabila de calcul VRd,c este indicata de:

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Pentru elemente de beton precomprimat cu o singura travee,
care NU au armatura pentru forta taietoare, forta taietoare capabila
in zone fisurate la incovoiere poate fi calculata cu expreisa VRd,c de
mai sus. In zonele nefisurate la incovoiere (in care efortul din
incovoiere este mai mic decat fctk,0,05/c), se limiteaza capacitatea la
forta taietoare prin rezistenta la intindere a betonului. In aceste
zone forat taietoare capabila este indicata de:

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Pentru sectiunile drepte la care inaltimea variaza in functie de
inaltime, efortul principal poate fi maxim in alt loc decat la nivelul
centrului de greutate. In acest caz, valoarea minima a fortei taietoare
capabile se stabileste calculandu-se VRd,c fata de diferite axe ale
sectiunii.
Calculul de rezistenta la forta taietoare conform expresiei de mai
sus nu este necesar pentru sectiuni situate intre reazem si punctul
obtinut din intersectia dintre axa centrului de greutate si o dreapta care
pleaca de la fata interioara a reazemlui sub un ung de 45.
Pentru elemente incarcate la partea superioara, la o distanta a v de la
fata reazemului (sau de la axul aparatului de reazem, daca acesta este
flexibil) astfel ca 0,5dav<2d, contributia acestei incarcari la forta
taietoare VEd poate fi multiplicata cu =av/2d. Reducerea se poate aplica
in verificarea lui VRd,c in expresia (6.2a). Reducerea se poate aplica
doar daca armaturile longitudinale sunt ancrate la capactate in dreptul
reazemului.
Pentru a 0,5d , in calcul se ia a =0,5d.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Forta taietoare VEd calculata fara aplicarea factorului de reducere ,
satisface conditia:

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Elemente la care sunt necesare armaturi pentru forta taietoare

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Pentru elemente cu armaturi verticale pentru forta taietoare
rezistenta la forta taietoare VRd este cea mai mica dintre valorile de
mai jos:

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

In zonele in care nu sunt discontinuitati ale lui VEd (de exemplu,

pentru incarcari uniforme), determinarea armaturilor pentru forta
taietoare pe o lungime elementara l=z(ctg+ctg) se poate face
utilizando-se cea mai mica valoare VEd de pe aceasta lungime.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Atunci cand in inima grinzii sunt prevazute canale injectate de diametru
>bw/8, forta taietoare capabila VRd,max se calculeaza adoptandu-se o latime
nominala a inimii:
bw,nom=bw-0,5
in care este diametrul exterior al canalului, iar se determina la nivelul
cel mai defavorabil.
In cazul canalelor captusite cu teci metalice injectate unde < bw/8,
bw,nom=bw.
In cazul canalelor neinjectate, a canalelor captusite cu plastic si a armaturilor
neaderente, latimea nominala a inimii se ia egala cu:
bw,nom=bw-1,2
Valoarea 1,2 in expresia de mai sus este introdusa pentru a tine seama de
despicarea bielelor datorita intinderii transversale. Daca sunt prevazute
armaturi transversale corespunzatoare, aceasta valoare poate fi redusa la 1,0.
Pentru elemente la care incarcarile sunt aplicate la partea superioara, la o
distanta av de fata reazemului astfel incat 0,5dav2d, contributia acestei
incarcari la forta taietoare exterioara VEd poate fi micsorata prin multiplicarea

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Forta taietoare astfel calculata, trebuie sa indeplineasca conditia:
In care Asw.fywd este rezistenta armaturilor care traverseaza fisurile
inclnate intre zonele incarcate(fig. de mai jos). Numai armaturile de
forta taietoare din zona centrala a distantei av, pe o lungime de
0,75av sunt luate in considerare. Reducerea prin se aplica doar
armaturilor pentru forta taietoare si doar daca armaturile
longitudinale sunt ancrate la capactate in dreptul reazemului.

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Forfecarea dintre inima si talpa sectiunilor T
Rezistenta la forfecare a placii poate fi calculata considerand placa
formata dintr-un sistem de biele comprimate asociate unor tiranti
corespunzand armaturilor intinse.
Efortul de forfecare longitudinal VEd, dezvoltat la jonctiunea intre o
latura a talpii si inima este determinat de variatia fortei axiale
normale (longitudinale) in partea de placa considerata:

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Valoarea maxima ce se poate admite x este egala cu jumatate din
distanta dintre sectiunea de moment nul si sectiunea de moment maxim.
Atunci cand se aplica sarcini concentrate, se plafoneaza x la distanta
intre incarcari.
Aria sectiunii armaturilor transversale pe unitatea de lungime, Asf/sf,
poate fi determinata cu expresia:
Pentru a evita zdrobirea bielelor comprimate in talpa comprimata se
verifica conform:

3. VERIFICAREA LA FORTA TAIETOARE

Daca VEd este mai mic decat k*fctd nu este necesara o armare
in plus fata de cea necesara pentru incovoiere. Valoarea lui k ce
se utilizeaza intr-o tara precizata poate fi furnizata de anexa
nationala.
Valoarea recomandata este k=0,4.
Armatura longitudinala intinsa din talpa se ancoreaza dincolo
de biela necesara transmiterii fortei inapoi la inima, in sectiunea
in care aceste armaturi sunt necesare (a se vedea sectiunea (A-A)
in figura precedenta).

4. VERIFICARI ALE ZONELOR DE CONTACT DINTRE

BETOANE TURNATE IN ETAPE DIFERITE
In planul de contact dintre betoanele turnate in etape diferite,
de exemplu intre un element prefabricat si stratul superior turnat
ulterior sau intre elementele prefabricate, se prevad conectori sub
forma de etrieri, iar suprafata prefabricatului in planul de contact
se executa rugoasa sau profilata.

4. VERIFICARI ALE ZONELOR DE CONTACT DINTRE

BETOANE TURNATE IN ETAPE DIFERITE
Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat sa fie
satisfacuta relatia :
Efortul unitar tangential intre fetele de contact se obtine din forta
taietoare de calcul dupa cum urmeaza:
unde
este raportul dintre forta longitudinala in betonul turnat
ulterior si forta longitudinala totala (din zona comprimata sau intinsa a
elementului) calculate pentru sectiunea considerata;

4. VERIFICARI ALE ZONELOR DE CONTACT DINTRE

BETOANE TURNATE IN ETAPE DIFERITE
Efortul unitar tangential rezistent din rost se determina cu relatia :

4. VERIFICARI ALE ZONELOR DE CONTACT DINTRE

BETOANE TURNATE IN ETAPE DIFERITE
Armaturile transversale (armaturi de coasere) pot fi repartizate pe
zone cu pas constant in lungul elementului, asa cum se arata mai jos,
Atunci cand legatura intre betoanele de varste diferite este asigurata
prin armaturi (conectori), contributia armaturii la Rdi poate fi luata
egala cu rezultanta eforturilor din fiecare diagonala, cu conditia ca
45o 135o

5. VERIFICAREA LA OBOSEALA

Rezistenta la oboseala a structurii trebuie, in cazuri speciale,

verificata. Aceasta verificare trebuie efectuata separat pentru
beton si armatura.
O verificare la oboseala se efectueaza pentru structuri si
elemente structurale care sunt supuse la cicluri regulate de
incarcare ( de exemplu grinzi de rulare, poduri expuse la incarcari
din trafic).
Calculul eforturilor unitare trebuie sa se bazeze pe ipoteza
sectiunilor fisurate neglijand rezistenta la intindere a betonului
dar satisfacand compatibilitatea deformatiilor.
Verificarea se face separat pentru armatura si beton.

5. VERIFICAREA LA OBOSEALA
Combinatiile de actiuni pentru calculul amplitudinii eforturilor
unitare = max - min sunt :
combinatia actiunilor statice (combinatia de baza )

combinatia actiunilor ciclice relevante pentru

oboseala plus combinatia de baza defavorabila

5. VERIFICAREA LA OBOSEALA
Verificare armaturi
In locul unei verificari explicite a degradarii, verificarea la oboseala a
cazurilor standard, pentru care incarcarile sunt cunoscute (poduri
feroviare si poduri rutiere), poate fi efectuata, de asemenea in modul
urmator :
- utilizarea amplitudinilor de efort echivalente fata de indicele de
degradare pentru armaturi

5. VERIFICAREA LA OBOSEALA

Se poate admite de asemenea ca rezistenta la oboseala a

armaturilor intinse este satisfacatoare sub combinatia frecventa de
incarcari daca :
s 70 MPa - pentru armaturi nesudate
s 35 MPa - pentru armaturi sudate

5. VERIFICAREA LA OBOSEALA
Verificarea betonului
Rezistenta la oboseala a betonului solicitat la compresiune este
satisfacatoare daca sunt indeplinite conditiile :

5. VERIFICAREA LA OBOSEALA
Pentru elementele la care nu este ceruta nici o armatura de forta taietoare
la starea limita ultima, se poate admite ca betonul rezista la oboseala
datorata solicitarilor de forta taietoare atunci cand verifica conditiile
urmatoare :