Sunteți pe pagina 1din 19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Memoria intern
Organizarea unui calculator IBMPC.
Calculatoarele de tip PC au o unitate central de procesare (numit microprocesor), o
unitate de memorie principal (RAM) i dispozitive periferice, dintre care unele joac rol de
memorie secundar. Cile de comunicaii care leag ntre ele aceste componente sunt
numite bus-uri sau magistrale. Programele se memoreaz n memoria RAM nainte de a fi
executate.

Organizarea hardware a unui calculator de tip IBMPC

1/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

SCSI (Small Computer System Interface), este un set de standarde pentru conectarea
fizica si transferul de date dintre computere. Standardele SCSI definesc comenzi,
protocoale si interfete electrice si optice. SCSI este cel mai des folosit pentru conectarea
HDD, dar poate fi utilizat pentru multe alte dispozitive, incluzand scanner-ele si unitatile CDROM. Este o interfata inteligenta care poate suporta intre 8-16 unitati conectate pe aceeasi
magistrala.

2/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

IDE(Integrated Drive Electronics), un standard pentru dispozitive de stocare, cum ar fi hard


disk-uri i uniti CD-ROM.
PCI
Inaugurat de catre Intel in anul 1993, standardul PCI (Peripheral Component Interconnect)
reprezinta o magistrala prin care se pot conecta diferite dispozitive periferice la placa de
baza.
AGP (Accelerated Graphics Port )
O placa video, deseori numita si accelerator grafic sau placa grafica este un dispozitiv care
intra in componenta unui PC si se ocupa cu generarea si afisarea imaginilor pe un monitor.
Acest termen se refera de obicei la o placa separata care se introduce intr-un slot dedicat
situat pe placa de baza (PCI, AGP, PCI-E), spre deosebire de controller-ul grafic integrat in
chipset-ul placii de baza. Acesta din urma poate fi denumit IGP (Integrated Graphics
Processor).
PCI-Express
Abreviat oficial PCI-E sau PCIe, este o interfata de conectare a placilor de extensie ale PCului dezvoltata de Intel si introdusa in anul 2004. Scopul sau declarat este de a inlocui
interfata universala PCI, cat si portul AGP.
Memoria RAM este o memorie cu acces direct (fiecare octet este identificat
dup adresa sa ) realizat din module (cipuri) de diverse capaciti. Este o memorie
volatil n care utilizatorul prin programele care le lanseaz n execuie, poate scrie i citi
date. Ea este practic, memoria de lucru curent. Dac se dorete pstrarea coninutului din
aceast memorie n vederea reutilizrii ulterioare, acesta va fi salvat, adic va fi memorat
pe un suport de memorie extern( hard disc, floppy disc, CD de exemplu) nainte de a
prsi aplicaia respectiv

Organizarea fizic a memoriei interne


Chip-ul de memorie este un circuit integrat (integrated circuit (IC)) format din milioane de
tranzistori si condensatoare care au rolul de a stoca informaiile (date i instruciuni). n
forma binar.
Un chip de memorie apare ca un strat de siliciu de civa milimetri. Pentru a fi uor de
manevrat, cipurile de memorie sunt nchise ermetic ntr-o capsul care asigur protecia
siliciului. Cipurile sunt lipite unul lng altul pe modulele de memorie, ocupnd astfel o
suprafa mai compact de civa centimetri. Modulele de memorie astfel constituite, apar
sub forma unor circuite integrate cu conectori externi, pentru a fi introduse n soclurile
disponibile pe placa de baz.
Deci memoria este o succesiune de locaii binare, fiecare fiind capabil s rein o cifr
binar (0 sau 1).

3/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Cantitatea de informaie ce poate fi nregistrat ntr-o locaie binar se numete bit (Binary
Digit=cifr binar).
Principalele operaii de lucru cu memoria sunt extragerea informaiilor din memorie
(citire) i transferul informaiilor n memorie (scriere).
Localizarea unei zone de memorie =adresa (cea mai mic zon de memorie adresabil
este celula de memorie, constituit din 8 locaii binare consecutive).
Cantitatea de informaie stocat ntr-o succesiune de 8 locaii binare se numete
octet (byte).
Numrul total de bytes care pot fi nregistrai n memorie reprezint capacitatea
memoriei. Pentru a exprima capacitatea memoriei se folosesc multiplii byte-ului.
1KB(Kilobyte)=1024 bytes=210 bytes
1MB(Megabyte)=1024KB=220 bytes
1GB(Gigabyte)=1024MB=230 bytes
1TB (Terabyte)=1024GB=240 bytes
adresa absolut unic (adresa fizic) , numerotarea octeilor ncepnd de la 0.

Spaiul de adrese al memoriei (calculatorului).


Dimensiunea memoriei adresabile depinde de dimensiunea magistralei de adrese
(numrul de linii care transport adresa, fiecare linie transportnd un singur bit).
Pentru a avea o reprezentare a acestor mrimi, s amintim c pn n anii 80,
capacitile uzuale ale memoriilor interne ale calculatoarelor erau de ordinul a 256 sau 512
kilo-octei (adic, 262 144 octei sau 524 288 octei).

4/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

de Dimensiunile Dimensiunea memoriei adresate

Familia
procesoare

magistralei
de adrese

KB

MB

8088,8086

20 bii

220

210

286,386 SX

24 bii

224

214

24

32 bii

232

222

212

386

DX,

486,

GB

Pentium
Apariia micro-procesoarelor a fost nsoit i de realizarea cipului de memorie de 1
mega-octet. Astzi, un calculator Pentium are n mod uzual o memorie intern de sute de
mega-octei sau chiar de un giga-octet, putnd ajunge n principiu pn la patru giga-octei.
ntruct se folosesc 32 de bii pentru a scrie o adres, se pot scrie 232 adrese diferite, adic
pot fi identificai 232 octei : exact 4 giga-octei.
Organizarea logic a memoriei
Modul de adresare al memoriei este mai complex, datorit structurii microprocesoarelor
Intel, care utilizeaz 2 registre de adrese: registrul de segment i registrul de deplasare.
Memoria intern este organizat n blocuri de 64 KB, numite segmente. Pentru a
identifica un segment este necesar specificarea adresei sale de nceput, numit adresa
de baz a segmentului. Aceasta este reinut n registrul de segment. n registrul de
deplasare este reinut numrul de octei ce constituie deplasarea zonei de memorie fa de
nceputul segmentului (offset sau deplasare). Pentru a specifica o adres n acest format
(adres logic) se utilizeaz notaia {segment : deplasare.}
Modul de obinere a adresei absolute depinde de dimensiunea regitrilor procesorului i de
dimensiunea magistralei de adrese.
Oricare ar fi tipul de memorie, aceasta este considerat constituit din celule de memorie
(bytes), celula fiind cea mai mic parte a memoriei ce poate fi adresat direct i care
reprezint unitatea de masur a memoriei, 1 celul = 1 byte = 1 octet= 8 bii.
Celulele de memorie sunt folosite pentru stocarea diferitelor tipuri de informaii (numerice,
alfabetice, grafice, sunete, etc.). Evident, n funcie de natura informaiei , pentru un tip de
informaie, se utilizeaz una sau mai multe celule de memorie. De exemplu, pentru
reprezentarea n memorie a numerelor reale se utilizeaz 4, 6, 8 sau 10 celule (bytes), n

5/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

cazul limbajului de programare Borland Pascal, determinnd utilizarea mai multor domenii
de valori reale: Single, Real, Double i Comp, Extended, domenii ce se deosebesc prin
precizia de calcul pe care o ofer n acest mod.
Prin urmare, limbajele de programare ofer metode i tehnici diferite pentru reprezentarea
informaiilor, determinnd precizii de calcul diferite, utilizatorul fiind acela care va decide, n
funcie de precizia de calcul dorit, limbajul de programare ce trebuie folosit sau programul
de calcul ce trebuie apelat
Din punct de vedere fizic, memoria aflat pe placa de baz a unui calculator este constituit
din cteva cipuri de capacitate 4MB, 8MB, 16MB, 32MB sau maxim 64MB ce reprezint
memoria principala a sistemului de calcul, ce include o memorie de baz (convenional
)de 640Kb de tip RAM.

Caracteristici generale ale memoriei


1. Principala caracteristic tehnic a unei memorii este dimensiunea ei, exprimat prin
capacitatea sa maxim de stocare a datelor. Calculatoarele personale au pornit cu
memorie intern de ordinul a un mega-octet (220 ceva mai mult de un milion octei).
Acum capacitatea uzual a memoriei interne este de ordinul sutelor de mega-octei,
putnd ajunge n principiu la 4096 de mega-octei (4 giga-octei).
2. Cuvntul de memorie=numrul de octei de informaie care pot fi citii sau scrii ntr-o
singur operaie de transfer cu memoria. Transferul cu memoria este operaia prin care
,de la o adres de memorie ,sunt transferai un numr de bii corespunztor citirii sau
scrierii n memorie. Unitatea de transfer cu memoria este cuvntul de memorie.
3. Lungimea cuvntului de memorie este o caracteristic constructiv a unui sistem de
calcul.Poate fi :8bii , 16bii ,32bii , 64 bii
4. Timpul de acces la memorie.Orice acces la memorie este precedat de furnizarea de
ctre procesor a adresei de memorie,unde se va face operaia de scriere sau citire.
Timpul de acces la memorie este intervalul scurs ntre momentul furnizrii adresei de
ctre procesor i momentul obinerii informaiei
5. Ciclul de memorie este timpul minim necesar ntre dou accesri succesive la
memorie
6. Viteza de transfer sau rata de transfer reprezint numrul de uniti de informaie
transferate n unitatea de timp Se msoar n octei sau multipli de octei pe secund

6/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

bit size a unui procesor ne d informaia despre ct de muli octei (bytes


)de informaii poate accesa de la RAM in acelai timp.


(ex.: un CPU pe 16-bits poate procesa 2 bytes la un


moment de timp, iar un CPU pe 64 bits poate procesa 8
bytes la un moment de timp)

Megahertz (MHz) reprezinta masura vitezei de procesare a unui CPU sau


clock cycle (tactul unui CPU)
(ex.: un PIII la 800 MHz pe 32 de bits poate procesa 4 bytes simultan de 800
milioane de ori pe secunda (sau chiar mai mult daca se utilizeaza tehnologia
pipelining))
7. Tipul tehnologic
Din punct de vedere al principiului de stocare a datelor memoria RAM poate fi de tip:
DRAM (Dynamic Random Access Memory);
SRAM (Static Random Access Memory.)
a.

dinamic permind capaciti mai mari deoarece elementul de memorie care


stocheaz un bit are un singur tranzistor. Preul pltit ns este necesitatea de a
mprospta coninutul memoriei relativ des (la fiecare 70 nano-secunde), de fiecare
dat printr-o ntrerupere a programului n curs de execuie.
In general memoria RAM din calculatoare este de tipul: dynamic random access
memory (DRAM)
un tranzistor si un condensator luati impreuna formeaza o celula de memorie
fiecare celula de memorie. reprezinta un singur bit de informatie
tranzistorul are rolul unui comutator ce permite circuitului de control sa citeasca
starea condensatorului sau sa-i schimbe starea (incarcat sau descarcat)
utilizand condensatoare, apar probleme de mentinere a starii de incarcare
controlul de memorie are rolul de a verifica starea condensatorului si de a
reface starea acestuia (Operaia se numete remprosptarea memoriei
(refreshing memory), ea constnd n recitirea coninutului la intervale de timp
prestabilite i renscrierea lui la aceleai adrese. De exemplu, un cip de 8MB
necesit remprosptarea coninutului la fiecare 32 de milisecunde.)
Pentru a avea acces la date i instruciuni, microprocesorul este conectat la
memoria intern DRAM (Dynamic Random Access Memory) -memorie

7/19

Competene T.I.C.

b.

Memoria interna

dinamic cu acces aleator al crei coninut este volatil, pierzndu-se odat cu


ntreruperea sursei de alimentare.
n scopul asigurrii unui timp de acces ct mai redus i o remprosptare a
coninutului corelat cu asigurarea unei interfee cu magistrala local a
microprocesorului, memoria DRAM comunic cu magistrala local a
microprocesorului printr-un dispozitiv numit controler DRAM.
static de capacitate mai mic, ntruct utilizeaz 4-6 tranzistori pentru a
reprezenta un bit. utilizeaza o tehnologie complet diferita
fiecare bit de informatie este memorat in circuite bistabile (flip-flop)
ficare circuit bistabil are nevoie de 4-6 tranzistori + firele de conectare =>
spatiu mare ocupat
circuitele bistabile nu trebuie reactualizate => creste viteza
deoarece ocupa mai mult spatiu este mai scumpa
este utilizata pentru memoria imediat a procesorului (CPUs cache)
O trstur convenabil a calculatoarelor personale este faptul c memoria principal a

acestora poate fi mrit chiar fr a avea cunotine avansate de electronic: pot fi montate
module suplimentare n socluri special existente, dup principiul general Plug-and-Play
=PnP (n traducere aproximativ, fixezi i poi folosi imediat).
Este poate cel mai simplu aspect al procesului cunoscut sub numele de upgrade
(mbuntire)
Marirea dimensiunii memoriei de lucru este o tehnica disponibila operatorului uman care
introduce placutele respective in sloturile special realizate pentru memorie de pe placa de
baza.

Ierarhia de memorii.

8/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Clasificarea memoriei unui sistem de calcul


(http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/index.htm)
Aa cum anticipa von Neumann n 1946, memoria calculatoarelor este organizat pe
niveluri i funcii (ierarhie de memorii): cu ct este mai aproape de procesor, un nivel de
memorie este mai rapid, dar are capacitate mai mic de stocare.

9/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Diagrama ierarhica a memoriilor accesate de CPU


(http://stuff.dewsoftoverseas.com/computer-memory.htm)

Nivelul 0.-regitrii procesorului 16-20 regitri(cu vitez maxim de acces i capacitate


de memorare de numai 8-64bii).Pentru informaia din regitri nu este folosit
adresa,deci viteza de acces este cea mai mare
Nivelul 1.-nivelul memoriei imediat (cache)
Actualele microprocesoare lucreaz la o frecven care nu permite memoriilor DRAM s-i
sincronizeze activitatea cu acestea, motiv pentru care ntre microprocesor i DRAM se
plaseaz o memorie mai mic avnd un timp de acces mai apropiat de cel al
microprocesorului, numit memorie cache.
Memoria RAM cache este o zona anume de memorie in care sunt memorate informatiile
folosite cel mai des. In acest fel, creste viteza de acces la date.
Memoria cache functioneaza ca o zona-tampon intre procesor si memoria RAM
principala. Poate fi sau o zona alocata din memoria principala sau un echipament separat.
Cateodata este inglobata in arhitectura microprocesorului (spre exemplu, la procesoarele
Pentium).

10/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Memoria cache este o memorie SRAM (Static RAM) n care se ncarc poriuni din
DRAM ce vor fi accesate foarte rapid, ceea ce creeaz iluzia c toat memoria DRAM este
disponibil la aceeai vitez cu cea a memoriei cache. Circuitul care supravegheaz
transferul din memoria DRAM n memoria cache se numete controler de cache; aceasta
de regul, este inclus n acelai cip cu controlerul DRAM.
-

Cache intern, incorporata in microprocessor,


o poate fi utilizata la viteza ceasului intern al microprocesorului,
o poate avea capacitatea cuprins ntre 2 i 64 kilo-octei,

Cache extern, montata pe placa de baza a PC-ului,cu capaciti ntre 256 kilooctei i 2 mega-octei.

Compaq 64 MB (MPN-262398-B21) Cache Memory. DualTime.

disk cache - zona de memorie RAM rezervata memorarii datelor n citire/scriere pe hard
disk, ce ajuta la micsorarea intarzierilor date de diferenta de viteza dintre memoria RAM si
hard disk. La fel ca la hard disk, si alte echipamente au memorie cache (de exemplu, CDROM-ul).

11/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Nivelul 2.-nivelul memoriei principale (RAM) const dintr-o memorie volatil1. memorie
n acces direct (random access memory) ,este memoria de lucru a operatorului uman.
Memoria RAM este o memorie cu acces direct realizat din module (cipuri) de diverse
capaciti. Este o memorie volatil n care utilizatorul prin programele care le lanseaz n
execuie, poate scrie i citi date. Ea este practic, memoria de lucru curent. Orice aplicatie
lansata in executie este intai incarcata in aceasta memorie. In acest loc sunt stocate si
datele temporare utile pentru executia programului si fisierele utilizatorului. La terminarea
executarii unei aplicatii, memoria rezervata lui este stearsa. Dac se dorete pstrarea
coninutului din aceast memorie n vederea reutilizrii ulterioare, acesta va fi salvat, adic
va fi memorat pe un suport de memorie extern( hard disc, floppy disc, CD de exemplu)
nante de a prsi aplicaia respectiv
Din acest motiv, daca la iesirea dintr-o aplicatie rezultatele nu sunt salvate, acestea se
pierd.. In prezent, calculatorul functioneaza cu memorii interne de 256, 512, 1024 MB sau
chiar mai mult. Atunci cand memoria de lucru este mai mare, calculatorul poate sa
functioneze mai rapid.
Exist doua tipuri tehnologice principale de module de memorie RAM: Conform
tehnologiei de fabricatie si a modului de acces, memoriile pot fi de tip

1. SDRAM (Synchronous Dynamic RAM), ce lucreaz n mod sincron cu procesorul


(prin construcie, la origini memoriile DRAM convenionale funcionau n mod
asincron)

Memorie de tip SDRAM de 1 GB (IBM MPN-33L3326). DualTime.


2. DDR-SDRAM - dou transferuri de date pentru fiecare impuls de tact (de aici
denumirea DDR = Double Data Rate). DDR 184 pini, DDR2 240 pini, DDR3
240 pini
Din acest motiv, felul memoriei este determinat de structura placii de baza.
Istoricul evoluiei modulelor de memorie RAM
Chip-urile vin ntr-o varietate de pachete . Cele trei cele mai frecvente sunt :

La scoaterea de sub tensiune a calculatorului, memoria RAM pierde informaia stocat.

12/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

SIPs :Single in-line packages sunt chip-uri care au doar un singur rnd de picioare ntr -o linie
dreapt
DIPs : Dual in-line packages sunt chip-uri tradiionale care au ntre 8-40 picioare , n mod egal
mprite n dou rnduri
PGAs : Pin-grid arrays sunt chip-uri ptrai, n care pinii sunt aranjai n ptrate concentrice .

SIMM (Single In-Line Memory Module), depit astzi, avea o capacitate de transfer
de 32 bii;

DIMM (Dual In-Line Memory Module) / DDR-DIMM (Double Data Rate DIMM), cu
transfer simultan a 64 bii i cu capaciti de memorare cuprinse ntre 8 i 128 Megaoctei;

RIMM (Rambus In-Line Memory Module), comparabil cu memoria DDR, dar


atingnd viteze de transfer mai mari dect aceasta, ceea ce este util pentru aplicaii
grafice.

Modulele de tipurile amintite sunt asamblate n memorii RAM de diverse tipuri (DRAM
Dynamic RAM, EDO DRAM Extended Data Out DRAM, SDRAM , RDRAM
Rambus DRAM, DDR SDRAM Double Data Rate SDRAM), care aduc mbuntiri
succesive de vitez, ajungnd de la 133 MHz (SDRAM) la 200 MHz (DDR SDRAM).

13/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

Modul RIMM cu transfer simultan a 64 bii. Rambus.


(Intel pentru microprocesoarele Pentium IV, )

proiectul IBM- MRAM(Magnetic RAM), a cror vitez de citire/scriere va fi de aproximativ


10 ns. MRAM utilizeaz celule magnetice ce nu-i vor pierde coninutul
odat cu ntreruperea alimentrii.
corporaiile Toshiba i Infineon Technology care vor lansa module de memorie FeRAM
iniial cu o capacitate de 32 MB/modul, tehnologia de elaborare bazndu-se
pe construirea celulelor de memorie din materiale feroelectrice.
Nivelul 3-nivelul memoriei secundare este reprezentat de un mediu de memorare
permanent (care nu pierde informaia la scoaterea de sub tensiune) de mare capacitate.
discul dur (hard disk).
Atunci cand microprocesorul are nevoie de date, incepe cu cautarea lor in memoria cache
interna care este foarte rapida.
Insa daca nu le gaseste in cache-ul intern, cauta informatiile in cache-ul extern, ceea ce
determina o mica intarziere. Iar daca informatiile nu se gasesc nici in cache-ul extern, sunt
cautate in memoria RAM principala, iar apoi, in caz ca nu se gasesc nici aici, pe hard disk
sau CD-ROM;
Memoria virtual.
Memoria CMOS (Complementary Metal-Oxide Semiconductor

semiconductor

complementar de oxid metallic) este o memorie aparte de tip RAM. Contrar memoriei RAM
obisnuite care este volatila, memoria CMOS este semipermanenta, ea este alimentata la
baterie.
Este scrisa si citita prin programul Setup si contine date despre configuratia
calculatorului (de exemplu, memoria sistemului, numarul si tipul unitatilor de floppy si
hard disk, tipul card-ului video etc.). Tot aici sunt salvate data si ora curenta.
Memoria video( VRAM)
este o poriune importanta din memoria RAM folosita de placile video. In aceasta memorie
este salvata imaginea (text sau grafica) care va fi afisata pe ecranul monitorului;

14/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

VideoRAM, denumita si multiport dynamic random access memory (MPDRAM), un


tip de RAM utilizat pentru placile video :termenul de multiport provine de la faptul ca
VRAM-ul are doua porturi de acces independente, permitand CPU-ului si procesorului
grafic accesul simultan la memorie. Video RAM este un adevrat buffer ntre procesorul
calculatoarului si display si este adesea numit buffer de cadre. Cnd imaginile sunt gata
pentru a fi afisate pe ecranul calculatorului, ele sunt nti citite de ctre procesor ca si
date de la o form de Ram (non-video) principal si apoi sunt scrise pe video RAM.
Avnd dou porturi permite procesorului s scrie imagini n acelasi timp n care se
actualizeaz si imaginile de pe monitor

Memorie video Viking Components (GPA1321U4GS3). DualTime.


Memoria-tampon pentru imprimanta (printer buffer) salveaza temporar datele ce vor fi
tiparite la imprimanta. In acest fel, computer-ul nu este blocat in timpul tiparirii; informatiile
sunt trimise in memoria-tampon pentru imprimanta, dupa care pc-ul isi poate relua
activitatea;;

Memoria ROM
Memoria ROM este, cum arat numele (Read-Only Memory), o memorie ce permite doar
operaia de citire. (cum sunt cele ce codific operaiile utilizate la pornirea calculatorului, din
BIOS).; este de capacitate redusa avand pana la 2 MB

15/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

BIOS pe memorie Flash (American Megatrends ) . HowStuffWorks.


Exista 5 tipuri tehnologice de ROM
ROM
este sub forma de linii si coloane (matrice)
daca la intresecia dintre coloane i linii exista diode atunci se considera ca in nodul
respectiv este starea 1 altfel 0
=> este programata in momentul constructiei (nu mai poate fi programata)
PROM (ProgrammableRead-Only Memory )poate fi programata (o singura data)

se realizeaza sub forma de matrice


intre linii si coloane exista niste sigurante, care in momentul
programarii pot fi arse (starea 0) sau nu (starea 1)
EPROM ( Erasable programmable read-only memory )(EPROM)
poate fi rescrisa
celula de memorie este formata din 2 tranzistori separati printr-un strat
subtire de oxid
pentru rescriere este nevoie de stergerea in prealabil a intregii memorii
stergerea se realizeaza prin expunerea chip-ului la lumina UV de o
anumita frecventa
o expunere prea lunga duce la deteriorarea chip-ului
EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory)
utilizeaza pentru stergere campul electric aplicat unei celule
nu este nevoie de tergerea totala a chip-ului

16/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

este foarte lenta


Flash memory un tip de EEPROM ce lucreaza la viteza mai mari
flash-urile sunt i foarte rezistente la ocurile mecanice, ceea ce le
face foarte apte pentru aparatele portabile. n sfrit, memoriile
bazate pe flash-uri mai rezist i la presiuni mari, temperaturi ridicate
i scufundare n
ap.

O unitate de stocare USB. Chip-ul din stnga este


memoria flash. La dreapta lui se vede
microcontrollerul

Memoria R O M
1. Este format dintr-un singur chip

Memoria R A M
1. Este format din mai multe chipuri

conectat pe placa de baz .

conectate pe placa de baz .

2. Permite acces doar la citire .

Permite acces la citire i scriere

3. Este nevolatil .

3.

Este volatil

4. Este inscripionat de firma


constructoare de hard

De ct memorie are nevoie sistemul de operare ?

17/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

 WINDOWS XP PROFESSIONAL and HOME


o Baseline: 128MB - 256MB
o Optimal: 512MB - 1GB
 WINDOWS 2000 PROFESSIONAL
o Baseline: 128MB - 256MB
o Optimal: 512MB - 1GB
 LINUX
o Minimum: 4MB fara XWindows
o Baseline: 128MB - 256MB
o Optimal: 512MB - 1GB
 MACINTOSH OS X
o Minimum: 48MB - 128MB
o Baseline: 128MB - 256MB
o Optimal: 512MB - 1GB

Pornirea calculatorului
Pasul 1- efectuat de utilizator. Se apas butonulOn (pornit) al calculatorului. n acest fel,
calculatorul este pus sub tensiune i ncepe s funcioneze; operaiile urmtoare, pn la
pasul 3 inclusiv, se vor efectua automat, fr intervenia utilizatorului.
Pasul 2 efectuat de BIOS . Acest pas se concentreaz asupra hardware-ului.BIOS-ul
este responsabil cu verificarea i iniializarea componentelor hardware.
Are loc pornirea la rece a calculatorului. Cea mai mare parte a procesului descris la
acest pas are loc i n cazul n care se face o resetare (repornire) a calculatorului fr a-l
scoate de sub tensiune (pornire la cald); diferenele ntre cele dou tipuri de pornire sunt
precizate mai jos.
BIOS (Basic Input Output System), rezident pe memorie ROM, execut auto-testul la
pornire (power-on self-test POST). Prin acest test se verific existena, caracteristicile i
funcionalitatea diverselor componente i echipamente ale calculatorului i se pregtete
nceperea execuiei de programe. Principalele etape ale testului POST sunt:
- testarea funcionrii plcii video. Placa video conine de obicei un mini-BIOS care
iniializeaz memoria video i procesorul dedicat de pe plac. Dac placa video nu
conine aceste secvene de instruciuni, atunci BIOS ncarc driverul video de acolo
unde este memorat (pe un alt ROM);
- se testeaz dac e vorba de o pornire la cald sau la rece. BIOS decide c
pornirea este la cald dac n cei doi octei ncepnd de la adresa 0000047216
(scris n baza 2 ca 00000000000000000000010001110010) se afl valoarea
hexazecimal 123416 (adic irul de bii 0001001000110100); altfel, pornirea este
considerat la rece;
- n cazul unei porniri la rece, BIOS execut urmtoarele aciuni:
o verific memoria RAM, testnd la scriere i la citire fiecare octet al acesteia;
o verific existena unei tastaturi i a unui mouse n stare de funcionare
(aceasta nsemnnd i testarea comunicrii cu perifericele respective);
o verific n acelai mod i magistrala PCI. Dac aceasta exist i este
funcional, atunci se testeaz toate conexiunele PCI;

18/19

Competene T.I.C.

Memoria interna

o detectarea unei erori n fazele descrise pn aici este n mod cvasi-cert legat
de o problem de hardware. Astfel de erori sunt anunate de BIOS prin
semnale sonore i / sau prin mesaje afiate pe monitor;
o mesajele afiate oricum n aceast etap dau informaii cum sunt cele
privitoare la identificarea BIOS-ului nsui, la tipul procesorului, capacitatea
memoriei, unitile de disc dur i flexibil;
- urmeaz un pas n care BIOS se ocup exclusiv de software: dac sunt necesare
drivere speciale (cum sunt adaptoarele SCSI), acestea sunt ncrcate;
- n finalul POST, BIOS verific lista de periferice de pe care se poate lansa sistemul
de operare. Secvena de lansare a sistemului de operare se numete bootstrap
loader, ea nsi fcnd parte din sistemul de operare. BIOS ncearc s porneasc
procesul mai nti de pe primul periferic din list, n caz de eec de pe al doilea etc.
Pasul 3 efectuat de bootstrap loader. Acesta
- pregtete zonele de memorie n care va fi stocat sistemul de operare, precum i pe
cele n care se vor gsi programe utilizator i alte date
- ncarc sistemul de operare n memoria RAM
- pred controlul sistemului de operare.
Aici se ncheie procesele legate de pornirea calculatorului.

19/19