Afazia

Afazia este o tulburare a limbajului manifestata prin imposibilitatea de

a intelege sau a elabora limbajul vorbit sau scris. Termenul afazie
provine de la cuvantul "aphatos" gr. - lipsit de cuvinte, mut. Afazia este
un simptom al leziunii centrilor corticali implicati in elaborarea
limbajului scris sau vorbit. Afazia a inlocuit termenii mai vechi alalie
sau afemie. Afazia in termeni exacti semnifica pierderea totala a
capacitatii de elaborare sau intelegere a limbajului in timp ce disfazia
este o afectare partiala a acestor functii. Disfazia nu trebuie de
confundat cu disfagia care este o tulburare a actului de deglutitie.

Cauzele afaziei
Afazia este cauzata de cele mai dese ori de leziunile lobilor frontali,
temporali sau parietali din emisfera stanga. Explicatia acestui fapt este
asimetria functionala a creierului, care consta in distributia neuniforma
intre emisfere a functiilor psihice superioare. In plus, se observa o
dependenta si de preferinta manuala. La persoanele dreptace afazia
este datorata in 90% din cauzuri de leziunile emisferei stangi. La
persoanele stangace, emisfera stanga este sediul principal al centrilor
limbajului in circa 40% din cazuri. Din restul cazurilor, la jumatate
centrii limbajului sunt situati in emisfera dreapta si la cealalta jumatate
sunt distribuiti in mod egal intre emisfera dreapta si stanga. Astfel, ca
leziunile emisferele stangi mai rar provoaca afazie la persoanele
stangace, si in plus acestea au un potential mai mare de recuperare a
functiilor limbajului. In caz daca sunt prezente, tulburarile afazice la
persoanele stangace ca regula au un caracter izolat, implicand un
domeniu ingust al limbajului.
Maladiile care provoaca mai des afazia sunt accidentele cerebrale
vasculare, tumorile, traumatismele cerebrale, maladiile degenerative
etc.

Tipurile afaziei
Delimitarea dintre tipurile afaziilor este una dificila si laborioasa. Cele
mai des intalnite forme ale afaziei in practica clinica sunt afazia

motorie, senzoriala, de conducere si globala. In virtutea principiul

topografic afaziile sunt greu de delimitat, dat fiind complexitatea
structurilor implicate in elaborarea limbajului si faptului ca la
elaborarea uneia si aceeasi functii participa mai multe regiuni
anatomice distincte. Totusi identificarea tipului afaziei are implicatii
importante in diagnosticul topografic al leziunilor. De exemplu, afazia
de conducere este patognomonica pentru leziunile perisilviene, si
lipsind in leziunile subcorticale sau talamice. La fel, alexia daca este
cauzata de o leziune parietala este insotita ca regula de agrafie, iar
daca alexia nu este asociata agrafiei leziunea cel mai probabil este
una occipitala.
Afazia motorie
Afazia motorie a fost descrisa pentru prima data de Paul Broca la
pacientii cu leziuni a portiunii posterioare a girusului frontal inferior.
Pacientii cu asemenea leziuni ca regula au dificultati in elaborarea
cuvintelor, debitul verbal fiind cel compromis. Simptomatologia afaziei
motorii sau Broca in forma sa completa cuprinde:

Dificultatea de a elabora cuvintele

Diminuarea vitezei limbajului vorbit

Reducerea vocabularului la cateva cuvinte

Alterarea constructiilor gramaticale(agramatism)

Dat fiind ca lipsesc cuvintele de legatura (conjunctiile, prepozitiile

etc) vorbirea devine una telegrafica

Dereglarea ritmului sau intonatiei emotionale a vorbirii

(disprosodia)

Repetarea cuvintelor este tulburata

Pacientul ca regula este constient de deficitul care il prezinta, si

cel mai des reactioneaza depresiv la acesta. Kurt Goldstein a descris
o forma severa acestei manifestari numita "reactie catastrofica".

Scrisul este afectat in parte datorita slabiciunii sau apraxiei

mainii drepte

Uneori sunt prezente elemente ale afaziei amnestice sau

anomia, dificultatea fiind mai mare la denumirea actiunilor decat a
substantivelor

Intelegerea limbajului scris sau vorbit este pastrata

In caz de leziune localizata strict la aria Brodman 44 (aria Broca sau
operculul frontal) se dezvolta afazia ariei Broca, care include afemia
(dificultatea de producere a vocalelor), anartria si afazia motora
subcorticala. Acest tip de afazie este in stransa corelatie cu apraxia
vorbirii.
Semnele care pot insoti acest tip de afazie sunt apraxia mainii drepte,
apraxia buco-faciala si hemiparezadreapta.
Recuperarea afaziei Broca are loc pe parcursul a luni sau ocazional
ani. Uneori pacinetul poate ramane cu manifestari ale anomiei.
Afazia senzoriala
Afazia senzoriala a fost descrisa la randul sau de Carl Vernicke, fapt
pentru care este numita afazie Vernicke. Asemenea tip de tulburare a
limbajului apare in leziunile portiunilor posterioare a girusurilor
temporal superior si parietal inferior. Aceasta arie la fel este numita
arie Vernicke. Principala dificultate a acestor pacienti este
neintelegerea limbajului vorbit sau scris, in timp ce fluenta vorbirii este

pastrata, fapt pentru care este inclusa in grupul afaziilor fluente.

Manifestarile afaziei Vernicke sunt urmatoareale:

Pacientul nu este in starea sa inteleaga mesajele verbale sau

scrise, in cazurile severe instalanduse surditatea verbala.

Viteza si debitul limbajului este pastrat

Pacientul ca regula nu este constient de deficitul pe care il are,

insa uneori poate constientiza greselile daca le aude pe o inregistrare
audio.

Frazele elaborate de acesti pacienti sunt lipsite de orice sens,

fiind o salata de cuvinte sau silabe. Frecvent contin cuvinte
inexistente.

Repetarea cuvintelor este dereglata

Uneori intelegerea frazelor scrise poate fi mai mult sau mai putin
pastrata, acesta fiind unicul mijloc de comunicare cu acesti pacienti

Scrisul insa de cel mai multe ori este asemanator vorbirii, fiind
fluent insa cu greseli grave si lipsit de orice sens.

Articularea cuvintelor este normala

Semnele insotitoare a afaziei Vernicke, contribuie la diagnosticul
topografic. Cele mai frecvente semne sunt cuadrantopsia superioara
(datorata lezarii radiatiei optice), apraxia membrelor (in leziunile
regiunilor parietale inferioare), agrafia, acalculia si agnozia digitala.
Cel mai important semn asociat afaziei Vernicke este unul negativ si
anume lipsa hemiparezei.

Recuperarea dupa afazia Vernicke depinde de suprafata corticala

lezata, varsta pacientului, substratul patologic, si poate disparea
complet sau trece in afazia de conducere sau anomie.
Afazia globala
Afazia globala se intalneste in leziunile destul de masive ale emisferei
stangi, capabile sa implice ambele arii ale limbajului. Asa leziuni sunt
cauzate de trombozarea arteri carotide interne sau arterei cerebrale
medii, si afecteaza regiunile lobului frontal, parietal si temporal cat si
regiunile mai profunde irigate de aceasta artera. Afazia globala ca
regula este insotita de hemiplegie profunda pe dreapta si alte deficite
neurologice severe. In cazuri rare, afazia globala poate fi cauzata de
leziunile extinse ale emisferei drepte, fiind numita afazie incrucisata.
Pacientii cu afazie globala isi pierd atat capacitatea de a elabora
limbajul cat si de a intelege mesajele scrise sau vorbite. Vocabularul
este complet abolit, uneori acesti pacienti pastrand doar abilitatea de
a reactiona prin anumite interjectii sau sunete neelaborate.
Multi pacienti cu afazie globala pe parcursul recuperarii evolueaza in
afazie Broca, cu imbunatatirea progesiva a intelegerii limbajului.
Volumul cel mai mare al functiilor limbajului este recuperat in primele 6
luni.
Afazia de conducere
Afazia de conducere este o tulburare de repetare a cuvintelor sau
frazelor la pacientii care nu au probleme de a intelege sau a elabora
propriile mesaje verbale sau scrise. Fluxul verbal ca regula nu este
afectat, totusi uneori pacientii pot comite erori fonemice, dupa care se
opresc pentru a incerca in mod repetat si zadarnic de a corecta
greseala pe care au comis-o. Aceasta actiune se numeste "conduite
d'approche". Pacientii cu afazie de conducere daca sunt rugati sa
repete o anumita fraza, ajung la elabora o asociatie ininteligibila de
silabe si sunete. Aceasta tulburare se presupune a fi datorata unei

leziuni a fibrelor arcuate care unesc zonele Broca si Vernicke. Girusul

cingulat a fost implicat in producerea afaziei de conducere, probabil
prin intreruperea fibrelor arcuate. Recuperarea dupa afazia de
conducere ca regula este buna, uneori putand persista erorile
fonemice. Semnele care insotesc acest tip de afazie sunt
cuadrantanopsia superioara (defectul imaginii in cadranul superior al
campului vizual) si apraxia membrelor. Apraxia membrelor poate lipsi
in caz de leziuni temporale superioare care lezeaza doar o parte din
aria Vernicke.
In afara de aceste tipuri ale afaziei mai frecvent intalnite in practica
clinica, au mai fost descrise si alte forme de afazii, mai rare.
Afazia amnestica (afazia semantica, afazia nominala, anomie) este o
tulburare de atribuire semantica, pacientii fiind incapabili de a numi
obiectele, de cele mai multe ori fiind utilizate parafrazari sau descrieri
ale circumistantelor in care aceste obiecte se utilizeaza. Repetitia
cuvintelor, cititul si scrisul sunt nealterate. Localizarea leziunii
responsabile este girusul cingulat.
Afaziile transcorticale au fost numite astfel dat fiind faptul ca acestea
se considera a fi produse nu de o leziune primara a ariilor limbajului ci
de zonele corticale de asociatie. Prin definitie capacitatea de repetare
a cuvintelor la acesti pacienti este pastrata, insa este tulburata
elaborarea propriilor mesaje si intelegerea limbajului scris sau vorbit.
Afazia transcorticala motorie este caracterizata prin abilitatea
pacientului de a intelege limbajul vorbit si dificultati de vorbire cu
scaderea vitezei fluxului verbal sau de numire a obiectelor. In stadiile
initiale poate fi prezent mutismul. Diferenta dintre afazia transcorticala

motorie si afazia Broca este pastrarea capacitatii de repetare a

cuvintelor. Din simptomele satelit al acestei afazii fac parte pareza in
membrul inferior mai pronuntata decat in membrul superior si pareza
umarului mai pronuntata decat a mainii, si frecvent apucarea
involuntara sau grasping-reflex. Ca regula este datorata unui AVC in
teritoriul arterei cerebrale anterioare.
Afazia transcorticala senzoriala se aseamana foarte mult cu afazia
Vernicke, diferenta fiind pastrarea capacitatii de repetare a cuvintelor.
Acest tip de afazie este in cele mai dese cazuri rezultatul maladiei
Alzheimer sau altor demente avansate, insa poate fi observata si in
accidentele vasculare cerebrale.
Afaziile pure implica doar un aspect ingust al limbajului cum ar fi
scrisul, cititul, recunoasterea cuvintelor scrise sau vorbite.

Alexia pura este tulburarea de intelegere a mesajului scris,

celelalte domenii ale limbajului fiind pastrate. Se intalneste
preponderent in leziunile occipitale. Necesita a fi distinsa de neglijenta
hemispatiala, cand pacientul nu percepe vizual jumatatea stanga sau
dreapta a propozitiei, si de cecitatea corticala, in care orice stimul
optic nu poate fi interpretat corespunzator.

Surditatea verbala pura este incapacitatea de recunoastere a

semnificatiilor cunvintelor la un pacient cu un auz intact si capabil de a
recunoaste alte sunete nonverbale. Acest tip al afaziei este datorat
leziunilor bilaterale a girusului temporal superior (Heschl), insa au fost

descrise si cazuri determinate de leziunea unilaterala stanga.

Surditatea verbala pura necesita a fi diferentiata de surditatea
corticala in care este tulburata recunoasterea si a sunetelor
nonverbale, cat si de agnozia auditiva nonverbala in care deficitul
implica recunoasterea doar a sunetelor noverbale familiare (mieunatul
unei pisici sau sunetul unui clopotel etc). A afectiune inrudita este
fonagnozia in care este tulburata recunoasterea vocilor persoanelor
apropiate.
Ocazional in literatura sunt descrise afaziile cauzate de leziunile
profunde cerebrale, cum ar fi afazia subcorticala sau afazia talamica.
Totusi, exista multe controverse si incertitudini in privinta acestor
forme ale afaziei, iar descrierea simptomatologica a lor este saraca.

Tratament
In linii generale tratamentul afaziei este unul etiopatogenetic, adica
prin inlaturarea cauzei sau tratarea maladiei de baza. Astfel pentru
afazia din cadrul accidentelor vasculare ischemice tromboliza cu t-PA,
stentarea sau endarterectomia poate fi utila. In caz de tumoare sau
traumatism cerebral se poate recurge la interventie chirurgicala.
Tratamentul infectiilor, cum ar fi cea din encefalita herpetica poate
restabili limbajul.
Pe plan recuperator, interventia unui ortofonist, logoped, sau chiar a
unui kinetoterapeut este foarte binevenita. Deasemenea, este necesar
de a se lua in consideratie starea emotionala a acestor pacienti.
Depresia este o problema frecventa la pacientii care sunt marcati de
deficitul pe care il au, iar interventia medicamentoasa sau psihologica
este necesara in aceste cazuri.