Sarmizegetusa. Agitatie mare in jurul Sarmizegetusei.

Se foloseste tehnologie de varf, dar se pastreaza

secretele. Orasul secret de sub Sarmizegetusa?
BBC i Discovery, scaneaz Sarmizegetusa
ascuns! Ministrul Culturii, se agita si el. Ce sa fie
totusi?

In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la

Gradistea.Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca
sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu
militaro civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de
kilometri patrati.

Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit
niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un
dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii
clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.
Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista
UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se
stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi
clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna
credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra.
Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod
uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost
asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in
tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,

respectiv 15 bratari dacice de aur.

Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de
catre rusi pe la inceputul anilor 90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar
si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile
unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a
cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice
de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui
studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate deMinisterul
Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop
delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile
arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor
preistorice de la Gradistea.

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc
decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie
arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din
partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de
comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile
nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o
asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de
kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.

Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime
prinmagnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori,
arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt
deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea
o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un
specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta
zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala
magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.

Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din
subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de
opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele
subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor
daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul
Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.

La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept
asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era
condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am
gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au
construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung,
deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian
din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus.
Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau
mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare
cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In

studiu, eu numesc modul fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un

cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era
aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta
sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu
fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si
sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre
aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai
vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile
apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga
zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o
zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se
intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut
sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea
laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural
suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar
pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos,
ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.

Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o

reprezinta incintele

subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de

aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni,

unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte

paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba
de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de
deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre
muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din
Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In
urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile
cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult
mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si
constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au
constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui
va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura
cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa,
e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura
catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice, sustine arheologul Ioan Glodariu,
muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate
pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele,
cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile.
Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc,
chiar decantoare.

Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori

Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de
cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul
Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele
UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un
centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile
siturilor au ajuns la hotii de comori.
Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare.
Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la
Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi
radiate din patrimoniul mondial.

Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o

prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza.
Asta e singura explicatie,
este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine
le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la
Sarmisegetuza?
Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa
pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate
acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru
deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata
locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?
Sursa:
marea enciclopedie a geto dacilor GOANA DUPA AURUL SARMISEGETUSEI.COMORILE DACICE
SUNT FURATE CU HARTILE STATULUI ROMAN

Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliii i o tehnologie numit LIDAR cu

care a scanat mprejurimile incintei sacre din capitala dacic. Aa a descoperit o echip de
la BBC n Sarmizegetusa Regia urme ale construcilor romane. Rezultatele
sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar prefer deocamdat s pstreze
secretul asupra descoperirii lor. Arheologii romni vor primi o copie a hrii obinute
astfel doar dup difuzarea documentarului, la sfritul verii.

Filmrile pentru coproducia BBC Discovery Channel s-au derulat i la Sarmizegetusa

Regia, dup ce indicii interesante, ce rmn deocamdat secrete, le-au fost oferite
productorilor de o scanare din satelit.

BBC lucreaz de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman i despre
cum tehnologia prin satelit i ajut pe arheologi s descopere noi situri arheologice romane.
Filmrile la documentar au nceput n martie i, de cinci sptmni, echipa BBC s-a plimbat
de-a lungul fostului imperiu i a filmat n Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit n
Munii Ortiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capital a dacilor, cucerit de romani n
urma a dou rzboaie grele:
BBC e aici pentru c lucrm la un documentar despre Imperiul Roman i despre cum
tehnologia prin satelit ne ajut s descoperim noi situri arheologice n tot imperiul. n
Romnia, i n special, n aceast parte a Romniei, exist o motenire cultural foarte
bogat i suntem foarte interesai s descoperim urmele romane,

spune Louise Bray, productorul documentarului. Coproducia BBC-Discovery va avea 90

de minute i este dedicat special Imperiului Roman, o tem foarte bine primit de
telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat n septembrie 2011, dar filmrile efective au
nceput de-abia n luna martie. Munca de teren se finalizeaz odat cu cadrele filmate sus,
n Munii Ortiei, iar partea interesant apare n documentele la care deocamdat are
acces doar staff-ul documentarului. De altfel, membrii echipei au fost ndeajuns de
secretoi pe toat durata vizitei lor i au preferat s opreasc filmrile de ndat de ziaritii
romni au ajuns n zon.
Contractul de confidenialitate ncheiat cu autoritile i arheologii romni i-a mpiedicat i
pe acetia s dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialitilor care
au fost alturi de echipa de filmare e relevant:
Sigur c acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru c aceast
colaborare cu BBC-ul nu nseamn doar o colaborare cu o televiziune superprofesionist,
care d informaie curat, care promoveaz n felul acesta situl, dar ne ofer ansa s avem
i rezultatele investigaiilor fcute cu noua tehnic LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa.
i, din punct de vedere tiinific, asta va fi un pas mare nainte,
a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul antierului arheologic de
la Sarmizegetusa Regia.

Cu laserul prin istorie

Productoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog i pasionat de istoria veche. Pe

teren, la cetile dacice, a nsoit-o chiar eful de antier de pe sit, profesorul
universitar dr. Gelu Florea, cea mai autorizat surs n ceea ce privete Sarmizegetusa
Regia. Toi romnii trebuie s atepte ns difuzarea coproduciei pentru detalii. Cert este
c ziaritii britanici au folosit sateliii postului pentru a scana teritoriul fostului imperiu n

cutarea de situri care nu i-au spus nc ultimul cuvnt.Ceva a atras atenia lor ctre
Sarmizegetusa Regia i nu ctre ruinele romane de la Ulpia Traiana.
Louise Bray, productoarea documentarului, observ c bogia Munilor Ortiei nu se
rezum la comorile arheologice, ci cuprinde att natura, ct i oamenii.
Louise Bray a decis s includ situl din Munii Ortiei n proiectul ei i, pentru a obine
detalii interesante asupra a ceea ce pmntul ascunde n zon, a nchiriat un avion pe care
s-a montat echipamentul LIDAR Light Detection and Ranging. BBC folosete acum un tip
de tehnologie numit LIDAR, n care postul a investit sume importante, i aceasta ne-a
descoperit o nou imagine, o imagine foarte larg a pdurii care nconjoar acest sit. Este o
descoperire foarte interesant, parte din ea se cunotea dinainte, este vorba despre o
structur roman de aprare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.

Descoperirea este foarte important pentru c este pentru prima dat cnd aceast
structur poate fi observat integral, deci putem vedea marele plan al cetii pentru prima
dat. Este tot ce a dezvluit productoarea britanic despre descoperirea din sol aprut
dup ce tehnologia LIDAR a bombardat solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o
imagine clar a ceea ce ascunde natura. Dac echipa BBC a decupat din harta obinut din
satelit doar o structur roman, arheologii romni cred c tehnologia LIDAR le va aduce
detalii si despre ruinele dacice: Imediat dup difuzarea filmului, din august ncolo, vom
primi aceste hrtii. Ateptm s vedem imaginile i sunt convins c aceast nou tehnic
pune n eviden tot felul de structuri care altminteri din fotografie aerian nu se vd.
Trebuie s v imaginai tot acest deal fr vegetaie, vzut de la nlime, ceea ce din
punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult dect ce se vede cu ochiul liber,
de la nivelul solului, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamn vom ti, dup ce
arheologii romni vor viziona imaginile, dac descoperirea BBC schimb teoriile n ceea ce
privete istoria capitalei dacice.

Promovare pentru patrimoniu

Louise Bray a ajuns n luna februarie pentru prima dat n Romnia, n recunoatere:
Era zpad mult i atunci nu am reuit s vd mare lucru, dar acum sunt entuziasmat de
ceea ce este aici. Aceast parte a Romniei este frumoas, ne bucurm de clipele trite,
oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunai, timpul uitai este o zi nsorit perfect,
deci trim un timp minunat i suntem mulumii c am venit. Avem i noi n UK o mulime
de monumente, dar aici totul este inedit, situl i natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici
uri i nici suprafee att de mari de asemenea pdure,
spune productoarea a crei echip a fost mereu nsoit n teren de un vntor cu puca n
spate.

Echipa de cercetare a vrut s includ Sarmizegetusa Regia n film i nu ne pare deloc ru.
Am nceput s citim despre sit i apoi am luat legtura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest
program am filmat n alte trei ri: Imperiul Roman se ntindea mai demult pe o suprafa
unde acum sunt 16, chiar mai multe ri. Noi am ales doar patru ri dintre acestea unde s
ne filmm documentarul, am filmat n Tunisia, n Africa de Nord, am filmat n Iordania i, de
asemenea, n Italia. Romnia este a patra ar unde filmm.

Pe directorul Parcului Natural Grditea Muncelului Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat,

adresa BBC l-a surprins: nici c se putea promovare mai bun att pentru monument, ct i
pentru ntreaga zon protejat: Cnd am vzut prima dat adresa de la BBC prin care ne
cereau acceptul s filmeze n ceti am rmas plcui impresionai, pentru c nu ne-am
ateptat ca parcul s fie promovat n acest fel, i prin folosirea unei tehnologii de vrf.
Bineneles c ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare c i vom
sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar nseamn foarte mult nu dar pentru cetile
dacice, dar i pentru Parcul Natural Grditea Muncelului Cioclovina. V dai seama c prin
realizarea acestui documentar se realizeaz o conexiune ntre biodiversitate, tradiie i
istorie. Zona este ncrcat de istorie, iar promovarea cetilor implic promovarea parcului
natural a crui valoare este de necontestat.
Arheologii romni au spus demult c doar 3 la sut din vestigiile vechii capitale a Daciei au
fost pn acum scoase la lumin, restul rmnnd ascunse sub pmnt.
Tehnologia special folosit poate oferi i specialitilor parcului date despre biodiversitatea
din zon; n timp ce preedintele Consiliului tiinific al PNG, cercettorul Radu Stelian,
care a discutat minute bune cu englezii despre minuniile naturale din zon, crede:
Pe lng siturile arheologice, pn i natura de aici, care e magnific, are i ea valene de
patrimoniu UNESCO. Europa descoper c romnii au i ei ceva interesant, c Romnia are o
cultur i o civilizaie veche.

Vestea c o televiune precum BBC filmeaz n cetate, a fcut turul sitului. Toi turitii au
tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba i filma la pas n pdurea din jurul
incintei sacre i toi au sperat c documentarul va mbunti imaginea Romniei n lume.
Audien de milioane
Documentarul va fi difuzat n luna august de BBC, apoi n septembrie de Discovery SUA, aa
c zeci de milioane de oameni vor afla informaii i vor vedea imagini din fosta capital a
Daciei, Sarmizegetusa Regia:
Noi avem o audien estimat de 30, pn la 40 de milioane de oameni n ntreaga lume: n
UK, America, Europa, Asia i Australia, practic peste tot n lume, deci e o ocazie minunat
de a arta lumii ce parte minunat a Romniei este aceasta i s le dea de neles ct de
important era aceast lume n vremea romanilor,
crede Louise Bray. O lume despre care tiu puine pn i turitii romni n lipsa unei
finanri continue i suficiente, la care se adaug condiii de lucru primitive, arheologii au
fcut puine descoperiri, dar i datele publicate nu are cine s le expun turitilor interesai
n lipsa unui ghidaj de specialitate n cetile dacice.
Ci dintre romni tiu de exemplu c:
Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografic pe care am
terminat-o toamna trecut, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din
Cluj, ne arat un sit care are ase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase
antropogene, amenajate n antichitate, se ntinde pe aproape 400 de hectare de teren plan,
deci v dai seama c e mult i de-abia acum avem o dimensiune real a tot ce s-a ntmplat
aici n antichitate,
spune universitarul clujan, care ateapt cele 10 milioane de lei alocate deocamdat pe
hrtie de fostul Executiv: Sumele alocate de Bucureti ne ajut foarte mult, este vorba de
acel program multianual anunat de Ministerul Culturii i care sperm s-l putem pune n
aplicare din aceast var cel trziu, pentru patru ani i, dac toate lucrurile merg bine, vom
lucra i la Sarmizegetusa, dar i n alte centre dacice din zon.
Lipsei de informaie i se adaug i infrastructura deficitar, pentru c drumurile numai
trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul ctre Sarmizegetusa Regia ca fiind
bumpy:
Drumul ctre sit este plin de hrtoape i este un pic peste mna turitilor s vin aici. Au
nevoie de o main 44, dar este un sit att de frumos nct cu certitudine a face efortul s
vin aici, dac a fi un turist care ar vizita Romnia i n mod special aceasta parte a rii.
Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui s-i impiedice pe oameni s vin.
Englezii chiar glumesc cu siguran, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

Tehnologia LIDAR
Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnic activ de teledetecie cu ajutorul
creia se pot obine date de o acuratee ridicat despre topografia terenului, vegetaie ori
diverse structuri i construcii. Potrivit specialitilor, aceast tehnologie folosete trei
sisteme de baz scanarea lasercare msoar distanele cu precizie, plus sistemul
de poziionare global (GPS) i Inertial Measurement Unit (IMU) pentru nregistrarea
orientrii. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicat de stocare
i calcul. Cu ajutorul scanrii laser, sunt nregistrate diferenele de timp dintre impulsurile
laser trimise din avionul ce efectueaz zborul i cele reflectate de suprafaa topografic. Un
receptor GPS montat pe avionul care transport tehnologia nregistreaz poziia continu a
acestuia.
n teren, este amplasat o staie GPS pentru a corecta diferenele, iar traiectoria de zbor
s fie nregistrat extrem de precis. Sistemul IMU msoar continuu nlimea i acceleraia
avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obin prin recepionarea
impulsurilor laser ntr-un anumit interval de lungime de und, cunoscut ca banda infrarou
apropiat.
Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorit fasciculului laser care penetreaz vegetaia
indiferent ct este de dens. Aceeai tehnologie a fost folosit de arheologii care au
descoperit oraul maia Caracol n acest caz, oamenii de tiin au apelat la LIDAR,
adic au folosit semnale laser care au penetrat jungla i au reflectat dinspre pmnt o
imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari orae din istoria maia. Au fost
ndeajuns 10 ore de msurtori cu ajutorul laserului, fcute n patru zile, pentru ca
tehnologia s pun la dispoziia arheologilor o hart mult mai detaliat dect ce obinuser
specialitii dup un sfert de secol de cercetri la sol. Folosit n arheologie, tehnologia
LIDAR arat exact mrimea sitului, limitele lui i construciile n terase.

BBC i Discovery scaneaz Sarmizegetusa ascuns

By Laura Oan 3 May, 2012
http://www.replicahd.ro/?p=4188
http://www.replicahd.ro/

Ministrul Culturii atenioneaz c cetile dacice risc s fie scoase de pe lista UNESCO
Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenia, vineri seara, 25 mai, ntr-o conferin de
pres, la Alba Iulia, c dac nu se acioneaz cu maxim urgen,
cetile dacice risc s fie scoase de pe lista UNESCO.
"Riscul este foarte mare, dac vin i vd c nu am fcut nimic", a declarat ministrul Culturii,
care a vizitat n cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus c
este "tampila, sigiliul naiunii noastre".
"Chestiunea e grav", a afirmat Diaconu, care a adugat c "arborii de acolo par mai
importani dect vestigiile". "E de neneles lucrul acesta", a adugat demnitarul.
"Cetile dacice sunt protejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. i dac cumva vine
un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dac nu facem ceva cu urgen maxim,
pierdem statutul de protecie UNESCO pentru cetile dacice", a punctat oficialul.
Diaconu criticat ''suprapunerea'' de orgolii personale, nesfrite, ntre specialiti,
administratori. ''Eterna problem a Romniei. Al cui e locul, obiectul, cine e eful, cine

comand aici. Unii zic c sunt ei, alii c-s ei'', a mai spus Diaconu, care a adugat c
trebuie ''sparte'' orgoliile.
Ministrul a afirmat c vrea s-i pun la aceeai mas pe cei din administraia public local,
de la Consiliul Judeean Hunedoara, pe specialiti i Ministerul Culturii, pn va fi gsit o
soluie."Lucrurile mi se par extrem de simple i de rezolvat imediat. Adic, s nceap s
lucreze toi, fiecare pe meseria lui", a spus acesta. "Fiecare s fac ceva i de maxim
urgen", a adugat Diaconu, care a apreciat c "e absolut dureros ce se ntmpl acolo".
Ministrul a mai spus c va organiza peste dou sptmni i jumtate o conferin de pres
la Sarmizegetusa Regia.
Oficialul a precizat c sunt fonduri, fiindc investiiile sunt absolut minime. "Investiiile nu
sunt mari, problema e a noastr - de organizare, de coordonare", a spus acesta.
"Noi, ca stat, nu am fcut nimic, avndu-le deja nscrise n UNESCO. (...). Riscul este foarte
mare dac vin i vd c nu am fcut nimic. (...). Problema se pune exact aa i cu Brncui.
Ziceau s aducem osemintele lui Brncui acas. Am zis nti s-l meritm pe Brncui. Ct
vreme neglijm total tot ce nseamn ce a mai rmas de la Brncui, cele dou brne sub
care s-a nscut. i alea sunt cumprate de cineva. (...). Ct vreme noi nu facem aici cultul
Brncui, noi nu-l meritm pe Brncui. nti s-l meritm i dup aceea promit, m zbat,
m duc, m lupt, orice e legal de fcut ca s vin Brncui acas", a declarat Mircea
Diaconu.
=============