Conventia de la Geneva privind

statutul refugiatilor adoptata in 1951

la Conferinta Natiunilor Unite
Pe baza ei s-a acordat pana in prezent protectie unui numar de peste 50 de
milioane de persoane
Conventia nu rezolva cauzele refugierii, ci ofera protectie victimelor legitime ale
acestor cauze.
Refugiatii au dreptul la azil lipsit de ris
Pe baza ei s-a acordat pana in prezent protectie unui numar de peste 50
de milioane de persoane
Conventia nu rezolva cauzele refugierii, ci ofera protectie victimelor legitime ale
acestor cauze.
Refugiatii au dreptul la azil lipsit de riscuri. Protectia internationala inseamna
mai mult decat securitatea fizica. Refugiatii trebuie sa beneficieze de cel putin
aceleasi drepturi si ajutor de baza ca orice strain rezident legal, inclusiv
libertatea de gandire, libertatea de miscare si de a nu fi supusi torturii si
tratamentului degradant. Refugiatii trebuie sa aiba acces la sistemul medical,
sistemul de invatamant si angajare.
In anumite cazuri, cum ar fi afluxul masiv de persoane, UNHCR si alte organizatii
ofera asistenta sub forma de alimente, adapost, bani etc.
Definitia "refugiatului"
Art. 1
Orice persoana care, datorita unei temeri bine-intemeiate de a fi persecutata pe
motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau
opinie politica, se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si nu poate sau,
datorita acestei temeri, nu doreste sa se puna sub protectia acelei tari; sau care,
neavand cetatenia nici unei tari si aflandu-se in afara tarii in care si-a avut
resedinta ... nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste sa se reintoarca in
aceasta tara...
Interdictia de expulzare sau returnare ("non-refoulement")
Art. 33.
Nici un stat contractant nu va expulza sau returna in nici un fel un refugiat peste
frontierele teritoriilor unde viata sau libertatea sa ar fi amenintate pe motive de
rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie
politica.
Cine poate si cine nu poate primi statut de refugiat

Un infractor judecat intr-un proces corect pentru un delict de drept comun, care
fuge din tara pentru a scapa de inchisoare, nu devine in mod necesar "refugiat",
cu exceptia situatiilor cand se constata ca persoana este persecutata politic sub
masca unor acuzatii nepolitice.
Homosexualii pot fi eligibili ca refugiati daca se dovedeste ca au fost persecutati
din cauza orientarii lor sexuale.
Femeile persecutate pe motive religioase sau care refuza sa se supuna
constrangerilor sociale, a codurilor sociale stricte impuse de institutii sau
guverne, au motive intemeiate pentru a primi statutul de refugiat. Violenta
sexuala, violul sunt considerate persecutie. O femeie care se teme de a fi
atacata fiindca refuza sa poarte hainele impuse sau fiindca doreste sa-si aleaga
singura sotul si sa duca o viata independenta se poate califica.
Persoanele care refuza inrolarea in armata, din motive intemeiate de constiinta
si suporta consecintele acestor obiectiuni, pot fi eligibile pentru statutul de
refugiat.
Criminalii de razboi - inclusiv cei care au practicat terorismul - sunt exclusi de la
protectia acordata refugiatilor.

Procesul de dezvoltare al unui corpus de drept, convenii i orientri internaionale pentru protecia
refugiailor a nceput n secolul al XX-lea n cadrul Ligii Naiunilor, predecesoarea Naiunilor Unite.
Aceasta a culminat la 28 iulie 1951, atunci cnd o conferin special ONU a aprobat Convenia privind
statutul refugiailor.
Convenia din 1951 este documentul juridic fundamental pentru protecia internaional a refugiailor.
Convenia definete cine este refugiat i tipul de protecie juridic i asisten social pe care refugiaii ar
trebui s o primeasc de la statele care au ratificat-o. O prevedere cheie a Conveniei clarific faptul c
refugiaii nu trebuie s fie returnai ntr-o ar n care se tem de persecuie. Convenia definete de
asemenea, obligaiile refugiailor fa de guvernul gazd i pune emfaz pe faptul c anumite categorii de
persoane, cum ar fi criminali de rzboi, nu se calific pentru statutul de refugiat.
Convenia a recunoscut aspectul internaional al crizei de refugiailor, precum i necesitatea de cooperare
internaional i de mprirea responsabilitilor ntre state.
Iniial, Convenia din 1951 a fost mai mult sau mai puin limitat la protecia refugiailor europeni n
perioada de dup al doilea rzboi mondial. Protocolul din 1967 a extins domeniul de aplicare i a eliminat
restriciile sale geografice i temporale, transformnd Convenia ntr-un instrument cu adevrat universal,
n timp ce problema deplasrii se rspndea n ntreaga lume.
Convenia din 1951 nu este conceput pentru a aborda cauzele profunde ale fugii oamenilor, nclcri ale
drepturilor omului, conflicte politice sau armate n ara lor de origine. Aceasta a fost conceptualizat
pentru a atenua consecinele acestor probleme, oferind victimelor un grad de protecie juridic
internaional i alte forme de asisten, ajutndu-le n cele din urm s nceap o nou via.
mpreun cu Protocolul su din 1967, Convenia din 1951 a inspirat, de asemenea, crearea
instrumentelor importante regionale pentru protecia refugiatului, cum ar fi Organizaia Conveniei pentru
refugiai a Unitii Africane din 1969 i din 1984 Declaratia de la Cartagena privind refugiaii din America
Latin.