Curs AutoCAD 2010 - Vol2

AutoCAD
2010
Curs AutoCAD 2010, Volumul 2
Cuprins
Capitolul 6: Lucrul cu Layout-uri ...................................................................... 1
Lectei: Utilizarea Layout-urilor ..................................................................................... 2
Despre Layout-uri .............................................................................................. 3
Crearea unui Nou Layout.................................................................................... 4
Exercitiu: Create Layouts ................................................................................... 8
Lectie: Utilizarea Viewport-urilor ................................................................................ 11
Crearea Viewport-urilor Dreptunghiulare ........................................................ 12
Setarea Scarii Viewport-ului ............................................................................. 17
Manipularea Viewport-urilor ............................................................................. 23
Rotirea Viewport-urilor ..................................................................................... 30
Exercitiu: Create and Manipulate Viewports .................................................... 32
Exercitiu: Architectural ................................................................................................ 35
Exercitiu: Mechanical .................................................................................................. 38
Sumarul Capitolului...................................................................................................... 40
Capitolul 7: Adnotarea Desenului .............................................................................. 41

Lectie: Crearea Textului Multiliniar ............................................................................. 42
Despre Textul Multiliniar .................................................................................. 43
Crearea Textului Multiliniar ............................................................................... 45
MText Columns and Grips .................................................................................. 50
Exercitiu: Create Multiline Text ......................................................................... 52
Lectie: Crearea Textului pe o Singura Linie................................................................... 56
Despre Textul pe o Singura Linie......................................................................... 57
Crearea Textului pe o Singura Linie.................................................................... 59
Exercitiu: Create Single Line Text ....................................................................... 63
Lectie: Editarea Textului ................................................................................................ 66
Editarea Textului ................................................................................................. 67
Exercise: Edit Text ............................................................................................... 71
Lectie: Utilizarea Stilurilor de Text ................................................................................... 73
Stiluri de Text....................................................................................................... 74
Crearea si Utilizarea Stilurilor de Text .................................................................. 75
Exercitiu: Use Text Styles .................................................................................... 80
Exercitiu: Architectural .................................................................................................. 82
Exercitiu: Mechanical ..................................................................................................... 86
Sumarul Capitolului ........................................................................................................ 89
Capitolul 8: Cotarea ...................................................................................... 91

Lectie: Crearea Cotelor ............................................................................................. 92
Crearea Cotelor pe Obiecte Liniare ................................................................ 93
Crearea Cotelor pe Obiecte Curbate.............................................................. 105
Imbunatatirea Cotelor.................................................................................. 117
Exercitiu: Create Dimensions ....................................................................... 128
Lectie: Utilizarea Stilurilor de Cotare ....................................................................... 132
Despre Stiluri de Cotare ................................................................................. 133
Crearea si Modificarea Stilurilor de Cotare.................................................... 134
Exercitiu: Modify a Dimension Style .............................................................. 145
Lectie: Utilizarea Liniilor de Indicatie ......................................................................... 148
Despre Liniile de Indicatie ............................................................................... 149
Despre Stilurile Liniilor de Indicatie................................................................. 151
Utilizarea Liniilor de Indicatie ......................................................................... 154
Exercitiu: Use Multileaders ............................................................................ 158
Lectie: Editarea Cotelor .............................................................................................. 163
Editarea Cotelor ............................................................................................... 164
Exercitiu: Edit Dimensions ............................................................................... 169
Exercitiu: Architectural ............................................................................................... 172
Exercitiu: Mechanical ................................................................................................. 175
Sumarul Capitolului........................................................................................ 178
Capitolul 9: Hasurarea Obiectelor ................................................................. 179

Lectie: Hasurarea Obiectelor ......................................................................... 180
Introducere ........................................................................................... 181
Modele de Hasura Asociative................................................................ 183
Crearea Obiectelor HasurateCreating Hatched Objects ....................... 184
Exercitiu: Create Hatches ....................................................................... 197
Exercitiu: Create Fills and Gradients ..................................................... 200
Lectie: Editarea Obiectelor Hasurate............................................................... 204
Proprietati Asociative............................................................................. 205
Editarea Hasurilor.................................................................................. 205
Exercitiu: Edit Hatch Patterns and Fills ................................................. 209
Exercitiu: Architectural ................................................................................... 212
Exercitiu: Mechanical ..................................................................................... 214
Sumarul Capitolului ..................................................................................................... 217
Capitolul 10: Lucrul cu Date Reutilizabile ....................................................... 219

Lectie: Utilizarea Blocurilor ............................................................................ 220
Despre Blocuru ..................................................................................... 221
Comportamentul Blocurilor................................................................... 224
Crearea Blocurilor.................................................................................. 226
Inserarea Blocurilor ............................................................................. 232
Exercitiu: Create and Insert Blocks ...................................................... 238
Lectie: Lucrul cu DesignCenter ...................................................................... 241
Utilizarea DesignCenter ........................................................................ 242
Exercitiu: Use DesignCenter .................................................................. 245
Lectie: Utilizarea Paletei de Unelte ...................................................... 247

Utilizarea Paletei de Unelte ...................................................... 248
Exercitiu: Add Content from Tool Palettes .......................................... 250
Exercitiu: Architectural ....................................................................... 252

Exercitiu: Mechanical .......................................................................... 255
Sumarul Capitolului ......................................................................................... 257
Capitolul 11: Crearea Obiectelor Aditionale .................................................. 259

Lectie: Lucrul cu Polilinii ....................................................................... 260
Despre Polilinii .................................................................................... 261
Crearea Poliliniilor................................................................................. 262
Editarea Poliliniilor................................................................................ 264
Exercitiu: Create and Modify Polylines ................................................. 268
Lectie: Crearea Spline-urilor.................................................................. 271

Despre Spline-uri .................................................................................. 272
Crearea Spline-urilor ............................................................................. 274
Exercitiu: Create a Spline ...................................................................... 280
Lectie: Crearea Elipselor ....................................................................... 282

Despre Elipse.......................................................................................... 283
Crearea Elipselor ................................................................................... 284
Exercise: Create Elipse ........................................................................... 288
Lectie: Utilizare Tabelelor ..................................................................... 290

Despre Tabele ........................................................................................ 291
Crearea Stilurilor de Tabel...................................................................... 293
Crearea Tabelelor si Editarea Datelor...................................................... 297
Exercitiu: Create a Dimension Table ....................................................... 302
Exercitiu: Architectural .......................................................................... 306

Exercitiu: Mechanical ............................................................................. 312
Sumarul Capitolului ............................................................................................ 314
Capitolul 12: Imprimarea Desenelor ................................................................. 315

Lectie: Utilizare Setarii Paginii................................................................. 316
Aplicarea unei Setari de Pagina unui Layout........................................... 317
Crearea unei Setari de Pagina ................................................................. 322
Exercitiu: Create and Activate Page Setups ............................................. 325
Lectie: Imprimarea Desenelor ................................................................. 327

Despre Mediul de Imprimare..................................................................... 328
Imprimarea din Model Space ................................................................... 330
Imprimarea din Layout .............................................................................. 333
Comanda Plot ........................................................................................... 336
Comanda Preview .................................................................................... 341
Exercitiu: Plot a Drawing ........................................................................... 343
Sumarul Capitolului.............................................................................................. 345
Capitolul 13: Crearea Sabloanelor ..................................................................... 347

Lectie: Crearea unui Sablon ............................................................................................. 348
Despre Sabloane .................................................................................................... 349
Optiunile Sabloanelor............................................................................................ 350
Crearea Sabloanelor.............................................................................................. 353
Exercitiu: Create a Drawing Template .................................................................. 354
Sumarul Capitolului............................................................................................ 358
Capitolul
6
Lucrul cu Layere
Layout-urile si viewport-urile va ajuta in structurarea si concentrarea proiectelor dumneavoastra.
Trebuie sa intelegeti cum lucreaza Layout-urile si Viewport-urile inainte de a adauga adnotari ca
texte si cote, desenelor dumneavoastra.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili sa:
Identificati mediul in care puteti imprima date si cum sa creati un nou layout.
Creati si utilizati viewport-urile.
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre layout-uri pentru a crea si configura un layout
cu trei viewport-uri.
Setari Object Snap si setari ale Barei de Status

Inainte de a parcurge exercitiile acestui capitol, consultati sectiunea introductiva
"Settings for the Exercises" a Volumului 1.
Lectie: Utilizarea Layerelor

In aceasta lectie invatati cum sa creati layout, reprezentand mediul utilizat pentru pregatirea desenului
pentru imprimare. De asemenea veti invata cum sa treceti de la layout la layout viewport.
Imprimarea reprezinta un pas vital in procesul de comunicare a proiectului dumneavoastra, iar utilizarea
layout-urilor reprezinta o parte importanta a pregatirii pentru imprimare.
Urmatoarea imagine reprezinta o geometrie ce se regaseste atat in spatiul de lucru cat si intr-o previzualizare a
imprimarii in layout-ul corespunzator.
Obiective
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:
Descrieti scopul si proprietatile cheie ale layout-urilor.

Creati un nou layout.
Capitolul 6: Lucrul cu Layout-uri
Despre Layout-uri
Un layout reprezinta un mediu utilizat pentru iesirea datelor desenului. Aceste date pot include
geometria spatiului de lucru si geometrii adaugate pentru a imbunatati o coala specifica de imprimare.
Urmatoarea imagine reprezinta un layout gol intr-un desen. Puteti observa marimea colii, zona
imprmabila cu linii intrerupte si viewport-urile dreptunghiulare ale layout-ului selectat.
Definitia Layout-ului
Intr-un layout, alegeti pe ce dimensiune a colii doriti sa imprimati. Marimea colii este apoi afisata la o
scara intreaga de vizualizare, cu un dreptunghi punctat ce indica zona pe care imprimata selectata
poate imprima, pentru acea marime a colii. Puteti de asemena selecta orientarea colii.
Afisati geometria din spatiul de lucru pe coala in layout, creand viewport-uri. Puteti defini viewport-uri
multiple si le puteti defini scara si locatia.
Urmatoarea lista reprezinta proprietatile si setarile pe care le puteti salva intr-un layout:
Printer/plotter (Imprimanta)
Paper size (Marimea colii)
Plot area (Zona de imprimare)
Plot offset (Decalarea imprimarii)
Plot style table (Tabelul stilului imprimarii)
Drawing orientation (Orientarea desenului)
Plot scale (Scara imprimarii)
Lectie: Utilizarea Layout-urilor
Exemple de Layout-uri
Un avantaj al utilizarii layout-urilor il reprezinta abilitatea de a imprima la scara diferita in acelasi desen.
De exemplu puteti afisa o vedere a unui plan la scara reala iar langa acesta doua vederi detaliate, fiecare la o
scara proprie.
Urmatoarea imagine ilustreaza un layout complet ce include un plan la o scara normala; o elevatie
la o scara mai mica si o vedere detaliata la a unei scari la o scara mai mare.
Crearea unui Layout Nou

Puteti adauga layout-uri desenului curent bazat pe un layout sablon, copiind un layout existent sau
adaugand un nou layout. Pentru a adauga un nou layout, utilizati comenzile: Layout, New Layout,
sau Create Layout Wizard.
Comanda de Acces
LAYOUT
Linia de comanda: Layout > New

Bara de Status: click to view Layout; right-click to Display Layout and Model Tabs
Meniul contextula Layout tab sau Model tab: Click-dreapta pentru a afisa optiunile.
Meniu: Insert > Layout > New Layout
Procedura: Crearea unui Nou Layout

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un nou layout in desen.
1.
2.
3.
Click-dreao pe Model tab sau pe orice tab layout.

Click New Layout.
Click layout tab pentru layout-urile nou create.
Procedura: Crearea unui Layout Noc cu comanda Layout Wizard

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un nou layout in desen utilizand comanda Create Layout
Wizard.
1.
2.
3.
In linia de comanda, tipariti LAYOUTWIZARD.

Urmariti pasii de pe ecran pentru:
Denumirea layout-ului
Selectarea unei imprimante configurate
Selectarea dimensiunii paginii si a unitatii de masura
Selectarea orientarii paginii
Alegerea unui cartus
Definirea numarului de viewport-uri si scara acestora
Setarea locatiei viewport-urilor in pagina

Apasati Finish.
Exercitiu: Create a New Layout

In acest exercitiu veti crea un nou layout din
Layout tab si din Layout Wizard.
1.
Pentru a crea un nou layout din Layout tab:
Click-dreapta in Layout.
Click New Layout.
Selectati new Layout tab.

Setarile sunt bazate pe setarile layout-ului
prioritar.
2.
Pentru a crea un nou layout utilizand Layout

Wizard:
In linia de comanda, tipariti

LAYOUTWIZARD
Introduceti un nume pentru noul layout.

Introduceti Floor Plan si apasati Next.
Pentru Printer selectati DWG to PDF.pc3

si apasati Next.
Pentru Paper Size, selectati ARCH D (36.00 x

24.00 Inches), Drawing units Inches si
apasati Next.
Selectati Landscape orientation si apasati

Next.
Selectati Architectural Title Block.dwg si

apasati Next.
Selectati Single Viewport setup cu

Viewport scale 1/8" = 1'-0" si apasati
Next.
Pentru a seta o locatie a viewport-ului

apasati Select location < si specificati
fereastra apasand puncetle (1) si
(2) indicate mai jos.
Apasati Finish.
Exercitiu: Create Layouts

In acest exercitiu veti activa diferite layout-uri si
veti crea doua layout-uri aditionale.
Exercitiul Complet
Completarea Exercitiului
Pentru a completa exercitiul urmati pasii

din manual sau de pe ecran.
Din lista capitolelor si exercitiilor
selectati Chapter 6:
Working with Layouts. Click Exercise:
Create Layouts.
1.
Deschideti M_Create-Layouts.dwg.
2.
Pentru a activa un layout:
Apasati tab-ul Layout1.
Nota: Daca tab-ul Layout nu este vizibil, clickdreapta pe butonul Layout din bara de status
si selectati Display Layout si Model Tabs.
3.
Pentru a activa alt layout, apasati tab-ul

Layout2.
8.
4.
5.
6.
7.
Pentru a crea un nou layout:
Click-dreapta pe tab-ul Layout.
Click New Layout.

Pentru a revizualiza layout-ul creat nou
apasati tab-ul Layout3.
Contine un singur viewport si configuratia
paginii este bazata pe setarea standard a
programului.
Pentru a insera un nou layout, in Meniu
click Insert > Layout > Create Layout Wizard sau
introduceti LAYOUTWIZARD in linia de comanda.
9.
Pentru a specifica un nume:
Introduceti Wizard Layout atunci cand vi se

cere numele layout-ului.
Click Next.
Alegerea unei imprimante pentru layout:
Selectati DWF6 ePlot.pc3 din lista.
Click Next.
Pentru a seta marimea paginii:
Selectati ISO A1 (841.00 x 594.00 MM)

din lista.
Click Next.
10.
Apasati Next pentru a pastra orientarea

paginii ca Landscape.
11. Pentru a nu include un cartus:
Selectati None din lista title blocks.
Click Next.
12. Pentru a specifica scara viewport-urilor:
In pagina Define Viewports, sub

Viewport Setup, verificati daca ati selectat
Single.
Sub Viewport Scale, selectati 1:50 din

lista.
Apasati Next.
10
13. Pentru a seta o locatie pentru layout:
Apasati pe Select Location.
Apasati in coltul din stanga sus.
Apasati in partea de jos a paginii imediat dupa punctul

de jos, asa cum este ilustrat.
Apasati pe Finish.
14. Inchideti toate fisierele fara sa salvati.
Lectie: Utilizarea Viewport-urilor

Aceasta lectie descrie cum sa creati un viewport obisnuit, cum sa setati scara si cum sa manipulati
viewporturile.
Viewport-urile reprezinta componentele cheie in abilitatea de a imprima o geometrie dintr-un layout.
Fiecare viewport se comporta ca o fereastra de afisare. Creand viewport-uri multiple puteti afisa
diferite aspecte ale geometriei create, la scari diferite pe aceeasi pagina.
Obiective
Creati un viewport.
Modificati scara viewport-ului.
Mutati, copiati, rotiti si stergeti viewport-uri.
Rotiti vederea intr-un viewport.
11
Crearea Viewport-urilor Dreptunghiulare

Creati un viewport dreptunghiular similar crearii unui dreptunghi.
Scalati geometria afisata in fiecare viewport iar layout-ul general il imprimati la o scara de 1:1.
Puteti avea mai mult de un viewport pe un layout cu diferite vederi ale desenului la diferite scari.
In mod normal viewport-ul nu este imprimat.Puteti crea viewport-ul pe un layer unic astfel incat puteti
utiliza proprietatile layer-ului pentru a preveni imprimarea viewport-ului.
12
Comanda de Acces
Single Viewport
Linia de Comanda: VPORTS

Ribbon: View tab > Viewports panel > New > Viewports dialog box > Single
Fereastra de dialog Viewports:
Meniu: View > Viewports > 1 Viewport
13
Procedura: Crearea Viewport-urilor Dreptunghiulare

Urmatorii pasi va arata cum sa creati viewport-uri dreptunghiulare. Cu toate ca realizarea unui viewport
dreptunghiular este relativ simpla, este important sa intelegeti setarea de ansamblu.
1.
Daca tab-urile layout nu sunt disponibile, apasati click-dreapta pe butonul Layout button din bara de
status si selectati Display Layout and Model Tabs.
2.
Activate the appropriate layout tab.
3.
Confirmati marimea paginii pentru layout.
Apasati click-dreapta pe tab-ul layout si selectati Page Setup Manager.
14
Confirmati Plot Size (1).

Pentru a modifica dimensiunea paginii, selectati Modify (2).
4.
5.
Inserati un cartus daca nu este deja inserat unul.

Activati comanda viewport.
In panoul Viewports, click New (1).
In fereastra de dialog Viewports, in New Viewports, sub Standard Viewports, apasati Single (2).
15
16
6.
Crearea viewport-ului.
Specificati primul colt (1).
Specificati coltul opus (2).
7.
Plasati viewport-ul pe un layer pe care alegeti sa nu il printati.
Avand linia de comanda goala, selectati viewport-ul.
Din Layer Control (lista de control a layerelor), selectati layer-ul.
Apasati ESC pentru a deselecta viewport-ul.
Ghidul Crearii Viewport-urilor
Creati viewport-urile pe propriile lor layere.

Layer-ul viewportului trebuie setat ca layer neimprimabil.
Nu exista o limita a numarului de viewport-uri intr-o singura coala de desenare.
Fiecare viewport poate avea propria scara.
Setarea Scarii Viewport-ului

Odata creat un viewport, puteti seta afisarea geometriei intr-o scara specifica comparativ cu unitatile
paginii. Acest lucru va asigura, atunci cand imprimati la o scara de 1:1, ca geometria din viewport este la
scara dorita in pagina.
In urmatoarea ilustratie, daca 1:30 este selectata, geometria va fi afisata in pagina de 30 de ori mai mica.
Deci daca o unitate reprezinta un milimetru, atunci o linie de 30 de milimetri va avea lungimea de 1 milimetru
in pagina.
17
Accesul la Scara Viewport-ului

Viewport Scale
Bara de Status: Viewport Scale
Tab-ul Layout trebuie sa fie selectat.

Butonul model space sau paper space trebuie sa fie setet in unul din modurile:
Model space on: Viewport can be active (bold) (viewport-ul poate fi activ).
Paper space on: Viewport can be selected (viewport-ul poate fi selectat).

Scara Viewport-ului este accesibila.
Procedura: Setarea si blocarea Scarii Viewport-ului

Urmatorii pasi va arata cum sa setati scara viewport-ului si apoi cum sa blocati viewport-ul astfel incat sa
nu poata fi modificat.
1.
18
Din tab-ul layout, selectati conturul viewport-ului (viewport border).
2.
In bara de status, apasati viewport scale list si selectati scara viewport-ului.
3.
Dublu-click in interiorul viewport-ului pentru a activa model space si pentru a utiliza comanda pan
pentru a pozitiona obiectele in viewport.
4.
Dublu-click in exteriorul viewport-ului pentru a activa paper space. Selectati conturul viewport-ului.
In bara de status apasati Lock/Unlock Viewport. Acum viewport-ul este blocat la scara setata.
19
5.
Cu viewport-ul selectat, linia de status afiseaza conditia curenta si scara.
Ghidul Setarii Scarii Viewport-ului

Pentru a seta scara unui viewport, selectati conturul acestuia. In bara de status, selectati lista
Viewport Scale si alegeti scara dorita.
Este indicat sa blocati viewport-ul odata ce ati setat scara acetuia. Selectati conturul viewport-ului iar
in bara de status, selectati Lock/Unlock Viewport.
Trebuie sa deblocati viewport-ul inainte de a schimba scara acestuia.
Viewport-ul poate fi seletat din Paper space sau activat in Model space pentru a seta scara acestuia sau
pentru a-l bloca sau debloca.
20
Exercitiu: Setting Viewport Scale Factor

In acest exercitiu, veti desena cateva obiecte in model
space, dupa care veti crea un viewport dreptunghiular
intr-un layout. Din layout, veti mari vederile atat in
model space cat si in paper space. Spre final veti
seta viewport-ul la o scara specifica.
1.
2.
Desenati cateva geometrii ca in imaginea de mai jos:
Incepeti un desen bazat pe acad.dwt.
Creati obiectele in fereastra de desenarea

fara a mari zona de desenare.
4.
Selectati tab-ul layout.

Observati ca exista deja un singur viewpot.
Veti sterge acest viewport si va veti crea propriul
viewport.
5.
3.
Pentru a crea un singur viewport:
In linia de comanda, introduceti -vports si

apasati ENTER.
Specificati primul colt al viewport-ului (1).
Specificati coltul opus (2).
Pentru a exersa crearea unui singur viewport,

pentru inceput stergeti viewport-ul existent.
Avand linia de comanda libera, selectati

viewport.
In panoul Modify, selectati Erase.
Pentru a mari geometria din interiorul viewport-ului:
Dublu-click in interiorul viewport-ului.

Observati ca dreptunghiul viewport-ului este
ingrosat ceea ce inseamna ca este activ.
21
7.
Pentru a seta scara viewport-ului:
Selectati viewport-ul.
In bara de status selectati Viewport Scale.
In lista, selectati 1:2

Apasati ESC pentru a iesi din viewport.
Utilizati comenzile Zoom si Pan pentru a

vizualiza desenul din viewport.
Pentru a mari intregul desen:
Dublu-click in exteriorul viewport-ului.
Observati ca dreptunghiul nu mai este

ingrosat.
Utilizati comenzile Zoom si Pan pentru

a vizualiza desenul.
6.
8.
Pentru a schimba scara Viewport-ului si a il bloca:
Selectati viewport-ul.
22
In bara de status apasati Viewport Scale.
Din lista, selectati 1:4.

In bara de status selectati Lock/Unlock
Viewport.
Apasati ESC pentru a deselecta viewport-ul si

a vizualiza rezultatele.
Manipularea Viewport-urilor
Puteti manipula viewport-urile in multe moduri. Daca nu mai doriti viewport-ul si datele acestuia
puteti utiliza comanda Erase pentru a-l sterge. Deoarece afiseaza doar geometrii din model space,
stergerea viewport-ului nu sterge si geometria din model. Puteti utiliza comanda Move pentru a
schimba pozitia viewport-ului in pagina. De asemenea puteti utiliza comanda Copy pentru a duplica
un viewport si setarile acestiua intr-o alta zona a layout-ului. Pentru a modifica dimensiunea unui
viewport utilizati gripurile acestuia.
O alta cale de a manipula un viewport este inghetarea layere-lor din model. Controland afisajul
layerelor pentru viewport, puteti afisa aceeasi zona din model space in feluri diferite in fiecare viewport.
Pentru a ingheta sau dezgheta un layer in viewport-ul curent (1), layout viewport trebuie sa fie activ.
Pentru a activa layout viewport apasati dublu-click in interiorul conturului viewport-ului.
Stiti cand un viewport este activ deoarece conturul acestuia este ingrosat, ca in imaginea de mai jos
(2).
Puteti seta fiecare viewport sa afiseze geometria diferit fata de model space. De exemplu doriti sa afisati
peretii intr-o culoare diferita de cea din model space.
Aceste setari se acceseaza din Layer Properties Manager.
23
Stergerea Viewport-urilor
Daca dupa crearea unui viewport nu mai doriti acel viewport si detele afisate de el, puteti utiliza comanda
Erase pentru a-l sterge. Puteti sterge, muta sau copia un viewport si puteti modifica felul in care layerele
sunt afisate intr-un viewport, toate acestea fara a pierde sau modifica modelul original.
Mutarea, Copierea si Redimensionarea Viewport-urilor

Puteti utiliza comanda Move pentru a schimba locatia unui viewport in pagina. De asemenea puteti utiliza
comanda Copy pentru a duplica viewport-uri in alte locatii ale layout-ului. Pentru a redimensiona un viewport
utilizati grip-urile acestuia.
Modificarea Layerelor in Viewport-uri

Puteti ingheta afisarea unui layer intr-un viewport-ul selectat. Controland layerele dintr-un viewport,
puteti afisa aceeasi zona din model space in moduri diferite.
Puteti seta fiecare viewport sa afiseze geometria diferit fata de model space. De exemplu doriti sa afisati
peretii intr-o culoare diferita de cea din model space.
Aceste setari se acceseaza din Layer Properties Manager.
24
VP Color
VP Linetype
VP Lineweight
VP Plot Style
Procedura: Mutarea si Redimensionarea unui Viewport

Urmatorii pasi va arata cum sa mutati si sa redimensionati un viewport.
1.
Porniti comanda Move si alegeti conturul viewport-ului. Apasati ENTER pentru a termina
selectia.
2.
Alegeti un punct de baza si mutati viewport-ul intr-o noua pozitie.
25
3.
Selectati marginea viewport-ului. Selectati un grip, si mutati cursorul pentru a-i modifica marimea.
Ghidul Manipularii Viewport-urilor

Utilizati grip-urile pentru a ajusta marimea unui viewport.
Copiati un viewport pentru a afisa acelasi obiect apoi ajustati setarile layer-ului.
Dublu-click in interiorul unui viewport pentru a-l activa.
Doar un singur viewport poate fi activ la un moment dat.
Dublu-click in exteriorul viewport-ului pentru a activa paper space.
Pentru a face copii multiple unui viewport puteti utiliza comanda Array.
Viewport-urile pot avea forme dreptunghiulare sau poligonale.
In AutoCAD LT, puteti crea doar viewport-uri dreptunghiulare.
26
Exercitiu: Manipulating Viewports

In acest exercitiu, veti crea un desen simplu avand
geometrii pe diferite layere pentru a putea exersa
inghetarea unui layer intr-un viewport selectat.
1.
2.
3.
Pentru a crea desenul:
Incepeti un desen nou.
In Layer Properties Manager, adaugati

urmatoarele layere cu urmatoarele
proprietati:
t
Layer name: Center
Color: Red
Linetype: Center
t
Layer name: HiddenColor:
BlueLinetype: Hidden
t
Layer name: ViewportsColor:
CyanLinetype: Continuous
Creati un desen similar cu cel de sus,

desenand axa pe layer-ul Center iar
liniile ascunse pe layer-ul Hidden.
Selectati Layout1.
4.
Pentru a ajusta imaginea din viewport:
Dublu-click in interiorul viewport-ului.
In bara de status, apasati Viewport Scale

si alegeti o scara de 1:2.
5.
Pentru a muta viewport-ul:
Dublu-click in exteriorul viewport-ului.
Porniti comanda Move.
Selectati conturul viewport-ului si apasati

ENTER.
Specificati un punct de baza si un punct secund

pentru a muta viewport-ul catre centru-stanga.
Pentru a ajusta marimea viewport-ului:
Avand linia de comanda libera, selectati un

viewport.
Utilizati grip-urile pentru a ajusta marimea

viewport-ului ca in imaginea urmatoare.
27
6.
28
Pentru a copia un viewport:
Porniti comanda Copy.
Selectati viewport-ul si apasati ENTER.
Faceti o singura copie a unui viewport

catre dreapta ca in imaginea de mai jos.
Apasati ENTER pentru a termina comanda

copy.
7.
Pentru a ingheta layer-ul intr-un viewport selectat:
Dublu-click in interiorul viewport-ului din partea

dreapta.
Din lista Layer Control, selectati icoana indicata

mai jos pentru a ingheta layerele Center si
Hidden.
Dublu click in exteriorul viewport-ului ca nici

unul din viewport-uri sa nu fie selectate.
8.
Pentru a muta viewport-urile in layer-ul denumit

Viewports:
Avand linia de comanda libera selectati cele

doua viewport-uri.
In lista Layer Control, selectati layer-ul

Viewports.
Apasati ESC pentu a deselecta viewport-urile.
9.
Pentru a nu imprima viewport-urile (Metoda

1):
Selectati lista Layer Control si inghetati layerele

Viewports.
Viewport-urile nu sunt vizibile in layout

si nu vor fi tiparite.
Inca puteti activa viewport-ul, insa pentru a-i

ajusta marimea, trebuie sa dezghetati layer-ul
Viewports.
10. Pentru a nu imprima viewport-urile (Metoda
2):
In Layer Properties Manager, selectati

layer-ul Viewports.
Selectati icoana Plot pentru a face layer-ul

neimprimabil.
Inchideti fereastra Properties Manager.

Layer-ul Viewports va fi vizibil in desen
dar nu va putea fi imprimat.
Lectie: Utilizarea Viewporturilor
29
Rotirea Viewport-urilor
Rotiti un viewport cu ajutorul comenzii Rotate sau utilizand grip-urile. De asemenea puteti seta intreg
layout-ul sa se roteasca cu ajutorul variabilei de sistem VPROTATEASSOC.
Urmatoarea imagine arata un viewport inainte si dupa ce a fost rotit.
Inainte de rotire
Dupa rotire
Comanda de Acces
VPROTATEASSOC
Linia de Comanda: VPROTATEASSOC
VPROTATEASSOC System Variable

Variabila de sistem VPROTATEASSOC controleaza daca vederea dintr-un viewport este rotita odata cu
viewport-ul. Variabila de sistem VPROTATEASSOC poate fi setata cu una din valorile urmatoare.
30
Optiuni
Descriere
Cand un viewport este rotit, interiorul ramane neschimbat.
Cand un viewport este rotit, interiorul este rotit odata cu viewport-ul.
Procedura: Rotirea unei Vederi in Viewport

Urmatorii pasi va arata cu sa rotiti o vedere intr-un viewport.
1.
2.
3.
4.
5.
In Command prompt, introduceti

VPROTATEASSOC.
Setati valoarea egala cu 1.
In tab-ul layout, selectati viewport-ul dorit.
Rotiti viewport-ul cu unghiul dorit.
Observati ca intreaga vedere se roteste impreuna cu
viewport-ul.
31
Exercitiu: Create and Manipulate Viewports

In acest exercitiu, veti scimba factorul de scara a unui
viewport, veti muta un viewport, veti ingheta un layer intr-un
viewport si veti crea un nou viewport.
4.
Planul ar trebui sa apara acum mai mic in

layout si ar trebui sa ii puteti vedea toate cotele
ca in imaginea de mai jos.
5.
Selectati tab-ul Layout2.
Exercitiul Complet
Completing the Exercise
To complete the exercise, follow the

steps in this book or in the onscreen
exercise. In the onscreen list of
chapters and exercises, click Chapter 6:
Working with Layouts. Click Exercise:
Create and Manipulate Viewports.
1.
2.
3.
32
Deschideti M_Create-and-ManipulateViewports.dwg.
In tab-ul Layout1, selectati viewport-ul
dreptunghiular verde.
Pentru a seta scara:

si selectati 1:30.
6.
7.
Pentru a muta un viewport:
Selectati viewportul ce afiseaza scara

circulara. Apasati ENTER.
Mutati-l in coltul din dreapta-sus ca in

imaginea de mai jos.
Pentru a activa model space in layout:
Pozitionati cursorul in interiorul viewport-ului

dreptunghiular verde din partea stanga a
8.
Pentru a ingheta layer-ul din viewport-ul curent:
Deschideti Layer Properties Manager.
Apasati icoana din coloana VP Freeze pentru

layer-ul Internal Wall pentru a ingheta acel
layer din viewport-ul curent.
Click OK.
9.
To change the color of a layer in the current

viewport:
Open the Layer Properties Manager.
Click the icon in the VP Color column for

the layer Furniture.
Set the color to magenta.
Click OK.
paginii.
Dublu-click pentru a activa mediul model

space in acel viewport.
Cand viewport-ul este activat, cursorul si
si sistemul de coordonate UCS ar trebui sa
arate ca in imaginea de mai jos.
10. Pentru a vedea daca culoarea mobilei s-a schimbat
doar in Layout2:
Click pe tab-ul Model. Confirmati culoarea

mobilei maro.
Click pe tab-ul Layout1. Observati ca mobila

a pastrat culoarea maro.
Click pe tab-ul Layout2. Confirmati culoarea

mobilei rosii din acest layout.
11. Pentru a activa mediul layout:
Positionati cursorul in fundalul gri din exteriorul

paginii.
Dublu-click pentru a schimba focalizarea inapoi

in mediul layout.
33
12. Pentru a crea un viewport:
Tipariti -vports in linia de comanda
Selectati si miscati viewport-ul

dreptunghiular intr-o zona libera a
layout-ului.
13. Pentru a seta scara viewport-ului:
Dublu-click in interiorul noului viewport

pentru a-l face activ.

si selectati 1:30.
14. Mutati vederea ca in imaginea de mai jos.
15. Dublu-click in zona gri din afara paginii.

16. Editati grip-ul din coltul dreapta-sus
pentru a micsora vederea ca in imagine.
34
17. The green viewport borders are on the

Viewports layer. To set that layer so it does not
plot:
Open the Layer Properties Manager.
Click the printer icon in the Viewports layer

row.
With this setting, the viewport borders are not
plotted when you output the drawing.
18. On the command line, enter VPROTATEASSOC.

Enter 1.
19. Select the viewport you created and then start
the Rotate command on the command line:
Select a corner of the viewport as the base

point for the rotation.
For the rotation angle, enter 90 and press

ENTER.
Note that when the rotation is complete, the
view of the drawing rotates with the viewport.
If the VPROTATEASSOC variable is set to zero
the Rotate command only rotates the viewport
and not the view within it.

20. Close all files without saving.
Exercitiu: Architectural
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre lucrul cu layou-uri pentru a configura un layout
si un viewport in proiect.
Aveti optiunea de a parcurge exercitiul fie in unitati metrice fie in unitati imperiale.
Selectati una din versiuni si parcurgeti pasii exercitiului.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 6: Working with Layouts.
Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
Unitati Metrice
1.
Deschideti M_ARCH-Challenge-CHP06.dwg.
35
2.
3.
4.
5.
Configurati Layout1 pentru a imprima cu urmatoarele setari:
Orientation: Landscape
Scale:1:1
Printer/Plotter: DWF6 ePlot.pc3
Paper size: ISO A1 (841 x 594 mm) paper

Redenumiti Layout1 cu Plan View.
Adaugati si configurati viewport-ul principal in layout:
O vedere a planului principal la o scara de 1:60.
Blocati viewport-ul dupa ce ati terminat.
Salvati si inchideti desenul.
Unitati imperiale
1.
2.
3.
36
Deschideti I_ARCH-Challenge-CHP06.dwg.
Configurati Layout1 pentru a imprima cu urmatoarele setari:
Orientation: Landscape
Scale: 1:1
Printer/Plotter: DWF6 ePlot.pc3
Paper size: ARCH expand D (36.00 x 24.00 Inches)

Redenumiti Layout1 cu Plan View.
4.
Adaugati si configurati viewport-ul principal in layout:
O vedere a panului principal la o scara de 3/16" = 1'.
Blocati viewport-ul dupa ce ati terminat.
5.
37
Exercitiu: Mechanical
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre lucrul cu layout-uri pentru a crea si configura un layout
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 6: Working with Layouts.
Click Challenge Exercise: Mechanical.
1.
38
Deschideti M_MECH-Challenge-CHP06.dwg.
2.
Creati un nou layout cu urmatoarele setari:
DWF6 ePlot.pc3
ISO A3 (420 x 297)
Trei viewport-uri ce nu apar la imprimare
Un factor de scalare a vederii de sus de 1:1
Un factor de scalare pentru vederea din stanga de 1:2
Un factor de scalare pentru vederea din dreapta de 1:4
3.
Efectuati o curatire:
Redenumiti obiectele layout-ului.
Stergeti Layout2.
Reveniti in model space.

4.
39
Sumarul Capitolului
Exista cateva metode in care va puteti pregati proiectul pentru imprimarea pe hartie sau intr-un format
electronic. Layout-urile sunt medii in care selectati marimea paginii pentru imprimare dupa care adaugati
margini, cartuse si orice tip de text pentru adnotarea desenului . Afisati geometriile din model space in
layout, creand viewport-uri, ce pot afisa permutari diferite ale datelor la scari diferite pentru a va ajuta
in procesul de comunicare a proiectului dumneavoastra.
Parcurgand acest capitol, ati invatat sa:
Identificati mediurile in care puteti imprima date si crea un nou layout.
Creati si manipulati viewport-uri.
In acest exercitiu, utilizati ce ati invatat despre lucrul cu layout-uri pentru a crea si configura un layout
40
Capitolul
7
Adnotarea Desenului
Nici un desen nu este complet fara o forma de adnotare. In acest capitol, veti invata sa creati si sa editati
obiecte text. De asemenea veti invata sa editati si sa scalati un text astfel incat sa apara consistent in
desenele si layout-urile dumneavoastra.
Obiective
Utilicati comanda Mtext pentru a crea texte multiliniare.

Creati texte pe o singura linie.
Utilizati diferite metode de a edita textul.
Creati stiluri de text.
Setari standard Object Snap si ale Barei de Status
Inainte de a parcurge exercitiile acestui capitol, recapitulati sectiunea "Settings for the
Exercises" din Volumul 1.
Descrierea Capitolului
41
Lectie: Crearea Textelor Multiliniare

Aceasta lectie descrie cum sa creati Texte Multiliniare (Multiline Text).
Este ceva obinuit sa plasati o nota de tip paragraf intr-un desen. Aceste note in general se refera la intreg
desenul si in majoritatea cazurilor necesita mai multe optiuni de formatare decat textele pe o singura linie.
Urmatoarea imagine va arata crearea unui text multiliniar.
Obiective
Descrieti textele multiliniare.
Utilizati comanda Multiline Text pentru a crea si edita paragrafuri.
Enumerati modificarile implementate pentru a creste productivitatea utilizand Mtext.
42
Capitolul 7: Adnotarea Desenelor
Despre Textele Mutliliniare

Utilizati comanda Multiline Text pentru a crea un paragraf ce contine note si alte informatii in
desenul sau layout-ul dumneavoastra.
Literele si paragraful raman intacte iar latimea poate fi ajustata cu ajutorul grip-urilor.
Definirea Textului Multiliniar

Textul Multiliniar reprezinta un ansamblu de cuvinte, simboluri si alte informatii ce pot fi scrise si editate
utilizand editorul incorporat AutoCAD . Puteti crea multiple paragrafuri de text ca un singur obiect
multiliniar si puteti modifica aparenta textului utilizand setarile italics,underline si bold.
Lectie: Crearea Textului Multiliniar
43
Urmatoarea ilustratie va arata optiunile de editare disponibile in Text Editor atunci cand apasati click dreapta
Aceste optiuni apar si in ribbon atunci cand comanda Multiline Text este invocata sau un text este selectat
pentru editare.
Optiunile pentru Text Editor sunt similare cu optiunile regasite in programul Microsoft Word.
Exemplu de Text Multiliniar

Acesta este un exemplu de Text Multiliniar.
44
Exemplu de text pe o singura linie

Textul pe o singura linie, despre care veti invata in urmatoarea sectiune, nu permite fomatarea
paragrafului.
Crearea Textelor Multiliniare

Utilizati comanda Multiline Text pentur a crea un text de tip paragraf. Puteti crea texte in desen
utilizand optiunile de formatare regasite in majoritatea programelor word dar si functii specifice
programului.
Cu editorul Multiline Text, puteti sa:
Creati un text gen paragraf.
Creati liste numerotate.
Inserati simboluri specifice de radactare.
Creati coloane de text
Creati campuri ca: autor, timp si date.

Odata specificata zona textului, ribonn-ul afiseaza uneltele panoului Text Editor.
45
Comanda de Acces
Multiline Text
Linia de Comanda: MTEXT, MT, T

Ribbon: Annotate tab > Text panel > Multiline Text
Ribbon: Home tab > Annotation panel > Multiline Text
Meniu: Draw > Text > Multiline Text
Tab-ul Multiline Text

Atunci cand utilizati comanda Multiline Text, ribbon-ul deschide tab-ul Multiline Text ce afiseaza
Text Editor. Utilizati optiunile din panou pentru a controla aparanta textului, formata paragraful,
insera simboluri, si alte functii specifice adnotarii unui desen.
Style controleaza stilul si inaltimea textului.

Formatting controleaza daca textul este bold, italic, underlined, sau overlined.
Paragraph controleaza spatiul intre linii, numerotarea si justificarea textului.
Insert va permite inserarea simbolurilor, coloanelor si campurilor.
46
Capitolul 7: Adnotarea Desenului
Spell Check va permite verificarea exprimarii.

Tools contine optiunile find si replace, import text si change case.
Options controleaza setarile editorului si poate schimba setul de caractere.
Close va permite inchiderea ferestre Multiline Text Editor.
Editarea Textului Multiliniar

Pentru a edita un text, apasati dublu-click pe text. Panoul Text Formatting apare
pentru a va permite editarea textului in aceeasi maniera ca si crearea.
Procedura: Crearea Textului Multiliniar

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un text multiliniar.
1.
2.
Porniti comanda Multiline Text.

Selectati doua puncte pentru a defini o zona a textului.
3.
Confirmati stilul textului (1) si inaltimea textului (2) in panoul Style.
47
48
4.
Incepeti crearea textului utilizand optiunile cerute pentru numerotare si simboluri.
5.
Utilizati linia pentr a ajusta latimea si inaltimea zonei de text daca este necesar.
6.
Apasati dublu-click in exteriorul zonei de Text Editor pentru a accepta textul si a parasi comanda.
Ghidul Textului Multiliniar
Mentineti marimea ferestrei de text relativa zonei unde doriti ca textul sa apara in desen.
Utilizati grip-urile pentru a ajusta latimea si inaltimea.
Puteti oprima fontul in stilul curent setand optiunile specifice fontului in panoul Formatting.
Pentru a formata un text, selectati textul apoi selectati optiunea Formatting. Un singur click
plaseaza cursorul intr-o noua locatie, dublu-click selecteaza intreg cuvantul iar triplu-click
selecteaza intreg paragraful.
Puteti copia text din alta locatie sau din alt program in Text Editor. Insa poate retine formatul
asociat cu sursa acestuia. Copiati textul mai intai in Notepad dupa care copiati-l in editorul
Multiline Text Editor. In acest fel retine stilul din AutoCAD.
Optiunile textului multiliniar pot fi accesati si apasand click-dreapta in fereasatra Text Editor.
Puteti tipari MTEXT sau simplu T si apasati ENTER pentru a incepe comanda Multiline Text.
Este de preferat sa plasati textul pe un layer propriu.
49
Coloane MText si Grip-uri

Cand utilizati obiecte Mtext in desene, aveti posibilitatea de a forma textele in coloane.
Puteti edita textul si cu ajutorul grip-urilor.
Plasarea Mtext-ului
Cand plasati un Mtext, tab-ul Text Editor se activeaza in ribbon. Aditional puteti specifica ca doriti
ca textul sa fie formatat in coloane utilizand optiunea Column optiune regasita in panoul Insert.
Optiunea Column in ribbon
Fereastra de dialog Column Settings
Urmatoarele tipuri sunt disponibile.

Optiuni
Descriere
Dynamic Column
Setati modul dynamic columns obiectului Mtext curent.

Ajustarea coloanelor afecteaza fluxul textului iar fluxul textului afecteaza coloanele
ce pot fi adaugate sau inlaturate.
Static Column
Seteaza modul static columns obiectului curent Mtext. Puteti specifica latimea si
inaltimea obiectului Mtext si numarul de coloane. Toate coloanele impart aceeasi
inaltime si sunt aliniate in ambele parti.
No Column
Nu specifica nici o coloana pentru obiectul curent Mtext.
Puteti insera o coloana manuala din ribbon. Aceasta optiune este dezactivata cand
optiunea No Columns este selectata.
50
Editarea Mtext-ului cu Grip-urile

Puteti ajusta latimea si inaltimea coloanei utilizand grip-urile.
Grip de Locatie
Latimea si inaltimea Mtext-ului
Latimea Coloanei
Inaltimea Mtext-ului
Latimea Mtext-ului
51
Exercitiu: Create Multiline Text

In acest exercitiu, veti utiliza comanda Multiline
Text pentru a crea un text multiliniar in desen.
5.
Pentru a seta inaltimea textului:
In panoul Style, in lista marimii textului,

introduceti 6.
Introduceti textul aratat.
Apasati ENTER dupa ultima linie.
6.
Pentru a schimba inaltimea textului si a introduce

numerele de fax si telefon:
In lista Text Height, introduceti 3.
Apasati ENTER.
Nota: Puteti introduce valori in lista sau puteti selecta
valori din lista.
Introduceti textul pentru telefon si fax ca in

imagine.
Apasati Close Text Editor din panoul Close

sau dublu-click in exteriorul ferestrei Text
Editor.
Exercitiul Complet

Annotating the Drawing. Click Exercise:
Create Multiline Text.
1.
2.
3.
4.
52
Deschideti C_Create-Mtext.dwg.
Mariti coltul superior drept al cartusului.
In bara de status, dezactivati Object Snap.
Pentru a plasa o adresa in cartus:
Porniti comanda Multiline Text.
Selectati doua puncte pentru a defini

aria textului.
11. Introduceti textul ca in imagine.
7.
8.
9.
Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.

Mariti in jurul etichetei de text.
Repetati comanda Multiline Text. Selectati
doua puncte pentru a defini aria textului
ca in imaginea de mai jos.
12. Dublu-click in exteriorul lui Text Editor.

13. Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.
14. Inchideti toate fisierele fara sa salvati.
Editare Mtext pentru a afisa coloane

In acest exercitiu, ajustati textul existent de la o singura
coloana la mai multe coloane.
10. In panoul Style, selectati ViewLabel din lista
de stiluri de text.
1.
2.
Deschideti I_Mtext-Columns si Grips.dwg .

Schimbati layout-ul cu Title Block.
53
3.
Selectati obiectul Mtext.
4.
Deschideti paleta Properties din linia de

comanda. Sub Text, pentru Columns, apasati
[...].
5.
Obiectul Mtext este afisat cu patru coloane.
6.
54
Chapter 7: Annotating the Drawing
In fereastra de dialog Column Settings:
Sub Column Type, selectati Dynamic

Columns.
Pentru Height, introduceti 6".
Sub Width, pentru Column, introdceti 6".
Pentru Gutter, introduceti 7/16".
Apasati OK.
In obiectul Mtext, apasati click pe grip-ul

Mtext Height.
7.
Miscati cursorul in sus si selectati un punct

deasupra viewport-ului ca in imagine.
8.
Mutati acelasi grip in jos ca in imagine.

A cincea coloana este eliminata.
9. Apasati ESC pentru a deselecta grip-urile.

10. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.
55
Lectie: Crearea Textelor pe o Singura Linie

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati comanda Text pentru a crea un text pe o singura linie in desen. Cu
textul pe o singura linie, fiecare obiect textual creat poate fi editat independent. Acest lucru diferentiaza
textul pe o singura linie de textul multiliniar creat cu comanda Mtext, deoarece un singur obiect
Mtext poate contine multiple linii de text.
Textul pe o singura linie va permite sa creati si sa localizati rapid obiecte de text mici.
Cea mai comuna utilizare a textului pe o singura linie este plasarea unui numar sau litera in interiorul unui
cerc.
In urmatoarea imagine, texte pe o singura linide cu varii inaltimi, unghiuri de rotatie si justificari sunt utilizate
intr-un cartus.
Obiective
Descrieti Textul pe o Singura Linie.
Utilizati comanda Text pentru a crea text pe o singura linie.
56
Despre Textul pe o Singura Linie

Acest tip de text este utilizat in mod normal pentru un singur cuvant, litera sau o scurta propozitie.
Optiunile disponibile pentru textul pe o singura linie sunt diferite de cele ale textului multiliniar.
Un exemplu tipic de utilizare a textului pe o singura linie este centrarea unei litere in centrul unui cerc.
Daca explodati un text multiliniar, acesta se va converti in linii de text singulare. Cand tipariti utilizand
comanda single line Text, cand apasati ENTER incepeti o noua linie de text.
Apasati ENTER de doua ori pentru a parasi comanda.

Cand selectati un text pe o singura linie avand linia de comanda libera,un singur grip va fi afisat.
Cand selectati texte multiliniare, patru grip-uri sunt afisate.
Lectie: Crearea unui Text pe o Singura Linie
57
Definitia Textului pe o singura linie

Comanda Text creaza o singura linie de text. Cand porniti comanda, vi se cere un singur punct de inserare
pentru localizarea textului.
Indata ce ati ales un punct, vi se cere sa specificati inaltimea si unghiul de rotatie. Alte optiuni includ
Justify si Style ce pot fi initiate apasand de la tastatura tasta Sageata Jos sau apasand click-dreapta pentru
a accesa meniul contetual.
Mai jos aveti cateva exemple ale utilizari optiunii Justify.
58
Crearea Textului pe o Singura Linie

Utilizati comanda Text pentru a crea texte pe o singura linie. Cand porniti comanda Text, vi se afiseaza
stilul si inaltimea curenta a textului. Dupa care vi se cere sa selectati un punct de start pentru text,
urmat de inaltimea si unghiul de rotatie ale text-ului.
In timp ce termenul text pe o singura linie se refera la comanda Text, nu inseamna ca puteti crea
doar un text pe o singura linie la un moment dat. Pentu a crea urmatoarea linie de text, apasati ENTER.
Daca apasati ENTER intr-o linie goala, comanda se anuleaza. Fiecare linie creata in acest mod este o linie
separata. Daca utilizati comanda Text pentru a crea patru linii de text, vor rezulta patru obiecte de text
separate, fiecare reprezentand o linie de text si fiecare va fi capabil de a fi editat independent.
Textul din imaginea urmatoare a fost creat utilizand comanda Text. Cu toate ca toate liniile au fost create in acelasi
timp, le puteti selecta si edita individual.
59
Comanda de Acces
Single Line Text
Linia de Comanda: TEXT, DTEXT, DT

Ribbon: Annotate tab > Text panel > Single Line Text
Meniu: Draw > Text > Single Line Text
Optiunile comenzii
Dupa ce ati pornit comanda Single Line Text, alegeti otiunile justification sau style apasand
tasta Sageata Jos de la tastatura sau apasand click dreapta oriunde in desen pentru a accesa meniul
contextual.
60
Justify: Odata selectata optiunea

Justify, o lista de optiuni apar ca
in imaginea din dreapta.
Style: Utilizati aceasta optiune
pentru a seta stilul textului.
Nota: Este mai usor sa selectati
stilul de text curent din panoul Text
inainte de a porni comanda Text
Utilizand aceasta optiune
trebuie sa introduceti numele
stilului in linia de comanda.
Urmatoarea imagine afiseaza diferite stari ale optiunii Justify.
Setarile Inaltimii Textului

Daca stilul curent foloseste o inaltime de 0, cand creati un text pe o singura linie vi
se cere inaltimea textului. Daca stilul textului curent are inaltimea specificata,
nu vi se cere inaltimea textului.
Procedura: Crearea Textului pe o Singura Linie

Urmatorii pasi va arata cum sa creti un text pe o singura linie.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Porniti comanda Text.

Pentru a seta optiunea Justify, apasati click-dreapta oriunde in desen.Selectati Justify si introduceti
o optiune in linia de comanda sau apasati click-dreapta si selectati justification in meniul contextual.
Specificati un punct de start pentru text.
Specificati inaltimea si unghiul de rotatie.
Incepeti introducerea liniilor de text.
De fiecare data cand apasati ENTER, o noua linie de text este creata. Apasati ENTER
pe o linie goala pentru a termina comanda.
61
Ghidul textului pe o singura linie

Cand creati un text pe o singura linie, fiecare linie reprezinta un obiect separat.
Apasarea tastei ENTER incepe o alta linie de text aliniata cu cea precedenta.
Alegerea unui punct in fereastra de desenare specifica o noua locatie pentru urmatoarea linie de text.
Apasarea tastei ENTER de doua ori termina comanda.
Cand creati texte pe o singura linie, urmati indicatiile liniei de comanda.
Puteti specifica inaltimea si unghiul de rotatie, alegand puncte in fereastra de desenare.
Pentru a edita un text apasati dublu-click pe el.
Pentru a schimba stilul sau inaltimea unui text, selectati-l si apasati click-dreapta.
Selectati paleta Properties sau Quick properties din meniul contextual.
Daca explodati un text multiliniar, acesta va deveni o serie de linii de text independente.
Daca tipariti T si apasati ENTER in linia de comanda veti porni comanda Multiline Text. Daca
introduceti text si apasati ENTER, veti porni comanda Single Line Text.
Este de preferat sa plasati textul pe un layer propriu.
62
Exercitiu: Create Single Line Text

In acest exercitiu, veti crea un text pe o singura linie
in Layout si in model space. Veti dimensiona textul
astfel incat sa aiba inaltimea potrivita.
3.
Utilizati comanda Single Line Text pentru a va plasa

numele in zona Checked By a cartusului.
Porniti comanda Single Line Text.
Apasati click-dreapta oriunde in desen. Apasati

Justify. Apasati Right.
Selectati punctul indicat de sageata in imaginea

urmatoare pentru a specifica justificarea la dreapta
a textului.
Apasati ENTER pentru a utiliza marimea standard.
Apasati ENTER pentru a confirma unghiul de

rotatie standard 0.
Introduceti numele dvs. si apasati ENTER de doua ori.
4.
Pentru a verifica Scara Viewport-ului:
Faceti Zoom pentru a vizualiza intreg desenul.
Avand linia de omanda libera, selectati

viewport-ul (1).
Observati Scara Viewport-ului de 1:100 (2).
Exercitiul Complet

Create Single Line Text.
1.
2.
Deschideti C_Create-Single-Line-Text.dwg.
Faceti Zoom in zona inferioara dreapta a
cartusului.
63
Apasati ESC pentru a anula selectia.

Apasati tab-ul Model.
5.
6.
7.
8.
Pentru a verifica setarile barei de status:
Asigurati-va ca Polar Tracking, Object Snap,

Object Snap Tracking si Dynamic Input
sunt active.
Apasati click-dreapta pe Object Snap. Click Settings

selectati modul Midpoint object snap.
9.
Selectati stilul de text din panoul Text si apasati

Standard.
Porniti comanda Zoom Window. Selectati doua

puncte ca in imaginea de mai jos.
In panoul Layers, apasati Make Object's Layer

Current (1) si selectati textul Corridor (2).
10. Pentru a centra un text deasupra unui dreptunghi:
Faceti Zoom in zona stanga a cuvantului

"Corridor".
Porniti comanda Single Line Text.
Click-dreapta oriunde in desen. Selectati

Justify.
Selectati Center.
Mutati mouse-ul deasupra mijlocului dreptunghiului

si micati usor in sus ca in imaginea de mai jos.
Faceti Click.
64
Specificati inaltimea textului de 300.
Specificati un unghi de rotatie de 0 (0).

Introduceti kitchen si apasati ENTER
de doua ori.
11. Pentru a plasa textul la jumatea dreptunghiului:
Porniti comada Single Line Text.
Click-dreapta. Click Justify.
Selectati Middle din meniu.
Urmariti intersectia liniilor adiacente de

mijloc si faceti click la intersetia acestora.
12. Repetati pasi anteriori pentru a eticheta fiecare

camera cu text ca in imaginea de mai jos:
13. Pentru a vedea rezultatele:
Faceti zoom pentru a afisa intreg desenul in

model space.
Selectati tab-ul Layout pentru a vizualiza textul

din layout.
14. Inchideti toate fisierele fara a salva.
Apasati ENTER de doua ori pentru a accepta

inaltimea de 300 si unghiul de rotatie de
0 grade.
Introduceti 210 si apasati ENTER de doua ori.
65
Lectie: Editarea Textului

Aceasta lectie va arata cum puteti edita atat texte multiliniare cat si texte pe o singura linie.
Majoritatea desenelor inlud cel putin un obiect de tip text. Trebuie sa puteti edita textele existente rapid
si eficient. Adesea este mai simplu sa copiati un text existent si sa editati copia acestuia decat sa creati un
text nou de la zero.
In urmatoarea imagine, comenzile de editare au fost utilizate pentru a modifica cartusul si a crea o lista
numerotata in note.
Obiective
Editati texte utilizand o varietate de comenzi si metode.
66
Editarea Textelor
Sunt cinci metode de editare a textelor:
Multiline Text Editor ribbon
In-place text editor
Properties palette
Quick Properties
Grips
Cea mai rapida cale de a edita un text este de a apasa dublu-click pe text. Daca apasati dublu-click pe
un text multiliniar, editorul Multiline Text Editor este afisat in ribbon impreuna cu In-Place Text Editor.
Daca apasati dublu-click pe un text pe o singur alinie, editorul In-Place Text Editor se deschide si puteti
edita textul in aceeasi maniera in care l-ati creat.
Puteti utiliza Quick Properties sau paleta Properties pentru a edita proprietati asociate textului.
Puteti de asemenea utiliza grip-urile pentru a edita pozitia si latimea textului.
Cand selectati textul o data, grip-urile sunt afisate.
67
Comanda de Acces
Multiline Text Edit
Dublu-click pe Multiline Text

Linia de Comanda: MTEDIT, DDEDIT, ED
Ribbon: double-click Multiline Text Multiline Text tab > Text Editor panels
Meniu: Modify > Object > Text > Edit
Comanda de Acces
Single Line Text Edit
Dublu-click pe Single Line Text

Linia de comanda: DDEDIT, ED
Meniu: Modify > Object > Text > Edit
Corectarea intregului desen
Puteti corecta intreg desenul sau obiectele de tip text selectate. Tipariti
spell in linia de comanda si utilizati optiunile din casuta de dialog.
68
Procedura: Editarea Textelor Multiliniare

Urmatorii pasi va arata cum sa editati un text multiliniar.
1.
2.
Dublu-click pe Textul Multiliniar.

Utilizati editorul pentru a edita continutul textului sau selectati textul pentru a-l edita utilizand
optiunile localizate in ribbon.
3.
Utilizati editorul de text regasit in ribbo pentru a formata textul, insera simboluri, spatii intre linii
numerotari, etc.
4.
Dublu-click in afara editorului pentru a termina comanda.
Editarea Textului Multiliniar utilizand Paleta Quick Properties

O alta optiune pentru editarea
textului este utilizarea paletei
Quick Properties. Puteti modifica
majoritatea proprietatilor asociate
cu textul dar si cu continutul
textului.
In exemplul din dreapta, optiunea
justify a fost modificata cu
Middle center utilizand paleta
Quick Properties.
69
Procedura: Editarea Textului pe o Singura Linie

Urmatorii pasi va arata cum sa editati un text pe o singura linie.
1.
2.
Dublu-click pe text.
Utilizati editorul pentru a edita fiecare liniea de text. Puteti face click-dreapta pentru a verifica
si corecta greselile gramaticale.
3.
Faceti click in afara ferestrei pentru a termina comanda de editare.
Editarea Textelor pe o Singura Linie cu Paleta Quick Properties

Puteti utiliza paleta Quick Properties
pentru a modifica majoritatea
proprietatilor asociate textelor
pe o singura linie.
In exemplul din dreapta, optiunea
de rotire a textului a fost schimbata
la 30 de grade utilizand paleta
Quick Properties.
70
Exercitiu: Edit Text

In acest exercitiu, veti edita un text pe o singura linie
si unul multiliniar pentru a schimba proprietatile si a
crea o lista de numerotata.
4.
Daca paleta Quick Properties nu este deschisa,

selectati din bara de status sau click-dreapta pentru
a o accesa din meniul contextual:
Sub Text, introduceti %%uArbor Press in

campul Contents.
In lista Justify, selectati Middle.
In campul Height, introduceti 10.
5.
Apasati ESC pentru a termina selectia. Observati noua

aparenta a textului.
6.
7.
Zoom into the notes above the title block.

Dublu-click pe textul notes. Bara de unelte Text
Formatting este afisata avand activ
In-Place Text Editor.
Faceti click pe inceputul fiecarei linii si apasati DEL
pentru a inlatura numerele.
Exercitiul Complet

Edit Text.
1.
2.
3.
Deschideti M_Edit-Text.dwg.
Faceti Zoom in zona de cartus a desenului.
Selectati textul Arbor Press pentru a-i afisa
grip-ul.
71
9.
8.
Evidentiati tot textul de sub cuvantul Notes

In ribbon, in panoul Paragraph, selectati
Numbering. Selectati Numbered.
Textul ar trebui sa apara ca in imagine.
72
Plasati cursorul la inceputul liniei 3 si apasati

TAB.
Linia este automat renumerotata ca o

subnota iar numerele sunt reordonate.
10. Apasati Close Text Editor din panoul Close.
11. Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.
12. Inchideti toate fisierele.
Lectie: Utilizarea Stilurilor de Text

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati stilurile de text pentru a controla aparenta textului.
Intr-un mediu tipic de proiectare, pot exista mai multi proiectanti ce creaza desene. Daca fiecare
proiectantar alege propriul font sau adnotare ar rezulta un desen cu o aparenta neuniforma.
Utilizarea stilurilor de text va poate ajuta sa creati o aparenta consistenta de-a lungul desenului,
furnizand formate de text predefinite.
Obiective
Explicati scopul stilurilor de text.

Crea si utiliza stiluri de text.
73
Stiluri de Text
Stilurile de text va furnizeaza o metoda usoara de a controla aparenta textului. Fiecare text contine
proprietati ca: font, inaltime, latime si unghi. Utilizand stilurile de text, puteti predefini fiecare proprietate
rezultand o aparenta uniforma a textului ce utilizeaza acelasi stil.
Urmatoarea imagine ilustreaza efectul schimbarii stilului de text. In planul din dreapta, stilul de text utilizeaza
un font mai mic pentru ca textele sa se incadreze mai bine in desen.
Definirea Stilurilor de Text

Un stil de text reprezinta o colectie de proprietati de text utilizate de unul sau mai multe texte din desen.
In general creati cateva stiluri de text. De exemplu, puteti avea un stil de text pentru cote, altul pentru
etichete si altul pentru cartus sau adnotari generale.
Exemple de Stiluri de Text

Intr-un desen tipic, puteti avea un stil definit pentru toate notele generale, text si
dimensions, alt stil pentru etichete si alt stil pentru informatia aflata in cartus.
Punctele cheie ale stilurilor de text
Un stil de text reprezinta o colectie de proprietati predefinite ale textului ca font, inaltime, latime si unghi.
Puteti crea un stil de text pentru a pastra aparenta uniforma a textelor din desen.
In general creati cateva stiluri de text pentru obiecte ca: etichete, cote, cartuse sau adnotari generale.
74
Crearea si Utilizarea Stilurilor de Text

Utilizati comanda Style pentru a crea si manageria stiluri de text. In mod normal toate desenele noi
contin doua stiluri de text, unul numit Standard si altul numit Annotative. Standard reprezinta stilul
curent de text pentru toate desenele noi,doar daca desenul nu are un sablon ce utilizeaza un alt stil
fata de stilul curent.
Crearea si Utilizarea Stilurilor de Text

Stilurile de text sunt similare layerelor deoarece sunt utilizate pentru a organiza obiectele in desen.
Puteti crea un Stil de Text si il puteti activa pentru ca textul sa aiba aparenta acelui stil. Puteti schimba
stilul unui text dupa ce acesta a fost plasat in desen.
Pentru a crea stiluri de text, utilizati fereastra de dialog Text Style. Pentru a trece de la un stil curent,
la alt stil, puteti selecta un stil din panoul Text in acelasi mod in care activati un Layer din lista
Layer Control list.
Comanda de Acces
Style
Linia de Comanda: STYLE, ST

Ribbon: Annotate tab > Text panel > Text Style
Meniu: Format > Text Style
75
Fereastra de dialog Text Style

Utilizati fereastra de dialog Text Style pentru a crea si manageria stiluri de text.
Utilizati aceasta zona pentru a vizualiza stilul de text curent. Puteti edia sau redenumi un text selectat.
Selectati un nume de font din lista de fonturi disponibile.
Specificati marimea textului in aceasta sectiune. Daca bifati optiunea Annotative, campul Height
devine Paper Text Height.
Selectati orice efect doriti sa aplicati unui text ca Width Factor(latime) si Oblique Angle (unghi oblic).
Un Width Factor de 1 este normal. Un factor mai mic decat 1 ingusteaza textul iar un factor mai mare
de 1 lateste textul.
Aplicarea Inaltimii unui stil de text
Cand setati inaltimea textului, devine valoarea standard pentru textul creat cu acel
stil. Daca valoarea este 0, vi se va cere sa specificati inaltimea textului de fiecare data
cand creati o linie de text. Cand utilizati comanda Multiline Text, inaltimea textului
poate fi aleasa sau tiparita din panoul Text.
Annotative Property
Puteti alege Annotative Style (1) sau asigna Annotative property (2) unui stil de text atuci cand doriti
ca inaltimea textului sa se afiseze si imprime cu aceeasi marime in layout, indiferent de scara viewport-ului.
76
Puteti potrivi orientarea textului in layout (3) astfel incat textul sa apara orizontal daca vederea este
de exemplu isometrica.
Cand Annotative este selectat, optiunea Height devine Paper Text Height (4). Introduceti o valoare
diferita de zero pentru a seta inaltimea pentru toate textele ce utilizeaza acest stil de text.Textul in
viewport este scalat automat la dimensiunea paginii.
Exemplu
In urmatoarea imagine, doua vederi sunt afisate in layout. In prima vedere, textul apare in aceeasi
orientare in care a fost creat, normala la plan si la layout. In a doua imagine, vederea devine isometrica
dar textul isi pastreaza orientarea.
Plan view
Isometric view
Setarea Inaltimii in Stilul de Text
Cand setati o valoare pentru inaltime (Paper Text Height pentru stiluri adnotative)
aceasta devine valoare standard pentru toate textele create cu acel stil. Atunci cand
creati un text pe o singura linie utilizand una din comenzile Text sau Dtext, nu vi se
cere inaltimea paginii. Lasati aceasta optiune setata cu 0 daca doriti sa vi se ceara
inaltimea paginii atunci cand utilizati comenzile Text sau Dtext.
77
Procedura: Crearea si Utilizare Stilurilor de Text

Urmatorii pasi va arata cum sa creati si sa utilizati stiluri de text.
78
1.
2.
Porniti comanda Style.

Selectati New (1) si introduceti un nume nou in casuta Style Name (2). Apasati OK.
3.
Selectati noul stil (1), asignati un Font (2), o Inaltime (3), apasati Apply (4) si Set Current (5). Apoi
inchideti fereastra de dialog.
4.
Porniti comanda Text.
5.
Pentru a trece de la un stil la alt stil, alegeti stilul de text din lista Text.
6.
Pentru a asigna un Stil de Text unui obiect existent:
Avand Linia de Comanda libera, selectati obiectele.
Selectati stilul de text din lista.
Apasati ESC pentru a deselecta obiectele de text.

Redefinirea Stilurilor
Daca redefiniti un stil pentru a deveni adnotativ sau nonadnotativ, obiectele ce au
utilizat acel stil nu sunt automat actualizate. Puteti utiliza comanda Annoupdate
pentru a actualiza obiectele in noul stil.
Ghidul Stilurilo de Text
Stilul de text standard pentru toate desenele noi este Standard doar daca desenul nu este bazat pe un
sablon cu un stil de text propriu.
Toate textele sunt atribuite unui stil de text. Daca nu creati nici un stil de text nou, toate textele vor fi
atribuite stilului de text Standard.
Fontul pentru stilul de text Standard este Arial.
Nu puteti sterge sau redenumi stilul de text Standard.
Schimbarile aduse unui stil de text afecteaza toate textele ce utilizeaza acel stil.
Programul utilizeaza doua tipuri de fonturi: Line fonts (*.shx) si True Type fonts (*.ttf).
Creati doar stilurile de text necesare mentinerii unui desen consistent.
Stergeti stilurile de text ce nu sunt utilizate in desen.
79
Exercitiu: Use Text Styles

In acest exercitiu, veti modifica stilul de text Standard pentru a actualiza automat toate textele din desen. Apoi veti
crea un nou stil de text si veti atribui toate textele acelui stil.
Exercitiul Complet
Sfat: Introduceti A pentru a trece la cuvintele din lista

ce incep cu litera A.
Pentru Height, introduceti 0.
Apasati Apply.
Apasati Close.

Use Text Styles.
1.
2.
3.
80
Deschideti C_Text-Styles.dwg.
Utilizand comanda Zoom, mariti anumite zone
din desen pentru a vedea textul. Observati
aparenta si fontul utilizat.
4.
Revizualizati textul din desen. O simpla modificare

a stilului de text face ca toate textele ce utilizeaza
acel stil de text sunt actualizate.
Pentru a schimba fontul stilului Standard:
In panoul Text, selectati Text Style.
In fereastra Text Style, selectati Arial din

lista Font Name.
5.
Faceti Zoom pentru a afisa intreg desenul.
6.
Pentru a crea un nou stil de text::
Porniti comanda Text Style.
In fereastra de dialog Text Style, click New.
7.
8.
10. Ajustati vederea in desen pentru a vizualiza textul

cartusului. Selectati textul ca in imagine.
In fereastra de dialog New Text Style, introduceti
MT-5-Title.
Click OK.
Din lista Font Name, selectati Technic.
Petru Height, introduceti 8.
Apasati Apply.
Apasati New.
In fereastra New Text Style, introduceti

ViewLabel.
Apasati OK.
Pentru Height, introduceti 5.
Apasati Apply.
Apasati Close.
Nota: Atunci cand creati un nou stil de text,
acesta devine stil de text curent.
Selectati eticheta Main Floor si numarul
localizat in stanga vederii.
11. Pentru a schimba stilul de text:
In panoul Text, selectati MT-5-Title din
lista Text Styles.

Apasati ESC pentru a termina selectia.
Noul stil de text este atribuit textului
selectat.
In panoul Text, selectati ViewLabel din lista Text

Style.
9.
Apasati ESC pentru a termina selectia. Noul

stil de text este atribuit etichetei.
81
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre adnotari pentru a crea un stil de text si pentru a adauga
o adnotare planului casei.
Aveti optiunea de a parcurge acest exercitiu in unitati imperiale sau in unitati metrice.
Selectati una din versiuni pentru a parcurge pasii.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 7: Annotating the Drawing.
Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
Unitati Metrice
1.
2.
82
Faceti setarile initiale:
Reveniti la Model Space.
Setati layer-ul Annotation ca layer curent.
3.
4.
5.
Creati un nou stil de text cu urmatoarele caracteristici:
Style Name: Labels
Font Name: Arial
Height: 0
Width Factor: 0.9000

Adaugati etichetele camerelor si numerele de ID ce au 300 mm inaltime ca in imagine:
221 la 224 - SLEEPING QUARTERS
201 - READY ROOM
202 & 204 - LOCKER ROOM
203 - EXERCISE ROOM
205 - DINING ROOM
206 - KITCHEN
207 - MEN'S TOILET ROOM
208 - WOMEN'S TOILET ROOM
83
Unitati Imperiale
1.
2.
3.
4.
84
Reveniti la Model Space.
Setati layer-ul Annotation ca layer curent.

Creati un nou stil de text cu urmatoarele caracteristici:
Style Name: Labels
Font Name: Arial
Height: 0

Adaugati etichetele camerelor si numerele de ID ce au 1 inaltime ca in imagine:
221 la 224 - SLEEPING QUARTERS
201 - READY ROOM
202 & 204 - LOCKER ROOM
203 - EXERCISE ROOM
205 - DINING ROOM
206 - KITCHEN
207 - MEN'S TOILET ROOM
208 - WOMEN'S TOILET ROOM
5.
85
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre adnotare pentru a adauga adnotari desenelor.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 7: Annotating the Drawing.
Click Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
3.
86
Faceti layer-ul Annotation layer curent.
Dezghetati layer-ul Section Line.

Creati un nou stil de text avand urmatoarele caracteristici:
Style Name: Labels
Font Name: Arial
Height: 0
4.
Adnotati desenele adaugand etichete de 8.0 mm inaltime ca in ilustratiile urmatoare.

Observati adnotarea indicata de sageata in vederea din stanga pe care scrie Outfeed Side si
trebuie sa aiba inaltimea de 4.0 mm.
87
88
5.
Mai multe vederi
6.
Salvati si inchideti fisierele.
Sumarul Capitolului
Utilizand comenzile de adnotare, puteti crea si edita adnotari ce sunt tipic utilizate in desene.
Utilizand proprietatile adnotative, puteti crea adnotari ce sunt reutilizabile in multe viewport-uri
la orice scara dorita.
Utilizati comanda Mtext pentru a crea texte multiliniare.

Creati texte pe o singura linie.
Utilizati diferite metode pentru a edita textul.
Creati stiluri de text pentru a manageria textul.
Sumarul Capitolului
89
90
Capitolul
8
Cotarea
Utilizati cote pentru a comunica marimea si specificatiile. Majoritatea desenelor nu sunt complet pana
cand nu adaugati cote.
Atunci cand cotati desene, trebuie sa tineti cont de scara finala a desenului, de amplasarea cotelor si
de modul in care cotele trebuie sa arate.
In acest capitol, veti invata sa creati, editati si manageriati cote intr-un mediu tipic de desenare.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol veti fi capabili sa:
Creati cote.
Utilizati stiluri de cotare.
Creati si editati linii de indicatie.
Utilizati diferite comenzi te cotare si editare a cotelor.
Setari Object Snap si setari ale Barei de Status
Inainte de a parcurge exercitiile acestui capitol, consultati sectiunea introductiva
"Settings for the Exercises" a Volumului 1.
91
Lectie: Crearea Cotelor

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati multiple comenzi de cotare pentru a cota desenul dumneavoastra.
Cotele reprezinta un element vital al adnotarii. Ele afiseaza masuratoarea si ilustreaza in ce masura desenul
dumneavoastra este conform specificatiilor.
Obiective
Creati diferite tipuri de cote pe obiectele liniare.
Creati diferite tipuri de cote pe obiecte curbate.
92
Capitolul 8: Cotarea Dimensioning
Crearea Cotelor pe Obiecte Liniare

Plasarea cotelor asupra obiectelor din desen reprezinta o operatiune simpla si directa. Cotele dvs.
vor fi la fel de precise ca si desenul dumneavoastra, presupunand ca ati utilizat object snaps corect.
Comenzile cotelor sunt localizate in tab-ul Annotate din Ribbon. Atentie la linia de comanda deoarece
va va ghida la selectiile cerute.
Urmatoarea imagine va arata o varietate de cote pentru obiecte liniare.
93
Procedura: Crearea unei Cote Liniare

Utilizati urmatoarea comanda pentru a crea o cota liniara verticala sau orizontala:
Linia de Comanda: DIMLINEAR, DIMLIN

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Linear
Urmatorii pasi va arata cum sa creati o cota liniara:
94
1.
2.
Porniti comanda Dimlinear.

Apasati ENTER pentru a slecta obiectul sau utilizand object snap, selectati prima linie de extensie (1) si
apoi a doua linie de extensie (2).
3.
Apasati click pentru a pozitiona cota (3).
Capitolul 8: Cotarea
Exercitiu: Linear Dimensions

In acest exercitiu, veti crea obiectul de mai jos
si veti aplica urmatoarele cote.
3.
1.
Pentru a desena obiectul:
Porniti de la un desen gol.
Desenati un dreptunghi (orice marime).
Utilizati Grip-urile pentur a misca unul din

colturile dreptunghiului.
Apasati ESC pentru a deselecta obiectul.
2.
Pentru a crea o cota liniara selectand doua

puncte din obiect:
Porniti comanda Linear dimension.
Utilizand object snap, apasati click pentru a specifica
originea primei linii de extensie (1).

Apasati click pentru a specifica originea celei
de-a doua linii de extensie (2).
Apasati click pentru a specifica locatia cotei
ca in imagine (3).
Pentru a crea o cota liniara selectand obiectul:
Porniti Linear dimension.
Apasati ENTER pentru a selecta obiectul
Selectati obiectul indicat (1).
Mutati si plasati cota ca in imagine (2).
Repetati procedura.
Creati cotele (3) si (4).
Nota: Cand cotati linia inclinata (4), aveti

optiunea de a crea o cota orizontala sau una
verticala, in functie de directia in care mutati
cota.
95
Procedura: Crearea Cotelor Aliniate

Utilizati urmatoarea comanda pentru a crea o cota aliniata unui obiect:
Linia de Comanda: DIMALIGNED

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Align
Nota: Odata selectat tipul de cotare, acesta devine butonul predominant in panoul Dimensions.
Urmatorii pasi va arata cum sa crati o cota aliniata:
96
1.
2.
Porniti comanda Dimaligned.

Apasati ENTER pentru a selecta un obiect sau utilizand object snap, selectati prima origine la liniei de
extensie (1) si apoi a dou a origine a liniei de extensie (2).
3.
Exercitiu: Aligned Dimensions

si veti aplica cotele indicate.
3.
1.
2.
Pentru a desena obiectul:
Incepeti un desen gol.
Utilizati Grips-urile pentru a muta colturile

dreptunghiului.
Pentru a crea o cota aliniata selectand obiectul:
Porniti comanda Aligned dimension.

Apasati ENTER pentru a selecta obiectul.
Selectati obiectul indicat (1).
Miscati si plasati cota ca in imagine (2).
Repetati pasii pentru a crea cota (3).
Pentru a crea o cota aliniata selectand doua puncte

din obiect:
Porniti comanda Aligned dimension.
Utilizand object snap, selectati originea primei

linii de extensie (1).
Apasati click pentru a specifica originea celei

de-a doua linii de extensie (2).
Apasati click pentru a specifica locatia cotei

ca in imagine (3).
97
Procedura: Crearea unei Cote Unghiulare

Utilizati urmatoarea comanda pentr a crea o cota unghiulara intre doua linii. Cota unghiulara poate fi
utilizata si pentru a masura unghiul intre doua puncte ale unui cerc, unghiul unui arc sau unghiul intre
trei puncte.
Linia de Comanda: DIMANGULAR, DIMANG

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Angular
Nota: Odata selectat un tip de dimensiune din lista, acesta va deveni butonul predominant in panoul
Dimensions.
Urmatorii pasi va arata cum sa creati o cota unghiulara:
1.
2.
3.
4.
98
Porniti comanda Dimangular.

Selectati primul segment de linie (1).
Selectati al doilea segment de linie (2).
Exercitiu: Angular Dimensions

si veti insera cotele indicate.
1.
Pentru a crea obiectul:
Incepeti cu un desen gol.
Utilizati Grip-urile pentru a muta colturile

dreptunghiului.
2.
Pentur a crea o cota unghiulara selectand

doua linii:
Porniti comanda Angular dimension.
Selectati prima linie (1).
Selectati a doua linie (2).
Specificati locatia cotei ca in imagine (3).
3.
Nota: Puteti muta cota in interiorul sau exteriorul

unghului.
Repetati pasii pentru cotele ramase
99
Procedura: Crearea Cotelor de Baza

Utilizati urmatoarea comanda pentru a crea cote de baza. Creati intai cote liniare, aliniate sau unghiulare
pentru a utiliza cote de baza.
Linia de Comanda: DIMBASELINE, DIMBASE

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Baseline
Urmatori pasi va arata cum sa creati o cota de baza:

1.
2.
100
3.
4.
5.
Pentru a utiliza cotele de baza, porniti de la cota initiala.

Pentru cotele de baza, incepeti o cota liniara si selectati originea primei linii de extensie (1) si
cea de-a doua origine (2).
Apasati click pentru a pozitiona cota liniara (3).
Porniti comanda Dimbaseline. Selectati urmatoarea linie de extensie (4).
Continuati selectarea puntelor (5 si 6).
6.
Apasati ENTER pentru a termina comanda.
Exercitiu: Baseline Dimensions

si veti aplica cotele de baza indicate.
1.
2.
Pentru a adauga cote de baza:
Continuati comanda Baseline.
Specificati o adoua linie de extensie la (1), (2)

si (3).
Apasati de doua ori ENTER pentru a termina

comanda.
Pentru a crea cotele initiale utilizand comanda

Linear dimension:
Porniti comanda Linear dimension.
Specificati prima linie de extensie (1).
Specificati a doua linie de extensie (2).
Specificati locatia cotei.
101
Procedura: Crearea Cotelor Continue

Utilizati urmatoarea comanda pentru a continua plasarea cotelor bazate pe cote liniare, unghiulare sau
aliniate. Selectati sau creati cota de baza. Cotele continue sunt construite de la ultimul punt de origine
al cotei.
Linia de Comanda: DIMCONTINUE, DIMCONT

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Continuous
Urmatorii pasi va arata cum sa creati cote continue:

1.
2.
Pentru a utiliza cote continue, incepetri prin crearea unei cote de baza.
Pentru cota de baza, incepeti cota liniara. Utilizati object snaps pentru a selecta prima origine a liniei
de extensieorigin (1) si a doua origine (2).
Apasati click pentru a pozitiona cota liniara (3).
Porniti comanda Dimcontinuous. Selectati urmatoarea linie de extensie (4).
Utilizand object snap, continuati sa selectati punctele (5 si 6).
3.
4.
5.
102
Exercitiu: Continuous Dimensions

si veti insera cotele indicate.
1.
2.
Petru a crea cota de baza utilizand comanda

Linear dimension:
Incepeti comanda Linear dimension.
Specificati prima linie de extensie (1).
Specificati a doua linie de extensie (2).
Specificati locatia cotei.
Note: If you choose to select a base dimension

that was already created, be sure to select
it towards the extension line you want the
Continuous dimension to follow. In this
example, it would be the side of the Linear
dimension you created.
Nota: Cand alegeti originea cotei indicata,

spatiul intre liniile de extensie si obiect
este vizibil.
Pentru a adauga cotele continue:
Incepeti comanda Continuous dimension.
Specificati o a doua linie de estensie la (1) si

(2).
Apasati ENTER de doua ori pentru a termina

comanda.
103
Ghidul Cotarii Obiectelor Liniare
Utilizati intotdeauna Object Snaps pentru a selecta punctele de origine a cotei.

In functie de geometria cotata puteti selecta obiectele pentru cotare decat sa specificati capetele.
O cota liniara va fi orizontala sau verticala in functie de cum miscati cota de la obiect.
O cota unghiulara poate fi localizata in interiorul sau exteriorul unghiului in functie de cum miscati
cota.
Pentru a va asigura ca ati comstruit curent cote de baza si continue, creati baza liniare, aliniata sau
unghiulara selectand punctele de origine corespunzator. Otele de baza sunt construite de la primul punct
de origine. Cotele continue sunt construite de la al doilea punct de origine.

Ajustati locatia cotei utilizand Grip-urile.
Daca originea selctata este incorecta, apropiati imaginea si utilizati grip-uriile pentru a relocaliza
originea.
Comenzile Dimlinear si Dimaligned cer indicarea a doua puncte sau selectarea unui
obiect. Apasati ENTER pentru a selecta obiectul. Aceasta metoda este adesea mai
rapida decat selectarea a doua puncte.
104
Crearea Cotelor pentru Obiecte Curbate

Utilizarea comenzilor de plasare a cotelor pe obiectele reprezinta un proces direct si simplu.
Atentie la linia de comanda deoarece aceasta va va ghida in procesul de selectie si cotare. Aceste
cote pot fi selectate din panoul Dimensions.
Urmatoarea imagine prezinta o varietate de cote pentru obiecte curbate.
105
Procedura: Cotarea unui Arc

Utilizati urmatorea comanda pentru a cota un arc.
Linia de Comanda: DIMARC

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Arc Length
Urmatorii pasi va arata cum sa creati cota unui arc:
106
1.
2.
Porniti cpmanda Dimarc dimension.

Selectati un arc (1).
3.
Exercitiu: Arc Length Dimensions

In acest exercitiu, veti desena cateva arce, dupa care
veti utiliza comanda Arc Length pentru a le cota.
1.
Pentru a cota arcele desenate:
Porniti Arc Length.
Selectati (1).
Specificati locati arcului (2).
2.
Repetati comanda pentru a cota arcele ramase.
Nota: Simbolul arc poate preceda textul cotei,

poate fi deaspura textului sau poate fi
dezactivat. Acest simbol poate fi controlat
utilizand comanda DIMSTYLE command.
Selectati: Modify > Symbols and Arrows >
Arc Length Symbol.
107
Procedura: Crearea Cotei unei Raze

Utilizati comanda pentru a cota raza unui cerc.
Linia de Comanda: DIMRADIUS, DIMRAD, DRA

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Radius
Urmatorii pasi va arata cum sa creati cota unei raze:
108
1.
2.
Porniti comanda Dimradius.

Selectati un arc sau un cerc (1).
3.
Exercitiu: Radius Dimensions

In acest exercitiu veti utiliza comanda Radius
Dimension; Intai creati un desen ca in imaginea
de mai jos.
2.
Pentru a cota exteriorul racordului:
Incepeti comanda Radius.
Selectati arcul (1).
Specificati locatia cotei (2).
1.
3.
Repetati comanda pentru a cota raza interioara (3).
Pentru a crea obiectul:
Desenati un dreptunghi.
Porniti comanda Fillet command si setati

raza de .25 sau .5.
Utilizati optiunea Polyline a comenzii Fillet

pentru a racorda toate cele 4 colturi ale
dreptunghiului.
Nota: Un dreptunghi este o poliline ceea ce
inseamna ca toate liniile sunt conectate
si recunoscute ca un singur obiect.
Incepeti comanda Offset.
Specificati o distanta de .15.
109
Procedura: Crearea unei Cotei unei Raze utilizand optiunea Jogged Dimmension
Utilizati urmatoarea comanda atunci cand cotati raze si doriti sa schimbati punctul de centru al cotei
intr-o alta locatie.
Linia de Comanda: DIMJOGGED

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Jogged
Urmatori pasi va arata cum sa utilizati comanda jogged radius dimension:

1.
2.
3.
4.
5.
110
Porniti comanda Dimjogged.

Specificati un nou centru (2).
Specificati locatia liniei de cotare (3).
Specificati locatia (4).
111
Exercitiu: Jogged Radius Dimensions

In acest exercitiu veti desena un arc si veti utiliza
comanda Jogged radius dimension.
1.
2.
112
Desenati un arc.
Pentru a crea cota:
Introduceti DIMJOGGED si apasati ENTER.
Selectati arcul (1).
Specificati punctul de centru (2).
Procedura: Crearea Cotei unui Diametru

Utilizati urmatoarea comanda pentru a cota diametrul unui cerc sau arc:
Linia de Comanda: DIMDIAMETER, DIMDIA

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Baseline
Urmatorii pasi va arata cum sa creati cota unui diametru:

1.
2.
Porniti comanda Dimdiameter.

3.
113
Exercitiu: Diameter Dimensions

In acest exercitiu veti desena cateva cercuri si veti
utiliza comanda Diameter dimension.
1.
114
Pntru a cota diametrul unui cerc:
Porniti comanda Diameter dimension.
Selectati cercul (1).
2.
Repetati comanda Diameter pentru a cota

cercurile ramase.
Procedura: Crerea Marcajelor de Centru

Utilizati urmatoarea comanda pentru a crea un marcaj de centru.
Linia de Comanda: DIMCENTER

Ribbon: Annotate tab > extended Dimensions panel > Center Mark
Nota: Puteti tipari DIMCEN pentru a schimba valoarea marcajelor de centru.

Urmatorii pasi va arata cum sa creati marcaje de centru:
1.
2.
Porniti comanda DIMCENTER.

Nota: Aparenta Marcajului de Centru este setata in Stilul Cotelor sau puteti modifica marimea
acestuia tiparind DIMCEN.
115
Exercitiu: Create Center Marks

In acest exercitiu veti desena cateva cercuri si arce
si veti plasa un marcaj de centru pentru fiecare.
1.
2.
116
Desenati cateva cercuri si arce.

Pentru a plasa marcajele:
Porniti comanda Center Mark dimension.
Selectati un cerc sau un arc.
Repetati pasii pentru arcele si cercurile

ramase.
Consolidarea Cotelor
Pasarea cotelor in desen reprezinta un proces direct, insa este posibil sa aveti nevoie de anumite
unelte aditionale pentru a produce desene la standardele dorite.
Urmatoarea imagine va arata o varietate de cote ce au fost consolidade pentru a adera la standardul
de redactare.
Procedura: Plasarea Cotelor Rapide

Utilizati urmatoarea comanda pentru a plasa cote rapide semi-automate:
Linia de Comanda: QDIM

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Quick Dimension
Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Quick Dimension. Aceasta comanda functioneaza
doar in mediul model space.
1.
Porniti comanda Qdim.
117
2.
Selectati geometriile pentru cotare utilizand metode standard de selectie.
3.
In mod standard, o serie de cote continue este previzualizata. Click-dreapta oriunde in desen pentru
a modifica tipul sau optiunile cotei. Optiunile disponibile sunt: Continuous, Staggered, Baseline,
Ordinate, Radius, Diameter, Datumpoint, Edit, si Settings.
4.
Apasati click pentru a pozitiona cotele.
Cotele sunt create.
118
QDIM nu este disponibil in AutoCAD LT.

Atentie!
Procedura: Cote pe Ordonate

Utilizati urmatoarea comanda pentru a crea Cote pe Ordonate.
Linia de Comanda: DIMORDINATE, DIMORD

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Ordinate
Urmatorii pasi va arata cum sa creati Cote pe Ordonate. Pentru a cota utilizand comanda Ordinate
Dimensions, trebuie sa chimbati intai originea.
119
120
1.
Introduceti UCS si apasati ENTER. Specificati originea obiectului pentru referinta cotei.
Acceptati selectia apasand ENTER.
2.
3.
Porniti comanda Dimordinate.

Utilizati object snap pentru a specifica locatia obiectului (2), apoi specificati capatul (3).
4.
Repetati comanda Dimordinate pentru obiectele ramase. Repuneti sistemul de coordonate

in originea globala.
Procedura: Intreruperea Cotelor

Utilizati urmatoarea comanda pentru a intrerupe cotele sau liniile de extensie acolo unde se
suprapun cu alte linii:
Linia de Comanda: DIMBREAK

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Break
Urmatorii pasi va arata cum sa intrerupeti cotele:

1.
Porniti comanda Dimbreak.
121
2.
Selectati cota ce trebuie

intrerupta (1).
Nota: Utilizati optiunea
Multiple pentru a intrerupe
cote multiple.
3.
Selectati obiectele pentru a

intrerupe cotele (2) si apasati
ENTER.
Nota: Apasati ENTER pentru
a intrerupe cota automat
oriunde se intersecteaza
cu alte cote sau dimensiuni.
Procedura: Utilizarea comenzii Jogged Linear Dimension

Utilizati urmatoarea comanda pentru a adauga o linie pulsata unei cote liniare.
Linia de Comanda: DIMJOGLINE
Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Jog Line
Urmatorii pasi va arata cum sa adaugati o linie pulsata unei cote:
122
1.
Creati o cota liniara intre

doua puncte si introduceti
valoarea de text suprapusa
pentru a reprezenta valoarea
stabilita.
2.
Porniti comanda Dimjogline

si selectati o cota liniara.
3.
Selectati un punct pe cota

pentru a plasa simbolul de
pulsatie.
Inlaturarea unui simbol de pulsatie de pe o cota

Pentru a inlatura un simbol de pe o cota, utilizati optiunea Remove a comenzii
Dimjogline.
Procedura: Distantarea Cotelor

Utilizati urmatoarea comanda pentru a ajusta spatiul intre cotele liniare paralele.
Linia de Comanda: DIMSPACE

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Adjust Space
123
Urmatorul exmplu va arata cotele dupa ce au fost distantate uniform in desen:

1.
Porniti comanda Dimspace

si selectati cota de baza.
2.
Selectati dimensiunea ce trebuie

distantata fata de cota de baza
si apasati ENTER.
3.
Introduceti o valoare pentru

distanta dintre cote si apasati ENTER
pentru a utiliza metoda automata.
Cotele sunt Asociative

Cand creati cote, acestea sunt asociate geometriilor sau punctelor selectate.
Daca dimensiunea geometriei se modifica, cota se modifica automat.
124
Procedura: Adaugarea tolerantelor

Utilizati urmatoarea comanda pentru a adauga tolerante desenelor:
Linia de Comanda: TOLERANCE, TOL

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Tolerance
Urmatorii pasi va arata cum sa adaugati o toleranta:

1.
2.
Porniti comanda Tolerance.

Din fereastra de dialog Geometric Tolerance, selectati simbolul dorit, Tolerance si Datum. Apasati OK.
3.
Apasati click pentru a plasa toleranta in desen.
Lectie: Crearea Desenelor
125
Procedura: Inspectarea Cotelor

Utilizati urmatoarea comanda pentru a adauga o eticheta de inspectie unei dimensiuni selectate:
Linia de Comanda: DIMINSPECT

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Inspect
Urmatorii pasi va arata cum sa creati o eticheta de inspectie.
126
1.
2.
Porniti comanda Diminspect.

Din fereastra de dialog Inspection Dimension, selectati Shape si Label/Inspection rate.
3.
Selectati cotele si apasati OK.
127
Exercitiu: Create Dimensions

In acest exercitiu, veti crea cateva tipuri de cote
utilizand comenzile de cotare potrivite.
3.
Repetati comanda Linear Dimension si plasati

cotele ca in imagine.
Nota: Corectati spatiile in urmatorul pas.
4.
Pentru a corecta distanta intre cote.
In panoul Dimensions, apasati Dimspace.
Selectati prima cota din interior ca si cota

de baza.
Selectati urmatoarele cote incepand de jos

in sus.
Apasati ENTER. Apasati ENTER din nou pentru

a accepta auto spatiere.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii

Dimensioning. Click Exercise: Create
Dimensions.
1.
2.
128
Deschideti M_Create-Dimensions.dwg.
Pentru a crea o cota liniara:
Din panoul Dimensions, selectati Linear.
Selectati punctele indicate in imaginea

urmatoare si pozitionati cota.
6.
Pentru a crea o cota radiala:
Din panoul Dimensions, selectati Radius.
Selectati arcul indicat si pozitionati cota ca in

imagine.
7.
Pentru a crea o cota cu simbol pulsat:
Din panoul Dimensions, selectati Jogged.
Selectati arcul la punctul (1).
Specificati locatia centrului (2).
Specifificati locatia liniei de cotare la punctul

(3).
Specificati locatia simbolului la punctul (4).
8.
Pentru a crea o cota diametrala:
In panoul Dimensions, selectati Diameter.
Selectati cercul indicat (1) si pozitionati cota

ca in imagine (2).
Cotele sunt distantate in mod egal.
5.
Pentru a crea o cota aliniata:
Din panoul Dimensions, selectati Aligned.
Selectati punctul (1) ca in imagine.
Selectati puntul (2).
Pozitionati cota ca in imagine.
129
11. Pentru a crea cote continue in partea stanga:
In panoul Dimensions, apasati Continue.
Ultima cota creata este utilizata automat

ca si cota continua.
Selectati punctul (1), punctul (2), si punctul (3) in

ordine.
Apasati ENTER pentru a termina cotarea continua.
Apasati ENTER pentru a parasi cotarea.
9.
Pentru a crea o cota unghiulara:
In panoul Dimensions, selectati Angular.
Selectati linia la punctul (1).
Selectati linia la punctul (2).
Pozitionati cotele ca in imagine.
10. Pentru a crea o cota liniara:
Din panoul Dimensions, selectati Linear.
Selectati punctul (1).
130
12. Pentru a crea cote liniare:
In panoul Dimensions, selectati Linear.
14. Pentru a curata liniile de extensie suprapuse:
In panoul Dimensions, selectati Dimbreak.
Click-dreapta. Click Multiple.
Selectati liniile de extensie 1 si 2 ca in

imagine.
Click-dreapta. Click Break.

Liniile selectate se intrerup de cate ori intersecteaza
o alta linie de extensie.
13. Pentru a crea cote de baza:
Din bara de unelte Dimension, selectati

Baseline.
Ultima cota creata este utilizata automat

ca si cota de baza.
Selectati punctul (1), punctul (2), punctul (3)

si punctul (4) in ordine.
Apasati ENTER pentru a termina comanda.
Apasati ENTER pentru a termina cotarea.
15. Faceti zoom pentru a afisa intreg desenul.

131
Lectie: Utilizarea Stilurilor de Cotare

Aceasta lectie explica stilurile de cotare, cum sa creati si sa formatati stiluri de cotare si cum le puteti
utiliza pentru a administra cotele.
Utilizati stiluri de cotare pentru a administra cote in aceeasi maniera in care utilizati stilurile de text pentru
a mentine uniformitatea adnotarii desenelor. Stilurile cotelor organizeaza cotele din desen.
In urmatoarea imagine, doua cote sunt plasate, fiecare utilizand un stil de cotare diferit. Observati diferenta
intre cele doua cote.
Obiective
132
Descrieti stilurile de cotare si utilitatea acestora.

Creati si modificati stiluri de cotare pentru a controla aparenta cotelor.
Sepre Stilurile de Cotare

Stilurile de cotare controleaza aparenta cotelor. Fiecare cota contine un numar de caracteristici,
ca linii de extensie, sageti sau simboluri, text si tolerante. Stilul de cotare controleaza modul in care
apar aceste caracteristici. De exemplu, stilul de cotare poate specifica ce tip de sageata sa utilizeze
sau ce culoare sa aiba liniile sau textul.
Urmatoarea imagine ilustreaza cateva caracteristici pe care le puteti controla cu stilurile de cotare.
Definitia Stilurilor de Cotare

Un stil de cotare reprezinta un grup de setari sau variabile ce controleaza aparenta cotelor.
Numiti acest grup de variabile si apoi atribuiti-l coteor specifice, fapt ce simplifica modul in care cotele
arata in desen. Puteti utiliza mai mult de un stil de cotare intr-un desen.
Proprietatea Adnotativa
Atribuiti o proprietate adnotativa unui stil de cotare atunci cand doriti ca anumite caracteristici ale
oibectelor create cu acel stil sa fie afisate la aceeasi marime in viewport-uri multiple cu scari diferite.
Pentru a face un stil de cotare adnotativ, selectati optiunea Annotative din tab-ul Fit in fereastra
New Dimension Style sau Modify Dimension Style.
133
Stiluri de cotare
Fiecare desen trebuie sa contina cel putin un stil de cotare, dar puteti crea si multiple stiluri de cotare.
Fiecare desen cu unitati imperiale conine un stil de cotare numit Standard si altul numit Annotative.
Stilul Standard este setat ca stil curent de cotare.
Fiecare unitate metrica noua contine un stil de cotare numit ISO-25 si altul numit Annotative.
ISO-25 este setat ca stil curent de cotare.
Exemple de Stiluri de Cotare

Stilurile de cotare controleaza tipul si marimea sagetii, amplasarea si marimea textului cotei si multe alte
variabile precum cele indicate in imaginea de mai jos.
Crearea si Modificarea Stilurilor de Cotare

Utilizati comanda Dimension Style pentru a crea si gestiona stiluri de cotare. Fiecare desen poate avea
multiple stiluri de cotare, dar numai un singur stil poate fi activ la un moment dat.
Pe masura ce creati cote in desen, acestea sunt atribuite stilului de cotare curent si mostenesc proprietatile
acestuia. Utilizati lista de stiluri din panoul Dimensions pentru a schimba rapid stilul de cotare curent.
134
Comanda de Acces
Dimension Style
Linia de Comanda: DIMSTYLE

Ribbon: Annotate tab > Dimensions panel > Dimension Style
Meniu: Format > Dimension Style
Fereastra Dimension Style Manager

Fereastra Dimension Style Manager afiseaza toate stilurile de cotare disponibile in desen. Utilizati
optiunile din Dimension Style Manager pentru a crea noi stiluri de cotare, Modificati un stil existent,
comparati stiluri sau setati un stil curent.
135
Fereastra de dialog Create New Dimension Style

In Dimension Style Manager, selectati New (1) pentru a accesa fereastra Create a New Dimension Style
Introduceti un nume (2) bazat pe un stil existent pe care il alegeti din lista (3).
Un nou stil este de obicei utilizat pentru toate cotele (4), sau puteti crea un substil ce se aplica unui anumit
tip de cota (5). Bifati Annotative (6) pentru a afisa cotele cu o marime consistenta atunci cand aveti
viewport-uri multiple in layout-ul desenului.
Nota: Selectati Modify din Dimension Style Manager pentru a accesa aceleasi optiuni ce pot fi atribuite
oricarui stil cou de cotare.
136
Fereastra New Dimension Style Tab-ul Lines

Utilizati tab-ul Lines pentru a ajusta proprietatile cotelor si liniilor de extensie. Fereastra de previzualizare
va afisa efectul modificarilor dumneavoastra. Aceste setari sunt bazate pe standarde de redactare obijnuite
si in mod tipic nu sunt schimbate.
137
Fereastra New Dimension Style Tab-ul Symbols and Arrows

Utilizati tab-ul Symbols and Arrows pentru a ajusta sagetile, marcajele de centru, marimea intreruperii
cotelor, etc.
Cea mai utilizata modificare in aceasta fereastra este modificarea sagetilor pentru prima si a doua linie de
extensie.
138
Fereastra New Dimension Style Dialog Box Tab-ul Text

Utilizati tab-ul Text pentru a ajusta aspectul textului, amplasarea textului si optiunile de aliniament.
Cele mai frecvente modificari efectuate in acest tab sunt specificarea unui stil de dext, pentru a specifica
aliniamentul textului si pentru a schimba plasarea pe verticala si orizontala a cotelor.
139
Fereastra New Dimension Style Tab-ul Fit

Utilizati tab-ul Fit pentru a specifica scara globala a cotelor. Alte optiuni pe care le putei schimba sunt
optiunile Fit pentru text, sageti.
Scara Caracteristicilor Cotelor

Atunci cand nu utilizati Annotative, controlati scara apasand click pe optiunea Use Overall Scale Of
si introducand o valoare. Valoarea introdusa este stocata in variabila de sistem DIMSCALE. Puteti
schimba aceasta valoare introducand in linia de comanda DIMSCALE.
O cale simpla de a va reaminti cum sa setati DIMSCALE este ca trebuie sa fie intotdeauna egala cu
pactorul de scalare a imprimarii. Setarea variabilei DIMSCALE egala cu factorul de imprimare asigura scara
corecta a caracteristicilor cotei cu restul desenului.
140
Fereastra de dialog New Dimension Style Tab-ul Primary Units

Utilizati tab-ul Primary Units pentru a seta optiunile unitatilor primare afisate in cote. Puteti seta
formatul unitatii pentru cote liniare sau unghiulare, ajusta setarile de precizie, utilizati suprimarea
zero pentru inceputul si sfarsitul cotelor. Unitatile primare sunt intotdeauna afisate si reflecta
setarile unitatilor curente ale desenului.
141
Fereastra de dialog New Dimension Style Tab-ul Alternate Units

Unitatile alternative sunt utilizate atunci cand trebuie sa afisati doua unitati de masurare, metrice si imperiale.
Utilizati tab-ul Alternate Units pentru a afisa si formata unitati alternative in cotele dumneavoastra. Selectati
optiunea Display Alternate Units pentru a activa unitatile alternative. Optiunile ramase sunt disponibile
doar dupa ce selectati aceasta optiune. Puteti ajusta formatul unitatii, precizia, suprimarea si amplasarea.
Multiplicatorul pentru unitati alternate este setat pentru a converti unitatile din milimetri in inch intr-un
desen cu unitati metrice si din inch in milimetri intr-un desen cu unitati imperiale.
142
Fereastra de dialog Dimension Style Dialog Box Tab-ul Tolerances

Utilizati tab-ul Tolerances pentru a adauga tolerante cotelor dumneavoastra. Adaugand tolerante ,
cotelor dumneavoastra setati limita de masurare in care obiectele trebuie sa se incadreze.
Puteti selecta o metoda, seta precizia tolerantei, alegeti valorile inferioare si superioare, scalati
textul tolerantei, setati pozitia verticala si controlati supresia.
Procedura: Crearea si Modificarea Stilurilor de Cotare

Urmatorii pasi va arata cum sa creati si sa modificati stiluri de cotare.
1.
2.
3.
4.
5.
Porniti comanda Dimension Style.

In Dimension Style Manager, click New sau Modify.
Pentru un nou stil de cotare, introduceti numele si apasati Continue. Daca modificati stilul unei
cote existente treceti la urmatorul pas.
Selectati tab-urile necesare din fereastra Modify Dimension Style, in functie de caracteristicile
ce trebuie ajustate. Selectati optiunile stilurilor cotelor. Apasati OK.
In Dimension Style Manager, apasati Close.
143
Puncte cheie
144
Stilurile de Cotare controleaza aspectul cotelor.

Optiunile stilurilor sunt bazate pe standardele generale de redactare.
Doar un stil de cotare poate fi activ la un moment dat.
Daca modificati un stil de cotare, toate dimensiunile ce utilizeaza acel stil se vor modifica automat.
Pentru a activa, redenumi sau sterge un stil, selectati numele din Dimension Style Manager
si apasati click-dreapta pentru a accesa aceste optiuni.
Nu puteti sterge un stil daca acesta este activ sau daca i se face referire in desen.
Cel mai rapid mod de a activa un stil este de al selecta din lista din panoul Dimensions.
Stilul Annotative va afisa cotele care au marimea egala indiferent de scara viewport-ului din
Layout-ul desenului.
Pentru cotele non-annotative trebuie sa setati scara cotelor egala cu scara imprimarii.
Exercitiu: Modify a Dimension Style

In acest exercitiu, veti modifica stilul de cotare existent pentru a permite cotelor sa apara corect in desen
Exercitiul Complet
Dimensioning. Click Exercise: Modify a
Dimension Style.
1.
Deschideti M_Dimension-Styles.dwg.
Note: Liniile rosii indica faptul ca obiectele sunt
cotate dar scara nu este setata pentru ca textul
sau alte caracteristici sa fie vizibile.
2.
Apasati butonul Paper din bara de status pentru

a schimba imaginea in Model space.
145
3.
Pentru a modifica sagetile stilului curent:
Selectati tab-ul Annotate din ribbon. In

panoul Dimensions, click Dimension
Style. Stilul curent este ISO-25.
In Dimension Style Manager, click

Modify.
In Modify Dimension Style, tab-ul Symbols si

6.
Arrows, sub Arrowheads, selectati
7.
Architectural Tick din prima lista.
8.
9.
4.
Pentru a modifica textul stilului curent:
Selectati tab-ul Text.
Din lista Text style, selectati TECH.

Nota: Inaltimea textului pentru cote este
setata la 2.5.
5.
Pentru a face stilul adnotativ:
Selectati tab-ul Fit.
Sub Scale pentru Dimension Features, click

Annotative.
Click OK.
146
In Dimension Style Manager, click Close.

Pentru a seta scara adnotarii model space:
In bara de status la Annotation Scale list,

click 1:50.
Pentru a actualiza cotele cu noua scara de adnotare:
In panoul Dimensions, click Dimension

Update.
Introduceti ALL.
Apasati ENTER pentru a termina selectia.
Apasati ENTER.
Pentru a schimba stilul cotarii pentru a afisa unitati
alternate:
In panoul Dimensions, click Dimension

Style.
In Dimension Style Manager, click

Modify.
In Modify Dimension Style, tab-ul

Alternate Units, click Display Alternate
Units.
In lista Unit Format, selectati Architectural

Stacked.
10. Sub Placement, selectati Below Primary Value.

Click OK.
11. In Dimension Style Manager, click Close

pentru a parasi fereastra de dialog.
12. Pentru a actualiza scara layout-ului adnotativ:
Selectati tab-ul layout pentru a reveni la

layout-ul desenului.
Selectati marginea viewport-ului.
13. Faceti Zoom pentru a afisa intregul

desenul.
14. Inchideti fisierele fara a salva.
In bara de status la, Annotation Scale list,

click 1:50.
In bara de status la VP Scale, apasati click pentru
a bloca viewport-ul.
Lesson: Using Dimension Styles
147
Lectie: Utilizarea Liniilor de Indicatie

Aceasta lectie descrie liniile de indicatie, stilurile acestora si optiunile de plasare disponibile.
Utilizati linii de indicatie pentru adnotarile bazate pe linii de indicatie. Acestea sunt importante deoarece
va permit sa conectati obiectele din desen la note, baloane sau alte obiecte.
Urmatoarea imagine va arata linii de indicatie utilizate pentru a conecta baloanele de obiecte.
Obiective
148
Descrieti liniile de indicatie.

Descrieti stilurile liniilor de indicatie.
Creati si editati linii de indicatie.
Despre Liniile de Indicatie

Similar cotelor asociative, liniile de indicatie sunt tratate ca si obiecte individuale avand proprietati
specifice.
Aditional asociativitatii, liniile de indicatie au optiuni suplimentare pentru plasare, editare si
administrare.
Definitia Liniilor de Indicatie

O linie de indicatie este un obiect ce contine o sageata, o linie si o forma de text sau un alt obiect.
Liniile de indicatie sunt obiecte asociative ce combina mai multe elemente comune ca linii si text
intr-un singur obiect asociativ. Cand selectati o linie de inicatie, grip-urile sut afisate in anumite
puncte ale obiectului. Puteti edita oricare din aceste puncte; selectati grip-ul si il mutati intr-o
locatie diferita.
Daca apasati dublu-click pe o linie de indicatie, paleta Properties este afisata si arata proprietati
specifice obiectului.
149
Linia de indicatie selectata

Grip-urile liniei de indicatie
Tipul liniei de indicatie identificat in paleta Properties
Proprietati specifice liniilor de indicatie
Proprietati specifice liniilor de indicatie
150
Exemplu
In imaginea urmatoare, doua obiecte tip linii de indicatie sunt utilizate pentru a identifica sase zone
diferite in desen. Deoarece obiectele sunt asociative si bazate pe stiluri, orice modificare poate fi
efectuata cu usurinta.
Daca erau utilizate linii de indicatie separate si nu multiple, in cazul unei modificari
fiecare linie in parte trebuia modificata.
Despre stilurile Liniilor de Indicatie

Liniile de indicatie sunt obiecte bazate pe stiluri, ceea ce inseamna ca proprietatile elementelor
individuale provin de la stilul curent al liniei de indicatie.
151
In urmatoarea imagine, un obiect tipic gen linie de indicatie este afisat. In timp ce exista mai multe proprietati
asociate cu liniile de indicatie, acestea pot fi organizate in trei mari categorii.
Proprietatea Leader Format va permite sa specificati tipul si marimea sagetii dar si tipul liniei dreapta
sau curba.
Proprietatea Leader Structure va permite sa specificati constrangeri pe linie ca: unghiuri, linii
sau intreaga linie de indicatie.
Proprietatea Content va permite sa specificati tipul continutului ce va fi atasat liniei de indicatie.
Comanda de Acces
Multileader Style
Linia de Comanda: MLEADERSTYLE

Ribbon: Annotate tab > Leaders panel > Multileader Style Manager
Meniu: Format > Multileader Style
Multileader Style Manager

Puteti utiliza Multileader Style Manager pentru a administra si edita stilurile liniilor de indicatie. Fereastra
de dialog si optiunile lucreaza aproape identic cu Dimension Style Manager. Utilizati aceasta fereastra de dialog
pentru a crea, edita, sterge si seta stilul liniei de indicatie.
152
Modificarea Stilului Liniei de Indicatie

Utilizati fereastra de dialog Modify Multileader Style pentru a edita proprietatile asociate cu stilul
liniilor de indicatie. Proprietatile stilului sunt organizate in trei tab-uri, fiecare continand tipuri specifice
de proprietati.
153
Tipurile Continutului Liniilor de Indicatie

Puteti specifica trei tipuri de continuts. In tab-ul Content al ferestrei de dialog Modify
Multileader Style, puteti selecta urmatoarele:
Block
Cateva blocuri standard
sunt disponibile:cerc,
slot si triunghi. Optiunile
blocului standard pot
contine atribute. De
asemenea puteti specifica
propriul dvs. bloc.
Vi se cer valori atunci cand
creati linii de indicatie.
Mtext
Acesta este un stil
standard si contine
obiecte mtext.
None
Acest obiect contine doar linia de indicatie.
Linii de indicatie
Utilizarea liniilor de indicatie implica mai multe sarcini. Acestea includ crearea si administrarea stilurilor
liniilor de indicatie, plasarea liniilor, adaugarea liniilor, alinierea si colectarea liniilor de indicatie.
Exceptand crearea si administrarea stilurilor liniilor de indicatie, ce ar trebui efectuate la inceput,
nu exista o ordine pentru crearea si editarea liniilor de indicatie.
154
Panoul Multileaders
Puteti utiliza panoul Multileaders pentru a accesa unelte specifice de creare si editare a liniilor de indicatie.
Panoul contine butoane standard pentru accesarea comenzilor dar si lista stilurilor de linii ce o utilizati
pentru a seta stilul liniei de indicatie activ. Puteti utiliza lista si pentru a schimba stilul unei linii de indicatie
selectate.
Urmatoarele comenzi sunt regasite in panoul Leader a tab-ului Annotate.

Icoana Comanda
Descriere
Multileader
Crearea unei singure linii de indicatie.
Add Leader
Adauga linii de indicatie obiectelor tip linie de indicatie.
Remove
Leader
Inlatura linii din liniile de indicatie existente.
Align
Multileaders
Aliniaza liniile de indicatie orizontal sau vertical in desen.
Collect
Colecteaza linii de indicatie si le uneste intr-un singur obiect tip linie de

indicatie.
Multileaders
155
Proces: Utilizarea Liniilor de Indicatie

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati liniile de indicatie.
156
1.
Determina stilul liniei de

indicatie dorit:
In functie de necesitati,
ati putea crea un nou stil
sau edita unul existent
Programul furnizeaza
doua stiluri standard.
2.
Utilizati comanda Mleader

pentru a crea linii de indicatie.
3.
Utilizati uneltele Add Leader

sau Remove Leader pentru
a modifica linii de indicatie
existente.
4.
Utilizati uneltele Align

Multileaders si Collect
Multileader pentru a
modifica mai departe
aspectul liniilor de
indicatie din desen.
Ghid
Utilizati Annotative scaling sau Annotative style pentru liniile de indicatie. Aceasta face ca liniile de
indicatie din desen ce au vederi multiple sa aiba aceeasi marime.
Nu aveti nevoie de un stil pentru modificari minore ale liniilor de indicatie. Puteti utiliza paleta Properties
pentru a schimba proprietati individuale ale liniilor de indicatie selectate.
Dupa ce plasati o linie de indicatie ii puteti ajusta locatia cu ajutorul grip-urilor.
Utilizare comenzii Dimension Break
Puteti utiliza comanda Dimbreak pentru a intrerupe liniile de indicatie la intersectia
cu alte obiecte sau cote din desen.
157
Exercitiu: Use Multileaders

In acest exercitiu, veti crea un stil de linie de cotare pentru a adauga baloane unei vederi explodate. Dupa care veti
adauga linii de indicatie utilizand diferite optiuni asociate liniilor de indicatie.
Exercitiul Complet
Pentru completa exercitiul urmati pasii
Dimensioning. Click Exercise: Use
Multileaders.
1.
Deschideti c_Front-Pump-Assembly.dwg.
2.
158
Pentru a crea un nou stil:
In panoul Leaders, selectati Multileader

Style Manager.
In fereastra de dialog Multileader Style Manager

apasati New.
In fereastra de dialog Create New Multileader Style

, selectati New Style Name, introduceti
Balloon_Callout. Click Continue.
6.
3.
Pentru a atribui tipul Continutului:
Faceti click pe tab-ul Content.
In Multileader Type, selectati Block din lista.
Sub Block Options, selectati Circle din lista.

Click OK.
4.
In Multileader Style Manager, verificati ca

Balloon_Callout sa fie stilul curent.
Click Close.
5.
Verificati Object Snap Settings pentru a va

asigura ca modurile Endpoint, Midpoint si
Intersection snap sunt selectate.
Pentru a plasa o linie de indicatie:
In panoul Leaders, selectati Multileader.
Utilizan Object Snap, selectati mijlocul

liniei de sus a obiectului indicat (1).
Mutati cursorul deasupra fuliei si selectati

o locatie (2).
Observati linia de comanda. Un atribut a fost

asociat acestui bloc.
Introduceti 1 (3).
159
7.
Urmand aceeasi pasi, plasati o linie de indicatie

pentru fulie si garnitura ca in imaginea de mai jos.
Introduceti 2 pentru fulie si 3 pentru garnitura.
8.
160
Pentru a alinia liniile de indicatie:
In panoul Leaders, apasati Align.
Utilizati optiunea crossing window pentru

a selecta liniile. Apasati ENTER.
Click-dreapta pentru a accesa meniul contextual.

Click Options. Click Distribute.
Selectati un punct pe cea mai inalta linie (1).
Mutati cursorul orizontal cu Polar

Tracking, indicand faptul ca miscarea este
dreapta (2).
Apasati click pentru a alinia liniile.
9.
Plasati o linie de indicatie pe rulment, ca in

imaginea de mai jos. Introduceti 5.
11. Adaugati liniile 4, 8, si 9 carcasei de pompa.
10. Pentru a adauga o linie de indicatie altei linii

deja existente:
12. Pentru a colecta liniile de indicatie:
In panoul Leaders, click Add Leader.
In panoul Leaders, click Collect.
Selectati linia de indicatie numarul 5.
Selectati individual liniile 4, 8, si 9
Pentru localizarea sagetii celei de-a doua linii,

in ordine. Apasati ENTER.
selectati rulmentul de la celalalt capat al
arborelui. Apasati ENTER.
Verificati ca optiunea Horizontal sa fie

optiunea curenta. Daca nu este, apasati
click-dreapta si selectati-o din meniul
contextual.
Apasati click pentru a plasa liniile colectate.
161
13. Pentru a adauga mai intai continutul liniei de

indicatie:
In ribbon, panoul Leaders, click

Multileader.
Click-dreapta. Click Options.
Selectati Content type.
Selectati o locatie sub numarul 5.

Introduceti 6.
Potizionati sageata liniei de indicatie pe

arbore.
15. Utilizand o metoda la alegere, adaugati

linii de indicatie pentru restul vederii
explodate. Introduceti 3.
14. Pentru a adauga o linie de indicatie specificand

mai intai capatul:
In panoul Leaders, click Multileader.

Introduceti L. Apasati ENTER.
Nota: Puteti apasa click-dreapta in linia de
comanda sau introduce majuscula comenzii.
Apasati click pe un punct din stanga carcasei.
Apasati click pe carcasa pentru a localiza

sageata. Introduceti 7.
162
Lectie: Editarea Cotelor

Aceasta lectie va arata cum sa editati cote, dar mai ales cum sa editati textul unei cote. Exista
o varietate de moduri in care puteti edita cote, in functie de ce tip de editare doriti sa efectuati. Puteti
repozitiona cotele utilizand grip-urile. Puteti edita caracteristicile cotelor ce suprascriu stilul cotelor,
puteti schimba cota de la un stil la altul si puteti edita textul cotelor.
Inevitabil, odata ce ati plasat cote in desen, va trebui sa le editati fie repozitionandu-le sau adaugand
mai multe informatii.
In urmatoarea imagine, un lant de cote continue este mutat catre o noua pozitie utilizand grip-urile.
Obiective
Editati cotele utilizand grip-urile sau comenzile Dimedit si Dimtedit.
163
Editarea Cotelor
Puteti utiliza comanda Dimedit pentru a edita sau suprascrie textul cotelor. Puteti utiliza comanda
Dimtedit pentru a edita pozitia textului cotelor. De asemenea puteti apasa click-dreapta pe o cota
selectata pentru a accesa paleta Quick Properties sau Properties unde puteti edita orice stil de cotare.
Aditional editarii stilului cotelor din paleta Properties, puteti edita si textul cotelor.
Nota: Sagetile (<>) pastreaza masuratoarea originala asociata obiectului cotat.
Comanda de Acces
Dimension Edit - Edit Text
Linia de Comanda: DDEDIT

Pointing Device: Double-click a text object.
Dimension Edit - Justify Text
Linia de Comanda: DIMTEDIT
164
Dimension Edit - Justify Text

Ribbon: Annotate tab > panoul Dimensions > Text Angle (1), Left Justify (2), Center Justify
(3), Right Justify (4)
Dimension Edit - Oblique Angle

Linia de Comanda: DIMEDIT
Home, New si Rotate sunt de asemenea optiuni DIMEDIT atunci cand sunt introduse in linia
de comanda.
Ribbon: Annotate tab > panoul Dimensions > Oblique
Cea mai rapida metoda de editare a textului unei cote o reprezinta comanda DDEDIT
Daca tipariti <> inainte sau dupa textul asociativ, masuratoarea asociativa continua
sa fie afisata.
Procedura: Adaugarea Textului unei Cote cu DDEDIT

Urmatori pasi va arata cum sa adaugati text unei cote cu ajotorul comenzii Dimedit.
1.
2.
In linia de comanda, introduceti ddedit pntru a porni comanda DDEDIT.

Selectati textul cotei ce trbuie editat.
165
3.
Editorul de pozitie apare. Numarul evidentiat valoarea adevarata a cotei asociata obiectului
cotat. Apasati click dupa cota asociativa (1) si tipariti orice nota aditionala (2).
4.
Apasati click in afara editorului de text pentru a iesi din comanda.
Procedura: Alinierea Textului Cotelor cu DIMTEDIT

Urmatori pasi va arata cum sa aliniati textul unei cote utilizand comanda Dimtedit.
1.
166
Click pe tab-ul Annotate > panoul Dimension > Dimensions drop-down > Left Justify(1).
2.
Selectati o cota (2).
3.
Textul este aliniat (3).
Procedura: Crearea unui Unghi Oblic unei Cote cu DIMEDIT

Urmatorii pasi va arata cum sa faceti un unghi oblic unei cote utilizand comanda Dimedit.
1.
In ribbon, apasati click pe tab-ul Annotate > panoul Dimensions > Dimensions drop-down > Oblique (1).
167
168
2.
Selectati cota (2). Apasati ENTER.
3.
Introduceti un unghi (i.e. 80).
Exercitiu: Edit Dimensions

In acest exercitiu, veti edita cote ajustandu-le
amplasarea, adaugand text valorii standard a
cotei si creand un nou substil de cota pentru
diametre.
2.
Pentru a muta un sir de cote utilizand grip-urile:
Selectati lantul de cote continue din stanga

vederii desenului.
Apasati SHIFT+select pe cele cinci grip-uri

indicate (1), (2), (3), (4) si (5). Acestea vor
deveni rosii.
Apasati click pe unul din grip-urile selectate (6)

si miscati cotele catre stanga.
3.
Pentru a muta textul cotei intr-o noua locatie

utilizan comanda Dimtedit:
In linia de comanda introduceti dimtedit.

Apasati ENTER.
Selectati cota liniara de 29mm indicata (1).
Click-dreapta oriunde in desen. Pentru

aliniere, selectati Right.
Exercitiul Complet

Dimensioning. Click Exercise: Edit
Dimensions.
1.
Deschideti M_Edit-Dimensions.dwg.
169
4.
Repetati pasii anteriori pentru cota liniara de

35 mm.
Cotele ar trebui sa apara ca in imagine.
Petru a relocaliza textul cu ajutorul grip-urilor:
Selectati cota radiala.
Selectati grip-ul (1) si miscati-l in locatia

indicata (2).
Apasati ESC pentru a parasi selectia.
6.
Localizati cota diametrala din zona inferioara stanga a

piesei.
7.
Pentru a crea un substil:
In tab-ul Annotate, click pe panoul Dimensions

> Dimension, Dimension Style.
In Dimension Style Manager, click New.

In fereastra de dialog Create New Dimension Style,
selectati Diameter Dimensions din lista Use For.
Click Continue.
5.
Pentru a oglind sageata unei cote:
Selectati cota radiala din coltus superior

stang al obiectului.
Click-dreapta oriunde in desen. Click

Flip Arrow.
170
Sageata ar trebui sa fie acum in interiorul

razei.
8.
Pentru a alinia textul substilului:
In fereastra de dialog New Dimension Style,

tab-ul Text, sub Text Alignment, selectati ISO
Standard.
Click OK.
Noul substil apare sub stilul ISO-25.
Apasati Close pentru a parasi Dimension Style
Manager. Valoarea cotei este acum orizontala
ca rezultat al noului substil de cotare.
9.
171
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre cotare pentru a crea un stil de cotare si pentru a adauga
cote unui plan.
Aveti optiunea de a parcurge acest exercitiu utilizand unitati metrice sau imperiale.
Selectati o versiune petru a parcurge pasii.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 8: Dimensioning. Click
Challenge Exercise: Architectural Metric.
Unitati Metrice
1.
2.
172
Setati layer-ul Dimension ca layer curent.
3.
4.
5.
Creati un nou stil de cotare numit Architecture, cu urmatoarele setari:
Arrowheads = Architectural tick
Arrow size = 3
Text Style = Labels
Text height = 3
Text Alignment = Horizontal
Overall Dimension Scale = 60
Primary Unit Precision = 0

Adaugati cote planului pe layer-ul potrivit pentru a afisa lungimile peretilor si pozitia acestora
relativa. Creati cote aditionale pentru a indeplini cerintele specificate.
173
Unitati imperiale
1.
2.
3.
Setati layer-ul Dimension ca layer current.
Creati un nou stil denumit Architecture cu urmatoarele setati:
Arrowheads = Architectural tick
Text Style = Labels
Text height = 1/8 (.125)
Text Alignment = Horizontal
Overall dimension scale = 38.4
Unit format = Architectural
Primary Unit Precision = 0'-0"

Adaugati cote planului pe layer-ul potrivit pentru a afisa lungimile peretilor si pozitia acestora
relativa. Creati cote aditionale pentru a indeplini cerintele specificate.
4.
5.
174
In acest exercitiu, veti uiliza ce ati invatat despre cotare pentru a adauga cote urmatorului desen.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 8: Dimensioning. Click
Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
3.
Activati layer-ul Dimension.
Creati un nou stil de cotare numit Mech-2 cu urmatoarele setari:
Arrow size = 2
Center Marks = None
Text Style = Labels
Text height = 2
Overall dimension scale = 2
Primary Unit Precision = 0.0
175
176
4.
Pentru a crea doua substiluri de cotare pentru Diametru si Raza si pentru a seta aliniamentul
textului cotelor cu standardul ISO.
5.
Plasati cotele in desen ca in imaginile de mai jos.
6.
Mai multe vederi.
7.
Salvati si inchideti fisierele.
177
Sumarul Capitolului
Cotele sunt adnotari vitale utilizate in majoritatea desenelor pentru a comunica marimi importante ale
desenului si specificatiilor. Puteti crea o varietate de stiluri de cotare. Puteti controla amplasarea
si aparenta utilizand stilurile cotelor. Odata plasate, cotele pot fi editate utilizand grip-urile pentru a
muta cota sau textul intr-o noua pozitie sau apasand dublu-click pe cota si modificand proprietatile
din paleta Properties. Puteti utiliza de asemenea comenzile Dimedit, Dimtedit, si Ddedit pentru a modifica
cotele si texul acestora.
Parcurgand acest capitol ati invatat sa:
178
Creati cote.
Utilizati stiluri de cotare pentru a administra cotele.
Creati si editati liniile de indicatie si stilurile acestora.
Utilizati diferite comenzi si metode pentru a edita cote.
Capitolul
9
Hasurarea Obiectelor
Puteti utiliza modele de hasurare si umpleri graduale pe desen pentru a focaliza sau evidentia
anumite zone. Dupa ce ati creat modele de hasurare si de umpleri graduale, le puteti edita utilizand
metode asemanatoare.
Obiective
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabil sa:
Creati modele de hasurare si de umpleri graduale pe obiectele din desen.

Editati hasurile si umplerile graduale care au fost plasate in desen.
179
Lectie: Hasurarea Obiectelor

Aceasta lectie va arata cum sa hasurati si sa umpleti obiectele din desen utilizand comenzile Hatch si Gradient.
In ilustratia de mai jos, acoperisul are un model de hasurare a tiglei, iar peretii un model sub forma de
caramizi. Fondul este alcatuit din doua umpleri graduale.
Hasurarea este utilizata in toate disciplinele de proiectare pentru a imbunatati vizualizarea desenului,
pentru a evidentia caracteristicile desenului si pentru a ilustra zonele care au fost modificate in desen. De
exemplu, puteti utiliza hasura atunci cand schitati caramizi sau tigla sau pentru a creea sectiuni.
Umplerile graduale (Gradient Fills) nu pot fi create cu AutoCAD LT.
Atentie!
Obiective
Dupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabil sa:
180
Descrieti caracteristicile modelelor de hasurare si umplere.

Descrieti caracteristicile modelelor de hasurare asociative.
Creati modele de hasurare si de umplere.
Capitolul 9: Hasurarea Obiectelor
Introducere in Modele de Hasurare si Umpleri Graduale

Puteti adauga modele care reprezinta materiale, anumite regiuni sau texturi in desen. Aplicarea modelelor
de hasurare in anumite zone din desen pot spori rapid aspectul lor. Puteti utiliza gradientii si hasurile
furnizate sau va puteti defini proprii gradienti si hasuri.
Definirea Limitelor de Hasura si de Umplere
Modelele de hasura sunt elemente grafice care sunt frecvent utilizate pentru a reprezenta materiale,
regiuni speciale sau texturi in desen. Pe langa utilizarea unui model pentru a defini o zona, puteti utiliza
umplerea graduala sau solida.
In urmatoarea imagine, comanda Hatch a fost utilizata pentru a creea modele de hasura si gradienti pe
cateva zone. Marginile evidentiate din jurul caramizilor ilustreaza limitele care au fost utilizate pentru a
creea modelul de hasurare. Marginea unei hasuri sau a unei umpleri este reprezentata de orice combinatie
de obiecte selectate, precum linii, cercuri si arce, care creeaza o zona imprejmuita.
181
Limitele de Hasurare
Cand apasati pe o zona dintr-un desen pentru a hasura, limitele din desen sunt setate automat pentru a
determina plasarea hasurii, bazata pe specificatiile pe care le-ati setat in fereastra de dialog Hatch si Gradient.
Cand o hasura nu poate fi realizata, acest lucru se poate datora faptului ca zona de definire a hasurii nu este
inchisa.
Cercurile rosii definesc punctele care intrerup zona bordurii ce va fi hasurata pentru a se putea identifica spatiul
lipsa din marginea hasurii.
Cercurile rosii raman afisate chiar si dupa parasirea comenzii Hatch. Ele dispar cand selectati un alt punct
intern pentru hasurare sau cand utilizati comenzile Redraw, Regen, sau Regenall.
Modele de Hasuri si Tipare de umplere.
Utilizarea modelelor de hasuri si umplere este precum colorarea unei zone, dar mai complex. De exemplu
puteti selecta culoarea albastra pentru a colora un ocean. Aceasta culoare fara hasuri si umplere va reprezenta
apa, dar adaugarea acestora din urma, se pot obtine efecte de valuri.
In urmatoarea imagine se demonstreaza ca pe langa ilustrarea unui perete de caramida, hasura este utilizata
pentru a reprezenta mai bine textura caramizii.
182
Puncte cheie pentru Hasurare si Umplere Graduala

Luati in considerare urmatoarele cand folositi hasura si umplerea graduala:
Modelele de hasurare sunt modele grafice care sunt frecvent utilizate pentru a reprezenta materiale,
regiuni speciale sau texturi in desene.
Puteti folosi culorile, gradientii si modelele predefinite de hasurare furnizate sau le puteti predefini
singuri.
Marginile definesc ce zona a desenului poate fi hasurata sau umpluta.
O margine a unei hasuri sau umpleri este o combinatie de obiecte selectate precum linii, cercuri sau
arce, care formeaza o zona imprejmuita.
Modele de Hasuri Asociative

In mod implicit, modele de hasura sun asociate cu spatiile pe care le umple, ceea ce inseamna ca atunci
cand obiectul hasurat este editat, hasura se ajusteaza noii forme. Aceasta caracteristica va scuteste de
reeditari.
Inlaturarea Asociativitatii
Puteti alege sa nu asociati o hasurare cu un obiect sau o arie. Pentru a face acest lucru, debifati optiunea
Associative in meniul Options din fereastra de dialog Hatch and Gradient.
Modele de Hasura Nonasociative

Hasurile realizate cu caracteristica Gap Tolerance sunt nonasociative. Asta inseamna ca dupa ce modificati
zona intrerupta ce contine hasura, va trebui sa o rehasurati.
Cand folositi caracteristica Gap Tolerance, toate hasurile ulterioare sunt de asemenea nonasociative.
Pentru a le face din nou asociative selectati Associative din fereastra de dialog Hatch and Gradient din
tabul Options.
183
Exemplu de Model Asociativ de Hasurare

Se presupune ca doriti sa modificati deschiderea unui semineu. Daca hasura este asociativa, modelul de caramizi
se ajusteaza noului spatiu. Daca nu este asociativa, nu se ajusteaza si va trebui sa o stergeti si sa rehasurati zona.
Punctele cheie ale Hasurii Asociative
Luati in considerare urmatoarele cand utilizati hasuri:
In mod implicit, modelele de hasuri sunt asociate spatiului pe care il umplu, ceea ce inseamna ca atunci cand
obiectul hasurat este editat, hasura se ajusteaza noii forme.
Hasurile realizate utilizand caracteristica Gap Tolerance sunt nonasociative. Aceasta inseamna ca dupa ce
modificati zona intrerupta continand hasura, va trebui sa o rehasurati.
Cand folositi caracteristica Gap Tolerance, toate hasurile ulterioare sunt deasemenea nonasociative. Pentru
a le face din nou asociative selectati Associative din fereastra de dialog Hatch and Gradient din tab-ul Options.
Crearea Obiectelor Hasurate

Cu comanda Hatch, puteti umple zonele selectate ale desenului cu modele, culori sau gradiente. Umpleti aceste
zone definind margini bazate pe puncte sau obiecte din desen.
Cand incepeti comanda Hatch, se va afisa fereastra de dialog Hatch and Gradient. Folosind aceasta fereastra de
dialog, puteti selecta tipul modelului de hasura, ajusta unghiul, scala, si originea hasurii, iar apoi puteti defini
marginile ce vor contine hasura.
Dupa ce ajustati proprietatile hasurii si dupa definirea marginilor hasurii, puteti utiliza butonul Preview
pentru a previzualiza modelul de hasura inainte de a-l creea.
Nota: Umplerile gradient nu sunt suportate de catre AutoCAD LT, deci fereastra de dialog Hatch and Gradient se
numeste doar Hatch in AutoCAD LT.
In urmatoarea imagine obiectele hasurate sau gradientii sunt folositi pentru vizualizarea unui sfert de sectiune a
partii. Modelele de hasurare indica zona sectionata, iar modelul de gradient se foloseste pentru adaugarea
culorilor in desen.
184
Capitolulr 9: Hasurarea Obiectelor
Command Access
Hatch
Command Line: HATCH, H

Ribbon: Home tab > Draw panel > Hatch
Fereastra de dialog Hatch and Gradient: Tab-ul Hatch

Apasati click pe sageata din partea dreapta-jos a ferestrelor de dialog Hatch and Gradient pentru
a accesa optiunile avansate de hasurare.
185
Tipuri si Sabloane
Folositi zona Type and Pattern din fereastra de dialog Hatch and Gradient pentru a selecta modelul de
hasurare.
Puteti selecta modele din lista Pattern sau prin apasarea butonului browse sau zonei Swatch pentru a deschide
fereastra de dialog Hatch Pattern Palette. Utilizand aceasta fereastra de dialog puteti selecta modele
reprezentate vizual.
Fereastra de dialog Hatch Pattern Palette
186
C apitolul 9: Hasurarea Obiectelor
Unghi si Scalare
Utilizati uneltele Angle and Scale pentru ajustarea unghiului si scalarea modelului. Cand introduceti un unghi,
acesta e relativ cu unghiul implicit al hasurii.
de exemplu, modelul de hasura ANSI 31 are un unghi standard de 45 de grade integrat in definitia hasurii.
Daca introduceti 45 de grade in campul Angle, acest unghi este adaugat unghiului implicit si liniile modelului
se vor trasa la un unghi de 90 de grade.
Originea Hasurii
Anumite situatii de hasurare necesita ajustarea originii hasurii pentru o mai buna pozitionare a modelului
acestuia. Utilizand optiunile Hatch Origin, puteti creea un model real controland locul de pornire a hasurii.
187
Command Access
Gradient
Command Line: GRADIENT

Ribbon: Home tab > extended Draw panel > Gradient
Fereastra de Dialog Hatch and Gradient: Tab-ul Gradient

In fereastra de dialog Hatch and Gradient, apasati pe tab-ul Gradient pentru a creea gradienti in desen.
Puteti alege intre gradient cu o singura culoare cu ajustarea umbririi sau nuantei si optiunea cu doua culori
in care specificati doua culori pentru gradient.
Selectati modelul de gradient din cele noua optiuni predefinite.
In zona Orientation, puteti alege sa centrati gradientul in cadrul limitelor si sa ajustati unghiul acestuia.
188
Hatch and Gradient Margini si Advanced Options

Urmatoarele optiuni si descrieri pot fi aplicate hasurilor si gradientilor.
Marginile
Hasurile si gradientii pe care ii creati sunt bazati pe o margine pe care o definiti. Utilizati optiunile
din aceasta zona a ferestrei de dialog pentru a creea margini selectand puncte dintr-o margine sau obiecte
care definesc o margine.
Lectie:Hasurarea Obiectelor
189
Optiuni
Cand optiunea Associative este selectata, hasura rezultata este asociativa cu marginea. Cand creati modele
de hasuri in mai multe margini dintr-o data, puteti utiliza optiunea Create Separate Hatches pentru a creea o
hasura separata pentru fiecare margine definita. Utilizand aceasta optiune, puteti schimba orice model de
hasura rezultat, independent de celelalte.
Utilizati lista Draw Order pentru a ajusta ordinea de proiectare a modelului de hasurare. Ordinea de desenare
determina pozitia sau modelul gradientului in spatele sau in fata altor obiecte. Utilizati aceasta optiune pentru
a creea modele de umplere multiple care includ o hasura si o umplere solida sau o hasura si un gradient.
Inherit Properties
Cand editati desene care contin deja modele de hasurare, utilizati aceasta optiune pentru a recupera
proprietatile unui model de hasura existent. Utilizand aceasta caracteristica, puteti potrivi cu usurinta
proprietatile altor modele de hasurare sau gradienti.
Islands
Selectati Island Detection pentru a detecta marginile care sunt inauntrul marginii pe care o definiti. Alegeti
intre Normal, Outer, sau Ignore. Acest lucru este extrem de folositor cand hasurati zone care contin text. Textul
este considerat o margine si, in cazul in care nu alegeti optiunea Ignore, modelul sau gradientul nu se suprapun
cu textul.
190
Boundary Retention
Daca selectati optiunea Retain Boundaries, este creat un nou obiect reprezentand marginea definita.
Puteti alege intre un obiect Region sau Polyline.
Boundary Set
Utilizati aceasta optiune pentru a determina modul cum este analizat desenul pentru margini. In desenele
mari, acest lucru poate accelera analiza marginii limitand obiectele care sunt luate in considerare.
Gap Tolerance
Daca marginea are intreruperi, puteti seta toleranta intreruperii pentru a permite orice intrerupere egala sau
mai mica decat toleranta ignorata.
Nota: Daca exista o intrerupere in margine, modelul de hasura nu va fi asociativ.
Optiunile Inherit
Daca utilizati optiunea Inherit Properties pentru a creea hasura, puteti utiliza optiunile Inherit pentru
a controla locatia originii hasurii.
191
Procedura: Crearea unui Model de Hasura

Urmatorii pasi arata cum se creeaza o hasura sau un gradient in desen.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Draw panel > Hatch.

Selectati tipul de hasura si definiti proprietatile sale.
3.
Apasati pe Add: Pick Points sau Add: Select Objects si selectati puncte dintr-o margine sau obiecte care
definesc o margine.
4.
5.
6.
Ajustati alte optiuni din fereastra de dialog Hatch and Gradient.

Apasati Preview pentru a previzualiza hasura.
Cand hasura este previzualizata, apasati oriunde in desen pentru a reveni la fereastra de dialog Hatch
and Gradient sau apasati click dreapta pentru a accepta modelul de hasura asa cum este previzualizat.
Layere pentru Hatch si Gradient

Este indicat sa creati toate hasurile pe un layer si toate gradientele pe altul.
192
Ghid de Hasurare
Luati in considerare urmatorii pasi cand creati obiecte hasurate:
Toate hasurile si modelele de gradienti trebuie sa umple o margine. O margine este o zona inchisa care
poate fi formata din linii, polilinii, cercuri si arce.
Cea mai simpla cale de a specifica o margine este de a mari zona pe care doriti sa o hasurati si sa
selectati un punct dinauntrul acestei zone utilizand optiunea Add: Pick points Boundaries.
Puteti sterge marginea fara a sterge hasura sau umplerea graduala.
Nu utilizati un model de hasura dens pentru a creea efectul de umplere solida. In schimb, utilizati
modelul de hasura Solid furnizat de program. Modelul Solid se afla in partea de sus a listei Pattern.
Apasati pe butonul Expand din coltul din stanga jos a ferestrei de dialog Hatch and Gradient pentru a
accesa aoptiunile avansate.
In cele mai multe cazuri veti dori sa utilizati optiunea Associative cand creati un obiect hasurat.
Daca plasati hasura sau umplerea graduala in cadrul mai multor limite, va fi luata in considerare ca o
hasura singulara daca nu alegeti optiunea Create separate Hatches aflata la optiunile avansate.
Scalarea unui model de hasura este asemanator cu scalarea Text and Dimensions. Trebuie sa fie scalat
proportional cu scara obiectului pe care il umple. De exemplu, daca obiectul va fi imprimat la o scara de
& #188; = 1, atunci scara de hasurare ar trebui sa fie 48 (4 x 12).
Selectati optiunea Annotative cand vor fi moduri multiple de vizualizare a obiectului la scari multiple in
layout-ul desenului.
Daca introduceti un unghi pentru hasura, este alipit unghiului deja definit de model.
Utilizati optiunile Hatch Origin pentru a stabili exact plasarea hasurii.
Utilizati ordinea din desen pentru a creea multiple modele de umplere continand modele de hasura si
gradienti sau culori solide.
Creati layere separate pentru modele de hasura in desenul dvs.
Un model de hasura explodat va fi format din mii de obiecte separate si va creste marimea desenului dvs.
Puteti seta modelul de hasura la o scara standard dorita care va aparea in fereastra de dialog tiparind
HPSCALE in linia de comanda si introducand o noua valoare.
193
Exercitiu: Creating Hatched Objects

In acest exercitiu veti creea un desen similar
celui de mai jos si veti utiliza comenzile Hatch si
Gradient.
1.
2.
194
Incepeti un desen gol si creati obiectele de hasurat

si de umplere graduala. Creati doua dreptunghiuri
care se intrepatrund si plasati un cerc in unul din ele.
Pentru a creea un model de hasura solida intr-un
obiect selectat:
In Home tab, click Draw panel >

Hatch.
In fereastra de dialog Hatch and Gradient

selectati ANSI31 din lista Pattern.
3.
Selectati 0 din lista Angle.
Selectati 1.000 din lista Scale.
Sub Boundaries, apasati Add: Select

Objects.
Apasati pe dreptunghiul suprapus asa

cum este aratat mai jos.
Apasati click dreapta pe obiectul selectat. Apasati

Preview.
Apasati click dreapta pentru a accepta hasura.
Pentru a creea o umplere graduala utilizand doua culori:

Hatch.
In fereastra de dialog Hatch and Gradient, apasati

pe tab-ul Gradient.
Sub Color, apasati pe Two color.
Alegeti orice model de gradient.
Sub Boundaries, apasati Add: Pick points.
Apasati click inauntrul celuilalt dreptunghi intrepatruns.

Limita este detectata si evidentiata.
Apasati click dreapta pe obiectul selectat.

Apasati Preview.
Click inauntrul ferestrei de desen pentru a
va intoarce la fereastra de dialog.
Selectati alt model de gradient.
Apasati Preview.
Apasati click dreapta pentru a accepta
gradientul.
5.
4.
Sub Boundaries, apasati Add: Pick points.

Apasati inauntrul cercului. Observati faptul ca
marginea este evidentiata.
Pentru Preview apasati click dreapta.
Apasati ENTER pentru a accepta hasura.
Pentru a modifica un obiect hasurat asociativ:
Cu linia de comanda goala, selectati obiectele

hasurate.
Pentru a creea un model de hasurare solida:
In Home tab, apasati Draw panel >

Hatch.
In fereastra de dialog Hatch and Gradient

Pattern list, selectati Solid.
Din lista Swatch, selectati Select Color.
In fereastra de dialog Select Color, apasati pe

tab-ul Color Books.
Selectati o culoare din Color. Apasati OK

pentru a va intoarce la fereastra de dialog Hatch
and Gradient.
Selectati gripurile pentru a ajusta forma

obiectelor.
195
Apasati ESC pentru a deselecta obiectele.
Hasurile si umplerile graduale s-au ajustat formelor

modificate ale obiectelor fiindca a fost selectata optiunea
Associative din fereastra de dialog Hatch and Gradient.
196
Exercitiu: Creating Hatches

In acest exercitiu, utilizati comanda Hatch pentru a
creea modele de hasura pe desenul constructiei.
Utilizati optiunea Create Separate Hatch pentru a
observa cum aceasta afecteaza un model cu margini
multiple.
3.
Utilizati comanda Hatch pentru a plasa hasuri separate

in fata cladirii:
In Home tab, click Draw panel > Hatch.
In fereastra de dialog Hatch and Gradient, selectati

AR-B816C din lista Pattern.
In campul Scale, introduceti 1.
Bifati optiunea Create Separate Hatches.
Apasati Add: Pick Points.
Apasati pe doua puncte (1) si (2) definiti marginea

asa cum este aratat mai jos.
4.
Pentru a termina hasura:
Apasati ENTER.
In fereastra de dialog Hatch and Gradient, apasati

Preview pentru a previzualiza hasura.
Daca modelul de hasura este corect, apasati

ENTER pentru a accepta hasura.
Mutati-va spre partea dreapta a constructiei.
Exercitiul complet

de pe ecran sau din manual.
Hatching Objects. Click Exercise: Create
Hatches.
1.
2.
Deschideti M_Hatch-Objects.dwg.
Mariti zona din stanga constructiei asa cum
este aratat mai jos.
5.
197
6.
Pentru a plasa o hasura singulara pe cele trei

zone din partea dreapta a constructiei:
In Home tab, apasati Draw panel > Hatch.
Stergeti optiunea Create Separate Hatches.
Apasati pe punctele(1), (2), si (3) pentru a

defini marginile ca mai jos.
7.
Pentru a termina hasura:
Apasati ENTER pentru a va intoarce la

fereastra de dialog Hatch and Gradient.
Apasati pe Specified Origin.
Apasati pe butonul Click to Set New Origin.
Selectati capatul asa cum este aratat mai jos. 11. In linia de comanda, apasati Regen.
12. Pentru a extinde fereastra de dialog Hatch:
In fereastra de dialog Hatch and Gradient,
In Home tab, click Draw panel > Hatch.

apasati OK.
Extindeti fereastra de dialog Hatch and Gradient.
10. In View tab, apasati pe Navigate panel > Extents

drop-down > Window. Mariti imaginea in zona ferestrelor.
Asigurati-va ca numai partea cu acoperisul este vizibila.
13. Sub Islands, apasati pe Outer.

8.
Selectati hasura creata anterior. Observati ca

marginile sunt considerate un obiect cu o singura
hasura.
9.
Faceti zoom pentru ca intregul desen sa fie afisat.
198
15. Faceti zoom pentru a afisa intreg

desenul.
14. Pentru a aplica un model de hasura acoperisului

chiar daca toata zona nu este afisata:
In lista Pattern, selectati AR-B88.
Selectati un punct pe acoperis.
Apasati ENTER.
Click Preview.
Apasati ENTER pentru a accepta modelul de

hasura.
Lectie:: Hasurarea Obiectelor
199
Exercitiu: Create Fills and Gradients

In acest exercitiu, creati umpleri solide si gradienti.
Utilizati ordinea din desen pentru a plasa gradientii si
umplerile peste modelele existente, folositi optiunile
Inherit Properties pentru a copia modelele de gradienti
si de umplere.
Umplerile gradientale nu apar in
AutoCAD LT. Daca incercati exercitiul in
AutoCAD LT, va trebui sa folositi umpleri
solide in loc de umpleri gradientale.
Fereastra de dialog Hatch and Gradient
este denumita fereastra de dialog Hatch
in AutoCAD LT.
Atentie!
3.
Selectati un punct de pe acoperis asa cum este

aratat.
4.
Apasati click dreapta oriunde in desen. Apasati

Preview. Observati cum modelul de gradient ascunde modelul
de hasura al acoperisului.
Pentru a muta umplerea gradientala in spatele hasurii
acoperisului:
Apasati ESC pentru a va intoarce la fereastra de dialog

Hatch and Gradient.
Sub Options, selectati Send to Back in lista Draw Order.
Sub Islands, asigurati-va ca Outer este selectat.
Sub Options, selectati Send to Back din lista Draw Order.
Apasati Preview. Gradientul ar trebui sa apara in spatele

modelului de hasura al acoperisului.
Apasati click dreapta oriunde in desen pentru a accepta

umplerea gradientala.
Exercitiul completat

din manual sau de pe ecran. Din lista
capitolelor si exercitiilor, selectati
Capitolul 9: Hasurarea Obiectelor.
Apasati pe exercitiul:
Create Fills and Gradients.
1.
2.
200
Deschideti M_Create-Fills-Gradients.dwg.
Aplicati un gradient acoperisului cladirii:

Gradient.
Apasati pe Inherit Properties.
Selectati modelul de gradient din blocul de

sus.
5.
8.
Sub Options, selectati Send to Back in lista

Draw Order:
Selectati puncte dinauntrul zonei ferestrelor,

coloanelor, si zonelor din partea de sus a ferestrelor.
Nota: Urmatoarea imagine reflect selectiile numai pe
partea din dreapta a desenului.
Apasati ENTER.
Apasati Preview.
6. Pentru a adauga o umplere gradientala cosului si

coloanelor constructiei:
In Home tab, apasati pe Draw panel >

Gradient.
Click Inherit Properties. Selectati a doua
optiune.
9.
7.
Apasati ESC pentru a va intoarce la fereastra de

dialog Hatch and Gradient.
Umplerea este detectata ca fiind o culoare solida,
iar tab-ul Hatch din fereastra de dialog este afisat
din nou.
Daca umplerile arata corect, apasati click dreapta

oriunde in desen pentru a confirma hasura.
10. Repetati comanda Gradient. Utilizati optiunea Inherit
Properties pentru a asocia gradientul pe partea de jos
cu caramizi.
201
12. Apasati Add: Pick Points. Selectati zona fundatiei.
Previzualizati hasura.
Apasati click dreapta oriunde in desen pentru a

confirma hasura.
Nota: Asigurati-va ca selectati zona fundatiei pe ambele
parti ale usii.
Odata aplicate toate aceste, constructia ar

trebui sa arate ca in imagine.
11. Pentru a adauga o hasura solida zonei fundatiei

sau cladirii:

Hatch.
In lista Pattern, asigurati-va ca SOLID este

selectat.
In lista Swatch, alegeti Select Color.
In fereastra de dialog Select Color, Index Color

tab, sub Color, introduceti 254.
Apasati OK.
202
13. In panoul Layers, inghetati layer-ul Hatch_Swatch.

14. In panoul Layers, dezghetati layer-ul BackgroundFrame.
15. Faceti zoom pentru a afisa intregul desen.
Nota: Pentru a salva timp, liniile au fost desenate pentru
a folosi ca margine pentru umplerile background-ului.
16. Adaugati o umplere gradientala background-ului de sus
care reprezinta cerul:
In Home tab, apasati Draw panel >

Gradient.
Sub Color, apasati One Color.
Apasati pe butonul Color si selectati Blue in tab-ul

Index Color in fereastra de dialog Select Color.
Apasati OK.
Ajustati Shade - Tint asa cum este aratat mai jos.

Selectati modelul din mijloc, in partea dreapta.
17. Apasati Add: Pick Points. Selectati zona din partea

de sus a constructiei.

Preview.
Apasati click dreapta oriunde in desen pentru

a confirma umplerea gradientala.
18. Repetati comanda Gradient, de data aceasta
utilizand culoarea verde in partea de jos a constructiei.
Sfat: Utilizati tab-ul True Color a ferestrei de dialog Select
Color si introduceti 109, 184, 71 pentru culoare.
203
Lectie: Editarea Obiectelor Hasurate

Aceasta lectie descrie cum sa editati modele de hasuri si de gradienti cu comanda Hatchedit.
Majoritatea proiectelor presupun schimbari de design, astfel ca abilitatea de a modifica o hasura existenta este
importanta. Aceasta schimbare poate fi la fel de simpla ca schimbarea scarii unui obiect hasurat sau la fel de
complexa ca modificarea unei margini.
Numele ferestrei de dialog Hatch and Gradient in AutoCAD LT este fereastra de dialog
Hatch.
Atentie!
Obiective
204
Observati care editari mentin proprietatile asociative si care distrug asociativitatea.

Utilizati comanda Hatchedit pentru a edita hasurile si umplerile .
Mentinerea Proprietatilor Asociative cand se Editeaza Hasuri

A intelege cand o hasura isi pote pierde asociativitatea, si astfel sa nu umple o zona sau un obiect nou
editat, este important pentru intelegerea editarii eficiente a obiectelor hasurate si mentinerea unei
productivitati ridicate.
Ghid pentru Asociativitatea Hasurilor

Luati in considerare urmatoarele pentru hasuri asociative si nonasociative:
Daca asociativitatea unei hasuri este pierduta, nu poate fi recuperata. Trebuie sa stergeti si sa recreati
modelul de hasura.
Daca nu inchideti marginea unei hasuri, proprietatile hasurii se schimba de la asociative la

nonasociative.
Intreruperile din Marginile Hasurilor Indeparteaza Asociativitatea Hasurilor
Cand editati un obiect sau o zona care contine o hasura si cand creati o intrerupere in margine, modelul de
hasura isi pierde asociativitatea. Daca se intampla asta, este afisat un mesaj in linia de comanda care anunta ca
asociativitatea marginii hasurii a fost inlaturata, iar modelul de hasura nu umple obiectul sau zona, asa cum se poate
observa in urmatoarea ilustratie.
Editarea Hasurilor
Optiunile si functionalitatea din fereastra de dialog Hatch Edit sunt identice cu cele regasite si in fereastra de
comanda Hatch and Gradient. Cand editati un model de hasura sau de umplere, puteti utiliza aceleasi optiuni
pe care le-ati folosit cand ati creat hasura sau umplerea.
Cand porniti comanda Hatchedit, trebuie sa selectati un model de hasura. Dupa ce selectati modelul de
hasura, fereastra de dialog Hatch Edit este afisata si arata proprietatile modelelor de hasura sau de umplere
selectate. Puteti ajusta oricare dintre proprietatile utilizate pentru a creea modelul de hasura si aplica
imediat aceste schimbari.
Lectie: Editarea ObiectelorHasurate
205
Puteti edita o hasura nonasociativa si utilizand grip-uri.
Command Access
Edit Hatch
Command Line: HATCHEDIT

Ribbon: Home tab > Modify panel > Edit Hatch
Nota: Puteti si sa apasati dublu click pe un model de hasura din desen pentru a accesa fereastra
de dialog Hatch Edit.
Fereastra de Dialog Hatch Edit

In afara de o usoara diferenta de cuvinte din campul Options (Separate Hatches versus Create Separate
Hatches), ferestrele de dialog Hatch Edit si Hatch and Gradient sunt identice.
206
Grip-urile Marginii Hasurii

Urmatoarele grip-uri sunt disponibile pentru o hasura nonasociativa.
Selectati Vertex: Misca sau sterge punctul selectat.

Selectati Edge: Adaugati un nou punct segmentului sau transformati segmentul intr-un arc.
Selectati Edge: Adaugati un nou punct arcului, intindeti arcul, sau transformati segmentul de arc
intr-o linie.
207
Location Grip: Mutati intregul obiect hasurat intr-o noua locatie utilizand grip-ul selectat ca punct de baza.
Island Location: Mutati intr-o noua locatie.
Island Stretch: Intindeti marginea precizata.
Cand miscati cursorul deasupra unui grip, tooltip-ul care este afisat arata optiunile de editare pentru grip. Puteti
selecta un grip si sa apasati CTRL. Urmatoarele grip-uri sunt disponibile pentru o hasura nonasociativa.
Procedura: Editarea Modelelor de Umplere si Hasurare

Urmatorii pasi explica editarea modelelor de hasurare si umplere:
1. Apasati dublu click pe un model de hasura sau de umplere gradientala.
2. Faceti schimbarile potrivite modelului in fereastra de dialog Hatch Edit si apasati Preview.
3. Apasati click dreapta oriunde in desen pentru a confirma modificarile sau apasati click stanga oriunde in
desen pentru a va intoarce la fereastra de dialog.
Ghid pentru Editarea Hasurilor

Luati in considerare urmatoarele sfaturi cand editati hasuri:
Ferestrele de dialog Hatch Edit si Hatch and Gradient sunt aproape identice.
Editati hasurile cu aceleasi optiuni pe care le-ati utilizat pentru a le creea.
Apasati dublu click pe un model de hasura sau de umplere gradientala pentru a porni comanda Hatchedit.
Aceasta va scuteste de pornirea comenzii si apoi de selectarea unui model de hasura.
208
Exercitiu: Edit Hatch Patterns and Fills

In acest exercitiu, editati hasurile si umplerile deja existente. Stergeti geometria si observati cum modelul de hasurare
si umplerile se actualizeaza. Stergeti marginile de care nu mai aveti nevoie si creati margini noi.
Umplerile gradientale nu apar in AutoCAD LT.

Atentie!

din manual sau de pe ecran. In lista
capitolelor si exercitiilor, vedeti Capitolul
9: Hatching Objects. Click Exercitiu: Edit
Hatch Patterns and Fills.
1.
2.
3.
Porniti comanda Erase.

Introduceti w si apasati ENTER pentru a creea
o selectie a ferestrei.
Creati o selectie a ferstrei in jurul celor doua ferestre
din centru, ca in imagine.
Apasati ENTER.
Deschideti M_Edit-Hatches-Fills.dwg.
Faceti zoom pentru a afisa constructia ca in imagine.
Stergeti doua ferestre de pe acoperis:
209
4. Verificati daca modelul de acoperis si gradientul 7.

sunt actualizate automat.
8.
5.
Dublu click pe umplerea aplicata peretelui frontal 9. Faceti zoom in partea stanga a constructiei.
al constructiei pentru a porni comanda Hatchedit. 10. Mutati o fereastra:
Introduceti w si apasati ENTER pentru a utiliza selectia

unei ferestre.
Apasati pe doua puncte pentru a defini o fereastra de

selectie, ca in imaginea de mai jos.
Apasati ENTER.
6. Pentru a sterge marginile asociate ferestrelor

sterse:
In fereastra de dialog Hatch Edit, apasati pe

Remove Boundaries.
Selectati marginile evidentiate pentru a le

sterge. Cand selectati marginile, acestea
dispar.
Continuati sa selectati marginile pana cand

sunt sterse.
210
Apasati ENTER pentru a va intoarce la fereastra de dialog

Hatch Edit. Apasati OK.
Schimbati modelul si scara hasurii acoperisului:
Apasati dublu click pe hasura acoperisului pentru a

porni comanda Hatchedit.
Sub Type and Pattern, selectati lista Pattern.
Apasati pe AR-RSHKE.
Sub Angle and Scale, introduceti 1.5 in lista Scale.
Apasati OK.
11. Asigurati-va ca PolarSnap sau ortho sunt activate 13. Pentru a adauga o noua margine:
si efectuati urmatoarele comenzi:
Apasati click dreapta oriunde in desen.
Apasati oriunde in desen pentru punctul
Apsati pe Add Boundaries.

de baza.
Selectati un punct, ca in imagine.
Trageti cursorul spre stanga la 180 de grade.
Apasati ENTER.
Click pentru a misca fereastra spre stanga.
14. In fereastra de dialog Hatch Edit, apasati OK.

15. Apasati dublu click pe modelul de hasura si
repetati procesul anterior pentru a inlatura si
12. Deoarece mutarea a generat o intrerupere in
adauga o noua margine. Completata, zona ar
margine, asociativitatea marginii hasurii este
trebui sa arate ca in imagine.
inlaturata. Pentru a corecta acest lucru, inlaturati
Nota: Pasii precedenti nu se reasociaza hasurii.
vechea margine si creati una noua pentru hasura
Dupa ce asociativitatea este inlaturata din modelul
si pentru umplere:
hasurii, va trebui sa refaceti modelul de hasura
Dublu-click pe zona umpluta pentru a incepe

pentru a obtine asociativitatea. Aceasta lectie se
concentreaza asupra modelelor de hasura, dar in
comanda Hatchedit.
unele cazuri este mai rapid sa stergeti hasura si sa
In fereastra de dialog Hatch Edit, apasati pe

o recreati.
Remove Boundaries.
Selectati marginea, ca in imagine.
16. Faceti zoom pentru a afisa intregul desen.

211
In acest exercitiu, utilizati ceea ce ati invatat despre hasurarea obiectelor pentru a adauga hasuri si umpleri
in proiect.
Aveti optiunea de a completa acest exercitiu utilizand unitati metrice sau imperiale.
Selectati o versiune a exercitiului pentru a parcurge pasii.
Daca parcurgeti acest exercitiu in AutoCAD LT, in pasul 2, utilizati o umplere solida cu
nuanta gri (color 9).
Atentie!
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii din manual sau de pe ecran. Din lista
capitolelor si exercitiilor, selectati Chapter 9: Hatching Objects. Click Exercitiu:
Architectural Metric.
Unitati Metrice
1.
Deschideti desenul pe care l-ati salvat in exercitiul anterior sau deschideti M_ARCH-ChallengeCHP09.dwg.
Setati layerele si o umplere gradientala.
2.
212
3.
4.
Inghetati layer-ul existent, Site - Concrete, si faceti-l layer curent.

Inghetati layer-ul Dimension.
Adaugati o hasura gradientala geometriei, ca in imagine.
Adaugati o hasura desenului dupa cum doriti. De exemplu, puteti hasura zona dintre liniile peretilor
sau diferite camere.
Salvati si inchideti fisierul.
Unitati Imperiale
1.
2.
Deschideti desenul pe care l-ati salvat in exercitiul precedent sau deschideti I_ARCH-ChallengeCHP09.dwg.
Setati layerele si adaugati o umplere gradientala.
Inghetati layer-ul existent, Site - Concrete, si faceti-l layer curent.
Inghetati layer-ul Dimension si adaugati o hasura gradientala, ca in desen.
3.
Adaugati alte hasuri in desen, dupa cum doriti. De exemplu, puteti hasura zona dintre liniile peretilor sau
alte camere.
4.
Salvati si inchideti fisierul.
213
In acest exercitiu veti utiliza cunostintele despre hasurarea obiectelor pentru a adauga modele de hasurare
in desen.
Daca parcurgeti acest exercitiu in AutoCAD LT, in pasul 5, utilizati o umplere solida
in locul unei umpleri gradientale.
Atentie!
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii din manual sau de pe ecran. In

lista capitolelor si exercitiilor, click Chapter 9: Hatching Objects. Click
Challenge Exercise: Mechanical.
1.
Deschideti desenul pe care l-ati salvat in exercitiul anterior sau deschideti M_MECH-Challenge-
CHP09.dwg.
Faceti layer-ul Hatch curent.
2.
214
3.
Aplicati modelul de hasura ANSI32 pentru a aparea ca in imaginea de mai jos. Ajustati scara si
unghiul in concordanta.
4.
Aplicati acelasi model de hasura in sectiunea de mai jos.
215
216
5.
Aplicati umpleri gradientale si solide ansamblului de mai jos. Utilizati culorile pe care le doriti.
Sfat: Utilizati optiunea Draw Order pentru ca modelele sa nu acopere liniile.
6.
Salvati si inchideti toate fisierele.
Sumarul Capitolului
Utilizati modele de hasura pentru a crea sectiuni si alte tipuri de vizualizare. Dupa cum ati observat in acest
capitol, modelele de hasura si umplerile gradientale pot fi utilizate pentru a imbunatati intregul desen.
Dupa parcurgerea acestui capitol, puteti:
Sa creati modele de hasuri si de umpleri gradientale pe obiecte din desen.

Editati hasuri si umpleri gradientale care au fost introduse in desen.
Sumarul Capitolului
217
Capitolul
10
Lucrul cu Continutul Reutilizabil
Atunci cand creati un fisier, creati si interactionati cu un fisier al unei baze de date speciala printr-o
interfata grafica. In anumite cazuri, trebuie sa definiti un numar de obiecte individuale ca un singur
obiect pentu usurarea utilizarii. Acel obiect este cunoscut ca si bloc.
Odata ce ati grupat obiectele intr-un bloc, puteti reutiliza datele in alte locatii in acelasi desen sau in
alt desen.Pe langa blocuri, exista si alte tipuri de informatii ce le puteti reutiliza in desenele dvs.
Utilizati DesignCenter pentru a muta un anume continut sau chiar un intreg desen, dintr-un fisier in altul
Puteti utiliza de asemenea paleta de unelte pentru a organiza date ca blocuri, hasuri si comenzi.
Obiective
Crati un bloc si inserati un bloc sau un fisier intr-un desen.

Utilizati DesignCenter pentru a reutiliza datele in desen.
Accesati paleta de unelte si utilizati uneltele acesteia.
Stetarile Object Snap si Barei de Status

Inainte de a parcurge acest capitol, revedeti sectiunea "Settings for the
Exercises" a volumului 1.
219
Lectie: Utilizarea Blocurilor

Aceasta lectie descrie cum sa creati definitia unui bloc si cum sa inserati blocul sau un fisier in desen.
De exemplu, in urmatoarea imagine, blocul cu un singur obiect din stanga a fost creat cu toate
geometriile din dreapta. Blocul pastreaza toate geometriie legate impreuna. Scaunul din dreapta
este facut din linii individuale, arce si polilinii in timp ce obiectul din stanga reprezinta definitia unui
bloc; le puteti insera intr-un desen ca un singur obiect.
Utilizarea grupurilor de obiecte pentru a crea definitii ale blocurilor ce se comporta ca un singur obiect, va
ajusta sa lucrati mai eficient. Obiectele multiple ce sunt definite ca blocuri sporesc reutilizarea acestor
geometrii. Crearea blocurilor pentru a le utiliza in alte desene imbunatateste eficienta si va ajuta sa
mentineti consistenta in desenele dumneavoastra.
Obiective
220
Descrierea blocurilor si cum sunt acestea utilizate pentru a grupa obiectele impreuna.
Descrieti proprietatile ce afecteaza comportamentrul blocurilor in desen.
Utilizati comanda Block pentru a crea definiti de blocuri.
Utilizati comanda Insert pentru a insera blocuri in desen.
Capitolul 10: Lucrul cu Continut Reutilizabil
Despre Blocuri
Blocurile furnizeaza un mod eficient de a grupa un set de obiecte si a le reutiliza in alte desene si
proiecte. Va puteti crea singurele blocuri sau puteti utiliza unul din miile de blocuri disponibile pe
Internet.
Urmatoarea ilustratie va arata un exemplu de blocuri tipice ce pot fi utilizate la crearea unui
plan al unui apartament.
Simboluri arhitecturale
221
Urmatoarea ilustratie va arata un exemplu de blocuri tipice ce pot fi utilizate pentru a crea un desen
mecanic sau electric.
Simboluri mecanice
Definitia Blocurilor
Blocurile sunt adesea asociate cu simboluri. Aceste simboluri sunt create dintr-o colectie de obiecte
grupate intr-un bloc. Un bloc poate fi alcatuit dintr-un singur obiect din desen sau din mai multe obiecte
Un simbol trebuie desenat doar o singura data; apoi, de fiecare data cand aveti nevoie de acel simbol
in desen, il inserati.
222
Un simbol regasit in majoritatea desenelor este cartusul.
"D" sized title block and border
Analogia trasarii
In redactarea manuala, redactantii utilizau carton sau plastic pentru a trasa obiecte in desenele lor.
Printre cele mai simple erau cercurile sau elipsele, dar inginerii mecanici utilizau sabloane pentru
sageti, suruburi si cilindri hidraulici. Arhitectii trasau obiecte ca tuburi, chiuvete sau toalete.
Trasand aceste sabloane, redactantii erau capabilisa produca obiecte comune consisent in desenele
lor.
223
Exemplu: Blocuri utilizate in redactarea arhitecturala

In redactarea arhitecturala, blocurile sunt utilizate pentru obiectele comune, inclusiv usi, ferestre, mobila
si tevi de instalatie. Urmatorul desen va arata un simplu plan alcatuit din mai multe blocuri.
Comportamentul Blocurilor
Blocurile se comporta exact cum doriti sa se comporte. Cand inserati un bloc, culoarea, tipul de linie
si grosimea liniei obiectului din bloc retin setarile originale indiferent de setarile curente ale desenului.
Insa puteti crea blocuri cu obiecte ce mostenesc setari curente ca tipul de linie, culoare si grosimea liniei.
In aceasta imagine, ambele blocuri au fost inserate avand layer-ul Visual curent. Fiecare bloc a fost creat
pe un layer separat cu diferite proprietati. In stanga, blocul original este creat pe layer-ul 0.
In dreapta, blocul este creat pe un layer diferit de layer-ul 0 si are cularea si tipul de linie diferite.
224
Definitia Comportamentului Blocurilor

Atunci cand un bloc este inserat intr-un desen, exista trei moduri in care un bloc se poate comporta
fata de Proprietati (Culoare, Layer, Tip de Linie, Grosimea Liniei): (1) Poate retine proprietatile originale;
(2) Poate mosteni proprietatile layer-ului curent in care a fost inserat; (3) Poate mosteni proprietatile
setarilor curente:
Retine Proprietatile Principale (1): Obiectele din bluc nu mostenesc culoarea, tipul de linie si grosimea
liniei. Proprietatile obiectului din bloc nu se modifica indiferent de setarile curente.
Pentru aceasta optiune, este recomandat sa setati culoarea, tipul liniei si grosimea liniei individual
pentru fiecare obiect inainte de a defini un bloc. Nu utilizati optiunile BYBLOCK sau BYLAYER ca
proprietati pentru aceste obiecte.
Mostenirea Proprietatilor din Layer-ul curent (2): Obiectele din bloc mostenesc culoarea, tipul de
linie si grosimea liniei, de la layer-ul curent. Pentru aceasta optiune, inainte de a crea obiecte
pentru bloc setati layer-ul curent 0 si setati culoarea, tipul de linie si grosimea liniei cu
BYLAYER.
Mostenirea Proprietatilor din Setarile curente (3): Obiectele din bloc mostenesc culoarea, tipul de
linie si grosimea liniei din setarile curente ale culorii, tipului de linie si grosime.
Pentru aceasta optiune inainte de a crea obiecte pentru bloc, setati culoarea, tipul de linie si grosimea
liniei cu BYBLOCK.
225
Exemplu de Comportament al Blocului

Presupunem ca doriti sa creati o chiuveta si doriti ca aceasta sa aiba proprietatile layer-ului curent
atunci cand o inserati. Pentru inceput, ar trebui sa faceti layer-ul 0 activ si sa setati culoarea, tipul de linie
si grosimea liniei cu BYLAYER. Apoi creati geometriile si faceti un bloc cu ele. Cand inserati blocul
chiuveta, acesta va mosteni culoarea, tipul de linie si grosimea liniei de la layer-ul curent.
Crearea Blocurilor
Comanda Block creaza un singur bloc din multiple obiecte astfel incat sa se comporte ca o singura geometrie
Definitia blocurilor este stocata in baza de date a desenului si este cunoscuta ca definitia blocului.
O definitie vizibila este numita referinta unui bloc. Definitia unui bloc poate exista in baza de
date a fisierului fara a afecta referinta blocului in desen.
Punctul de baza pe care il specificati pentru bloc reprezinta punctul pe care il veti utiliza atunci cand inserati
un bloc in desen. Acest punct devine si grip-ul blocului. Urmatoarea imagine demonstreaza
importanta selectarii corecte a unui punct de baza. Cand creati o usa dubla si specificati punctul de baza
ar trebui sa faceti snap la capatul obiectului (1) astfel incat atunci cand inserati usa sa o puteti plasa
cu acuratete la capatul peretelui (2).
Comanda de Acces
Block
Linia de Comanda: BLOCK, B

Ribbon: Insert tab > Block panel > Create
226
Fereastra de dialog Block Definition

Pentru fiecare bloc creat, specificati numele si punctul de insertie; de asemenea selectati
obiectele ce trebuie incluse in bloc. De asemenea puteti face modificari asupra altor setari
in functie de necesitate.
Specificati numele blocului.

Defineste punctul de baza. Apasati Pick Point pentru a alege o locatie pe obiecte; sau introduceti
valorile absolute X, Y si Z.
Apasati Select Objects pentru a selecta geometriile ce alcatuiesc blocul. Sub Objects, selectati optiunea
pentru a defini ce se intampla cu geometriile selectate dupa ce apasati OK pentru a crea blocul.
Selectati comportamentul Adnotativ.
Selectati unitatile cu care geometria a fost creata.
Introduceti o descriere pentru bloc.
Bifati aceasta casuta pentru a deschide editorul dupa ce apasati OK
227
Procedura: Crearea unui Block

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un bloc utilizand comanda Block.
228
1.
In ribbon, click Insert tab > Block panel > Create (1).
2.
In fereastra de dialog Block Definition, introduceti un nume pentru bloc (2) si apasati Pick Point (3).
3.
Utilizati object snap pentru a selecta un punt de inserare pentru obiect.
4.
Sub Objects, click Select Objects (4).
5.
Selectati geometria ce va vi inclusa in bloc.
6.
Sub Objects, selectati optiune (5). Apoi apasati OK.
229
Ghidul Crearii Blocurilor
230
Numiti blocurile intr-o ordine logica, de exemplu Usa32, Usa36, Fereastra28, etc.
Utilizati comanda WBLOCK pentru a scrie blocurile din desen fisierelor individuale. Tipariti
W pentru a accesa fereastra de dialog Write Block. Alegeti blocul din desen directorul Destinatie
Pastrati un director pentru toate blocurile pe care le utilizati in desen.
Puteti adaposti blocuri, in sensul ca puteti crea un bloc ce contine in interior alte blocuri. Nu exista
o limita a numarului de blocuri ce pot fi insrate in alt bloc.
Pentru a face modificari unui bloc, Explodati si recreati blocul. Daca recreati un bloc cu acelasi nume
ca al blocului precedent, acesta va schimba toate blocurile din desen cu acel nume.
Daca creati un bloc si nu specificati punctul de baza, punctul de baza va fi 0,0,0.
Pentru a redenumi un bloc utilizati comanda Rename. Selectati numele blocului vechi din lista si
redenumiti-l.
Exercitiu: Create Blocks

In acest exercitiu, veti crea un obiect simplu, veti
crea un bloc din acest obiect.
1.
2.
3.
Incepeti un desen gol si creati o geometrie

simpla.
Pentru a crea un bloc:
In tab-ul Insert, click Block panel >

Create.
4.
In fereastra Block Definition, pentru numele

blocului, introduceti widget (1).
Pentru punctul de baza, click Pick Point

(2).
Utilizand object snap, selectati un punct de

pe obiect (3).
Click Select Objects (4) si selectati geometria

creata. Apasati ENTER pentru a reveni la
fereastra de dialog.
Selectati optiunea Convert to Block (5).
Selectati OK pentru a parasi fereastra.
Pentru a verifica daca geometria a fost convertita

intr-un bloc:
Avand linia de comanda libera, selectati

obiectul.
Obiectul ar trebui sa fie evidentiat cu un

grip vizibil in punctul de baza selectat pentru
bloc.
Salvati acest desen pentru a exersa comanda Insert

in urmatoarea sesiune.
231
Inserarea Blocurilor
Utilizati comanda Insert pentru a selecta un bloc sau un fisier si a-l insera in desen.
Dupa ce ati selectat un bloc sau un fisier, specificati punctul de insertie, o scara,
si unghiul de rotatoe petru acel bloc in fereastra de dialog Insert.
Cand utilizati Insert si selectati un fisier, o definitie a intregului fisier este adaugata in baza de date a desenului.
Comanda de Acces
Insert
Linia de Comanda: INSERT, I

Ribbon: Insert tab > Block panel > Insert
232
Fereastra de dialog Insert

Pentru fiecare bloc pe care il inserati, furnizati numele blocului, punctul de inserare, scara si rotatia.
Specifica numele blocului ce trebuie inserat.

Deschide o fereastra de selectie ce va permite selectarea unui fisier pentru a-l insera in desen
ca bloc.
Previzualizeaza blocul selectat.
Specifica punctul de insertie al blocului in desen. Decide daca punctul de insertie trebuie definit
in fereastra de dialog sau in zona de desenare. Daca optiunea Specify On-Screen este activa atunci
specificati punctul pe ecran. Daca nu este activa specificati coordonatele X,Y si Z.
Specifica factorul de scalare.
Specifica unghiul de rotatie al blocului.
233
Procedura: Inserarea unui Bloc

Urmatorii pasi va arata cum sa inserati un bloc intr-un desen.
234
1.
2.
In ribbon, click pe tab-ul Insert > Block panel > Insert.

In fereastra de dialog Insert, selectati numele blocului din lista sau apasati Browse si selectati un fisier.
3.
Selectati optiunea Specify On-Screen (1), setati factorul de scara (2) si unghiul de rotatie (3).
Rotatia standard este invers acelor de ceas.
4.
Click OK.
Miscati blocul in locatia dorita si apasati click pentu a-l plasa. Puteti utiliza object snaps pentru
o amplasare precisa.
5.
Ghidul Inserarii Blocurilor
Cand inserati un cartus, punctul standard de insertie a cartusului este 0,0. Altfel selectati punctul de
insertie in desen.
Puteti specifica scara X,Y si unghiul de rotatie in linia de comanda atunci cand inserati un bloc
daca optiunile Specify On-screen pentru Scale si Rotation sunt deselectate.
Puteti specifica diferite scari X si Y. Blocul va fi scalat proportional.
Selectati Brawse pentru a cauta un fisier sau un bloc localizat in afara desenului.
Utilizati comanda Purge pentru a curat desenul dumneavoastra de informatii fara referinta de care
nu aveti nevoie in desen. Astfel marimea desenului va fi mai mica.
Odata inserat un bloc in desen, acesta poate fi mutat, copiat, rotit, scalat sau oglindit.
Cand explodati un bloc, geometria revine la proprietatile originale.
235
Exercitiu: Inserting Blocks

In acest exercitiu, veti crea si insera un bloc.
De asemenea veti crea un obiect simplu numit
widget. Dupa ce veti crea acest widget, il veti
insera in desen.
1.
2.
236
3.
Incepeti un desen gol si creati niste geometrii

4.
simple.
Pentru a crea un bloc:
In tab-ul Insert, click Block panel >

Create.
In fereastra Block Definition, la

Name, introduceti widget (1).
Pentru punctul de baza, selectati Pick Point

(2).
Utilizand object snap, selectati un punct de

pe obiect (3).
Click Select Objects (4) si selectati geomentria

creata. Apasati ENTER pentru a reveni la
fereastra de dialog.
Selectati optiunea Convert to Block (5).
Selectati OK pentru a parasi fereastra.
Pentru a verifica daca geometria a fost convertita

intr-un bloc:
Avand linia de comanda libera, selectati obiectul.
Obiectul ar trebui sa apara evidentiat cu un grip

vizibil.
Pentru a insera un bloc in desn:
In tab-ul Insert, click Block panel > Insert.
Selectati numele blocului din lista (1).
Pentru punctul de insertie, bifati optiunea

Specify On-screen (2).
Debifati Scale (3). X, Y si Z ar trebui sa fie 1.000.
Debifati Rotation (4). Unghiul de rotatie ar

trebui sa fie 0.
Click OK.
5.
Specificati punctul de insertie pe ecran.
6.
In tab-ul Insert, click pe panoul Block > Insert.

Inserati blocul din nou, schimbati scara si unghiul
de rotatie.
237
Exercitiu: Create and Insert Blocks

In acest exercitiu, veti crea un bloc din linii individuale 2.
ce vor reprezenta un telefon. Apoi veti insera o alta
instanta a telefonului in desen. Apoi veti salva fisierul
si il veti introduce intr-un desen nou.
Atentie!
Daca parcurgeti acest exercitiu cu

AutoCAD LT, la pasul 9 veti utiliza
fisierul acadltiso.dwt.
Pentru a vedea informatiile unui obiect:
In linia de comanda, introduceti list pentru a

porni comanda List.
Selectati capatul liniei orizontale a telefonului.
Apasati ENTER.
Observati ca obiectul afisat este o linie.
Apasati F2 pentru a inchide fereastra de text

AutoCAD.
In tab-ul Insert, click Block panel > Create.
Pentru a defini blocul utilizand fereastra Block Definition:
La Name, introduceti Phone (1).
Pentru punctul de baza, click Pick Point (2).
Selectati coltul inferior drept al telefonului (3).
Sub Objects, click Select Objects (4).
3.
4.
Exercitiul Complet

Working with Reusable Content.
Click Exercise: Create and Insert
Blocks.
1.
238
Deschideti C_Workstation.dwg.
Selectati telefonul cu o fereastra de selectie.
7.
Apasati ENTER pentru a reveni la fereastra

de dialog.
Sub Objects, click Convert to Block (5).
Verificati setarile din fereastra Block

Definition. Click OK.
Pentru a vedea informatia obiectului:
In linia de comanda, introduceti list pentru

a porni comanda List.
Selectati linia telefonului anterior selectata.
Apasati ENTER.
Apasati click pentru a plasa telefunul sub telefonul

original.
5.
6.
8.
Salvati acest fisier. In bara de status observati

calea C_Workstation.dwg is saved.
9. Pentru a porni un nou fisier utilizand un sablon:
In ribbon, click Application Menu >

New.
In fereastra de dialog Select Template,

selectati fisierul acadiso.dwt.
Apasati Open.
10. In tab-ul Insert, click Block panel > Insert.
11. Pentru a insera fisierul in desenul curent:
In fereastra de dialog Insert, selectati Browse.
In fereastra de dialog Select Drawing File,

navigati la C_Workstation.dwg.
Click Open.
Avand C_Workstation acum listat in fereastra

Insert, click OK pentru a insera blocul
Apasati F2 pentru a inchide fereastra AutoCAD

C_Workstation in desen.
Pentru a insera un bloc intr-un desen:
Inserati blocul oriunde in desen.
In tab-ul Insert, selectati panoul Block > Insert.
In fereastra de dialog Insert, selectati telefonul

din lista (1).
Specificati un punct de insertie in ecran

(2). Scara standard ar trebui sa fie 1.0 iar
unghiul de rotatie 0.
Click OK.
239
12. Pentru a vizualiza blocul in desen:
Facti zoom pentru a vedea blocul.
In tab-ul Insert, click Block panel > Insert.
Selectati lista si observati ca

C_Workstation este acum inserat ca bloc
in desenul curent alaturi de alte blocuri.
Fiecare bloc este acum o parte a bazei
de date a desenului.
Apasati Cancel pentru a inchide fereastra Insert.
13. Pentru a vizualiza alte proprietati in desen:
In tab-ul Home, click Layers panel >

Layer Control.
Observati ca layer-ul A-EQPM-IDEN

este acum o parte a bazei de date curenta.
Acest layer a fost importat odata cu inserarea
blocului C_Workstation in desen.
240
Lectie: Lucrul cu DesignCenter

Aceasta lectie va arata cum sa utilizati DesignCenter pentru a reutiliza data din alt desen activ.
Reutilizarea datelor va micsoreaza timpul de desenare si va ajuta sa asigurati o consistenta
dealungul.
Obiective
Utilizati DesignCenter pentru a adauga date in desen.
241
Utilizarea DesignCenter-ului
Utilizati DesignCenter pentru a vizualiza obiecte existente in alte desene si a le muta in desenul curent.
Puteti muta un intreg desen sau anumite obiecte ce: blocuri, stiluri de cotare, layere, layout-uri, tipuri
de linie, stiluri de text, etc. De asemenea puteti muta fisiere si blocuri din DesignCenter intr-o paleta de
unelte.
Interfata DesignCenter este impartita intre o lista ramificata si un panou de obiecte. Tab-urile Folders,
Open Drawings, History si DC Online determina ce vedeti in lista ramificata. Cand selectati un item
din lista, continutul acestuia este afisat in panou, si il trageti in desenul curent.
Urmatoarea imagine afiseaza o lista ramificata (1) a tav-ului Open Drawings (2). Categoria Blocks
este selectata (3) iar continutul acesteia este afisat in panoul superior drept. Puteti activa optiunile
Preview (4) si Description (5) astfel incat sa vedeti detaliile blocului selectat (6) in ponoul inferior drept.
Deoarece DesignCenter este o paleta, puteti ajusta afisarea acesteia pentru a va satisface nevoile. De exemplu,
o puteti redimensiona, ascunde, ancora, etc.
242
Utilizati urmatoarele tab-uri din DesignCenter pentru a localiza continutul.

Tab
Descriere
Folders
Afiseaza o lista standard gen Windows in care puteti naviga cu usurinta pentru
a gasi fisierele necesare.
Open Drawings
Afiseaza doar desenele deschise curent in program.
History
Afiseaza desenele accesate in timpul sesiunii curente a aplicatiei.
DC Online
Acceseaza continutul in pagina de internet a producatorului.

DesignCenter Online (DC Online tab) este dezactivat. Il puteti activa din
CAD Manager Control utility. Informatia despre cum sa utilizati aceasta utilitate
este disponibila dupa ce instalati Installation Wizard.
Comanda de Acces
DesignCenter
Linia de Comanda: ADCENTER

Ribbon: Insert tab > Content panel
Ribbon: View tab > Palettes panel > DesignCenter
243
Procedura: Reutilizarea Continutului cu DesignCenter

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati DesignCenter pentru a insera continutul unui alt desen in desenul
curent.
244
1.
2.
3.
4.
In ribbon, click View tab > Palettes panel > DesignCenter.

Click Folders, Open Drawings, sau tab-ul History .
Navigati lista pentru a afisa directorul dorit.
In lista, selectati directorul sau categoria pentru a afisa continutul acestuia in panou.
5.
Din lista, inserati un obiect in desenul curent utilizand una din cele trei metode:
Trageti-l in desen.
Apasati dublu-click pe el.
Apasati click-dreapta si selectati optiunea potrivita.
Exerctiu: Use DesignCenter

In acest exercitiu , veti utiliza DesignCenter pentru
a insera doua blocuri in desenul curent.
De asemenea veti insera si un stil de text.
5.
Trageti blocul elev-conifer din panou in

partea dreapta a desenului curent ca in
imaginea de mai jos.
6.
7.
In panou, apasati dublu-click pe elev-deciduous.

In fereastra de dialog Insert:
Sub Scale, introduceti 2 pentru X.
Sub Scale, introduceti 4 pentru Y.
Sub Insertion Point, selectati Specify-OnScreen.
Click OK.
Exercitul Complet

Click Exercise: Use DesignCenter.
1.
2.
3.
4.
Deschideti C_Content-To-Reuse.dwg si
C_Elevation-Presentation.dwg.
In tab-ul View, click Palettes panel >
DesignCenter.
In DesignCenter:
Click pe tab-ul Open Drawings.
In lista ramificata afisati categoriile de sub

C_Content-To-Reuse.dwg
si C_Elevation-Presentation.dwg.
In lista ramificata sub C_Content-ToReuse.dwg, click Blocks.
245
8.
Apasati click pentru a pozitiona copacul in

partea stanga a casei.
9.
In panoul din DesignCenter, sub

C_Elevation-Presentation.dwg, selectati
categoria Textstyles.
Sigurele stiluri de text curente in desen
sunt Annotative si Standard.
10. Sub C_Content-To-Reuse.dwg, selectati
Textstyles category.
11. In panoul din DesignCenter, trageti stilul
Present-Text in zona de desenare.
12. In panou, sub C_ElevationPresentation.dwg, selectati Textstyles.

Stiulul Present-Text este acum disponibil
si poate fi utilizat in desen.
246
Lesson: Utilizarea Paletei de Unelte

Aceasta lectie va arata cum sa accesati paleta de unelte si cum sa utilizati uneltele in desenele dvs.
Utilizand paleta de unelte, puteti organiza si accesa uneltele pe care le utilizati in mod frecvent.
Urmatoarea imagine va arata fereastra Tool Palettes (paleta de unelte) si cateva unelte din paleta
Arhitectural si Civil.
Obiective
Utilizati o paleta de unelte standardizata pentru a adauga geometrii in desenele dumneavoastra.
Lectie: Utilizarea Paletei de Unelte
247
Utilizarea uneltelor din paleta de unelte

Fereastra paletei de unelte contine un tab pentru fiecare paleta de unelte. Utilizati aceste palete de unelte
pentru a organiza si a imparti comenzi si obiecte frecvent utilizate ca blocuri, hasuri astfel incat sa le puteti
accesa mai eficient.
Puteti crea, serge si redenumi paletele utilizand meniul contextual. Apasand click-dreapta pe o unelta,
ii puteti modifica proprietatile pentru a o face si mai eficienta. De exemplu, ati putea avea un bloc explodat
automat dupa inserare, creati text cu un stil de test specific sau sa creati o geometrie intr-un layer specific
de fiecare data.
Puteti adauga unelte paletei in urmatoarele moduri:
Trageti blocuri sau fisiere din DesignCenter.
Apasati click-dreapta si trageti o singura geometrie din fereastra de desenare in paleta.

Cand adaugati o geometrie in paleta prin aceasta metoda, blocurile creaza instante cand le reinserati,
geometria standard adauga comanda si hasurile adauga comanda plus setarile hasurii.
Puteti ajusta afisarea ferestrei Tool Palettes sa corespunda modului dumneavoastra de lucru. Ii puteti modifica
marimea, o puteti ancora, o puteti ascunde, etc.
Paleta de unelte mecanica
248
Comanda de Acces
Tool Palettes
Linia de Comanda: TOOLPALETTES

Ribbon: View tab > Palettes panel > Tool Palettes
Cand inserati un bloc dintr-o paleta, daca blocul are unitati definite, se scaleaza
la scara unitatilor definite in fereastra tinta.
Procedura: Adaugarea unei geometrii in desen utilizand paleta de unelte Tool Palettes
Urmatori pasi va arata cum sa utilizati paleta de unelte pentru a adauga geometrii unui desen.
1.
2.
3.
4.
In ribbon, click View tab > Palettes panel > Tool Palettes.
Selectati tab-ul paletei de unelte ce contine comanda dorita.
In paleta de unelte, selectati icoana dorita.
Apasati click in zona de desenare pentru a crea obiectul.
249
Exercitiu: Add Content from Tool Palettes

In acest exercitiu, veti utiliza paleta de unelte pentru
a adauga un bloc, o hasura si un text unui desen.
4.
Pentru a insera un surub in desen:
Apasati click pe icoana Hex Socket Bolt (Side) Metric.
Apasati clik la intersectia intre linia de centru de

sus si linia din partea stanga.
Desenul ar trebui sa arate ca in imaginea urmatoare.
5.
In fereastra Tool Palettes, faceti click pe Hatches

fi Fills.
Faceti layer-ul 3 vizibil.
Pentru a aplica o hasura sectiunii:
Sub ISO Hatches, selectati icoana pentru

Steel hatch pattern.
6.
7.
Exercitiul Complet

Din lista capitoleor si exercitiilor
Click Exercise: Add Content from Tool
Palettes.
1.
2.
3.
250
Deschideti M_Tool-Palettes.dwg.
In tab-ul View, click Palettes panel > Tool
Palettes.
In fereastra Tool Palettes, faceti click pe
tab-ul Mechanical.
Pozitionati cursorul in zona deschisa a dreptunghiului

deasupra surubului amplasat recent.
Apasati click pentru a crea hasura.
8.
Inserati aceeasi hasura in zona inferioara

a surubului ca in imagine.
9. In fereastra Tool Palettes, selectati tab-ul Draw.

10. Pentru a adauga nota de text desenului:
Faceti layer-ul text layer curent.
Click pe icoana MText.
Creati fereastra de text in partea dreapta

a surubului, ca in imaginea de mai jos.
Introduceti 12 pentru inaltimea textului in

panoul Style a editorului de text afisat in
ribbon.
Introduceti COUPLER.
Apasati Close Text Editor.
251
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre continutul reutilizabil pentru a crea un bloc si pentru
a reutiliza continutul existent.
Aveti posibilitatea de a parcurge exercitiul fie in unitati metrice fie in unitati imperiale.

Din lista capitolelor si exercitiilor, selectati Chapter 10: Working with Reusable
Content. Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
Unitati Metrice
252
1.
2.
Definiti un bloc din geometria usa creata in Capitolul 2. Numiti blocul Door-Typical.
3.
Setati layer-ul potrivit inainte de a insera fiecare bloc.
4.
Inserati si pozitionati Door_Glass-915 pentru fiecare locatie etichetata (1) ca in imagine. Inserati si
pozitionati Door-Typical in toate deschizaturile pentru usi ramase.
5.
Inserati blocul Elevation-Exterior din fisierul M_ARCH-Challenge-Supporting-Details.dwg.
6.
7.
8.
Inserati si pozitionati cele doua ferestre in deschizaturi.

Inserati si pozitionati fitingurile in plan.
Inchideti si salvati toate fisierele.
Unitati Imperiale
1.
2.
Definiti un bloc din geometria usa creata in Capitolul 2. Numiti blocul Door-Typical.
253
254
3.
4.
Setati layer-ul potrivit inainte de a insera fiecare bloc.

Inserati si pozitionati Door_Glass-3-0 pentru fiecare locatie etichetata (1) ca in imagine. Inserati si
pozitionati Door-Typical in toate deschizaturile pentru usi ramase.
5.
Inserati blocul Elevation-Exterior din fisierul I_ARCH-Challenge-Supporting-Details.dwg.
6.
7.
8.
Inserati si pozitionati cele doua ferestre in deschizaturi.

Inserati si pozitionati fitingurile in plan.
Inchideti si salvati toate fisierele.
In acest exercitiu, veti utiliza continutul reutilizabil pentru a crea un bloc si a reutiliza continutul.
Daca parcurgeti acest exercitiu in AutoCAD LT, la pasul 3, va trebui sa localizati blocul
in ...\Program Files\AutoCAD LT 2010\Sample\DesignCenter\Fasteners - Metric.dwg.
Atentie!
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii din manual sau de pe ecran

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 10: Working with Reusable
Content. Click Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
In model space, desenati urmatorul contur si cartus (fara cote). Definiti-l ca bloc cu numele
Titleblock. Utilizati coltul inferior stang al conturului ca punct de baza.
Nota: Veti utiliza blocul intr-un exercitiu viitor.
255
256
3.
Inserati blocul Hex Flange Screw - 10 mm top din fisierul ...\Program Files\AutoCAD 2009\Sample
\DesignCenter\Fasteners - Metric.dwg. Mariti scara acestuia de 1.6 ori si pozitionati suruburile in
vederea de sus a ansamblului ca in imagine.
4.
Inserati si pozitionati blocul Hex Bolt Head (10mm) -side view existent in desen.
Mariti blocul de 1.6 ori.
5.
Sumarul Capitolului
Reutilizarea datelor intr-un desen va ajuta sa lucrati mai eficient si sa mentineti consistenta datelor.
Transformarea geometriilor in blocuri ce se comporta ca obiecte singulare incurajeaza reutilizarea
geometriilor. Utilizand DesignCenter si paleta de unelte puteti organiza si localiza datele frecvente
cu mai multa usurinta.
Creati si inserati un bloc sau un fisier intr-un desen.

Utilizati DesignCenter pentru a reutiliza datele din desen.
Accesati paleta de unelte si sa utilizati uneltele acesteia.
Sumarul Capitolului
257
258
Capitolul
11
Crearea Obiectelor Aditionale
In functie de cerintele proiectului, este posibil sa aveti nevoie sa conectati segmente de linie si arce
definite ca un singur obiect continuu sau sa creati curbe line intr-o forma free-form.
Fiecare dintre cele mentionate mai sus pot fi create cu usurinta utilizand comenzile potrivite.
Obiective
Creati si editati polilinii cu comanda Polyline.

Creati curbe line cu comanda Spline.
Creati elipse si arce eliptice cu comanda Ellipse.
Creati si utilizati tabele elementare si utilizati stilurile tabelelor pentru a controla aspectul acestora.
Setarile Object Snap si ale Barei de Status
Inainte de parcurgerea acestui capitol, revedeti sectiunea "Settings for the
Exercises" din volumul 1.
Sumarul Capitolului
259
Lectie: Lucrul cu Polilinii

Aceasta lectie descrie cum sa creati si editati polilinii. Urmatoarea imagine ilustreaza o polinilie
si o sageata creata cu o polilinie.
Cu polilinii puteti crea geometrii si returna informatii mai rapid decat cu alte metode.
Cand utilizati polilinii, puteti calcula cu usurinta perimetrul sau aria unei forme neregulate.
Decaland poliliniile, nu mai irositi timp pentru a tunde sau extinde geometriile la colturi.
Colturile ascutite sunt mentinute cand decalati un obiect.
Obiective
260
Descrieti poliliniile si cum difera ele de obiectele standard.

Utilizati comanda Polyline pentru a crea polilinii.
Utilizati comanda Edit Polyline pentru a edita polilinii.
Capitolul 11: Crearea Obiectelor Aditionale
Despre Polilinii
Polylines va permit sa creati geometrii mai complexe si in acelasi timp sa simplificati procesul
de creare. Selectarea obiectelor este de asemenea simplificata deoarece mai multe obiecte pot
fi combinate intr-un singur obiect.
In urmatoarea imagine, cateva obiecte sunt afisate si fiecare reprezinta o polilinie creata in
metode diferite.
Definitia Poliliniilor
Poliliniile sunt entitati speciale ce incorporeaza segmente de entitati ca linii si arce intr-un singur obiect.
Poliliniile au proprietati speciale nedisponibile pentru alte obiecte.
Aceste proprietati includ:
Global Width
Start Segment Width
End Segment Width

Aditional proprietatilor mentionate mai sus, poliliniile furnizeaza mai multe posibilitati de control
a formei in timpul crearii obiectului dar si unelte si optiuni specifice pentru editare.
261
In urmatoarea imagine, o polilinie contine 6 segmente. Segmentele (1) si (6) au latimi variabile
ale segmentelor de inceput si sfarsit. Segmentele (2) si (5) au latimi constante. Segmentele (3)
si (4) au segmente de arc cu latime diferita.
Exemple de Polilinii Utilizate in Desen

In urmatoarea imagine, poliliniile sunt utilizate pentru a reprezenta aria lotului.
Utilizand polilinii, proiectantul poate determina rapid proprietati ca arie sau perimetru .
Crearea Poliliniilor
Utilizati comanda Polyline pentru a crea segmente de linie si arce ca obiecte continue. Fiecare segment
al unei polilinii este conectat la capat de urmatorul segment al obiectului. Cand creati polilinii, puteti
alterna intre linii drepte si segmente de arc. De asemenea puteti seta o singura latime pentru toate
segmentele poliliniei, sau puteti varia latimea unui segment de la inceputul la sfarsitul acestuia.
Urmatoarea imagine va arata mai multe exemple de polilinii. Puteti calcula aria lotului utilizand comanda
Area atunci cand imprejmuirea este alcatuita dintr-un singur obiect. Amprenta cladirii iese in evidenta
atunci cand adaugati o latime poliliniei. Puteti crea sageti drepte sau ondulate din doua segmente de
polilinie, modificand latimea sagetii de la inceput la capat.
262
Comanda de Acces
Polyline
Linia de Comanda: PLINE, PL

Ribbon: Home tab > Draw panel > Polyline
Optiunile Comenzii
Aceste optiuni sunt utilizate pentru crearea sau modificarea poliliniilor.
Optiuni
Descriere
Arc
Utilizati aceasta optiune pentru a desena un segment de arc in polilinie.
Close
Utilizati aceasta optiune pentru a crea automat un segment de linie sau arc de la
ultimul punct al poliliniei la primul punct al acesteia.
Undo
Utilizati aceasta optiune pentru a inlatura un segment creat anterior.
Width
Utilizati aceasta optiune pentru a seta latimea unei polilinii in unitatile desenului
de la un punct la altul.
Line
Utilizati aceasta optiune pentru a desena segmente de linie drepte in polilinie

dupa ce ati creat segmete de arc.
263
Procedura: Crearea unei Sageti Personalizate

Urmatorii pasi va arata cum sa creati o sageata personalizata utilizand comanda Pline.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
In ribbon, click Home tab > Draw panel < Polyline.

Alegeti un punct de start.
Miscati cursorul catre dreapta la 0 grade. Introduceti lungimea sagetii.
Click dreapta. Selectati Width.
Introduceti latimea de start ce trebuie sa fie mai mare decat latimea de sfarsit.
Introduceti latimea de sfarsit care este in general 0.
Miscati cursorul catre dreapta la 0 grade. Introduceti o valoare sau selectati un punct pentru a
alege lungimea varfului sagetii
Apasati ENTER.
8.
Editarea Poliliniilor
Modificati poliniliile utilizand aceleasi comenzi utilizate pentru modificarea unei linii sau unui cerc.
Comenzi ca: Copy, Erase, Move, Offset si Array pot fi utilizate pentru a modifica o polilinie. Atunci cand
utilizati comanda Fillet sau Chamfer si cel putin un segment selectat este o polilinie si celalalt segment
va deveni polilinie. Totusi nu puteti racorda primul segment al poliliniei cu ultimul segment al aceleiasi
polilinii. Pentru a crea un racord in aceasta situatie, trebuie sa utilizati mai intai comanda Explode pentru
a rupe polilinia in obiecte individuale.
Polyline Edit
Utilizati comanda Pedit pentru a modifica anumite caracteristici ale unei polilinii sau pentru a converti
o linie sau un arc intr-o polilinie.
264
Comanda de Acces
Edit Polyline
Linia de Comanda: PEDIT, PE

Meniul contextual al poliliniei selectate: Polyline Edit
Ribbon: Home tab > Modify panel > Edit Polyline
Optiunile comenzii
Utilizati aceste optiuni pentru a edita o polilinie.
Optiuni
Descriere
Open
Aceasta optiune este utilizata pentru a edita o polilinie inchisa. Optiunea Open
deschide o polilinie sau inlatura ultimul segment creat cu optiunea Close.
Close
Optiunea Close este utilizata pentru a edita o polilinie deschisa. Optiunea Close
uneste capatul poliliniei cu sfarsitul acesteia.
Join
Aceasta optiune este utilizata pentru a adauga polilinii, linii si arce poliliniei editata.
Capetele segmentelor trebuie sa se potriveasca perfect pentru a se uni si doar doua
segmente pot fi unite intre doua puncte.
Reverse
Inverseaza ordinea segmentelor poliliniei selectate.
Width
Aceasta optiune seteaza aceeasi latime pentru toate segmentele poliliniei.
265
Explodarea Poliliniilor
Utilizati comanda Explode pentru a converti o polilinie in formele elementare linii si cercuri.
Cand explodati o polilinie, toare atributele asociate cu polilinia, cum ar fi latimea, se pierd si un obiect
separat este creat pentru fiecare segment al poliliniei.
Comanda de Acces
Explode
Linia de Comanda: EXPLODE, X

Ribbon: Home tab > Modify panel > Explode
Procedura: Unirea liniilor si arcelor intr-o polilinie

Urmatori pasi va arata cum sa utilizati optiunea Join a comenzii Pedit pentru a combina o serie de linii si
arce intr-o singura polilinie.
1.
2.
3.
In, apasati tab-ul Home > Modify panel > Edit Polyline.
Selectati una din liniile sau arcele pe care doriti sa le adaugati unei polilinii.
Daca obiectul selectat este deja o polilinie, nu vi se va cere primul pas.
Daca obiectul selectat nu este o polilinie, apasati ENTER pentru a il face polilinie.
Click Join.
Selectati toate obiectele pe care doriti sa le introduceti in polilinie. Apasati ENTER.
Apasati ENTER pentru a termina editarea poliliniei. Obiectul evidentiat este un singur obiect.
4.
5.
6.
266
Procedura: Explodarea unei Polilinii

Urmatorii pasi va arata cum sa utilizati comanda Explode pentru a rupe o polilinie in linii si arce
individuale.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Modify panel > Explode.

Selectati una sau mai multe polilinii din desen.
3.
Apasati ENTER pentru a termina comanda. Acum profilul dumneavoastra este compus din
mai multe obiecte individuale.
267
Exercitiu: Create and Modify Polylines

In acest exercitiu, veti crea polilinii ce includ linii si
arce cu o varietate de latimi. De asemenea veti modifica
latimea tuturor segmentelor poliliniei.
3.
Pentru a crea segmentele de arc:
Click-dreapta. Selectati Arc.
Mutati cursorul catre dreapta.
Introduceti 3000. Apasati ENTER.
Mutati cursorul catre dreapta.
4.
Pentru a reveni la segmente de polilinie:
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiiloe
Creating Additional Drawing
Objects. Click Exercise: Create and
Modify Polylines.
1.
2.
268
Deschideti M_Polylines.dwg.
In urmatorii pasi, veti crea o sageata:
In tab-ul Home, click Modify panel >

Polyline.
Pentru a seta punctul de start, faceti

click in partea dreapta a geometriei.
Mutati cursorul in sus.
5.
Click-dreapta. Click Line.

Pentru a adauga latimea sagetii:
Click-dreapta. Click Width.
Pentru starting width, introduceti 2000.

Apasati ENTER.
Pentru ending width, introduceti 0. Apasati ENTER.
6.
Pentru a termina polilinia:
Apasati ENTER pentru a termina obiectul.
7.
Pentru a edita polilinia:
Selectati si apasati click-dreapta pe conturul

albastru al structurii.
In meniul contrxtual, click Properties.
In paleta Properties, pentru Global

Width, introduceti 200.

Selectati arc-ul din conturul verde.
Grip-urile sunt afisate, afisand arc-ul ca o parte
poliliniei. Observati ca linia din partea stanga nu
este o componenta a poliliniei.
10. Pentru a adauga o linie poliliniei utilizand comanda

Fillet:
In tab-ul Home, click Modify panel >

Fillet.
Selectati polilinia de jos indicata (1).
Tineti apasat SHIFT si selectati linia din stanga (2)

indicata.
11. Selectati linia din stanga.

Observati ca acum este parte a poliliniei.
8.
9.
12. Editati coltul superior stang cu ajutorul grip-urilor

pentru a forma un colt ca in imagine.
Apasati ESC.
269
13. Pentru a determina aria si perimetrul noii

polilinii:
In linia de comanda, introduceti list pentru

a porni comanda List.
Selectati linia superioara verde.
Apasati ENTER.
14. In fereastra AutoCAD Text Window, observati
valorile ariei si perimetrului.
270
Lectie: Crearea Spline-urilor

Aceasta lectie va arata cum sa creati un spline cu ajutorul comenzii Spline.
In multe desene aveti nevoie sa afisati o curba lina (ca in exemplul de mai jos) ce nu poate fi definita
cu ajutorul liniilor drepte sau arcelor. Crearea curbelor line cu comanda Spline va ofera aspectul
dorit in timp ce creati un obiect eficient in desen.
Obiective
Descrieti un spline.
Descreti procedura de creare a unui spline.
271
Despre Spline-uri
Spline-urile sunt curbe line ce trec prin anumite puncte. Elementele spline-urilor nu sunt arce sau polilinii
astfel ca spline-urile pot fi manipulate diferit de poliliniile cu segmente de arce.
Cea mai simpla metoda de a modifica forma unei spline este utilizand grip-urile.
Definitia Spline-ului
Spline-urile sint curbe ce trec prin anumita puncte utilizand spline neuniforme rationale (NURBS).
Spline-urile sunt specificate in desen prin puncte cu o toleranta ce permite o curbare lina.
Spline-urile pot fi editate cu ajutorul grip-urilor sau utilizand optiunile de editare. Poliliniile editate cu
optiunea Spline pot aparea ca spline, dar raman polilinii in cazul in care nu sunt convertite in Spline.
In timp ce o polilinie poate deveni un spline, un spline nu poate deveni o polilinie utilizand comenzile
standard AutoCAD.
Creati un spline in acelasi mod in care creati si o polilinie, specificand fiecare punct consecutiv pentru
a determina forma obiectului. Mai jos aveti un exemplu de polilinie. Fiecare grip reprezinta cate un
punct.
Cand creati un spline, o curba lina este trece prin punctele de control in loc de segmente de linii.
Mai jos aveti un exemplu de spline ce trece prin aceleasi puncte ca si plilinia afisata mai sus.
272
Exemple
Puteti crea un spline si il puteti inchide utilizand comanda spline edit. Mai jos aveti exemplul unui spline
inchis.
Puteti crea o polilinie si utiliza comanda de editare a poliliniilor pentru a crea o polilinie tip spline.
Dupa care o puteti converti in spline utilizand comanda de editare a spline-urilor. Ambele apar in desen
identice, insa se comporta diferit deoarece mostenesc obiecte diferite.
Urmatoarea imagine va arata o polilinie converitata intr-un spline si inchis utilizand comenzile de
editare a spline-ului. Acest obiect este un spline inchis.
O polilinie tip spline inchisa produce un rezultat diferit.
273
Obiectul de mai jos reprezinta o polilinie inchisa.
Toate obiectele de mai sus au fost create utilizand aceleasi puncte de control. Unul a fost creat
utilizand comanda spline iar celalalt a fost creat utilizand comanda polyline.
Crearea Spline-urilor
Utilizand comanda Spline, creati curbe linii ce trec prin punctele specificare de dumneavoastra.
Spline-ul trece prin punct in mod standard deoarece valoarea initiala a tolerantei pentru spline este
zero.
Fiecare spline este un obicet separat, avand punctele, tolerantele si tangentele stocate ca parte a
acelui spline.
Urmatoarea imagine afiseaza doua obiecte tip spline. Imaginea de jos arata punctele ce definesc
spline-urile.
274
Comanda de Acces
Spline
Linia de Comanda: SPLINE

Ribbon: Home tab > Draw extended panel > Spline
Edit Spline
Linia de Comanda: SPLINEDIT

Ribbon: Home tab > Modify panel > Edit Spline
Nota: Utilizarea grip-urilor este cea mai usoara metoda de a edita un spline.
275
Termeni cheie
Open Spline: Un spline in care primul si ultimul punct nu sunt unite pentru a crea un singur spline
continuu.
Closed Spline: Un spline ce are primul punct unit cu ultimul punct si ce a fost creat cu optiunea Close
a comenzii Spline.
Fit Points: Punctele din desen pe care le specificati atunci cand creati un spline.
Fit Point Tolerance: O valoare maxima in unitatile desenului pentru cat de aproape sa desenati un spline
pentru a se incadra in punctele specificate. Valoarea standard este zero, ceea ce inseamna ca spline-ul
trece direct prin punctul specificat.
Procedura: Crearea unui Spline

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un spline in desen.
1.
2.
3.
4.
276
In ribbon, click Home tab > Draw panel > Spline.

Apasati click in ordine consecutiva punctele prin care va trece spline-ul.
Click-dreapta. Click Enter.
Faceti una din urmatoarele:
Click-dreapta pentru a accepta tangenta standard pentru primul punct.
Mutati cursorul pentru a defini directia in care prima parte a spline-ului sa fie tangenta. Click.
Linia intrerupta arata calea spline-ului daca acceptati tangenta standard.
5.
Faceti una din urmatoarele:
Click-dreapta pentru a accepta tangenta standard prin ultimul punct.
Mutati cursorul pentru a defini directia catre care ultimul punct sa fie tangent. Click.
Linia punctata reprezinta calea daca acceptati tangenta standard.
Procedura: Editarea unui Spline

Urmatorii pasi va arata cum sa editati un spline din desen cu ajutorul grip-urilor.
1.
Avand Linia de Comanda libera, selectati spline-ul.
2.
Selectati un grip pentru a controla punctul (1) si miscati-l catre o noua locatie (2) si apasati click.
277
3.
Cand terminati de ajustat spline-ul, apasati ESC.
Procedura: Convertirea unui Spline intr-o Polilinie

Urmatorii pasi va arata cum sa convertiti un spline intr-o polilinie.
278
1.
Avand linia de comanda libera, selectati spline-ul.
2.
Apasati click-dreapta intr-o zona libera a desenului si selectati Spline.
3.
Daca Dynamic Input este dezactivat, apasati click-dreapta intr-o zona libera a desenului si apasati
Convert to Polyline. If Dynamic Input este activat, meniul va aparea automat.
4.
5.
In linia de comanda, introduceti o valoare de precizie sau apasati ENTER pentru a accepta valoarea
standard. Spline-ul este convertit intr-o polilinie.
Selectati polilinia pentru a o vizualiza sau a o edita.
279
Exercitiu: Create a Spline

In acest exercitiu, veti crea un spline prin punctele
indicate.
4.
5.
In tab-ul Home, click Draw panel > Spline.

Pentru a crea spline-ul:
Apasati click pentru a porni spline-ul de

la punctul mov din partea de jos.
Apasati click pentru fiecare punct ramas din cele

sapte, incepand de jos in sus.
Dupa ce selectati toate punctele,apasati click-dreapta.
Click Enter.
6.
Apasati click-dreapta cand vi se cere specificarea

tangentei de start.
Exercitiul Complet

Objects. Click Exercise: Create a Spline.
1.
2.
3.
280
Deschideti C_Spline.dwg.
Setati Node ca singurul object snap activ.
Faceti zoom in zona indicata.
7.
Pentru a specifica tangenta de sfarsit:
Mutati cursorul in sus si catre dreapta

pentru a seta tangenta prin ultimul punct
ca in imagine.
Apasati click in zona de desenare pentru a

termina spline-ul.
8.
Inchideti toate fisierele. Nu salvati.
281
Lectie: Crearea Elipselor

Aceasta lectie va arata cum sa creati elipse si arce eliptice utilizand comanda Ellipse. Urmatoarea imagine
va arata cateva exemple de elipse si arce eliptice in desen.
Cand desenul dumneavoastra necesita o forma eliptica sau un arc eliptic, aceste obiecte se pot crea la fel
de usor precum si crearea liniilor si cercurilor.
Obiective
282
Descrieti elipsele.
Creati o elipsa.
Despre Elipse
Comanda Ellipse creaza o elipsa inchisa. Comanda Ellipse Arc creaza o sectiune a unei elipse.
Ambele obiecte pot fi modificate in acelasi mod ca si alte obiecte din desen.
Definirea Elipselor
O elipsa este o curba inchisa generata de patru puncte fixe ce definesc axe minore si majore.
Fiecare capat al axei este recunoscut ca un quadrant atunci cand utilizam object snap.
283
Crearea unui Arc Eliptic

Puteti crea un arc eliptic in aceeasi maniera in care creati o elipsa cu parametrii ce definesc o zona a
arcului afisat. Puteti crea un arc eliptic, creand intai o elipsa si apoi taind o parte din aceasta elipsa.
Puteti crea un arc eliptic utilizand comanda Ellipse Arc sau puteti crea un arc eliptic utilizand comanda,
ellipse arc. Un arc eliptic este recunoscut ca o elipsa.
Exemplu de Elipse
Elipsele si arcele sunt extrem de folositoare atunci cand creati o vedere isometrica.
Crearea Elipselor
Utilizati comanda Ellipse pentru a crea elipse. Pentru a crea o elipsa, puteti defini fie un punct de start
si un capat al unei axe apoi capatul celeilalte axe, sau puteti defini intai centrul elipsei si apoi sa definiti
locatiile capetelor axelor relative centrului elipsei.
284
Urmatoarea imagine afiseaza in partea de sus o elipsa si un arc eliptic iar in partea de jos, aceleasi
obiecte dar cu linii ce indica axele majore si minore. Axa majora este reprezentata de linia cea lunga.
Exista trei proceduri prin care puteti crea o elipsa sau un arc eliptic. Procedura utilizata depinde
de ceea ce doriti sa creati sau de datele disponibile.
Comanda de Acces
Ellipse/ Ellipse Arc
Linia de Comanda: ELLIPSE

Ribbon: Home tab > Draw panel > Center/Axis, End/Elliptical Arc
Optiunile comenzii
Utilizati optiunile comenzii Ellipse pentru a crea elipse sau arce eliptice.
Optiuni
Descriere
Center
Utilizati aceasta optiune pentru a crea o elipsa definind centrul elipsei si un punct
de capat pentru fiecare axa.
285
Optiune
Descriere
Arc
Utilizati aceasta optiune pentru a adauga optiuni aditionale secventei de comanda

pentru a crea un arc eliptic sau o elipsa intreaga.
Axis, End
Utilizati aceasta optiune pentru a crea o elipsa sau un arc eliptic. Primele doua
puncte ale elipsei determina locatia si lungimea primei axe. Al treilea punct determina
distanta intre centrul elipsei si capatul celei de-a doua axe.
Procedura: Crearea unei Elipse

Urmatorii pasi va arata cum sa creati o elipsa definind capetele axelor.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Draw panel > Ellipse.

Apasati Click pentru a specifica primul capat al axei (1) si al doilea capatul (2).
3.
Apasati click pentru a specifica distanta catre capatul celeilalte axe (3).
Elipsa completa.
286
Procedura: Crearea unui Arc Eliptic

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un arc eliptic. Primi pasi sunt identici cu cei pentru crearea
unei elipse.
1.
2.
In ribbon, click Home tab > Draw panel > Ellipse Arc.
Apasati pentru a specifica primul capat al axei (1) si celalant capat (2).
3.
Apasati click pentru a specifica distanta catre capatul celeilalte axe (3).
4.
Mutati cursorul pentru a specifica pozitia de start a unghiului (4).
5.
Mutati cursorul pentru a specifica punctul de sfarsit al unghiului (5).
287
Exercitiu: Create Ellipses

In acest exercitiu, veti utiliza comanda Ellipse
pentru a crea doua elipse utilizand doua
tehnici diferite, taiati una dintre elipse pentru a
crea un arc, apoi creati un arc eliptic utilizand
comanda arc cu Ellipse.
3.
Pentru a crea o elipsa care sa reprezinte

o gaura pe o suprafata inclinata:
In tab-ul Home, click Draw panel >

Ellipse.
Selectati primul punct de la baza intersectiei

precum este indicat de sageata din in imaginea
de mai jos.
Selectati al doilea punct in partea de sus

a intersectiei, precum este indicat de sageata
din imaginea de mai jos.
Selectati al treilea punct in partea din dreapta

a intersectiei, precum este indicat in sageata
din imaginea de mai jos.
4.
Pentru a crea elipsa ce reprezinta partea de jos a gaurii

din planul inclinat:

Ellipse.
Click-reapta. Click Center.
Selectati intersectia din stanga a elipsei precedente.
Exercitiul Complet

Din lista capitolelor si exercitiiloe
Objects. Click Exercise: Create Ellipses.
1.
Deschideti C_Ellipse.dwg.
2.
Faceti Zoom in partea neterminata ca vederii de

sus.
288
5.
Mutati cursorul in sus la intersectie.
6.
Faceti click la centrul primei elipse.
10. Pentru a defini capatul primei axe faceti

snap la capatul liniei orizontale.
11. Pentru a defini capatul celei de-a doua axe,

faceti snap la intersectia din dreapta.
7.
Pentru a taia o parte din a doua elipsa:
Porniti comanda Trim.
Selectati prima elipsa ca margine de taiere.
Faceti click in partea stanga a celei de-a doua

elipse.
Elipsa din dreapta este taiata devenind un arc
eliptic.
12. Pentru a specifica inceputul unghiului, faceti snap
la capatul liniei orizontale.
8.
9.
Pentru a crea o elipsa in vederea de sus

care sa reprezinte marginea exterioara a
suprafetei inclinate:

Ellipse.
Click-dreapta. Click Arc.
Click-dreapta. Click Center.

Selectati centrul primei elipse.
13. Pentru a specifica sfarsitul unghiului, faceti snap

la capatul liniei orizontale din partea superioara.
14. Inghetati layer construction. Faceti Zoom pentru

a afisa intreg desenul.
289
Lectie: Utilizarea Tabelelor

Aceasta lectie descrie cum sa creati si sa modificati stilurile tabelelor si cum sa creati tabele utilizand
comenzile Tablestyle si Table.
Puteti utiliza tabele in desene pentru a va satisface un anumite nevoi. De exemplu le puteti utiliza pentru
a afisa reviziile din desen sau pentru a crea cote ca in imaginea de mai jos.
Urmatoarea imagine va arata niste cote in forma de tabel.
Obiective
290
Descrieti tabele.
Utilizati comanda Tablestyle pentru a crea stiluri de tabele.
Creati tabele si introduceti valori in celule.
Despre Tabele
Puteti utiliza tabele pentru a va organiza datele in coloane si linii. Datele pot fi introduse in tabele sau
extrase din obiecte, inclusiv blocuri, ce contin atribute speciale. Cand plasati informatii in tabele, puteti
formata liniile si coloanele si puteti aplica formule.
Definitia unui tabel

Tabelele contin linii si coloane ce creaza o matrice de celule individuale.
Un tabel este o baza de date ce exista in programul AutoCAD.
291
Exemple de utilizare a tabelelor

Utilizati comanda Table pentru a insera un tabel in desenul dumneavoastra. Specificati numarul de linii si
coloane si alti parametrii. Puteti crea o varietate de stiluri de tabele pe care le puteti utiliza in desenele
dumneavoastra. Comenzile Table si Table Style insereaza si creaza o baza de date unica acestui program.
292
Crearea Stilurilor de Tabele

Stilurile tabelelor sunt similare in ceea ce priveste conceptia cu stilurile cotelor deoarece acestea seteaza
formatul tabelelor in desen. Le creati si administrati cu comanda Tablestyle.
Puteti avea mai multe stiluri de tabel, dar fiecare desen nou contine doar un stil de tabel numit
Standard. Daca doriti sa creati stiluri aditionale, utilizati lista Table Styles din bara de unelte Styles pentru
a seta stilul curent.
Ca si la stilurile cotelor, daca faceti o modificare unui stil, orice tabel ce utilizeaza acel stil in desen
se va actualiza pentru a reflecta schimbarile.
Urmatoarea imagine va arata efectul modificarii stilului unui desen.
293
Comanda de Acces
Table Styles
Linia de comanda: TABLESTYLE

Ribbon: Home tab > Annotation extended panel > Table Style
Ribbon: Annotate tab > Tables panel > Table Style
294
Fereastra de dialog Table Style

Utilizati fereastra Table Style pentru a crea, modifica si administra stilurile tabelelor.
Selectati stilul tabelului.

Apasati Click pntru a face stilul selectat curent.
Apasati Click pentru a crea un nou stil pe baza stilului selectat.
Apasati Click pentru a edita stilul selectat.
295
Fereastra de dialog New Table Style

Utilizati fereastra de dialog New Table Style pentru a seta proprietatile noului stil de tabel.
Utilizati stilul standard sau propriul stil ca baza pentru noul stil.
Selectati directia tabelului: sus sau jos.
Va arata o previzualizare a stilului modificat.
Creaza si salveaza stilul pentru celulele Data, Header si Title.
Seteaza proprietatile pentru celulele Data, Header si Title.
Seteaza marginile pentru stilul de celule ales.
296
Procedura: Crearea Stilurilor de Tabele

Urmatorii pasi va arata cum sa creati stiluri de tabele.
1.
2.
3.
4.
5.
Porniti comanda Tablestyle.

In fereastra de dialog Table Style, selectati New.
Introduceti un nume pentru stilul tabelului. Selectati un stil existent din lista Start With. Click Continue.
In fereastra New Table Style, ajustati proprietatile pentru Data, Header si Title cells. Click OK.
In fereastra Table Style, apasti dublu-click pe noul stil pentru a-l activa.
Punctele cheie ale stilurilor de tabele
Stilurile tabelelor controleaza aspectul acestora.

Puteti avea mai multe stiluri, dar numai un stil poate fi activ la un moment dat.
Fiecare desen nou contine un stil numit Standard.
Daca modificati un stil, tabelele existente ce utilizeaza acel stil se actualizeaza pentru a reflecta
modificarile.
Crearea Tabelelor si Introducerea Datelor in Tabel

Sunt trei pasi importanti in inserarea unui tabel. Intai, selectati stilul tabelului; dupa care, plasati
tabelul in desen; apoi, introduceti datele in celulele potrivite. Cand selectati un stil din fereastra Insert
Table,puteti seta si numarul si lungimea coloanelor si liniilor.
Apasati dublu-click pe o celula pentru a introduce date utilizand editorul In-Place Text Editor, similar
cu modul in care editati un text multiliniar.
Apasati click pe o celula pentru a accesa optiunile de formatare a tabelului.
297
Comanda de Acces
Table
Linia de Comanda: TABLE

Ribbon: Home tab > Annotation panel > Table
Ribbon: Annotate tab > Tables panel > Table
Fereastra de dialog Insert Table

Pentru a insera un tabel, intai selectati stilul tabelului, dupa care selectati daca tabelul trebuie inserat
intr-un punct specifica sau utilizand o fereastra. ub Column & Row Settings, ajustati optiunile pentru
numarul de coloane, latimea coloanei, numarul de linii si inaltimea liniei.
298
Selectati stilul de tabel dorit.

Selectati optiunile de inserare.
Porniti de la un tabel gol.
From a data link. Utilizati aceasta optiune pentru a selecta un spreadsheet existent.
From object data in the drawing. Utilizati aceasta optiune pentru a extrage date dintr-un
obiect existent din desen.
Selectati pentru a insera tabelul dintr-un punct de colt sau selectand zona in care sa se incadreze.
Alegeti numarul de coloane si linii, latimea coloanei si spatierea liniilor.
Selectati un stil de celula pentru cele trei optiuni first row cell, second row cell si all remaining cells.
Previzualizeaza tabelul.
Utilizand optiunea Specify Window, puteti ajusta dinamic numarul celulelor in

tabel, in functie de marimea ferestrei specificate. Cand selectati acasta optiune,
optiunile pentru setarea numarului de coloane si inaltimii liniilor sunt setate Auto
si puteti specifica latimea coloanei si numarul de linii.
299
In zona Insert Options, optiunea From Object Data In The Drawing (Data Extraction)
nu este disponibila in AutoCAD LT.
Atentie!
Procedura: Inserarea unui Tabel

Urmatorii pasi va arata cum sa inserati un tabel.
1.
2.
Poeniti comanda Table.

In fereastra de dialog Insert Table, selectati stilul tabelului. Setati optiunile Insert Behavior,
Column si Row. Click OK.
Specificati un punct de insertie pentru tabel. Daca ati utilizat optiunea Specify Window, selectati
doua puncte in ecran pentru a defini marimea tabelului.
3.
Prima celula a tabelului este activata automat pentru editare.
Procedura: Navigarea si Introducerea Datelor in Tabel

Urmatori pasii va arata cum sa navigati si sa introduceti date in tabel.
1.
2.
Dublu-click pe o celula pentru a porni editorul In-Place Text Editor. Introduceti valorile in celula.
Pentu a naviga la alte celule, puteti utiliza tasta TAB pentru a va muta catre dreapta, SHIFT+TAB pentru
a va muta catre stanga sau sagetile pentru a naviga in orice directie.
Puteti introduce formule standard in celule.
3.
300
4.
Puteti copia o formula sau o valoare dintr-o celula in celule multiple utilizand grip-ul Auto-Fill.
Selectati celula ce trebuie copiata supa care selectati grip-ul Auto-Fill (1). Miscati mouse-ul catre
celula in care doriti sa copiati valoarea sau formula (2).
5.
Pentru a termina comanda, apasati ESC.
Ghidul Datelor Tabelului
Puteti introduce formule in celulele tabelului.

Utilizati campurile pentru a extrage datele din obiecte in desen. De exemplu, puteti plasa aria
unui poligon inchis intr-o celula.
Utilizati grip-ul Auto-Fill pentru a copia o formula sau o valoare dintr-o celula in multiple celule.
Utilizati comenzile standard de Windows Cut, Copy, Paste pentru a popula eficient celulele.
301
Exercitiu: Create a Dimension Table

In acest exercitiu, veti crea un nou stil de tabel utilizand comanda Tablestyle. Veti crea un nou tabel ce va contine
cote din proiect. Veti introduce valori statice in tabele dar si formule pe care le veti copia din alte celule.
Exercitiul Complet

Objects. Click Exercise: Create a
Dimension Table.
3.
1.
2.
302
Deschideti M_Create-Table.dwg.
Pentru a crea un nou stil de tabel si pentru a-l
activa:
In panoul Annotation (sau Annotate tab

> Tables panel), click Table Style.
In fereastra Table Style, click New.
In fereastra Create New Table Style,

introduceti NT-2.5.
Click Continue.
Pentru a specifica inaltimea textului:
Selectati stilul Data Cell.
Pentru Text Height, introduceti 2.5.
4.
5.
6.
Pentru a plasa un tabel in desen:
Porniti comanda Table.
In fereastra de dialog Insert Table, sub

Insertion Behavior, click Specify Insertion
Point.
Sub Column & Row Settings, ajustati optiunile

ca in imagine.
Sub Set Cell Styles, ajustati optiunile ca in imagine
Click OK.
7.
Specificati un punct de insertie pentru tabel ca

in imaginea de mai jos.
Pentru a specifica inaltimea textului pentru

coloane:
Selectati stilul Header.
Pentru Text Height, introduceti 3.5.
Click OK.
Pentru a face noul stil curent:
In fereastra Table Style, dublu-click pe

new style.
Click Close.
303
8.
Fereastra In-Place Text Editor apare in prima

celula a tabelului gata de utilizare:
Introduceti PART NAME si apasati TAB.

Sfat: Apasati ALT+ENTER pentru a crea o a
doua linie in celula.
Introduceti A si apasati TAB.
Introduceti B si apasati TAB.
Introduceti C si apasati TAB.
Nota: In cazul in care trebuie sa mutati tabelul,

selectati-l si mutati-l tragand de grip-ul
din coltul de sus al tabelului.
9. Mariti tabelul cu Zoom.
10. Pentru a adauga date in celulele tabelului:
Dublu-click pe celula goala de sub PART

NAME.
Introduceti B762, si apasati sageata de jos.
Continuati sa introduceti valori in tabel ca

in imaginea de mai jos.
304
11. Continuati sa introduceti valori in tabel:
Dupa ce introduceti date in ultima linie,

apasati TAB pentru a trece la coloana urmatoare.
Apasati sageata sus pentru a va misca in partea de

sus a tabeluluitable.
Introduceti valorile indicate pentru Coloana A.
12. Introduceti o formula intr-o celula:
Apasati TAB pentru a va muta la ultima linie

a coloanei urmatoare.
Introduceti =B6-76. Acesta substrage 76

din valoarea celulei B:6.
Click OK pentru a inchide editorul In-Place Text Editor.
13. Pentru a copia continutul unei celule in altele:
Selectati celula ce contine formula pentru a

o evidentia.
Selectati grip-ul Auto-Fill (1).
Mutati cursorul in sus (2).
Faceti click oriunde in celula superioara (3).
15. Comparati valorile din tabel cu valorile afisate.
16. Faceti zoom pentru a afisa intreg desenul.

14. Pentru a insera datele ramase in coloana C:
Apasati dublu click pe prima celula a ultimei

coloane.
Introduceti valorile ca in imaginea de mai jos.
305
In acest exercitiu, veti utiliza ce ati invatat despre crearea obiectelor pentru a crea un tabel, o polilinie
inchisa pentru calculul unei arii si un spline.
Aveti posibilitatea de a parcurge acest exercitiu in unitati metrice sau imperiale.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati Chapter 11: Creating Additional
Drawing Objects. Click Challenge Exercise: Architectural Metric.
306
Unitati Metrice
1.
2.
Setati layer-ele si creati conturul.
Dezghetati si activati layer-ul Topo.
Desenati curbe line de la nod la nod ca in imaginea de mai jos.
3.
Calculati aria patratului pe care sta statia de mai jos. Zona are grip-urile active in urmatoarea imagine.
307
308
4.
Plasati un cartus in layout.
Activati layout-ul Plan View.
Inserati blocul Titleblock centrat in layout.
Adaugati textul in cartus ca in imagine.
5.
Adaugati si configurati doua viewport-uri.
O vedere a etajului la scara 1:100.
Planul cheie amplasat in partea stanga a cartusului.

Pentru fiecare configuratie a viewport-ului, ajustati layer-ul astfel incat sa afiseze imaginea de mai jos.
6.
Creati un tabel cu urmatoarele date:
NUMBER - NAME - AREA
221 - SLEEPING QUARTERS - 21 m2
201 - READY ROOM - 36 m2
202 - LOCKER ROOM - 14 m2
203 - EXERCISE ROOM - 23 m2
205 - DINING ROOM - 24 m2
206 - KITCHEN - 6 m2
207 - MEN'S TOILET ROOM - 11 m2
208 - WOMEN'S TOILET ROOM - 14 m2
7.
Unitati Imperiale
1.
2.
2.
Setati layer-ele si creati conturul.
Dezghetati si activati layer-ul Topo.
Dezghetati layer-ul, Site - Concrete.
Desenati curbe line de la nod la nod ca in imaginea de mai jos.
Calculati aria patratului pe care sta statia de mai jos. Zona are grip-urile active in urmatoarea imagine.
309
310
4.
Plasati un cartus in layout.
Activati layout-ul Plan View.
Inserati blocul Titleblock centrat in layout.
Adaugati textul in cartus ca in imagine.
5.
Adaugati si configurati doua viewport-uri.
O vedere a etajului la scara 1/8" = 1'.
Planul cheie amplasat in partea stanga a cartusului.

Pentru fiecare configuratie a viewport-ului, ajustati layer-ul astfel incat sa afiseze imaginea de mai jos..
6.
Creati un tabel cu urmatoarele date:
NUMBER - NAME - AREA
221 - SLEEPING QUARTERS - 236 SQ/FT
201 - READY ROOM - 386 SQ/FT
202 - LOCKER ROOM - 150 SQ/FT
203 - EXERCISE ROOM - 383 SQ/FT
205 - DINING ROOM - 134 SQ/FT
206 - KITCHEN - 200 SQ/FT
207 - MEN'S TOILET ROOM - 114 SQ/FT
208 - WOMEN'S TOILET ROOM - 149 SQ/FT
7.
Salvati si inchideti desenele.
311
In acest exercitiu veti utiliza ce ati invatat despre crearea obiectelor pentru a reprezenta o muchie a piesei,
pentru a crea un contur in jurul vederii si pentru a calcula o arie. De asemenea veti actualiza layout-ul si
cartusul.
Exercitiul Complet
Pentru a completa exercitiul urmati pasii din manual sau de pe ecran.

Din lista capitolelor si exercitiilor selectati 11: Creating Additional
Drawing Objects. Click Challenge Exercise: Mechanical.
1.
2.
312
Desenati M_MECH-Challenge-CHP11.dwg.
In vederea laterala, taietura pentru gaura este prea inalta cu un arc. Desenati reprezentarea corect
utilizand o elipsa.
3.
Modificati bordura din jurul vederii detaliate din forma circulara intr-un spline.
4.
Calculati aria suprafetei evidentiate mai jos.
5.
Actualizati layout-ul Parts.
Activati layout-ul Parts.
Inserati cartusul.
6.
313
Sumarul Capitolului
Pentru a va satisface nevoile proiectului, puteti crea multiple segmente de linii si arce ca polilinii
si puteti adauga tebele desenelor dumneavoastra.
314
Creati si editati polilinii cu comanda Polyline.

Creati curbe line cu comanda Spline.
Creati elipse si arce eliptice cu comanda Ellipse.
Creati si editati tabele si utilizati stilurile tabelelor pentru a controla aspectul acestora.
Capitolul
12
Imprimarea Desenelor
Ultimul pas in procesul de desenare il reprezinta procesul de comunicare a proiectului cu alte persoane
atat pe hartie cat si in format electronic.
Obiective
Creati si activati setarile paginii.

Imprimati geometriile din model space sau dintr-un layout.
Setari standard ale Object Snap si Barei de Status
Inainte de a parcurge acest capitol, revedeti sectiunea introductiva "Settings for the
Exercises" a volumului 1.
Sumarul Capitolului
315
Lectie: Utilizarea Setarii de Pagina

Aceasta lectie descrie cum sa activati si sa salvati setarea paginii in mediul layout.
Deoarece trebuie sa exportati date intr-o varietate de formaturi, utilizarea paginilor setate salvate
va poate ajuta sa economisiti timp pretios.
Obiective
316
Aplicati o setare a paginii unui layout.

Creati si modificati setarea unei paginii.
Capitolul 12: Imprimarea Desenelor
Aplicarea Setarii de Pagina unui Layout

Setarile de pagina salvate sunt folositoare pentru imprimarea intr-un layout in moduri diferite si
pentru a configura layout-ul rapid. De fiecare data cand creati un layout sau cand executati comanda
Plot command, puteti seta diferite configuratii si salva aceste setari ca o pagina cu setare salvata.
Utilizand Page Setup Manager, puteti activa o setare a paginii pentru un layout sau puteti moifica
setarile paginii. Atunci cand creati o setare de pagina in mediul de lucru layout, puteti activa acea
setare doar pentru layout-uri.
Comanda de Acces
Page Setup
Linia de Comanda: PAGESETUP

Application Menu: Print > Page Setup
Meniul contextual: Click-dreapta in tab-ul Model sau Layout tab, click Page Setup Manager
Ribbon: Output tab > Plot panel > Page Setup Manager
Lectie: Utilizarea Seratii Paginii
317
Fereastra de dialog Page Setup Manager

In fereastra Page Setup Manager, puteti activa o setare de pagina, modifica setari de pagina, crea
noi setari de pagina si importa setari de pagina din alte fisiere. Setarea de pagina activa este acea setare
ce are efect atunci cand executati comanda Plot.
Optiunile de Acces a ferestrei Page Setup Manager

Cand selectati Page Setup Manager din ribbon, veti crea setari pentru layout-ul sau model space-ul curent.
Pentru a accesa Page Setup Manager dintr-un layout sau model space, aveti doua optiuni.
Optiunea #1: Activati tab-urile Layout si Model Space:
Apasati click-dreapta in fereastra de desenare sau in linia de comanda si selectati Options.
318
In fereastra Options, selectati tab-ul Display.

Bifati optiunea Display Layout and Model Tabs.
Selectati Apply si inchideti fereastra Options.

Selectati tab-ul layout sau model dorit.
Click dreapta pentru a accesa Page Setup Manager.
Optiunea #2: Activati Page Setup din butonul Quick View Layouts sau Quick view Drawings din
bara de staus:
Dublu-click pe Quick View Layouts, sau click Drawings.
Selectati Layout (2) si apasati click-dreapta.
Selectati Page Setup Manager (3)
Procedura: Aplicarea unuei Setari Salvate unui Layout

Urmatorii pasi va arata cum sa aplicati o setare salvata unui layout existent.
1.
2.
Selectati tab-ul layout.

Apasati click-dreapta pe tab. Click Page Setup Manager.
Lectie: Utilizarea Setarii Paginii
319
320
3.
Din lista setarilor, apasati dublu-click pe un nume de setare de pagina.
4.
Click Close.
Exercitiu: Applying Page Setups to Layouts

In acest exercitiu, veti crea o setare de pagina
bazate pe cateva setari simple din Page Setup
Manager, dupa care veti aplica noua setare
desenului. In urmatoarea sectiune, veti invata
mai mult despre crearea si modificarea setarilor
de pagina cu Page Setup Manager.
1. Deschideti un desen nou utilizand sablonul
acad.dwt.
2. Creati cateva geometrii simple.
3.
4.
Pentru a crea o noua setare de pagina:
In Page Setup Manager, selectati New (1).
Pentru numele setarii noi, introduceti

TEST_PRINT (2).
Click OK.
5.
Pentru a crea catev setari simple in fereastra de

dialog Page Setup:
Sub Printer/Plotter, selectati o imprimanta

din lista.
Selectati o marime de pagina din lista Paper

Size.
Sub zona Plot, selectati Extents din lista

What to Plot.
Sub Plot Offset, selectati Center the Plot.
Sub Plot Scale, selectati Fit to Paper.
Selectati Landscape pentru Drawing

Orientation.
Click Preview.
Apasati OK pentru a parasi fereastra Page Setup.

Pentru a activa noua setare:
In Page Setup Manager, selectati

TEST_PRINT.
Click Set Current.
Inchideti fereastra de dialog.
Pentru a accesa Page Setup Manager pentru

tab-ul Model:
Selectati tab-ul Model, click-dreapta (1).
Click Page Setup Manager.
6.
321
Crearea Setarii Paginii

Odata creat un layer, ar trebui sa-i atribuiti o setare de pagina. Puteti importa setarile de pagina
din sabloane sau din alte desene.
New Page Setup

In Page Setup Manager, click New. Fereastra New Page Setup se deschide. Aici puteti porni de la o setare
existenta sau puteti crea una noua.
322
Fereastra de dialog Page Setup

Fereastra Page Setup apare cand creati o noua setare a paginii sau cand selectati Modify din
Page Setup Manager.
Fereastra Page Setup este aproape identica cu fereastra Plot. Utilizati fereastra Page Setup pentru
a selecta si a defini urmatoarele optiuni:
Selectati imprimanta sau configurarea imprimantei.
Selectati marimea paginii.
Selectati zona fisierului ce trebuie imprimat.
Selectati unde este pozitionata geometria in raport cu originea hartiei.

Selectati un factor de scalare cand exportati geometria.
323
Selectati stilul tebelului imprimarii pentru a controla aspectul geometriei in pagina.

Determina daca un viewport trebuie umbrit si daca da determina calitatea umbrei.
Selectati optiuni aditionale de imprimare.
Selectati orientarea geometriei in pagina.
Procedura: Crearea si Salvarea Setarii Paginii

Urmatorii pasi va arata cum sa creati si sa salvati setarea unei paginii.
324
1.
2.
3.
4.
Selectati model space sau un layout.

In Meniul Aplicatiei, click Print > Page Setup Manager.
In Page Setup Manager, click New.
In New Page Setup, introduceti un nume pentru noua setare. Click OK.
5.
Setati optiunile in Page Setup. Click OK.
Exercitiu: Create and Activate Page Setups

In acest exercitiu, veti activa o setare de pagina salvata 3.
dintr-un layout existent, apoi veti crea o alta setare
pe care o puteti utiliza in orice layout.
Exercitiul Complet
4.
5.
6.

Plotting Your Drawings. Click
Exercise: Create and Activate Page
Setups.
1.
2.
7.
Pentru a activa setarea:
Dublu-click pe For Book of Examples.
Click Close.
Click pe tab-ul Layout1 pentru a-l activa.

In ribbon, click Output tab > Plot panel >
Page Setup Manager.
Pentru a crea un nou layout:
In Page Setup Manager, click New.
Pentru New Page Setup Name, introduceti A4

(Portrait) - Check Plot.
Click OK.
Pentru a specifica marimea colii:
Selectati ISO A4 (210.00 x 297.00 MM) din

lista Paper Size.
Click OK.
Deschideti M_Page-Setup.dwg.
Pentru a accesa Page Setup Manager:
Click-dreapta pe tab-ul Layout2.
325
8.
Pentru a seta o pagina:
Din lista setarilor apasati dublu-click A4

(Portrait) - Check Plot.
Click Close.
12. Pentru a specifica optiunile de imprimare:
Sub Plot Area, selectati Extents din lista

What To Plot.
Sub Plot Scale, selectati optiunea Fit to Paper.
Click OK.
Apasati Yes cand vi se cere sa actualizati setarea

paginii.
13. Click Close.
9.
Faceti Zoom pentru a afisa toate geometriile

din layout.
10. Pentru a accesa Page Setup Manager:
Click-dreapta pe Layout1.

11. Pentru a modifica o setare existenta:
Select A4 (Portrait) - Check Plot.
Click Modify.
326
Lectie: Imprimarea Desenelor

In aceasta lectie, veti invata cum sa imprimati dintr-un layout sau din model space pe hartie sau
intr-un fisier electronic.
Obiective
Identificati mediul de lucru din care sa exportati date.

Enumerati caracteristicile imprimarii din layout-uri.
Imprimati desene din model Space sau din Layout.
Use comanda Preview pentru a previzualiza ce imprimati.
327
Despre Mediile de Imprimare

Creati proiecte pentru a le stoca si pentru a le comunica altora. Termenii print sau plot sunt utilizati
pentru a descrie procesul de exportare a datelor intr-un fisier. Formatul Design Web Format (DWF)
este cel mai utilizat si versatil format electronic pe care il puteti utiliza pentru a exporta si distribui
desenele dumneavoastra.
Exista doua metode de exportare a datelor. O metoda o reprezinta imprimarea din model space iar
cealalta imprimarea din layout. Indiferent de metoda utilizata, desenul dumneavoastra este creat in model
space si ramane la scara reala.
Imprimarea din Layout sau din Model Space

Urmatoarea imagine arata Layout-ul desenului. Selectati tab-ul layout (1) pentru a activa layout-ul
desenului. Layout-ul afiseaza hartia (2), zona de imprimare indicata de linia punctata (3),
viewport-urile desenului (4) si vederile scalate a desenului in aceste viewport-uri. Icoana paper space
este vizibila in coltul stang (5).
328
Imaginea de mai jos reprezinta desenul in model space. Selectati tab-ul Model (1) pentru a activa.
model space. Acesta este mediul in care creati desenele. Icoana UCS este de obicei afisata in coltul
stang (2).
Imprimare sau Publicare (Plot sau Publish)

Cand exportati date dintr-un layout intr-un fisier, utilizati de obicei comanda Plot. Cand doriti
sa exportati date din layout-uri multiple in unul sau mai multe desene, puteti utiliza comanda Publish
Publicarea va permite sa creati o lista de desene ce trebuie imprimate, selectati ce trebuie sa imprimati
si salvati selectia ca un fisier tip Drawing Set Descriptions (DSD) file.
Definitia Termenilor Cheie

Mai jos gasiti cativa termeni asociati imprimarii.
Termeni
Descriere
Plot
Exportarea unui desen catre o imprimanta, ploter sau fisier.
Model Space
Zona in care creati desenele la scara reala dupa ce decideti in ce unitati sa reprezentati
desenul (milimetri, centimetri, inch, etc).
Layout
DWF
Un mediu utilizat pentru a seta datele pentru a le expota.

Un fisier ce contine date ce pot fi vizualizate in mod electronic.
329
Exemplu de Imprimare
In timp ce industria migreaza catre un proces lipsit de hartie, inca avem nevoie sa imprimam pe hartie.
In timpul procesului de proiectare, este posibil sa trabuiasca sa trimiteti o imprimare de control imprimantei
din zona dumneavoastra. Puteti utiliza aceasta imprimare pentru a discuta cu alte persoane sau pentru a
trimite un fax colegilor.
Imprimarea din Model Space

Principalul motiv de imprimare din model space este acela de a imprima o zona specifica a desenului.
Urmatoarea imagine va arata un exemplu de geometrie din model space ce poate fi imprimata.
Atunci cand imprimati din model space, toate geometriile afisate in model space pot fi imprimate
Daca doriti sa imprimati o zona specifica a desenului, trebuie sa specificati zona de imprimare.
Daca doriti sa imprimati la o anumita scara trbuie sa specificati scara.
De exemplu, un desen imprimat la o scara de 1:20 necesita un cartus magnificat de 20 de ori.
330
Pentru a imprima texte si cote la o marime specificata din model space, alegeti proprietatea adnotativa
pentru fiecare stil si setati Annotative scale pentru fiecare desen.
Urmatoarea imagine va arata de unde puteti accesa Annotative Scale din bara de status.
Imprimarea Adnotarilor
Cand imprimati din model space, toate obiectele apar la scara la care apar in ecran. Obiectele
ce au proprietatea adnotativa asociata lor se afiseaza si imprima utilizand adnotative scale
activata in bara de status.
Daca nu setati proprietatea adnotativa obiectelor ca stiluri de text si stiluri de cotera, trebuie sa
creati textul si cotele la o inaltime proportionala cu scara imprimarii pentru a fi eligibile.
Procedura: Imprimarea din Model Space

Urmatorii pasi va arata cum sa imprimati o anumita zona din model space.
1.
Porniti comanda Plot. In fereastra Plot sub Plot Area, selectati Window din lista What to Plot.
Lectie: Imprimarea Desenului
331
332
2.
Cand vi se cere specificarea unei ferestre de imprimare, selectati zona din imaginea de mai jos.
3.
4.
Ajustati Paper size, Plot scale si alti parametrii in fereastra Plot Model.
Click Preview pentru a previzualiza zona selectata.
Ghidul Imprimarii din Model Space
Utilizati proprietatile adnotative pentru stilurile de text si cotare si alegeti scara adnotarii pentru
imprimare.
Cand creati stiluri de text utilizand Annotative property, puteti specifica inaltimea textului.
Aceasta inaltime este inmultita cu un factor determinat de scara adnotarii.
Cele mai comune zone de imprimat din Model space sunt Extents si Window.
Utilizati optiunea Center plot pentru a pastra zona alba din jurul desenului uniforma.
Alegeti optiunea Fit to Paper pentru a verifica desenul cand imprimati din model space.
Imprimarea din Layout-uri

Utilizati layout-uri pentru a seta informatia pe care doriti sa o imprimati. Pentru fiecare layout, selectati
marimea paginii si scara imprimarii de 1:1.
Din moment ce geometria nu este scalata in timpul procesului de proiectare, puteti adauga margini
si orice note contextuale in layout la marimea dorita. De exemplu cada notele desenului sunt suportate
la inaltimea de 1/8", setati inaltimea textului la 1/8".
Un alt avantaj al layout-urilor este ca puteti crea vederi multiple ale modelului pe aceeasi pagina
si sa il afisati la scari diferite.
333
Procedura: Imprimarea dintr-un Layout

Urmatorii pasi va arata um sa imprimati dintr-un layout.
1.
334
Porniti comada Plot si verificati ca zona de imprimare sa fie Layout. De asemenea, verificati ca scara
sa fie de 1:1.
2.
Layout-ul ar trebui sa aiba o setare de pagina, iar imprimanta ar trebui sa utilizeze Page Setup
Manager din tab-ul Layout. Verificati daca setarile sunt cele dorite. Daca setarile sunt cele dorite
apasati Plot.
Ghidul Imprimarii dintr-un Layout
Creati geometria in model space la scara reala.

Setati marimea paginii pentru layout si scara la 1:1 utilizand Page Setup Manager.
Scara geometriei din layout este determinata de scara pe care o setati pentru fiecare
viewport.
Puteti crea viewport-uri multiple pentru a afisa diferite sectiuni ale geometriei sau pentru
a le afisa la scari diferite.
Intr-un layout cu viewport-uri multiple, puteti ingheta layer-ele din viewport-uri separat
pentru a crea diferite aspecte ale aceleiasi geometrii.
Inserati cartusul in layout la scara reala.
Cand imprimati din Layout, asigurativa ca aveti activat Paper space.
335
Comanda Plot
Comanda Plot imprima datele din desnul activ catre o imprimanta, ploter sau fisier utilizand setarile
din fereastra de dialog Plot.
Comanda de Acces
Plot
Linia de Comanda: PLOT, PRINT

Meniul Aplicatiei: Print or Print > Plot
Quick Access Toolbar: Plot
Ribbon: Output tab > Plot panel > Plot
336
Fereastra de dialog Plot

Apasati butonul Expand din partea inferioara dreapta a ferestrei Plot pentru a accesa mai multe optiuni.
Utilizati aceasta optiune pentru a selecta o setare salvata avand optiunile imprimantei deja setate
sau pentru a adauga salva configuratia ca setare salvata.
Selecteaza o imprima din lista.
Selecteaza o marime de pagina dintr-o lista.
Specifica de unde provine geometria de imprimat. Atunci cand provine dintr-un layout, optiunile
zonei includ Display, Extents, Window, View si Layout. Cand provine din model space, puteti alege
optiunea Limits.
Specifica o scara de imprimare.
Tabelul selectat controleaza aspectul geometriei imprimate. De exemplu geometria poate fi
imprimata intr-o culoare diferita sau mai lata sau cu un alt tip de linie.
Specifica cum sunt imprimate umbrele si viewport-urile inclusiv nivelul rezolutiei exprimat in dpi
(puncte pe inch).
337
Utilizati aceasta zona pentru a specifica optiunile pentru grosimi de linie, stiluri de imprimare si
ordinea in care obiectele sunt imprimate.
Specifica orientarea geometriei in pagina.
Optiunile din zona 8 nu sunt disponibile in AutoCAD LT.

Atentie!
Configurarea Imprimantei
Toate setarile specificate in fereastra Plot pot fi salvate si importate pentru a fi utilizate in alte
desene sau pe statii de lucru diferite. O configuratie salvata este un fisier PC3. Versiunile antrioare
ale configuratiilor imprimantelor de AutoCAD au fost PCP sau PC2. Click Properties (1) din fereastra Plot
pentru a accesa Plot Configuration Editor pentru a accesa optiunile Save (2) Import (3).
338
De asemenea puteti adauga sau edita configuratii utilizand Plotter Manager.
Comanda de Acces
Plotter Manager
Linia de Comanda: PLOTTERMANAGER

Application Menu: Print > Manager Plotters
Ribbon: Output tab > Plot panel > Plot
Comanda Plot Style Manager deschide un director cu stiluri de imprimare existente pe care le puteti
alege fie pentru imprimare fie pentru editare.
339
Comanda de Acces
Plot Styles Manager
Linia de Comanda: STYLESMANAGER

Application Menu: Print > Manager Plot Styles
Ghidul comenzii Plot
340
Plot si Print reprezinta aceeasi comanda. Pentru a imprima un desen utilizati comanda Plot.
Setarile pentru Plot pot fi salvate in Page Setup Manager pentru tab-ul Model sau pentu fiecare Layout.
Puteti salva o setare din fereastra Plot selectand Add si numind serarea paginii.
Setarile apar in lista pentru o utilizare ulterioara.
Pentru a salva modificarile unei setari, click Add si introduceti numele original pentru noua setarea.
Trebuie sa selectati o imprimanta pentru a previzualiza setarile.
Puteti utiliza CTRL+P pentru a porni fereastra Plot.
Salvati contiguratii ale imprimarii si ale stiluilor tabelelor de imprimapre pentru a le utiliza ulterior.
Comanda Preview
Previzualizarea va permite sa vedeti o versiun la marime intreaga a imprimarii finale.
In fereastra Preview puteti face pan si zoom, pentru a vizualiza intreg desenul. Puteti apasa
butonul Plot pentru a imprima direct ce este afisat sau puteti inchide fereastra Preview.
Daca ati initiat previzualizarea din fereastra Plot, inchiderea ferestrei Preview va readuce la
fereastra Plot.
341
Comanda de Acces
Preview
Linia de Comanda: PREVIEW

Application Menu: Print > Plot Preview
Fereastra de dialog Plot : Preview
Ribbon: Output tab > Plot panel > Preview
Ghidul Comenzii
342
Comanda Preview va permite sa vedeti desenul inainte de a-l imprima.

Porniti comanda preview din fereastra de dialog Plot sau utilizand butonul Plot Preview din panoul
Plot.
Puteti imprima din fereastra Preview, fara a va intoarce la fereastra de dialog Plot.
Inchiderea ferestrei Preview nu inchide desenul.
Exercitiu: Plot a Drawing

In acest exercitiu, veti previzualiza ce urmeaza
sa imprimati, apoi veti imprima catre un fisier
DWF si o imprimanta stadard.
3.
Exercitiul Complet
4.
5.

Plotting Your Drawings. Click
Exercise: Plot a Drawing.
1.
2.
6.
Click Close Preview Window sau apasati ESC

pentru a inchide fereastra de previzualizare.
In panoul Plot, click Plot.
Pentru a crea un DWF:
In fereastra Plot, click OK.
In fereastra Browse for Plot File, click

Save.
Pentru a specifica o setare a paginii:
Click Plot.
In fereastra Plot, sub Page Setup,

selectati Check Plot Monochrome din lista.
Deschideti M_Plotting.dwg.
Pentru a previzualiza, click Output tab > Plot
panel > Preview.
343
7.
Pentru a previzualiza, click Preview in fereastra

de dialog Plot.
8.
Pentru a crea imprimarea:
In fereastra Preview, click Plot.
Cand vi se cere prompted, adaugati -B

numelui fisierului pentru a crea fisierul
DWF numit M_Plotting-Layout1-B.dwf.
Click Save.
9. Click pe Tab-ul Model.
10. Click Plot.
11. Pentru a specifica imprimanta, selectati DWF6
ePlot.pc3 din lista.
12. Pentru a defini zona de imprimare:
Selectati Window din lista What To Plot.
Specificati o fereastra asemanatoare cu

cea din imaginea de mai jos.
13. Click OK.
344
14. Click Save to create a DWF file called

M_Plotting-Model.dwf. Take note of the
location in which the file is being created in.
15. Close all files without saving.
Note: You can now view the plots you created
in the DWF Viewer by navigating to the
location the files were created, and then
double-clicking on them.
Sumarul Capitolului
In functie de natura afacerii, veti produce o varietate de specificatii de proiect.
In acest capitol ati invatat cum sa expotati datele proiectului dumneavoastra atat din Model space
cat si din Layout.
Creati si activati setarile paginilor.

Imprimati geometriile atat din model space cat si din layout.
Sumarul Capitolului
345
Capitolul
13
Crearea Sabloanelor de Desen
Cele mai multe companii au un standard sau un fel de ghid pentru desenele lor pentru a conferi un aspect
consistent si functionalitate. Puteti crea sabloane de desen pentru a pastra aceste standarde sub forma
proprietatilor desenului sau altor setari. Cand utilizati sabloanele pentru a crea noi desene, prin aceste
standarde obtineti consistenta.
Obiective
Dupa completarea acestui capitol, veti fi capabil sa:
Creati sabloane de desen.
347
Lectie: Crearea Sabloanelor de Desen

Aceasta lectie va indruma cum sa creati sabloane de desen.
Prin crearea sabloanelor de desen, salvati timp cu fiecare desen nou pe care il creati. Setarile din sablonul
de desen sunt aplicate fiecarui desen nou creat utilizand sablonul.
Urmatoarea ilustratie arata fereastra de dialog Template Options cu unitati de masura, descrieri si notificari
despre noi layere.
Obiective
348
Descrieti sabloanele de desen.

Identificati variate optiuni ale sabloanelor de desen.
Capitolul 13: Crearea Sabloanelor de Desen
Despre Sabloanele de Desen

Sabloanele de desen sunt extrem de folositoare in situatiile cand trebuie sa creati desene cu standarde
de desenare predefinite, precum layere sau stiluri de text. Utilizarea sabloanelor va ajuta sa salvati timpul
pe care altfel trebuia sa-l pierdeti setand standardele necesare de fiecare data cand incepeati un desen.
Multe organizatii au manageri CAD care creeaza sabloane de desen.
Programul furnizeaza sabloane de desen variate pentru a creea noi desene. Cele mai multe sabloane de
desen predefinite sunt potrivite pentru crearea desenelor elementare. Puteti folosi aceste sabloane
predefinite pentru a va crea propriul set de sabloane, potrivite cerintelor desenului dvs.
Definitia sabloanelor de Desen

Un sablon de desen reprezinta o colectie de setari standard predefinite, precum unitati, cartus, layere,
stiluri de text, dimensiuni, care pot fi utilizate pentru crearea multor desene. Fisierele care contin sabloane
de desenare au extensia .dwt.
Definitia sabloanelor de Desen

Un sablon de desen reprezinta o colectie de setari standard predefinite, precum unitati, cartus, layere,
stiluri de text, cote, care pot fi utilizate pentru crearea multor desene. Fisierele care contin sabloane
de desenare au extensia .dwt.
Desenarea Sabloanelor si Standardele CAD

Cand lucrati la un proiect in care mai multi oameni sunt implicati in crearea unui desen, exista posibilitatea
ca unii membrii ai echipei sa nu urmeze aceleasi setari. Astfel, pentru a mentine consistenta in desene, puteti
stabili standarde CAD transmitand mai departe si folosind fisierele DWT.
Pentru a crea un fisier DWT, definiti setarile desenului si salvati fisierul sub forma unui sablon de desen.
Puteti salva un fisier DWT si ca un fisier de desenare standard (DWS). Puteti utiliza un fisier DWS pentru a
potrivi un desen cu un sablon de desenare.
Dupa crearea unui desen care este bazat pe fisierul DWT, daca modificati noul desen,
schimbarile nu afecteaza fisierul DWT.
349
Exemplu de Sablon de Desen

Urmatoarele imagini ilustreaza exemple variate de sabloane de desenare.
Un model de cartus de tip arhitectural
Optiunile Sabloanelor
Cand creati sabloane de desen, puteti salva cateva sau toate proprietatile si setarile sabloanelor, bazate pe
tipul de desene care pot fi create cu un nou sablon. Puteti modifica ulterior aceste proprietati, daca este nevoie.
350
Proprietatile si Setarile Sabloanelor

Utilizati sabloanele pentru a avea un punct de plecare pentru toate desenele noi. In majoritatea mediilor
de proiectare, desenele au anumite proprietati si setari comune. Cand salvati un sablon, puteti salva toate
acestea, nemaifiind nevoie sa creati sau sa ajustati proprietatile si setarile de fiecare data cand creati un desen.
Mai jos apar cateva proprietati si setari pe care le puteti salva intr-un sablon:
Setarile unitatilor
Layere
Setarile modurilor Snap, grid si ortho
Limite
Stiluri de Cotare
Stiluri de text
Tipuri de linii
Stiluri de tabele
Layout-uri
Satari de pagina pentru toate layout-urile
Blocuri de titlu si margini
Blocuri, precum simboluri sau alte obiecte, pe care le utilizati frecvent in desen.
Localizarea Sablonului
Inainte de a crea sabloanele, trebuie sa specificati locul unde au fost salvate.
Specificati unde sunt salvate in tab-ul Files in fereastra de dialog Options. In mod standard,
aceasta locatie este setata intr-un subfolder. Aceasta locatie poate functiona daca lucrati singur la proiect,
insa daca lucrati in echipa, ar trebui sa setati locatia intr-o retea unde toate sabloanele proiectelor pot fi
consolidate.
Locatia pe care o selectati controleaza locatia standard care apare cand selectati formatul Drawing
Template (*.dwt) in lista Files of Type din ferestrele de dialog Save Drawing As, Select Template,
si Select File.
Lectie:: Crearea Sabloanelor de Desen
351
Fereastra de Dialog Template Options

Utilizand fereastra de dilog Template Options, puteti seta ca unitatile desenului sa fie imperiale sau metrice,
sa asociati o descriere sablonului, si sa controlati notificarile noului layer.
Pentru a accesa fereastra de dialog Template Options, selectati optiunea AutoCAD Drawing Template (*.dwt)
din lista Files of Type din fereastra de dialog Save As.
Command Access
Save As
Command Line: SAVEAS

Application Menu: Save As > AutoCAD Drawing Template
Mai jos este ilustrata fereastra de dialog Template Options.
352
Optiune
Description
Descriere
Specifica o descriere pentru fisierul DWT. Aceasta descriere este afisata in fereastra
de dialog Create New Drawing.
Measurement
Anunta daca desenele bazate pe acest sablon utilizeaza unitatile metrice sau imperiale.
New Layer
Notification
Toate layerele dintr-un fisier DWT sunt salvate ca fiind necomplementare in mod
standard.
Salveaza toate layerele ca necomplementare sau complementare. Cand salvati un
fisier DWT cu layere necomplementare, linia de baza a layerului nu este creata; asadar
notificarea noului layer nu este afisata. Cand salvati un sablon cu layere complementare,
este creata linia de baza a layerului; asadar programul va anunta daca apar layere noi
in desen.
Crearea Sabloanelor
Crearea sabloanelor salveaza timp. Va ajuta sa incepeti un desen cu setarile necesare predefinite ale
layerelor, tipurilor de linie si stilurilor de cotare. Puteti si import setari din alte sabloane in desenul curent.
Procedura: Crearea Sabloanelor de Desen

Urmatorii pasi va arata cum sa creati un sablon:
1.
2.
3.
Creati un nou desen utilizand un sablon existent, sau utilizand optiunile fara sablon.
Modificati desenul pentru a include layerele, stilurile, setarile layout-urilor necesare.
Ajustati locatia Drawing Template File Location in fereastra de dialog Options daca este nevoie.
4.
5.
Salvati desenul.
In fereastra de dialog Template Description, introduceti o descriere, specificati unitatea de masura,
si specificati noua notificare a layerului.
Deschideti sablonul nou creat si verificati daca desenul rezultat contine setarile pe care le-ati
creat.
6.
Salvati fisierele DWT pe care le creati in locatia care este specificata sub Template
Settings in fereastra de dialog Options. Salvarea fisierelor DWT in aceasta locatie va ajuta
sa accesati mai usor sabloanele pe care le creati.
353
Exercitiu: Create a Drawing Template

In acest exercitiu creati un sablon care contine tipuri
de text, stiluri de cotare, unitati de desenare, layere
si layout-uri.
Creati desene arhitecturale si trebuie ca setarile layerelor

sa corespunda standardelor AIA. Decideti sa specificati setarile
layerului necesar intr-un sablon pe care il puteti utiliza in toate
desenele arhitecturale tipice.
Scenariu
Efectuati urmatoarele:
Setati unitati, stiluri, proprietatile layerelor, ale

paginii.
Creati un sablon.
Deschideti un desen bazat pe un fisier cu sablon

nou.
3.
4.
5.
Exercitiul Completat
Pentru a completa exercitiul, urmati pasii

din manual sau de pe ecran. Din lista
capitolelor si exercitiilor, click Chapter
13: Template Drawing Creation. Click
Exercitiu: Create a Drawing Template.
6.
7.
In fereastra de dialog Text Style:
Selectati Arial din lista Font Name.
Selectati Apply pentru a salva schimbarile.

In fereastra de dialog Text Style apasati New.
In fereastra de dialog New Text Style:
Pentru Style Name, introduceti 3.5 Gen Notes.
Apasati OK.
In fereastra de dialog Text Style:
Selectati Tahoma din lista Font Name.
Pentru Height, introduceti 3.5.
Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
Apasati Close.
In tab-ul Annotate, Text panel, selectati
Standard din lista Text Styles.
In tab-ul Annotate, Dimension panel, selectati
Dimension Style.
Setarea Unitatilor, Stilurilor, Proprietatilor ,

Layerelor si Setarea Paginii
1.
2.
354
Deschideti c_create_drawing_template.dwg.
In tab-ul Annotate, Text panel, click Text
Style.
8.
In fereastra de dialog Dimension Style Manager,

selectati Modify.
9.
In fereastra de dialog Modify Dimension Style:
In tab-ul Primary Units tab, selectati '.'

(Period) din lista Decimal Separator.
In tab-ul Text, sub Text Alignment,

selectati standardul ISO.
Apasati OK.
10. Apasati Close pentru a iesi din Dimension Style
Manager.
11. In tab-ul Home, Layers panel, selectati Layer
Properties pentru a afisa Layer Properties
Manager.
14. In Page Setup Manager, click New.
In fereastra de dialog New Page Setup:
Pentru numele New page, introduceti A2-ePlot.

Apasati OK.
15. In fereastra de dialog Page Setup - Layout1:
Selectati DWF6 ePlot.pc3 din lista Name

ca imprimanta.
Selectati ISO A2 (594.00 x 420.00 MM) din

lista Paper size.
Asigurati-va ca 1:1 este selectat din lista Scale.
Apasati OK.
16. In fereastra de dialog Page Setup Manager, apasati
dublu click pe setarea de pagina A2-ePlot pentru a o
atribui la Layout1 si apasati Close.
12. In Layer Properties Manager:
Creati noi layere si asociati proprietatile

layerelor, ca in imagine.
Setati layerul Objects curent.
Inchideti Layer Properties Manager.

Nota: Puteti utiliza orice culoare preferati.
17. Continuati pana la urmatorul exercitiu sau inchideti

toate fisierele fara sa salvati.
Crearea unui Sablon

1.
2.
13. In bara de status, selectati Layout1 pentru a

activa Layout1.
Selectati viewport-ul predefinit.
Apasati click dreapta oriunde in desen. Click

Display Viewport Objects > No.
In meniul de aplicatii, click Print > Page

Setup.
In tab-ul Home, Layers panel, selectati

TitleBlock din lista Layers.
In tab-ul Insert, panoul Block, apasati Insert.
In fereastra de dialog Insert, selectati Browse.
In fereastra de dialog Select Drawing File,

navigati la A2-Title.dwg.
Selectati Open.
Asigurati-va ca Specify On-screen nu este

selectat, introduceti 0,0,0 pentru punctul de
inserare si terminati procedura de insertie a
blocului.
Apasati OK.
355
3.
Pentru a sterge layout-ul in plus:
In bara de status, click Quick View Layouts.
Click dreapta pe Layout2 preview, si

apasati Delete.
In fereastra de dialog AutoCAD, apasati OK.

Apasati pe tab-ul Model pentru a activa model
space.
In tab-ul Home, Layers panel, selectati Objects
din lista Layer.
Options.
7.
4.
5.
6.
8.
In Application Menu, click Save As >

AutoCAD Drawing Template.
In fereastra de dialog Save Drawing As:
Verificati daca AutoCAD Drawing Template (*.dwt)

este selectata din lista Files of Type.
Verificati daca Save In folder trece la locatia specificata

in fereastra de dialog Options.
Pentru File name, introduceti A2-Template.
Apasati Save.
In fereastra de dialog Template Options, introduceti
descrierea ca in imagine si apasati OK.
In fereastra de dialog Options, Files tab, extindeti
Template Settings > Drawing Template File

Location.
Dublu click pe locatia existenta.
In fereastra de dialog Browse for Folder,

navigati pana in locul unde datele exercitiului
sunt instalate si apasati OK.
Apasati OK pentru a inchide fereastra de

dialog Options.
Nota: Intr-o situatie reala, aceste fisiere .dwt
sunt probabil salvate intr-o retea unde toti
9.
utilizatorii au acces la ele.
Inchideti toate desenele. Nu salvati.
Deschiderea unui Desen Bazat pe un nou Sablon
356
1.
Pentru a incepe un desen utilizand noul sablon:
In Application Menu, click New >

Drawing.
In fereastra de dialog Select Template, selectati

sablonul si apasati Open.
2.
Verificati unitatile, layerele, stilurile de text, stilurile

de cotare, setarile pentru Layout1, si blocul titlului
noului desen.
3.
4.
5.

Options.
Intoarceti-va la setarile standard. In fereastra de
dialog Options, Files tab:
Extindeti Template Settings > Drawing

Template File Location.
Dublu click pe locatia existenta.
Navigati spre locatia standard

pentru fisierul C:Users<user
name>AppDataLocalAutodeskAutoCAD
2010R18enuTemplate.
Nota: Pentru utilizatorii AutoCAD LT,
navigati la C:Users<user
name>AppDataLocalAutodeskAutoCAD LT
2010R15enuTemplate
Apasati OK in fereastra de dialog Browse for

Folder .
Apasati OK pentru a inchide fereastra de

dialog Options.
Inchideti toate fisierele fara a salva.
357
Sumarul Capitolului
Deoarece sabloanele stau la baza desenelor pe care le creati, ar trebui sa petreceti timp intretinand si creand
sabloanele necesare. Daca lucrati intr-o echipa, acest proces devine mai critic, deoarece timpul salvat
utilizand sabloane poate fi multiplicat de numarul de persoane care creeaza desene noi.
Dupa parcurgerea acestui capitol, sunteti capabil sa:
358

Curs AutoCAD 2010 - Vol2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs AutoCAD 2010 - Vol2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AutoCAD

Curs AutoCAD 2010, Volumul 2

Capitolul 7: Adnotarea Desenului .............................................................................. 41

Capitolul 8: Cotarea ...................................................................................... 91

Sumarul Capitolului........................................................................................ 178

Capitolul 9: Hasurarea Obiectelor ................................................................. 179

Capitolul 10: Lucrul cu Date Reutilizabile ....................................................... 219

Lectie: Utilizarea Paletei de Unelte ...................................................... 247

Exercitiu: Architectural ....................................................................... 252

Capitolul 11: Crearea Obiectelor Aditionale .................................................. 259

Lectie: Crearea Spline-urilor.................................................................. 271

Lectie: Crearea Elipselor ....................................................................... 282

Lectie: Utilizare Tabelelor ..................................................................... 290

Exercitiu: Architectural .......................................................................... 306

Capitolul 12: Imprimarea Desenelor ................................................................. 315

Lectie: Imprimarea Desenelor ................................................................. 327

Capitolul 13: Crearea Sabloanelor ..................................................................... 347

Sumarul Capitolului............................................................................................ 358

Setari Object Snap si setari ale Barei de Status

Lectie: Utilizarea Layerelor

Descrieti scopul si proprietatile cheie ale layout-urilor.

Capitolul 6: Lucrul cu Layout-uri

Paper size (Marimea colii)

Plot area (Zona de imprimare)

Plot offset (Decalarea imprimarii)

Plot style table (Tabelul stilului imprimarii)

Drawing orientation (Orientarea desenului)

Plot scale (Scara imprimarii)

Lectie: Utilizarea Layout-urilor

Crearea unui Layout Nou

Capitolul 6: Lucrul cu Layout-uri

Linia de comanda: Layout > New

Meniu: Insert > Layout > New Layout

Procedura: Crearea unui Nou Layout

Click-dreao pe Model tab sau pe orice tab layout.

Lectie: Utilizarea Layout-urilor

Procedura: Crearea unui Layout Noc cu comanda Layout Wizard

In linia de comanda, tipariti LAYOUTWIZARD.

Selectarea unei imprimante configurate

Selectarea dimensiunii paginii si a unitatii de masura

Selectarea orientarii paginii

Alegerea unui cartus

Definirea numarului de viewport-uri si scara acestora

Setarea locatiei viewport-urilor in pagina

Capitolul 6: Lucrul cu Layout-uri

Exercitiu: Create a New Layout

Pentru a crea un nou layout din Layout tab:

Click New Layout.

Selectati new Layout tab.

Pentru a crea un nou layout utilizand Layout

In linia de comanda, tipariti

Introduceti un nume pentru noul layout.

Pentru Printer selectati DWG to PDF.pc3

Pentru Paper Size, selectati ARCH D (36.00 x

Selectati Landscape orientation si apasati

Selectati Architectural Title Block.dwg si

Selectati Single Viewport setup cu

Pentru a seta o locatie a viewport-ului

Lectie: Utilizarea Layout-urilor

Exercitiu: Create Layouts

Pentru a completa exercitiul urmati pasii

Capitolul 6: Lucrul cu Layout-uri

Pentru a activa un layout:

Apasati tab-ul Layout1.