Vasile Alecsandri - La Gura Sobei

Aezat la gura sobei noaptea pe cnd viscolete

Privesc focul, scump tovar, care vesel plpiete.
i prin flacra albastr vreascurilor de aluni
Vd trecnd n zbor fantastic a povetilor minuni.
Iat-o pasre miastr prins-n lupt c-un balaur;
Iat cerbi cu stele-n frunte care trec pe puni de aur;
Iat cai ce fug ca gndul; iat zmei naripai
Care-ascund n mari palaturi mndre fete de-mprai.
Iat pajuri nzdrvane care vin din neagra lume,
Aducnd pe lumea alb fei-frumoi cu falnic nume;
Iat-n lacul cel de lapte toate znele din rai...
Nu departe st Pepelea, tupilat n ilori de mai.
Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce m-ncnt
E Ileana Cosnzeana!... n cosit floarea-i cnt.
Pn-n ziu stau pe gnduri i la ea privesc uimit,
C-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!