Morometii

Marin Preda
-relatia dintre Ilie si Catrina Moromete-

Marin Preda este prozatorul postbelic care a continuat romanul de tip realist in linia
deschisa de Liviu Rebreanu, fapt ce explica de ce prima sa opera de aceasta factura-Morometiieste considerata un roman neorealist, in care se configureaza o noua perspectiva obiectiva, mult
mai moderna ca cea din perioada interbelica. Opera este alcatuita din doua volume, publicate la
doisprezece ani distanta: primul in 1955, iar al doilea in 1967. Desi problematica acestora
difera, romanul este unitar, el reconstituind imaginea satului romanesc in timp de criza, in
preajma celui de-al II-lea Razboi Mondial.
In Morometii, Marin Preda trateaza tema pamantului si a taranului, insa prin
intermediul mijloacelor artei moderne. De aceea, Ilie Moromete este un altfel de taran( in
comparatie cu Ion al lui Rebreanu), fiind acela care se bucura de autonimie si de construieste pe
sine in deplina libertate. Insusi titlul asaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si
criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc traditional. Alte teme
abordate sunt cea a crizei comunicarii, cea a timpului viclean, dar si cea sociala (care este,
totodata, si supratema romanului)- nuantata de relatia individ-istorie.
Titlul este, ca element de paratextualitate, o antifraza. Naratiunea va dezvalui faptul ca
familia Moromete nu era deloc unita, asa cum sugereaza titlul- nu se manifesta acea coeziune
specifica unui grup, ci dimpotriva, conflictele ireconciliabile se manifesta inca din primele scene ale
romanului.
In ceea ce priveste substratul antropologic, pentru construirea universului fictional,
Preda utilizeaza date din propria copiarie, petrecuta in satul Silistea-Gumesti. De asemenea, Ilie
Moromete este o proiectie a tatalui lui Preda, care se numea Tudor Calarasu si despre care
marturiseste, in Viata ca o prada ca nu stie daca l-a iubit mai mult sau l-a respectat mai mult.
In aceeasi ordine de idei, Niculaie, mezinul familiei Moromete, poate fi privit ca un personaj alterego, adica asemenea unei proiectii a scriitorului insusi.
Din punctul de vedere al structurii, romanul este, dupa cum s-a precizat, organizat in doua
volume. Cel dintai volum este alcatuit din trei parti, acestea insumand 28 de capitole. Aciunea
volumului I este cuprins n trei mari secvene epice- cea dintai se desfasoara de sambata
seara si pana duminica noaptea, a doua surprinde satul n febra seceriului si ultima secven
infieaz conflictul direct dintre Ilie Moromete i fiii si. In volumul al II-lea, scriitorul
urmrete viaa dramatic a satului in dou momente istorice succesive: Reforma agrar din 1945
i colectivizarea forat a agriculturii din 1949. Evenimentele se succed rapid intr-o avalan de
imagini, fapte i oameni.
Incipitul romanului trimite la supratema acestuia- relatia individ-istorie, care de altfel
este o tema obsesiva in proza lui Preda. In conceptia lui, istoria este asemenea unui tavalug care
vine si niveleaza totul in calea sa, astfel incat indivizi si chiar coectivitati intregi care nu sunt
capabile de a se adapta noilor vremuri sunt inlaturati de pe scena si dusi la marginea istoriei. Asa
se intampla si cu Ilie Moromete, si tot acelasi destin il are si Victor Pretini din Cel mai iubit dintre
pamanteni. Romanul se deschide cu fraza [...] se pare ca timpul avea cu oamenii
nesfarsita rabdare, iar finalul este simetric- romanul se incheie rotund, cu imaginea timpului
care stapaneste oamenii( timpul nu mai avea rabdare). Se face astfel trimitere catre o fraza
celebra a cronicarului Miron Costin- caci nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremi.
Sugestia timpului rabdator este sustinuta la nivelul primului volum de ritmul lent in care se
desfasoara evenimentele, cand lumea satului traditional inca este asezata in rosturile ei. Asadar,
trei sferturi din actiunea volumului I se desfasoara de sambata seara, de la intoarcerea
Morometilor de la camp si pana duminica noaptea- pana la fuga Polinei cu Birica.

Ampla fresca a satului romanesc din deceniile IV-VI, romanul Morometii surprinde
numeroase personaje reprezentative pentru diferite categorii sociale, tipuri umane sau teme
infatisate si impune, totodata, o tipologie noua. In centrul operei sta familia Moromete, care este
alcatuita din opt membri (Ilie, Catrina, Paraschiv, Nila, Achim, Tita, Ilinca, Niculaie), carora li se
adauga si Maria Moromete, sora ceui dintai.

//prezentarea situatiei initiale a celor doua persoanje

Prima scen din roman prezint revenirea membrilor familiei de la cmp, dar relaiile
dintre personaje sunt conturate abia n capitolul al IV-lea al primei pri, n scena cinei.
Aceasta este realizata lent, prin acumularea detaliior. Se surprind relatiile din interiorul familiei,
tensiunile care sunt nelipsite si faptul ca Morometii nu reprezinta un grup inchegat (fapt dovedit
de nemultumirea fiilor cei mari fata de un tata conservator si o mama vitrega pe care nu o puteau
suferi ). La o masa veche si mult prea mica pentru o familie asa numeroasa, membrii au o asezare
strategica, dupa fire si neam: fii din prima casatorie spre partea din afara, gata parca sa fuga
in lume, Catrina langa vatra, iar copiii facuti cu Moromete- langa ea. Scena este dominat de
autoritatea patern a lui Ilie Moromete, care i adjudec poziia de pater familiae prin locul
su pe pragul celei de-a doua odi, de pe care stpnea cu privirea pe fiecare.
Dac Moromete ilustreaz condiia ranului copleit de grijile zilei de mine,
Catrina este reprezentativ pentru condiia femeii n mediul rural din perioada
interbelica. Prin caracterizare direct fcut de narator, statutul Catrinei este precizat n
scena cinei: mam a patru copii, trei cu Ilie Moromete (Ilinca, Tita, Niculae) i o fat dintr-o
cstorie anterioar, Alboaica, rmas la prinii primului so, mort de ap la plamni n urma
rzboiului. Jumtate ntoars spre crtiele ei, Catrina apare n scena cinei ca fiind
femeia copleit de treburile casei, dispreuit de fiii vitregi, ironizat de so.
Relaiile dintre cei doi soi se prefigureaz tot la nceputul romanului: conflictul IlieCatrina are la baz pe de o parte refuzul sau amnarea lui Ilie Moromete de a pune n practic
aceast promisiune, pe de alt parte prerile opuse referitoare la colarizarea lui Niculae.
//relevarea trasaturilor celor doua personaje, prin raportare la secvente din roman
Ilie Moromete reprezint o autoritate nu numai n snul familiei, ci i n comunitatea
satului, fapt demonstrat de comportamentul lui in timpul intrunirilor duminicale din poiana lui
Iocan; se lasa asteptat de ceilalti, adopta o atitudine lejera, se comporta ca si cand sosirea lui
in acel loc era pur intamplatoare. nzestrat cu inteligen nativ, cu spirit meditativ i
contemplativ, cu o ironie muscatoare si cu simul umorului, Ilie Moromete are un
caracter exponential, de ultim taran, fiind un reprezentant al unei clase sociale care se
scufunda treptat sub influenta evenimentelor istorice.
n luarea deciziilor, Ilie nu cere prerea Catrinei dect pentru a-i crea impresia
mprtirii grijilor, dar singur hotrte soarta familiei. Catrina este supus autoritii
soului, dar ncerac totusi s influeneze hotrrile lui Moromete nu numai n ceea ce-i
privete pe copiii ei, ci i referitor la fiii vitregi, crora le nelege nevoia de afirmare. Ea
intervine la Ilie pentru a-l lsa pe Achim cu oile la Bucureti; instinctul matern se manifest,
aadar, nedifereniat. n plus, n scena tierii salcmului se evideniaz atitudinea umil a
Catrinei: revenind de la biseric, femeia vede salcmul dobort i, auzind ntrebrile acide
ale fiilor care cer socoteal tatlui, tempereaz ieirile fetelor. Este singura care nelege c
tatl a vndut salcmul numai pentru ca fusese forat de mprejurri.
//exprimarea unei opinii argumentate despre relatia dintre personajele alese
In volumul al doilea, cuplul se destram n urma vizitei lui Ilie la Bucureti, de unde
revine dezamgit de hotrrea bieilor de a rmne la ora. Criza paternitii se acutizeaz
prin trdarea idealurilor moromeiene de ctre Niculae, devenit activist de partid. Dezamgit

de faptul c nici acum Ilie nu trece casa i pmntul pe numele ei, femeia i prsete in final
brbatul.
In concluzie, personajele Ilie i Catrina Moromete reprezint imaginea unui
cuplu de tarani care, pe fundalul unor evenimente istorice inevitabile, ajunge sa se
destrame, in ciuda incercarilor multiple de a mentine familia inchegata.