Sunteți pe pagina 1din 23

Club Catalog Dezbateri Conferine Cariere Evenimente Cri Admitere Interp

rofesional Pro bono Filme Legal Fun


1.224 online

URIDICE
Cautare JURI

tiri juridice
Arii de practic
Revista
JOUE
MOF
English
Business Lawyers

Homepage RNSJ
ESSENTIALS
STUDII
Opinii
Interviuri
Zamshe
Pastila de arbitraj
Despre RNSJ
Conditii de publicare RNSJ
Note Doctrin | Legislaie | Jurispruden CEDO CJUE CCR Dezlegarea
unor chestiuni de drept Recurs n interesul legii CCJ Hotrri judectoreti

Revista de Note i Studii


JURIDICE (RNSJ)
Condiii de publicare | Despre revist
JURIDICE 365

CLUB

Aspecte privind pozitia si rolul avocatului fata de


sistemului judiciar din Romania. Istorie, prezent si
perspective
26 iunie 2009 | JURIDICE.ro, Gheorghe Florea
5.493 citiri

0
inShare

I. Consideratii introductive
1. Sistemul judiciar roman se confrunta in prezent cu problema evaluarii
justitiei, care, desi este un instrument socio-politic impropriu pentru
valorizarea unui sistem judiciar, a nascut dezbateri relative la
performantele sistemului judiciar roman.
In spatiul european problema nu este noua, deoarece incepand cu anii
70 sistemele juridice din acest spatiu au fost puternic marcate de
evaluari ce au vizat toti actorii implicati in realizarea justitiei, inclusiv
avocatii.

2. Pentru a-si asuma pozitia in cadrul reformelor generate de astfel de


evaluari, pentru a-si stabili tendintele evolutiei viitoare este necesara
clarificarea pozitiei in care se gaseste avocatul fata de sistemul judiciar,
in raport de modalitatea in care, institutional, este reglementata relatia
dintre sistemul judiciar si activitatea avocatiala.
3. Sunt, mai mult decat oricand, in actualitate, intrebari esentiale:
Este avocatul conceput in interiorul sistemului judiciar ca o
componenta independenta a acestuia sau nu?
Este avocatul un auxiliar al sistemului judiciar, care joaca un rol
periferic in acest sistem?
Exista, legal, prezumata increderea institutionala a sistemului
autoritatii judecatoresti in moralitatea, corectitudinea si
profesionalismul avocatilor?
Exista cauze istorice sau relativ recente, care au condus si conduc la o
repozitionare a avocatului in societate si, implicit, in sistemul judiciar?
Daca piata serviciilor juridice se deplaseaza inevitabil catre mediul de
afaceri, preferat de numerosi avocati, evaluarile traditionale privind
pozitia avocatului fata de sistemul judiciar, inclusiv in situatiile
consacrate institutional, in raport de care avocatul, neangajat ideologic si
neimplicat in mediul de afaceri, este perceput ca se poate lupta pentru
respectarea legalitatii, mai sunt actuale?
Garantia obiectivitatii si responsabilitatii serviciilor profesionale
extrajudiciare poate justifica alternativa pentru ca justitia statala sa
poata respira datorita procedurilor alternative practicate de avocati
(medierea, arbitrajul, concilierea etc.)?
II. Aspecte generale privind cadrul normativ ce configureaza
sistemul judiciar si organizarea profesiei de avocat in
Romania
4. In societatea moderna, justitia este o functie fundamentala a statului,
iar administrarea ei reprezinta un atribut esential al puterii suverane a
statului.

Functia judiciara a statului se realizeaza prin organe specializate,


organizate pe baza unor principii proprii, functionale si autonome.
5. Organizarea structurilor statale care realizeaza actul de justitie se face
pe baza urmatoarelor principii: infaptuirea justitiei constituie monopol
de stat; autonomia instantelor judecatoresti este garantata; judecatorii
sunt independenti si inamovibili; organele judiciare au activitate
permanenta, iar jurisdictiile sunt sedentare.
Functionarea sistemului judiciar se realizeaza prin respectarea
urmatoarelor principii: colegialitatea organelor judiciare, dublul grad de
jurisdictie, specializarea instantelor, constituirea instantelor intr-un
sistem ierarhic, respectarea accesului liber la justitie, egalitatea in fata
justitiei si gratuitatea justitiei.
6. In Romania, sistemul judiciar este organizat prin Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara. Justitia se realizeaza prin instante
judecatoresti: judecatorii, instante militare, tribunale, tribunale
specializate, curti de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Constitutia din anul 1991 a creat un nou organism cu atributii
importante privitoare la organizarea si activitatea instantelor
judecatoresti si cu privire la statutul magistratilor Consiliul Superior al
Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii este garant al independentei justitiei,
in sensul ca are atributia de a lua apararea judecatorilor, care infaptuiesc
justitia si procurorilor, care au ca atributii apararea intereselor generale
ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor
cetatenilor.
Aceasta autoritate constitutionala, cu natura administrativ
jurisdictionala, are un rol decisiv in carierea magistratilor.
Spre deosebire de alte legislatii, componenta Consiliului Superior al
Magistraturii, desi este mixta (o parte din membrii fac parte din corpul
magistratilor, iar o parte este reprezentata de membrii din afara
magistraturii) este astfel organizata incat avocatii aflati in exercitiul
activitatii profesionale nu pot face parte din acest organism.

In conformitate cu art. 51 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind


Consiliul Superior al Magistraturii Calitatea de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de avocat in
exercitiu.
7. In cadrul institutional al sistemului judiciar, evocat mai sus, avocatul
participa la activitatea judiciara in calitate de auxiliar al justitiei, care
indeplineste o functie de interes privat, constand in apararea intereselor
justitiabililor, o functie care nu este antagonica functiei de colaborare cu
justitia, functie de interes public.
Apararea nu este pusa niciodata in antiteza cu obiectivele majore ale
justitiei. Asigurarea liberului acces la justitie si realizarea efectiva a
dreptului la proces echitabil reprezinta obligatii legale ale avocatului,
ceea ce impune armonizarea posibila si deopotriva necesara a
functiilor avocatului in raport cu activitatea sistemului judiciar.
8. Organizatoric si functional, profesia de avocat se bazeaza pe principiul
autonomiei, al democratiei profesionale, al colegialitatii organelor de
conducere, al legalitatii, al libertatii si independentei avocatului, al
pastrarii secretului profesional, al colaborarii cu organele judiciare si al
deontologiei profesionale.
Urmatoarele principii ale activitatii avocatilor sunt semnificative pentru
clarificarea interferentelor dintre activitatea avocatului si sistemul
judiciar:
a) independenta si libertatea de a asigura apararea si consilierea
clientului;
b) respectarea secretului profesional si a confidentialitatii cauzelor ce iau fost incredintate;
c) prevenirea conflictelor de interese, fie intre mai multi clienti, fie intre
clientul sau si el insusi;
d) demnitatea, onoarea si probitatea;
e) scrupulozitatea in materie de onorarii;

f) competenta profesionala;
g) respectarea statului de drept si obligatia de a contribui la o buna
administrare a justitiei;
h) autoreglementarea profesiei.
9. In Romania, organizarea, functionarea si exercitarea profesiei de
avocat sunt reglementate prin Legea nr. 51/1995 privind organizarea si
exercitarea profesiei de avocat.
Rolul avocatilor in functionarea sistemului judiciar se configureaza sub
un dublu aspect. Pe de o parte, barourile sunt infatisate ca structuri,
entitati prin intermediul carora se exercita legal profesia de avocat,
aspect sub care acestea sunt solicitate a rezolva atributul independentei
profesionale reale a avocatului, problema protectiei drepturilor si
intereselor legitime prin drept si acces la aparare calificata, garantata de
Corpul profesional in societate, atat extrajudiciar cat si judiciar. Pe de
alta parte, profesia de avocat este asimilata notiunii de avocatura,
context in care este perceputa ca o activitate specifica, desfasurata de
avocati, in scopul infaptuirii actului de justitie, apararii intereselor
generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si
libertatilor cetatenilor.
Barourile si Uniunea Nationala a Barourilor sunt organizate institutional
ca un tip special de organizatii profesionale, infiintate in vederea
realizarii unor scopuri precis determinate prin lege, iar activitatea lor nu
implica prestatii profesionale concrete.
Perfectionarea institutionala si functionala a societatii prin drept, care isi
propune consolidarea statului de drept si a suprematiei legii, unita cu
garantarea unei reale independente profesionale a avocatului, contribuie
la consolidarea independentei puterii judecatoresti, respectarea celor
mai bune practici europene legate de functionarea sistemului judiciar,
asigurarea transparentei actului justitiei, asigurarea deplinei
compatibilitati institutionale si legislative cu sistemele judiciare
europene, ceea ce implica identificarea, delimitarea si clarificarea
raporturilor dintre profesia de avocat si sistemul judiciar.

III. Repere privind pozitia ocupata de avocat in organizarea


statului si a sistemului judiciar
10. Doctrina majoritara din tarile europene prezinta avocatura ca fiind
plasata in afara autoritatii judecatoresti, deoarece avocatii nu sunt legati
prin functiuni de aceeasi natura fata de instanta de judecata sau
autoritatea judiciara.
Situata intre tumultul pasiunilor umane si tronul justitiei, in mod
traditional avocatii au fost tratati in doctrina romaneasca ca auxiliarii
justitiei , uneori, desemnati intr-un mod binevoitor si ca parteneri sau
colaboratori ai justitiei .
Este greu de explicat aceasta stare de lucruri. Incercarea de a determina
corectitudinea sau incorectitudinea unui sistem judiciar ce lasa in afara
sa avocatii, acceptarea sau remodelarea institutionala a profesiei de
avocat si in functie de aceasta situatie creata prin lege nu poate stavili
reactia unui impuls de mandrie ranita din partea avocatilor. Sintagma
auxiliari ai justitiei sau de colaboratori sau parteneri ai justitiei nu
cuprinde in sine nimic peiorativ. Doctrina trateaza numai pozitia unei
categorii profesionale, participante la actul de justitie, fata de autoritatea
judiciara.
Caracterul benefic sau nu al unei atare conceptii de organizare judiciara
trebuie verificat in capacitatea sistemului judiciar de a functiona si a
progresa fara nici o corelare cu modul de functionare si evolutia
organizatorica a Corpului profesional al avocatilor.
11. Este cert ca avocatura este cea mai veche profesie judiciara .
Avocatilor, indiferent de denumirea lor la un moment istoric dat, le este
datorata evolutia dreptului, atat prin jurisprudenta, cat si prin doctrina.
Istoria confirma evolutia sistemului judiciar totdeauna in legatura cu
dezvoltarea profesiei de avocat.
Istoria avocaturii in spatiul romanesc indica initial o integrare a profesiei
de avocat in cadrul sistemului judiciar.
In baza Regulamentelor organice, avocatii reprezentau un corp restrans
care figura pe langa instantele penale si care erau salariati de stat.

Ulterior, profesia de avocat s-a integrat functional in conceptia de


moment a puterii legiuitoare, exprimata prin lege, despre organizarea
judiciara a institutiilor statului.
Fara avocati era de neconceput functionarea sistemului judiciar.
Insasi simbolul solemnitatii in exercitiul functiei de avocat roba,
exprima, deopotriva, acelasi tip de uniforma pentru judecatori, procurori
si avocati, cu diferente nesemnificative.
In timp, legislatia privind profesia de avocat s-a raportat permanent la
organizarea judiciara, fiind de neconceput o alta perceptie publica a
avocatului decat aceea ca avocatul apartine si depinde de sistemul
judiciar.
12. Etatismul exagerat al autoritatilor comuniste au facut ca profesia de
avocat sa se indeparteze de liberalismul ce a caracterizat perioada de
maxima dezvoltare. Perioada comunista cunoaste doua tendinte
antagonice: pe de o parte avocatul este integrat in sistemul judiciar dar
acest fapt este datorat nu unei cresteri a importantei profesiei ci
tendintei statului de a controla orice structuri profesionale, motiv pentru
care aceasta integrare a fost perceputa ca un regres al prestigiului
profesional privit in perspectiva istorica .
13. Dupa revenirea la sistemul liberal traditional, profesia de avocat din
Romania constituie o realitate juridica, cu consistenta legala in sistemul
juridic al statului, cu consacrare expresa de valori ce constituie sistemul
propriu al profesiei de avocat, expresie a reglementarii legale a profesiei,
situatie care permite corelarea prevederilor normative de domeniu cu
regulile organizarii sistemului judiciar.
Nevoia de a pune de acord profesia de avocat cu prevederile legale din
materia concurentei si a protectiei consumatorilor, in epoca in care
protectia consumatorilor a devenit o axioma, cu efectul dereglementarii
profesiei de avocat, atenteaza la rosturile sociale de interes public ale
profesiei de avocat.
Optiunea pentru prioritatea intereselor cu caracter preponderent
comercial in dauna specificitatii judiciare traditionale a profesiei de

avocat, marcata in Europa indeosebi de promotori, economisti de


profesie (comisarul Mario Monti, David Clementi etc.), in conditiile in
care piata serviciilor profesionale asigurate de avocati a dobandit o
consistenta economica din ce in ce mai mare, iar teza conform careia
piata serviciilor profesionale asigurate de avocati trebuie sa fie supusa
legilor comerciale a castigat tot mai multi adepti, se reevalueaza situatia
profesionala a avocatilor, in special a celor dedicati activitatilor de
consultanta juridica, cu efecte certe, in perspectiva, privind pozitionarea
profesiei de avocat fata de sistemul judiciar.
IV. Aspecte privind raportul dintre profesia de avocat in
Romania si sistemul judiciar roman
14. Se poate afirma fara a se gresi ca, in prezent, sistemul judiciar roman
se dezvolta fara a lua in seama profesia de avocat. Legal, nu este
consacrata functia profesiei de avocat de colaborare sau de parteneriat cu
organele ce fac parte din sistemul judiciar.
Autoritatea judecatoreasca, supusa evaluarii sau autoevaluarii, isi cauta
repere, isi propune obiective, initiaza reglementari fara a se constata o
preocupare de a include in aceste preocupari si profesia de avocat.
Dezvoltarea sistemului judiciar in mod independent, cu ignorarea
profesiei de avocat, face ca parteneriatul avocatului cu autoritatea
judecatoreasca sa semene tot mai adesea cu o cursa cu obstacole.
Analiza reglementarilor privind sistemul judiciar releva urmatoarele:
1. In intreaga legislatie de organizare judecatoreasca nu se face nicio
referire la avocati sub aspectul unor drepturi ale acestora in raporturile
cu structurile organizatorice ale autoritatii judecatoresti.
2. Sistemul de recrutare si promovare al judecatorilor si procurorilor
evidentiaza o rezerva majora fata de Corpul profesional al avocatilor.
3. Regulamentele de organizare a activitatii instantelor si parchetelor nu
creeaza posibilitatea avocatilor de a onora pozitia de partener sau
colaborator sau auxiliar al justitiei.

4. Profesii parajudiciare isi fac aparitia si sunt popularizate cu mare


fervoare de catre conducerile administrative ale instantelor, magistratii
parand a avea mai multa incredere in experti, lichidatori, mediatori ori
alti agenti sociali cu activitati tangentiale cu justitia decat in vechiul
partener avocatul.
Singura situatie in care avocatura redobandeste o pozitie de prim plan in
functionarea sistemului judiciar este in legatura cu ajutorul public
judiciar si asistenta judiciara.
15. Sintetizand, pozitia avocaturii in raport de sistemul judiciar
(autoritatea judecatoreasca), se caracterizeaza prin urmatoarele
trasaturi:
Profesia de avocat este conceputa si tratata de legiuitor ca fiind total in
afara autoritatii judecatoresti. Legislatia privind organizarea judiciara nu
foloseste termenul avocat, preferat fiind termenul aparator, desi
legislatia privind profesia de avocat nu foloseste o asemenea
terminologie.
Profesia de avocat se dezvolta in afara sistemului judiciar, care refuza
ostentativ sa recunoasca, legal, credibilitatea demersului judiciar
profesional al avocatului, care, paradoxal, poate critica prin mijloacele
prevazute de lege activitati procesuale desfasurate de judecatori, dar
trebuie supus unei examinari speciale privind cunostintele juridice daca
avocatul opteaza pentru a fi recrutat ca magistrat!
Formal, se recunoaste faptul ca avocatul desfasoara o activitate de
interes public, fiind indispensabil justitiei in anume cazuri (in materie
penala, in ce priveste asistenta judiciara), dar aceasta realitate ramane
fara corespondent in ce priveste integrarea functionala a avocatului in
activitatea de organizare a sistemului judiciar. Orice jurist, specialist, in
calitate de reprezentant al societatii civile, este preferat avocatului aflat
in exercitiul profesiei, pentru a fi consultant si decident in problemele ce
vizeaza administrarea si gestionarea sistemului judiciar prin Consiliul
Superior al Magistraturii.

V. Tendinte de stabilire a identitatii profesiei de avocat. Este


profesia de avocat o profesie juridica sau este o profesie
judiciara?
16. Traditia plaseaza profesia de avocat in randul profesiilor judiciare.
Avocatul este cel care detine cvasimonopolul dreptului de a pleda si de a
indeplini acte de procedura in numele partilor. Exceptiile de la aceasta
regula sunt prevazute in lege.
Domeniul activitatilor judiciare a facut ca avocatul sa fie perceput ca un
partener al justitiei. Acest domeniu impune solemnitatea in exercitarea
profesiei in pretoriul instantelor si functia de utilitate publica a activitatii
avocatului.
Domeniul judiciar este mediul in care societatea percepe locul
avocatului. Adesea, avocatul este identificat drept vector al mediului
judiciar.
17. Confruntarea profesiei de avocat cu realitatile sociale si economice in
permanenta schimbare impune reevaluarea pozitionarii institutionale a
avocatului si a profesiei de avocat fata de mediul judiciar, caruia ii este
preferat mediul de afaceri, unde confruntarea specifica magistraturii
de bara este inlocuita cu conlucrarea, sfatul, opinia, tratativele.
Mutatiile intervenite impun noi standarde organizationale si
comportamentale, care corespund nevoilor avocatului. Creste riscul
incalcarii regulilor de concurenta profesionala, care nu se mai manifesta
prin forme clasice, usor identificabile, ci prin mijloace din ce in ce mai
putin transparente.
Avocatul traieste din ce in ce mai putin in mediul profesional al baroului
din care face parte si in mediul judiciar.
Adesea, avocatul are interese personale, uneori in conflict cu organizatia
profesionala.
Inertia inerenta Corpului profesional, inclinat sa conserve, cu orice pret,
constantele profesiei de avocat, dar si obligat sa reactioneze imediat la
schimbarile de standarde profesionale impuse de mediul economico-

social in care avocatii isi desfasoara activitatea, marcheaza dificultatea


desprinderii avocatului traditional din mediul judiciar si complica
situatia avocatului nevoit sa actioneze, deopotriva, in mediul judiciar si
in mediul de afaceri, bazate pe repere si valori nu totdeauna identice.
Insuficienta armaturii normative, de ordin legal, dintre activitatea
avocatului si mediul judiciar, face ca, datorita pozitiei legale a avocatului
in raporturile cu autoritatea judecatoreasca, sa existe obstacole de ordin
material si economic in activitatea avocatilor specializati in activitati
judiciare (timp afectat prestatiilor, estimarea duratei procedurilor
contractate, costuri estimate, etc.)
Timpul profesional afectat activitatilor desfasurate de avocat in mediul
judiciar reduce timpul de lucru ce poate fi afectat prestatiilor din mediul
socio-economic, dar si timpul dedicat studiului profesional. Adesea, criza
de timp, specificul cronofag al mediului judiciar isi pune amprenta, in
timp, asupra pregatirii profesionale permanente, actualizate a
avocatului.
Tendinta avocatului pare sa fie din ce in mai departe de nazuinta de a
castiga proces dupa proces. Mai degraba, avocatul este tentat sa prefere
efortului de a impune tezele sale juridice, dupa dezbateri ample si
urmarite de asistenta, activitati de a inocula opinii juridice in decizii ce
se pot lua in cadrul unor mari societati comerciale, in institutii, in spatiul
public, etc. Rolul de participant implicat ca actor si regizor in mari
operatiuni de fuziune, divizare sau alte evenimente cu consecinte majore
in viata economica, in mediul de afaceri, in societate, este preferat de tot
mai multi avocati.
18. Nu este clar ce defineste mai bine in prezent profesia de avocat:
juridicul sau judiciarul?
Se poate constata cert ca:
avocatul implicat in activitati judiciare este interesat ca profesia sa se
dezvolte in stransa legatura cu dezvoltarea sistemului judiciar. Avocatul
va tinde sa ii fie recunoscute cat mai multe drepturi, sa se consolideze
monopolul asupra pledoariei si redactarii actelor de procedura si sa se
elimine obstacolele de ordin economic privind dreptul la existenta

profesionala prin eliminarea dependentei economice directe de client, in


beneficiul consolidarii functiei de colaborare in activitatile judiciare, cu
respectarea limitelor impuse de functia apararii in ecuatia judiciara;
avocatul care desfasoara activitate exclusiv juridica (de consultanta) nu
are de ce sa fie interesat de pozitia avocatului in cadrul sistemului
judiciar, decat sub aspect pur ideologic si pentru prestigiul profesiei din
care face parte. El este interesat de largirea campului de actiune in zona
economicului, de reducerea solemnitatii, incompatibilitatilor si
interdictiilor in favoarea unui pragmatism, care sa duca serviciul
avocatial cat mai aproape de zona comerciala. Dimpotriva, dobandirea
sau accentuarea unor drepturi in cadrul organizarii instantelor sau
parchetelor este de presupus ca ar aduce avocatului o mai mare
intransigenta in ce priveste incompatibilitatile si interdictiile, aspect de
natura mai mult a dezavantaja pe avocatul obisnuit cu consultanta
juridica care il aduce de multe ori la granita deciziilor cu implicatii
economic (spre exemplu in activitatile fiduciare).
VI. Perspectiva modernizarii legislatiei romanesti si
perfectionarea pozitiei avocatului in raporturile cu sistemul
judiciar.
19. Este evident ca in starea actuala a lucrurilor, sistemul judiciar nu
poate reclama avocatului un parteneriat, cat timp, din punct de vedere al
legislatiei nu este tratat, ca atare.
Reformarea sistemului judiciar nu va putea insa avea loc in mod real si
justitia nu va beneficia de evaluari satisfacatoare, fara o participarea
activa la acest proces din partea corpului profesional al avocatilor (le bon
avocat fait le bon juge).
Sunt necesare masuri de ordin organizatoric, procedural si profesional
pentru ca, in raporturile cu sistemul judiciar, avocatul sa fie implicat
institutional prin drepturi si obligatii expres reglementate legal.
Regulamentar si organizatoric, avocatul ar trebui sa aiba un tratament
particular privind accesul la registraturi, la grefa, la arhiva, pentru
studierea dosarelor, pentru planificarea prezentei sale in activitatea

completelor de judecata, inclusiv prin stabilirea orelor de activitate


judiciara cu participarea avocatului.
Reducerea publicitatii si oralitatii proceselor in favoarea fazei scrise a
acestora si perfectionarea fazei cercetarii procesului la prima instanta, in
cauzele civile, tendinta specifica legislatiilor procedurale moderne,
repozitioneaza rolul legal al avocatului in procedura, dar faciliteaza
prestarea serviciilor profesionale, responsabilizand-o.
Corpul profesional al avocatilor este dator mediului judiciar cu o maxima
rigoare in ce priveste recrutarea avocatilor, formarea profesionala
initiala, dobandirea titlului de avocat definitiv, formarea profesionala
continua.
Nu este de ignorat si posibilitatea reformarii corpului profesional al
avocatilor si dezvoltarea separata a doua categorii de avocati: cei
specializati in activitate judiciara, cu monopol asupra dreptului de
reprezenta sau asista in fata instantelor, parchetelor, institutiilor cu
natura jurisdictionala si de a acoperi actele de procedura si cei care
practica activitate juridica fara continut judiciar.
Prima categorie ar putea primi un statut mai apropiat de natura
parteneriatului cu autoritatea judecatoreasca, cu obligatii corelative mai
stricte fata de exercitiul procedurilor, cu interdictii si incompatibilitati
mai severe, in timp ce a doua categorie sa se dezvolte independent de
problemele generate de functionarea sistemului judiciar cu care altfel,
nici nu intra in contact direct.
Un pact pentru functionarea normala a sistemului judiciar, pe care ambii
parteneri, la fel de necesari justitiei avocatii si magistratii l-ar
incheia sub forma institutionala a clarificarii normative a pozitiei
avocatului fata de sistemul judiciar, este oricum indispensabila si in mod
cert va modifica sensul evaluarilor mediului judiciar in ansamblul sau.
Exista o institutie judiciara in dreptul romanesc apta sa estompeze
diferentele de tratament legal in desfasurarea activitatilor specifice
instantelor judecatoresti, in procesul civil: cercetarea procesului prin
administrarea probelor de catre avocati, reglementare prevazuta de
Codul de procedura civila roman.

Aplicarea ei este refuzata inca de mediul judiciar, in virtutea reticentelor,


suspiciunilor ori orgoliilor, carente ale oricarui sistem judiciar, menite sa
erodeze increderea publica, sa destabilizeze si sa distorsioneze.
Pe masura ce consolidarea normativa a raporturilor dintre avocati si
magistrati se realizeaza pe baza de lege, aplicarea unor astfel de dispozitii
va fixa definitiv, in viitor, profesia de avocat ca o componenta
independenta a sistemului judiciar, apta sa garanteze buna functionare a
sistemului judiciar in ansamblul sau.
av. dr. Gheorghe FLOREA
Presedintele U.N.B.R.
* acest studiu a fost prezentat in cadrul seminarului Comitetului
Permanent al Consiliului Barourilor Europene (CCBE) Bucuresti, 25
iunie 2009
0
inShare
Cuvinte cheie: Avocati, Gheorghe FLOREA, Uniunea Naional a
Barourilor din Romnia

Catalog profesioniti [for life]

Las un rspuns
Trebuie s fii autentificat pentru a publica un comentariu.

JURIDICE 365

LITIGII
o
o

Bazil Oglind: Pastila de ArbitrajAlina MATEI


Admisibilitatea unei cereri de partaj a copropriet ii for ate.
Principiul non omisso medio. Critica modului de stabilire a taxelor judiciare

de timbru n calea de atac fr naintarea unei cereri de reexaminare ClaudiuOctavian ULICI


o

ICCJ. Revizuirea pentru contrarietate de hotrri. Condiii de


admisibilitateCorina CIOROAB

ACHIZIIII PUBLICE
A fost adoptat Strategia naional n domeniul achizi iilor

publiceJURIDICE.ro
o

CUNESCU, BALACIU & ASOCIAII: Noul pachet de legi privind


achiziiile publice preia metehne din vechea legisla ie i nu va debloca
proiectele de infrastructurJURIDICE.ro

nfiinarea Comitetului Interministerial pentru Achiziii


PubliceCorina CIOROAB

AFACERI TRANSFRONTALIERE
o

Prof. univ. dr. tefan Deaconu, noul preedinte al Colegiului


Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng CCIR JURIDICE.ro

JURIDICE pentru toi: 365 lei / 365 zileJURIDICE.ro

Glceava i ipocrizia nelepilorGheorghe PIPEREA

ARBITRAJ
Bazil Oglind: Pastila de ArbitrajAlina MATEI

o
o

Pastila de arbitraj. Poate sta ntr-o judecat arbitral o


persoan care nu i-a asumat, prin semnare, convenia de arbitraj? Bazil
OGLIND

Facultatea de Drept a Universitii din Bucureti. Preselecie


pentru Concursul de Arbitraj Comercial Internaional Paris 20152016JURIDICE.ro

BANKING
Cu gndul spre viitor: Ce va urma n rzboiul dintre debitori i

bnci?tefan-Laureniu LUNGU
Simona Petrior: Aplicarea impreviziunii n contractele de credit

bancarIoana-Bianca TOFAN
o

Cesiunea n cazul contractului de credit bancar, protec ia


juridic a consumatorului, i dreptul Uniunii Europene. Ep. 2Mihaela MAZILUBABEL

CONCUREN
o

Curtea de Apel Craiova a formulat o trimitere preliminar n


materia ajutorului de statMihai ANDRU

Trimitere preliminar a Tribunalului Bucureti privind ajutorul de


stat i piaa intern a energiei electriceMihai ANDRU

Consiliul Concurenei. Mas rotund privind Serviciul de


iluminat publicJURIDICE.ro

CONTENCIOS ADMINISTRATIV
o

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Primarul nu poate


ataca n contencios administrativ hotrrile consiliului local Andrei PAP
Comentarii privind statutul juridic al sectoarelor Municipiului

BucuretiDoru BJAN
o

ICCJ. Competena de soluionare a litgiilor privind actele


administrativeCorina CIOROAB

DREPT CIVIL
o

Admisibilitatea unei cereri de partaj a copropriet ii for ate.


Principiul non omisso medio. Critica modului de stabilire a taxelor judiciare
de timbru n calea de atac fr naintarea unei cereri de reexaminare ClaudiuOctavian ULICI

Klaus Iohannis: Prea muli copii cresc azi n Romnia lipsi i de


afeciunea i ndrumarea printeascJURIDICE.ro

Expirarea mandatului administratorului are ca efect ncetarea


prerogativei reprezentriiPetre PIPEREA, Rebeca DAN

PENAL
o

Jud. Mihail Udroiu, selectat ca expert pentru mbunt irea


curriculei INMJURIDICE.ro

Judector suspendat din funcie, ca urmare a dispunerii


arestului preventivJURIDICE.ro

PICCJ. Conflict de interese, fals n declaraii. Trimitere n


judecatGeorgiana-Camelia LUCIU, Mdlina MIHALCEA

PROCEDUR CIVIL

Admisibilitatea unei cereri de partaj a copropriet ii for ate.


Principiul non omisso medio. Critica modului de stabilire a taxelor judiciare
de timbru n calea de atac fr naintarea unei cereri de reexaminare ClaudiuOctavian ULICI

ICCJ. Revizuirea pentru contrarietate de hotrri. Condiii de


admisibilitateCorina CIOROAB

Executarea silit avnd ca obiect prile sociale deinute de


ctre debitor ntr-o societate cu rspundere limitat (II). Aspecte teoretice i
practiceGabriela FRIL

RELAII DE MUNC
Doi noi directori numii la ASFJURIDICE.ro

o
o

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Salarizarea n anul


2011 a personalului didactic i didactic auxiliar din nvmnt Andrei PAP

ntrebare preliminar cu privire la discriminarea pe motiv de


orientare sexual sau de vrstMihaela MAZILU-BABEL

i acest website folosete cookies (detalii aici). Dac nu suntei de acord, prsii website-ul
sau dezactivai cookies.Am neles, nchide acest mesaj

2004-2015 JURIDICE.ro

espre noi
chipa
ontact

olitica noastr
ondiii de utilizare
ondiii de publicare
ondiii de preluare
eedback

ayout
osting
latforma tehnic
onsultant tehnic
uport tehnic

ookies
ROTECIA CONSUMATORILOR - A.N.P.C.