Sunteți pe pagina 1din 12

TIPOLOGIA

STILURILOR DE
CONDUCERE
MANAGERIALA

Realizat: Dolinta Elena PS31Z

Managerii, ca persoane investite cu autoritate si responsabilitate


decizionala privind folosirea eficienta a principalelor resurse ale
organizatiei (oameni, piete,masini si instalatii, materiale ,bani si
timp),exercita atributii de planificare, organizare,
coordonare antrenare si control, fiind situati pe diferite niveluri
ale piramidei ierarhice.

Ratiunea de a fi a unui manager, misiunea lui de baza,este de a face


afaceri profitabile pentru firma, de a si orienta colaboratorii si
subordonatii spre ceea ce se asteapta de la ei.Managerul stabileste
obiective, organizeaza, motiveaza si comunica, stabileste standarte si
evalueaza,dezvolta potentialul oamenilor.

APTITUDINI MANAGERIALE:

Aptitudini conceptuale

Aptitudinile umane

Aptitudinile profesionale

constau
in capacitatea managerilor de a asigura
orientatrea strategica a organizatiei, ca
un tot unitar, in acord cu misiunea si
obiectivele stabilite, de a formula si
implimenta strategii eficiente si aficace.
permit
crearea unui climat favorabil cooperarii si
comunicarii deschise intre componentii
grupurilor de lucru, precum si
armonizarea intereselor individuale cu
interesele de grup si cele organizationale.
sint

date de totalitatea cunostintelor


profesionale de specialitate pe care
managerul este capabil sa le aplice in
efectuarea unor activitati concrete sau in
indrumare personalului din subordine,
care executa aceste operatii si are nevoie
de sprijinul managerului

O CLASIFICARE REALIZAT DE
RENSIS LIKERT

Stilul autoritar-opresiveste cel


in care cuvantul cheie
estesupunerea;liderul poate
avea o competen profesional
sczut in domeniul respectiv.
Liderul e inconjurat de un cerc de
efi de departament obedieni.
Folosete motivatorii extrinseci,
este inflexibil in legtur cu
programul i cu alte detalii, i
aplic sanciuni dure (cum ar fi
concedierea), in mod arbitrar.
Comunicarea managerial are loc
numai pe vertical, de sus in jos.
In schimb, se va dezvolta
comunicarea neoficial intre
angajai, cu rolul de sabotare a
efului autoritar.

Stilul autoritar-obiectiveste cel


in care cuvantul-cheie
estecompetena. Liderul nu are
disponibilitate pentru relaii
personale; el privete rezultatele
in mod obiectiv i organizeaz cu
precizie procesul de producie.
Acest tip de lider se implic
extrem de mult in activitate i de
aceea nu deleag autoritatea. Se
situeaz la o oarecare distan de
colectiv, deci se vor stabili relaii
separate conductor - fiecare
membru al echipei; aceast
caracteristic se completeaz cu
faptul c ii privete pe angajai ca
pe nite instrumente.
Comunicarea managerial se
desfoar tot de sus in jos, dar
nu mai exist atmosfera de
ostilitate din cazul anterior.

Stilul democrat-consultativare
ca termen cheierelaiile
umane. In acest caz, funcia de
conducere se imbin cu funcia
de execuie; consultrile cu
membrii grupului de munc sunt
periodice (dei sunt numai
consultri oficiale, tip edin).
Sunt folosii motivatorii de
ambele categorii (extrinseci i
intrinseci), iar autoritatea se
deleag intr-un mod cunoscut de
ctre angajai. Este un lider
raional, care ins nu pune
accentul pe coeziunea grupului
de angajai. Fluxul comunicrii
manageriale are i sensul de jos
in sus iar angajaii particip
parial la decizie.

Stilul democrat-participativare ca
termen cheieataamentul fa de
organizaie. Liderul e mai curand un
mediator-organizator al grupului de
munc i al procesului de
discuiedecizie; de fapt, echipa este
cea care ia decizia, in problemele
care o privesc. Predomin relaiile i
comunicarea neoficial; liderul
intervine cand apar conflicte, pentru
a impca prile adverse. Se folosesc
motivatorii intrinseci, iar cei care
greesc sunt ajutai de ceilali
angajai s se corecteze. Autoritatea
se deleag adesea, nu intr-un mod
clar. Este stilul de comunicare
managerial cel mai generos, ins
comunicarea in acest caz se poate
transforma in handicap pentru
colectiv (pierderea de timp in discuii
inutile).

Stilul permisiv (laissez-faire),ce


are ca termen cheiestructura
prestabilit. Liderul are rol de
reprezentare in exterior a
organizaiei i de simbol al
organizaiei pe plan intern. El se
mrginete in a furniza
materialele informative
angajailor i a anuna momentul
de inceput i de sfarit al unei
sarcini (ciclu productiv). Acest stil
de conducere poate funciona pe
o organigram clar, cu poziii,
modaliti de realizarea
sarcinilor, sistem de sanciuni i
recompense foarte clar.
Comunicarea managerial este
predominant de jos in sus i
intermitent, iar intre angajai nu
poate fi stabilit un profil clar al
comunicrii (depinde exclusiv de
sociabilitatea acestora).

Un experiment sociologic a realizat o evaluare a celor trei tipuri de


stiluri.
pe termen scurt, liderii care au avut un stil de conducere democratic
sau autoritar au obinut o productivitate bun de la angajai, pe cand
liderii cu stil permisiv au obinut o productivitate slab.
satisfacia angajailor este mai ridicat in cazul stilului democratic,
angajaii fiind mai prietenoi i mai orientai spre grup;
in cazul stilului de conducere autoritar, se inregistreaz conflicte in
colectivul de lucru i un stres mai pronunat ( agresivitate ascuns);
eficiena stilului autoritar se menine numai dac e completat cu un
control sever; atunci cand liderul autoritar prsete locul de munc,
lucrul inceteaz, ceea ce nu s-a intamplat cu grupurile experimentale
conduse democratic sau laissez-faire.

Preocuparea pentru oamenii

Blake si Mouton
specialisti americani in
domeniul psihologiei.

S-ar putea să vă placă și