Educaia femeilor in Sparta

Reputaia Spartei pentru expunerea copiilor de la natere, datorit unui numr de

de defecte fizice, cu accent pe rzboi a determinat pe muli s cread c societatea
lor a fost un aspru patriarhal.Cu toate acestea, femeile din Sparta snt cele mai
dezvoltate, inteligente i independente femei din toat istoria antic. Femeilor li se
interzicea s vorbeasc la adunrile publice, dar n istorie se menioneaz c ele au
deinut o mare influen n comunitate i i-au exprimat de multe ori opiniile cu
privire la problemele politice.

nc de la o vrst fraged fetiele din Sparta erau mult mai bine hrnite dect n
oricare alt spaiu grecesc, iar uneori mai bine dect bieii. Acest fapt se datora
credinei spartanilor c femeile trebuie s fie bine hrnite pentru ca acestea s
nasc copii puternici i sntoi.

Fetele din Sparta erau antrenate bine fizic ncepnd cu vrsta de 7 ani, asemeni
bieilor. Ele alergau nud alturi de biei, concurau n gimnastic, lupte, curse i
alte activiti fizice, considerate absolut necesare.n Sparta, fetele mergeau la
coal la vrsta de 6 sau 7 ani. n afara faptului c nvau s scrie i s citeasc,
fetele practicau diverse sporturi, cum ar fi gimnastica i notul. Se credea c, dac o
femeie avea un corp rezistent i bine antrenat, atunci ea putea s nasc copii
sntoi i puternici.Fetele spartane care nu reueau s treac testul abilitilor
pentru a se putea cstori, deveneau ceteni aparinnd clasei de mijloc. Bieii,
ns, care nu intrau n armat pentru c nu dovedeau caliti militare necesare,
primeau o bucat de pmnt pe care s-o cultive, dar nu aveau drepturi politice i nu
erau considerai ceteni.La vrsta de 18 ani, fetele se puteau cstori. O fat
spartan i petrecea cea mai mare parte a timpului n cas, unde avea grij de
gospodrie i ngrijea copiii. n Atena, de pild, fetele erau educate acas, unde
nvau s scrie i s citeasc.In Sparta antica, femeile nu se imbracau foarte
elegant, nu erau nici ridicate in slavi, dar beneficiau de niste drepturi egale cu ale
barbatilor in ce priveste proprietatea si libertatea de exprimare si cum drepturile
aduceau cu sine si indatoriri, ele aveau astfel si responsabilitati crescute atat in plan
casnic cat si in viata publica a cetatii spartane. mbrcmintea era deosebit de
simpl i, spre deosebire de celelalte culturi vestimentare acceptate n grecia
antic,scurt. Muli strini au remarcat c coapsele femeilor spartane sunt
ntotdeauna vizibile. Un adevrat lux erau considerate brrile de aur sau argint,
ns nu se cunoate dac femeile le purtau la o anumit ceremonie sau reprezentau
un lux obinuit. Deasemenea femeilor nu li se permitea s poarte par lung.Educatia
de tip militar si excelenta in toate domeniile faceau dintr-un spartan, barbat sau femeie, un
cetatean de frunte insa femeile raspundeau in plus si de innoirea constanta a
generatiilor, spartanii fiind un neam de razboinici care trebuiau sa aiba o rata
marita a natalitatii pentru a face fata cu succes razboaielor dese purtate aproape an
de an cu vecinii lor sau alte neamuri mai indepartate.Intrucat spartanii tineau si
multi servitori sau sclavi, femeile lor nu trebuiau sa desfasoare activitati de tip
casnic, ele fiind mai degraba responsabile cu intretinerea si cresterea averii pe
perioada cat sotii sau fiii lor erau plecati la razboi sau chiar si atunci cand acestia
isi petreceau timpul pe acasa. Din pacate, copiii de sex barbatesc nu puteau ramane
dupa implinirea varstei de 7 ani alaturi de mama lor, ei fiind recrutati de mici si
introdusi intr-un sistem educational strict, care sa ii transforme in razboinici temuti.

O mare problema pentru femeile din Sparta se pare ca a reprezentat-o si obiceiul

barbar de a selecta copiii la nastere, cei slabi sau bolnaviciosi fiind lasati sa moara
si ramanand in grija lor doar cei puternici, apti pentru a deveni militari de frunte.
Fetele nu erau supuse acestui crud supliciu, dar baieteii nu scapau cu viata daca
erau prea firavi in primele zile de dupa nastere.O asemenea duritate in planul vietii
de familie a condus femeile din Sparta si la o schimbare marcata de mentalitate, ele
solicitand constant de la propriii copii victoria in lupta sau moartea in locul rusinii
infrangerii. Mai mult, unele mame chiar isi ucideau fiii daca dadeau dovada de
lasitate, iar atunci cand acestia erau adusi morti pe scut nu ii jeleau ci dimpotriva
sarbatoreau moartea lor in lupta ca pe un eveniment fericit.Daca mureau la nastere,
femeile din Sparta erau onorate pentru vecie de catre concetatenii lor, fiind
considerat un gest foarte nobil sa iti dai viata pentru ca fiul tau sa traiasca. Mamele
care reuseau sa aiba mai multi fii se bucurau de un statut social superior si exista
chiar o puternica competitie intre spartane din acest punct de vedere.In ce priveste
viata lor sexuala, femeile din Sparta aveau toate motivele sa se planga din acest
punct de vedere, dar nu o faceau totusi poate si din teama de a nu cadea in
dizgratie. Sexul era facut exclusiv pentru zamislirea de prunci si mai niciodata din
pura placere, iar actul sexual era insotit de multe ori de o serie de ritualuri ciudate,
menite sa conduca la cresterea potentei si deci la nasterea de copii mai sanatosi.
Barbatii faceau sex mai degraba intre dansii decat cu propriile femei, astfel
crezandu-se ca se vor suda mai usor legaturile intre militari pe campul de lupta.

Singura compensatie pe care puteau sa o gaseasca femeile spartane era data de

statutul lor de cetateni plini ai Spartei precum si de posibilitatea de a aduna cat mai
multa avere. Din aceasta cauza, ele aproape uitau cu totul de sine si se implicau
foarte mult in acumularea de terenuri valoroase, bani si produse de mare valoare.
La cuplurile maritate, averea se impartea in doua, iar vaduvele beneficiau de partea
barbatului ucis in lupta.Nu la multa vreme dupa ce femeile au ajuns tot mai
influente prin averile impresionante pe care reuseau sa le stranga, ele au inceput sa
practice un stil de viata foarte luxos, sfidand cu opulenta lor pe razboinicii spartani
mai tineri, care nu prea aveau avere si astfel coruptia si-a facut locul in viata
publica, fapt care a condus cu incetul catre decaderea definitiva a puterii Spartei
fara a mai fi nevoie de nici o armata din afara care sa realizeze acest lucru.