Sunteți pe pagina 1din 16

TEMA 1

Fonetic i ortografie .
Formule de salut.Formule de prezentare

I. Fonetic i ortografie
1.ALFABETUL(L'alfabeto)

Alfabetul italian este compus din 21 de litere.


Gasiti intre paranteze denumirea fiecrei litere:

A a (a)
B b (bi)
C c (ci)
D d (di)
E e (e)
F f (effe)
G g (gi)
H h (acca)
I i (i)
L l (elle)
M m (emme)
N n (enne)
O o (o)
P p (pi)
Q q (qu)
R r (erre)
S s (esse)
T t (ti)
Page 2 of 17

U u (u)
V v (vu sau vi)
Z z (zeta)
In afar de acestea, pentru transcrierea unor litere de origine strin se mai folosesc:
-J j (i lung) pronunat ca i sau ca in limbile de origine:
Ojetti,pronunat [Oietti]-nume propriu

jazz, pronunat [gezz]-jazz

-W w (vu doppia sau doppia vu):


wolframio, pronunat [volframio]-wolfram
walzer, pronunat [valtser]-vals
-X x (ics):
xenofobia, xilgrafo, pronunate ca in romanete

-Y y (ipsilon sau i grecesc)


pronunat ca i: yogurt, yoga

Page 3 of 17

2.VOCALELE(Le vocali)
Dintre cele 5 vocale, a, e, i, o, u (crora le corespund 5 litere), a, i, u se pronun identic
ca in limba roman.
Vocala e la inceputul unui cuvant nu se pronun diftongat in ie ca in limba roman in
cuvinte ca el, este. In italian se pronun ca e iniial din neologismele examen,
excursie: esame,egli.
E si o in silab accentuat se pronun fie deschis, ceea ce se noteaz cu accent grav ,
fie inchis ceea ce se noteaz cu accent ascuit , . In silab neaccentuat e i o se
pronun numai cu sunet inchis. Se poate spune deci c limba italian prezint 7 vocale
in poziie accentuat: a, , , i ,, , u i 5 vocale in poziie neaccentuat a, e, i, o, u:
ptto (piept), glso (dud), fivole (slab), ltto (pat); cra (cear), rte (plas), sme
(sman), sga (fierstru); s.glia (prag), strto (stramb, rsucit),piggia (ploaie);
sgno (vis), plvere (praf), piovso (ploios), nn (nu).
In afar de cazul in care vocala accentuat este i vocala final a cuvantului, cand este
notat intotdeauna grafic, pronunarea deschis sau inchis a vocalelor se noteaz numai
in dicionare, gramatici, ghiduri etc.
Pronunarea deschis sau inchis a vocalelor e sau o distinge sensul unor cuvinte, in rest
identice:
Se pronun
acctta (accept, de la accettare)
afftto (afeciune)
collga (coleg, -)
vnti (vanturi)

Se pronun
acctta (secure)
afftto (tai felii, affettare)
collga (leag, collegare)
vnti (douzeci)

Pronunarea deschis sau inchis a lui e i o nu se incadreaz in reguli precise. Dm mai


jos cateva norme practice care acoper numai o parte din lexicul limbii italiene.
Se pronun in:
a) diftongul ie: piede (picior)
b) terminaiile (de cele mai multe ori sufixe) urmtoare:
ello, -a: fratello (frate), cervello (creier), sorella (sor),rivoltella (revolver)

Page 4 of 17

ente: potente (puternic), seguente (urmtor)


enza: benevolenza (bunvoin), partenza (plecare)
ento, -a: attento (atent), violento (violent), contento (mulumit)
ense: estense (din familia Este)
enso: dissenso (neinelegere), intenso (intens)
ema: problema (problem), teorema (teorem)
eo, -a: liceo (liceu), Matteo (Matei), idea (idee), assemblea (adunare)
estre, -o, -a: terrestre (terestru), maestro (maestru, invtor), finestra (fereastr)
ezio, -a: trapezio (trapez), inezia (inepie)
etico, -a: estetico (estetic), poetica (poetic)
eca: discoteca (discotec)
enico, -a: ellenico (elenic), scenico (scenic)
etto (cand nu este diminutiv): diretto (direct) oggetto (obiect)
esimo, -a (cand formeaz numerale ordinale): ventesimo (al douzecilea).
Se pronun in urmtoarele terminaii:
mento, -mente: avvenimento (eveniment), chiaramente (clar)
etto, -a (cand este diminutiv): giovinetto (tinerel), motocicletta (motociclet)
ezza: bellezza (frumusee), altezza (inlime)
ese: svedese (suedez), mese (lun)
eso, -a: acceso (aprins), difesa (aprare)
eccio, -a: boschereccio (de pdure), freccia (sgeat)
esimo (cand nu formeaz numerale ordinale): feudalesimo (feudalism)
esco, -a: tedesco (german), affresco (fresc), scolaresca (colrime)
egno, -a: regno (regat), rassegna (revist)
eto, -a: oliveto (pdure de mslini), pineta (pdure de pini)
essa: professoressa (profesoar), promessa (promisiune)
evole: piacevole (plcut)
etice: artefice (meter), orefice (giuvaergiu).
Se pronun :
a) in diftongul uo: cuore (inim)
b) in urmtoarele terminaii (in general sufixe):
-orio, -a: laboratorio (laborator), contraddittorio (contradictoriu),vittoria (victorie)
-otto, -a: giovanotto (tanr), grassotta (gras)
-occio, -a: grassoccio (grsu)
-occo: balocco (jucrie)
-occhio: ginocchio (genunchi), occhio (ochi)
Page 5 of 17

-(il)olo, -a: figli(u)olo (fiu), spagn(u)ola (spaniol)


-orico, -a: teorico (teoretician; teoretic)
-onico: sinfonico (simfonic)
-ogico, -a: analogico (analogic)
-otico, -a: caotico (haotic)
-ologo: fillogo (filolog), psiclogo (psiholog)
-ometro: chilmetro (kilometru), termmetro (termometru)
-odromo: ippdromo (hipodrom)
-ografo: autografo (autograf), cinematografo (cinematograf).
Se pronun in urmtoarele terminaii:
-one, -a sau -ano, -a: padrone (stpan), leone (leu), poltrona (fotoliu), perdono (iertare),
persona (persoan)
-ione: azione (aciune), opposizione (opoziie), passione (pasiune), ragione (raiune, motiv)
-ore, -a: signore (domn), dolore (durere)
-oso, -a: coraggioso (curajos), noioso (plictisitor)
-ondo, -a: rotondo (rotund), gioconda (vesel)
-onte, -onto: ponte (pod), racconto (povestire)
-ognolo, -a: amargnolo (amrui).
3.SEMIVOCALE, DIFTONGI I TRIFTONGI (Semivocali, dittonghi, trittonghi)
I i u se numesc semivocale atunci cand formeaz impreun cu o alt vocal diftongi.
Diftongii caracteristici limbii italiene sunt:
1. ia, ie, io, iu; ua, ue, uo (in care semivocala are primul loc):
piano (incet), siedo (ed), chiosco (chioc), chiudi (inchizi), guardia (paz), consueto
(obinuit), ruolo (rol).
2. ai, ei, oi, ui; au, eu (in care semivocala are al doilea loc): mai (niciodat), Lei
(dumneavoastr), lui (el), noi (noi), austriaco (austriac), europeo (european), neutro
(neutru).
Diftongii ie i uo sunt considerai mobili atunci cand in timpul flexiunii cuvintelor sunt
inlocuii cu vocalele simple e i o: vieni (vii), veniamo (venim), mi muovo (m mic), ci
moviamo (ne micm).

Page 6 of 17

Grupurile ea, eo, ae, oe nu constituie niciodat diftongi: teatro (teatru) pronunat te-atro, idea (idee), pronunat i-de-a, Matteo (Matei), pronunat Mat-te-o, paese (ar; sat),
pronunat pa-e-se, poema (poem), pronunat po-e-ma. In acest caz vocalele sunt in hiat.
Se mai intalnete hiatul cand vocalele i sau u accentuate stau lang alte vocale: bugia
(minciun), pronunat bu-gi-a.
Triftongii sunt formai din dou semivocale i o vocal: iuo, uoi, iei, uai, iai: giuoco
(joc), suoi (si), miei (mei), guai (vai), studiai (am studiat). Triftongul iuo se evit in
limba modern, inlocuindu-se cu io: gioco in loc de giuoco.

4.CONSOANELE(Le consonanti)

Consoanele pot fi simple (amico prieten) sau duble (letto - pat) i in acest
caz pronunarea este mai puternic i
mai lung.
Dublele pot diferenia sensul unor
cuvinte: penna (pan; toc), pena
(pedeaps; chin), leggo (citesc), lego
(leg). Cu unele excepii, toate
consoanele limbii italiene pot fi duble.
Consoanele duble apar numai in
mijlocul cuvintelor, precedate de vocale
i urmate fie de vocale, fie de l sau r:
quattro (patru), repubblica (republic).
Consoanele b, d, f, l, m, n, p, r, t, v se pronun ca in limba roman. Ne vom opri numai
asupra acelor consoane care prezint diferene:
Consoanele c i g se pronun gutural [k], [g] inainte de vocalele a, o, u i de consoanele
r i l: cuore (inim), incanto (farmec), raccontare (a povesti), classe (clas), crusca
(trae); riga (rand), gomito (cot), guarire (a se vindeca), grande (mare), gleba (brazd,
pmant). Pentru pronunarea gutural a lui c i g inainte de e sau i, se intercaleaz intre
ele un h (ca in limba roman): chiave (cheie), che (ce), chiedere (a cere), ghiaccio
(ghea), ghepardo (ghepard). In ambele poziii cele dou consoane pot fi duble:
accanito (inverunat), agganciare (a aga cu un carlig), acchiappare (a infca),
agghiacciare (a inghea).
Page 7 of 17

Inainte de e i i, c i g se pronun palatal [] sau [t], [] sau [dj] (ca in limba roman):
cena (cin), ciliegia (cirea), ginnastica (gimnastic), genere (gen). In aceast poziie,
prin dublare, ambele consoane se pronun palatal, spre deosebire de limba roman in
care prima consoan se citete gutural i a doua palatal: eccellente (excelent), pronunat
[eccellente], aggettivo (adjectiv), pronunat[aggettivo].
In limba italian h nu este o consoan, ci numai un semn grafic, o liter. El se folosete
pentru pronunarea gutural a lui c i g inainte de e sau i (v. mai sus); in unele
interjecii: ah!, oh!, ohi!, ahi!,ohime!, ahime! i la formele de indicativ prezent ale
verbului avere: io ho, tu hai, egli ha, essi hanno.
Consoana q este urmat intotdeauna de u i o alt vocal in diftong: quando (cand),
pronunat [kuando], questo (acesta), pronunat [kuesto], liquido (lichid), pronunat
[likuido], quotidiano (cotidian), pronunat [kuotidiano]. Q se pronun dublu in cq-:
acqua (ap), pronunat [akkua], acquistare (a cumpra), pronunat [akkuistare], nacque
(s-a nscut), pronunat [nakkue]. Exist o singur excepie: soqquadro din expresia
mettere a soqquadro (a rvi).
S se pronun surd (ca s in limba roman):
la inceputul cuvantului, inainte de vocal: sale (sare), seta (mtase), simile
(asemntor), sosta (oprire), superfluo (inutil). Se pronun in general surd i in
cuvintele compuse sau derivate in care al doilea element incepe cu s + vocal: girasole
(floarea-soarelui), risolvere (a rezolva);
inainte de consoanele surde p, t, c, f, q: spendere (a cheltui), stanco (obosit),
aspirapolvere (aspirator), sforzo (efort), scarso (redus), squadra (echip);
dup o consoan: mensa (cantin), borsetta (geant), polso (incheietura mainii);
uneori in poziie intervocalic (pentru aceasta trebuie consultat ins un dicionar care
indic pronunarea): casa (cas), cosa (lucru), desiderare (a dori), naso (nas), riposarsi
(a se odihni), inglese (englez), goloso (lacom), difesa
(aprare). Trebuie s se in cont de faptul c dicionarele
indic pronunarea din dialectul toscan, care st la baza limbii
literare, in multe regiuni s intervocalic se pronun sonor, ca z
in limba roman. Tendina de sonorizare este puternic mai
ales in regiunile nordice ale Italiei.
cand este dublu in poziie intervocalic: spesso (deseori),
fracasso (glgie, zgomot)
Page 8 of 17

S se pronun sonor (ca z in limba roman) :


inaintea consoanelor sonore b, d, g, m, n, l, r, v: sbrigarsi (a se grbi), sdentato (fr
dini), sgonfiare (a dezumfla), smarrire (a pierde, a rtci), snello (svelt; sprinten),
slancio (elan), sradicare (a dezrdcina), svenire (a leina);
de cele mai multe ori in poziie intervocalic: esame (examen), isola (insul),
esaurire (a epuiza), paese (ar; sat), dodicesimo (al doisprezecelea), tesi (tez).
S sonor nu este niciodat dublu.
Z se pronun surd [ts] (ca in limba roman),
simplu sau dublu in sufixele:
anza, -enza: danza (dans, joc), coincidenza
(coinciden)
zione: azione (aciune), eruzione (erupie)
izia, -izio: giustizia (justiie), comizio (miting)
ziare: pronunziare (a pronuna)
onzolo: poetonzolo (poet prost)
ezza: sicurezza (siguran), fattezze (trsturi ale
chipului)
ozzo, -a: carrozza (cru).
Z se pronun sonor, [dz] in sufixul verbal -izzare: organizzare (a organiza) i in
derivatele sale: organizzatore (organizator), organizzazione (organizaie) etc.
Pentru celelalte cazuri nu se pot indica reguli. Astfel:
se citesc cu z surd [ts] cuvinte ca: zampa (lab), zappa (sap),zeppo (arhiplin), zinco
(zinc), zingaro (igan), zio (unchi), zia (mtu), zitella (domnioar btran), zolfo
(sulf), zoppo (chiop), zucca (dovleac), zucchero (zahr), zuffa (incierare, pruial),
zuppa (sup) i derivatele lor; attrezzo (unealt), pezzo (bucat), pazzo (nebun), pozzo
(pu), prezzo (pre), abbozzo (schi), dazio (vam), fazzoletto (batist, batic), grazia
(graie), mazzo (buchet), sazio (stul), sbalzo (salt), scherzo (glum), stizza (manie),
stuzzicare (a zgandri);

Page 9 of 17

se citesc cu z sonor [dz] cuvinte ca: zaino (traist), zanzara (nar), zebra (zebr),
zefiro (zefir), zelo (zel), zero (zero), zoologia (zoologie), azienda (administraie,
intreprindere), azzurro (albastru deschis),gazzetta (ziar, gazet), mezzo (mijloc;
jumtate), razzo (rachet), pranzo (pranz), ribrezzo (repulsie), romanzo (roman), rozzo
(grosolan), scorza (scoar). Pentru toate cazurile se recomand s se recurg la un
dicionar care indic pronunarea. Trebuie s se aib ins in vedere c dicionarele
indic pronunarea toscan. Foarte multe cuvinte pronunate cu z surd se pronun in alte
regiuni (mai ales in nord) cu z sonor.
In afar de consoanele prezentate mai sus limba italian mai are
trei consoane:
[] care corespunde lui din limba roman i pe care grafia
italian il reprezint prin sc + e sau i: scena (scen), pronunat
[ena], scendere (a cobori), pronunat [endere], scimmia
(maimu), pronunat [immia], sciare (a schia), pronunat [iare].
In aceste
cazuri e sau i care urmeaz dup sc formeaz centrul silabei.
Atunci cand centrul silabei este o alt vocal, sc este urmat numai
de i (i nu i de e), acest i fiind un semn grafic pentru pronunarea palatal a grupului de
litere sc: sciopero (grev), pronunat [opero], scienza (tiin), pronunat [entsa],
lasciare (a lsa), pronunat [laare],coscienza (contiin), pronunat [coentsa], sciocco
(prost), pronunat [occo], sciupare (a deteriora), pronunat [upare].
[] nu se dubleaz niciodat dar se pronun totdeauna puternic.
[], cruia nu-i corespunde un sunet identic din limba roman, se pronun ca un l
muiat, palatal, ca in spaniol llamar.
Grafia italian il reprezint prin gl + i: figlio (fiu), pronunat [fio], moglie (soie),
pronunat [moe], sbagliare (a grei), pronunat [zbaare]. Atunci cand nu urmeaz i, gl
se citete ca in roman: globo (glob), inglese (englez). In cateva cuvinte culte gli se
citete totui nepalatalizat, ca in limba roman: glicerina (glicerina), glicine (glicin),
glittica (gliptic), geroglifico (hieroglific), negligenza (neglijen), negligere (a neglija),
ganglio (ganglion), anglicana (anglican).
[] nu se dubleaz niciodat dar se pronun intotdeauna puternic.
[], care nu are un corespondent in limba roman, se pronun ca un n muiat urmat de i
(ca in francez Bretagne sau in spaniol nio). Grafia italian il reprezint prin gn:
bagno (baie), pronunat (bao), signore (domn), pronunat (siore], Bologna,pronunat
Page 10 of 17

[Boloa], sogno (vis), pronunat [soo], ingegnere(inginer), pronunat [ingeere],


Spagna, pronunat [Spaa], compagno (tovar; coleg), pronunat [compao].
[] nu se dubleaz niciodat dar se pronun puternic.
[] poate fi urmat de i numai cand acesta reprezint sau face parte dintr-o desinen
gramatical: noi sogniamo (noi vism), unde desinena pentru pers. I pl. prezent
indicativ este -iamo; grugnire (a grohi); de asemenea in cuvantul compagnia
(tovrie), unde i este accentuat.
5.DESPRIREA IN SILABE
La desprirea in silabe se respect urmtoarele reguli:
O singur consoan formeaz silab impreun cu vocala urmtoare: ti-ra-re (a trage),
ca-te-na (lan), pa-ro-la (cuvant). In cuvintele compuse i derivate se poate uneori s se
despart elementele componente atunci cand pot forma silab: dis-a-gio (neplcere) in
loc de di-sa-gio,
Grupul format din consoan + l sau r face parte din silaba urmtoare dac ar putea sta
i la inceput de cuvant: a-pri-re (a deschide), re-pli-ca (replic), in-gle-se (englez).
Consoanele l, m, n, r, urmate de alte consoane intr in aceeai silab cu vocala
precedent: al-tro (altul), em-po-rio (magazin comercial), pun-tu-ra (ineptur), tor-bido (tulbure).
Grupul s + consoan nu se desparte, intrand in silaba urmtoare: o-stel-lo (adpost,
cmin), fe-sti-vo (festiv), a-scol-ta-re (a asculta).
Consoanele duble (aici se incadreaz i -cq-) stau in silabe diferite: cam-mi-no
(drum), not-te (noapte), rat-tri-sta-re (a intrista), sus-su-ro (murmur), cap-pel-lo
(plrie), fac-cia (fa), ac-qui-sta-re (a cumpra).
Nu se despart grupurile de litere care reprezint un singur sunet: fi-glia (fiic), o-gnuno (fiecare), mon-ta-gna (munte), la-scia-re (a lsa).
Apostroful nu poate sta la sfaritul randului: del-la-mi-co (al prietenului), l'an-no
(anul).

Page 11 of 17

6.ACCENTUL(L'accento)
Accentul tonic, care indic silaba pronunat mai intens dintr-un cuvant, nu se noteaz
grafic decat atunci cand el cade pe ultima silab i in alte cateva cazuri .In funcie de
accentul tonic cuvintele limbii italiene se impart in:
cuvinte oxitone (parole tronche) in care accentul cade pe ultima silab i se noteaz
grafic: virt (virtute), citt (ora), giovent (tineret), perch (de ce; pentru c; pentru ca)
cuvinte paroxitone (parole piane) in care accentul cade pe penultima silab i nu se
noteaz grafic.
Majoritatea cuvintelor limbii italiene sunt paroxitone: matita (creion), padre (tat),
accanto (alturi), paragone (comparaie);
cuvinte proparoxitone (parole sdrucciole) in care accentul cade pe antepenultima
silab i nu se noteaz grafic: gmito (cot), satllite (satelit), plpebra (pleoap), lbero
(copac), ipcrita (ipocrit), apstrofa (apostrof), telfono (telefon), cnema (cinema),
anddoto (anecdot);
un numr redus de cuvinte au accentul pe a patra silab de la sfarit (parole
bisdrucciole), care de asemenea nu se noteaz: essi desderano (ei doresc), essi bitano
(ei locuiesc).
Accentul grafic. Limba italian folosete dou accente grafice: grav (`) i ascuit (').
Accentul grav se folosete pentru vocalele a, i, u i e, o cand acestea sunt deschise;
accentul ascuit pentru vocalele e i o cand sunt inchise.
Unele tipografii italiene folosesc accentul ascuit pentru i i u.
Accentul grafic se folosete:
in cuvinte oxitone (parole tronche): felicit (fericire), bench (dei), caff (cafea;
cafenea), trib (trib);
in cateva cuvinte monosilabice terminate in diftong: pi (mai), gi (deja). Qui i qua
se scriu ins fr accent;
in cateva cuvinte monosilabice pentru a le distinge de omonimele respective:
Page 12 of 17

se (dac) s (sine)
d (d, de la dare) da (de la; de pe)
e (i) (este)
la (articol fem. sg.) l (acolo)
n (nici) ne (particul pronominal);
in unele cuvinte plurisilabice, pentru a le distinge de altele diferite numai prin accent:
ambto (dorit, de la ambire) mbito (mediu);
ancra (inc) ncora (ancor),
bala (putere, autoritate) blia (doic),
capitno (cpitan) cpitano (se intampl, de la capitare),
compto (indeplinit) cmpito (tem; sarcin);
Cupdo (Cupidon) cpido (lacom),
intmo (somez, de la intimare) ntimo (intim),
nettre (a curi) nttare (nectar),
noccilo (alun) ncciolo (sambure),
predco (predic, de la predicare) prdico (prezic, de la predire),
prncipi (principi, prini) princpi (principii, idei),
subto (suferit, suportat de la subire) sbito (imediat, indat).

7.ELIZIUNEA(L'elisione)
Fenomenul de eliziune are loc atunci cand se intalnesc un cuvant care sfarete cu o
vocal i un cuvant care incepe cu o vocal, cele dou cuvinte fcand parte din acelai
grup sintactic i semantic; in acest caz vocala final a primului cuvant cade i este
inlocuit prin apostrof: la amica -> l'amica (prietena).
Eliziunea este obligatorie la articolele lo, la, una i la respectivele prepoziii articulate
,la adjectivele bello, grande, santo,buono, questo, quello, la prepoziia di: il clima
d'Italia (clima Italiei). Prepoziia da. nu se elideaz decat in unele locuiuni adverbiale
pentru a nu se confunda cu di: d'ora in poi (de acum inainte), d'altra parte (pe de alt
parte).
Eliziunea se face uneori la pronumele i particulele pronominale i adverbiale. Adesea,
in scris, eliziunea nu se face atunci cand se trece de pe un rand pe altul: lo / amico; la /
avevo vista.

Page 13 of 17

8.APOCOPAREA (Il troncamento)


Apocoparea este fenomenul prin care o vocal sau o silab final a unui cuvant cade
inaintea altui cuvant. Apocoparea poate avea loc numai in cuvinte din mai multe silabe,
in care ultima silab nu este accentuat i care, prin cderea acestei vocale sau silabe se
termin in l, m, n, r: bel ragazzo (biat frumos), gran che (mare lucru), amor patria
(dragoste de patrie), esser giovane (a fi tanr).
Apocoparea nu este obligatorie .
9.SUNETE DE LEGTUR
d eufonic final se adaug conjunciilor e (i), o (sau) i prepoziiei a (la) atunci cand
urmeaz un cuvant care incepe cu vocal, pentru a evita intalnirea acestora. Se folosete
frecvent atunci cand cuvantul urmtor incepe cu aceeai vocal: ed essi (i ei), ed
allora (i atunci), io ed altri (eu i alii); tu od io (tu sau eu); penso ad altro (m gandesc
la altceva), ad ambedue (la amandoi).
i eufonic iniial se adaug cuvintelor care incep cu s + consoan, i sunt precedate de
cuvinte monosilabice terminate in n sau r: Io scherzo (gluma) per ischerzo (in
glum); Svizzera (Elveia) in Isvizzera (in Elveia).

II.Formule de salut.Formule de prezentare

Page 14 of 17

1.Formule de salut

I saluti

Buna dimineata!

Buon matino!

-doamna

-signora

-domnisoara

-signorina

-domnule

-signore

Buna ziua!

Buon giorno!

Buna seara!

Buona sera!

Noapte buna!

Buona notte!

Buna..Pa!

Ciao!

La revedere!

Arrivederci!

Pe maine!

A domani!

Pe curand!

A presto!a fra poco!

Siate i benvenuti!

Fiti bineveniti!

Ma bucur sa va revad!

Son contento di rivederti.

Sper ca ne vom mai vedea.

Spero che ci rivedremo.

Ce mai faceti?-Foarte bine,multumesc.

Come sta?-Molto bene,grazie.

Toate cele bune.

Auguri.

Calatorie placuta.

Buon viaggio.

Multe salutari.

Tanti saluti.

Page 15 of 17

2.Formule de prezentare

Le presentazioni

Ma numesc..

Mi chiamo..

Scuzati

Scusi

Cum va numiti?

Qual il Suo nome?

Incantat!

Molto lieto!

Cine este acesta?

Chie questo?

Este prietenul (a) meu (a).

E il mio amico (la mia amica).

Complimente din partea mea.

I miei complimenti.

Unde locuiti dumneavoastra?

Dove abita Lei?

Locuiesc la..

Abito a...

Salutari familiei/tuturor.

Saluti alla famiglia/a tutti.

Page 16 of 17

3.Expressioni comuni

Expresii uzuale

Prego!
Per favore!

Va rog!

Per cortesia!Permesso!
Per piacere!

S`accomodi!

Luati loc!

Avanti!

Poftiti,intrati!

Pronto!

Alo!,prezent!

Volentieri!

Cu placere!,Bucuros!

Buon lavoro!

Spor la treaba!

Buon divertimento!

Distractie placuta!

Buon appetito!

Pofta buna!

Grazie,altrettanto!

Multumesc,la fel!

Tanti Auguri!

La multi ani!

In sanatatea dumneavoastra!

Alla Sua salute!

Buon Natale!

Sarbatori fericite cu ocazia Craciunului!

Buon Anno!

La multi ani de Anul Nou!

Buona Pasqua!

Hristos a inviat/Paste Fericit!

Di nulla/niente!

Pentru putin,cu placere!

Page 17 of 17