Sunteți pe pagina 1din 7

Hard Disk-ul Seiful datelor

Ce este hard disk-ul?


Hard disk-ul sau discul dur este principalul dispozitiv de stocare al unui calculator
personal. Cea mai mare i mai important parte a software-ului cu care lucreaz un
calculator zi de zi se afl stocat pe hard disk. Sistemul de operare se afl stocat
pe hard disk,la fel ca si majoritatea programelor pe care le folosim.
Un calculator personal fr hard disk nu prezint prea mare utilitate, avnd n
vedere c majoritatea software-ul este conceput s funcioneze n prezena unui
hard disk.

Anatomia unui hard disk


1. Disc sau discuri
neflexibile din metal
(platane) acoperite cu
un strat de material
magnetizabil.
Aceste
discuri sunt nvrtite de
un motor ce poate
dezvolta o vitez de
rotaie de ordinul miilor
de rotaii pe minut
(RPM). n prezent hard
disk-urile obinuite sunt
cotate la viteze ce ncep
de la 7200 de rotaii pe
minut.
2. Bra deplasabil ce
conine
capul
de
citire/scriere. n cazul n care un hard disk conine mai multe platane suprapuse
fiecare dintre acestea este deservit de un cap de citire/scriere propriu.
Activitatea de citire /scriere produce un bzit specific datorit fenomenelor

magnetice implicate n stocarea i accesarea datelor. Hard disk-urile au devenit cu


timpul din ce n ce mai silenioase, zgomotul produs n timpul funcionrii fiind la
unele modele aproape imperceptibil.
3. Un al doilea motor ce poate deplasa capul de citire scriere n orice punct al
suprafeei de stocare.
4. Parte electronic ce controleaz activitile de citire/scriere i de transferare a
datelor dinspre i ctre calculator. n componena acestei pri intr i o cantitate
redus de memorie ultrarapida de tip cache.
5. Carcas din metal n care sunt ncapsulate componentele mecanice i o parte din
cele electronice. Aceast carcas are rolul de a se comporta i ca un radiator
prelunnd caldura degajat de discurile ce se rotesc la viteze foarte mari.
Pentru comparaie, banda unei casete audio se deplaseaz pe sub capul de citire cu o
vitez de aproximativ 5-10 cm pe secund (~0,3 km/h), n timp viteza de rotaie a
discurilor unui hard disk depete i 136 km/h!

Tipuri de hard disk-uri


3.5 inch, 2.5 inch sau 1.8 inch
n funcie de diametrul platanelor de stocare cele mai comune tipuri de hardisk-ri
sunt cele de 3.5 inch respectiv 2.5 inch.
Hard disk-urile de 3.5 inch sunt cele mai rspndite n rndul PC-urilor obinuite i
se gasesc montate interiorul unitii centrale. Un calculator obinuit nu este limitat
doar la un hard
disk, acesta poate
avea la dispozitie
de regul cel putin
patru hard disk-uri
interne, numrula
acestora putnd fi
crescut prin
adugara unor plci
de extensie.
Hard disk-urile de
2.5 inch
deserversc n

general calculatoarele portabile dar i-au gsit utilitatea i n interiorul altor


echipamente electronice cum ar fi DVD-Recordere, console, camere video, MP3
playere, etc. Acest tip de hard disk-uri necesita o alimentare de doar 5V ceea ce
reduce considerabil consumul de energie fata de modelele de 3.5 inch care necesita
12V pentru a functiona. Daca la capitolul consum de energie aceste modele ies
castigatoare, la capitolul
performan modele de 3.5
inch dau dovad de o rat
de transfer a datelor
superioar.

Hard disk-uri interne i


hard disk-uri externe
Hard disk-ul intern este
gndit s functioneze n
interiorul unitii centrale. Putem scoate un hard disk intern din unitatea central
i il putem conecta la o alt unitate compatibil dar nu este tocmai o soluie practic
avnd in vedere c hard disk-urile sunt dispozitive sensibile la ocuri. Pentru a
transfera cantiti mari de date i pentru portabilitate exist hard disk-urile
externe. Acestea ncapsuleaz ntr-o cutie, de regul metalic, un hard disk obinuit
de 3.5 sau 2.5 inch.

Hard disk-urile externe ce incorporeza un drive de 3.5 inch necesit i o surs de


alimetare separat pe cand cele echipate cu unitati de 2.5 inch se pot mulumi si cu
cei 5V si 0.5A furnizai de portul USB. Conectarea unui hard disk extern se
realizeaz preponderent prin interfaa USB, dar exist i soluii care folosesc
interfaa FireWire, eSATA (de la external SATA) sau chiar interfaa ethernet
pentru conectarea ntr-o reea de calculatoare.

Interfata de conectare
Interfata de conectare a unui hard
disk din punct de vedere al
utilizatorului este reprezentat de
cabluri si porturi, adic locurile
unde sunt introduse aceste cabluri.
Pentru ca un hard disk s poat
comunica cu un alt echipament
hardware este necesar ca cele dou
dispozitive s vorbeasc aceeai limb. Aceasta presupune o anumit
compatibilitate la nivel hardware i software. La nivel hardware n cazul unui PC
chip-ul responsabil cu interconectarea hard disk-ului se afl montat de regul pe
placa de baz si poarta denumirea de controler. Controlerul poate fi un chip dedicat
doar acestei funcii, cum e cel din imaginea de mai sus, dar n general
responsabilitatea comunicrii cu hard disk-ul revine unui chip care ndeplinete mai
multe funcii i este capabil s interconecteze o gama mai larg de dispozitive. (in
general chipul care indeplineste functia de southbridge)

Porturi
Interconectarea dintre hard disk si controler o facem prin intermediul cablurilor si
porturilor si bineinteles cu concursul placii de baza. Porturile si implicit interfata
de conectare pentru hard disk-urile obisnuite poate fi de doua feluri:

clasica de tip ATA (de asemenea aceasta interfat mai poata denumirea de
PATA (Parallel-ATA) sau IDE de la Integrated Drive Electronics )

de generatie mai noua de tip


SATA (Serial-ATA)

si

Cabluri

ATA, SATA si SCSI


Interfata
ATA
(AT
Attachment) isi are originea
in anii 80 in epoca de aparitie
a PC-ul original fabricat de
catre compania IBM. Aceasta
interfat a cunoscut de-a
lungul
anilor
diverse
standardizari si imbunttiri
dar a reusit sa pastreze si
compatibilitatea
cu
echipamentele
mai
vechi.
Practic dac dorim sa conectam un hard disk de cateva sute megabaiti tipic pentru
inceputul anilor 90 pe ultima versiune a acestei interfete nu ar trebui sa intampinam
incompatibilitati.
Interfata SATA si-a facut aparitia pe piata calculatoarelor personale incepand cu
anul 2003. Primele echipamente SATA au beneficiat de o magistrala capabila sa
gestioneze maxim 150 de magabaiti pe secunda. Aceast magistrala a fost
imbunatita la o viteza de maxim 300 MB/s cunoscuta sub denumirea de SATA 2.
Chiar daca magistrala pot fi transferati intr-o singura secunda peste 300 de
megabaiti hard disk-urile obisnuite nu pot sustine transferuri de date mai mari de
100 de megabaiti pe secunda.
Trebuie stiut ca interfata ATA sau SATA nu este dedicata doar hard diskurilor,aceasta interfata fiind folosita si de unitatile optice si alte echipamente de
stocare.
SCSI de la Small Computer System Interface, este o interfat folosit in special in
sistemele performante si scumpe precum serverele. Acesta interfat a fost
alternativa profesional la interfata ATA. In momentul de fata interfata SATA

ofera facilitti care o vreme au apartiunut in exclusivitate doar intetfetei SCSI.


(de exemplu posiblitatea de decuplare la cald (hot swap) a unui hard disk)

Preul per megabait si capacitatea de stocare


Primele hard disk-uri ofereau un pre per
megabait astronomic acesta coborand pn la
nivelul de vorbi de un pre de 1$ per megabiat la
nceputul anilor 90. Astzi putem vorbi de preturi
si de 0,00015$ per megabait in cazul unui hard
disk obisnuit de 500GB (500.000 de megabaiti).
De la nceputul anilor 90 i pn astzi
dimensiunile unui hard disc obinuit au rmas
aceleai, nu acelai lucru se poate spune i despre
capacitatea de stocare. Capacitatea de stocare a
crescut de la an la an, ajungnd astzi de zeci de
mii de ori mai mare fa de cea a primelor hard
disk-uri ce echipau calculatoarele la nceputul
anilor 90.
Perioada
1990
1995
2000
2005
2009

Capacitateade stocare tipic*


100 - 200 MB
500 - 1000 MB
10.000 20.000 MB
80.000 160.000 MB
250.000 MB 500.000 MB

*Capacitatea tipic de stocare are n vedere valorile cele mai des


ntlnite n dotarea calculatoarelor cu o vechime de 1-2 ani destinate
publicului larg.

Pentru
majoritatea
utilizatorilor
capacitatea de stocare a unui hard disk
pare imens la momentul achiziionrii,
dar inevitabil ntr-un final devine insuficient.
Acest fenomen se explic prin faptul c dimensiunele software-ului destinat
calculatorului personal nu bat pasul pe loc. Sistemul de operare lansat de Microsoft
n 1995 Windows 95, necesita mai puin 100 de megabaii spaiu de stocare pe
hard disk, n timp ce mai noul Windows XP necesit aproximativ 1000 de megabaii
spaiu pe hard disk iar Windows Vista Ultimate necesta aproximativ 15GB spatiu
liber.

De cat spatiu de stocare avem nevoie?


Pentru o mai bun ntelegere a calculatoarelor trebuie s avem idee care este spaiul
ocupat de anumite programe sau tipuri de fiiere. Sunt utilizatori care din dorina

de a elibera spaiul de stocare dezinstealaz programe care ocup un spaiu de


stocare cu totul nesemnificativ.

Denumire
Total Commander 6

Tip Program/Fiier
Manager fiiere

Fisier audio 3.30 minute

MP3

mIRC

Chat

Winamp 5.5

Media Player

Acrobat Reader

Documente PDF

Nero 6 Ultra Edition

Scriere CD/DVD

Adobe Photoshop CS

Grafic

Microsoft Windows 98

Sistem de operare

Unreal (1998)

Joc 3D

Encarta 2002 Std.

Enciclopedie

Microsoft Office 2003

Aplicaii de birou

Microsoft Windows XP
Professional (2001)
Painkiller (2004)

Sistem de operare

Unreal Tournament 2004

Joc 3D

Call of Duty World at War

Joc 3D

Adobe Master Collection CS4

Suita de aplicatii de editare


grafica si audio-video

Joc 3D

Spaiu de stocare
2 MB
4 MB
5 MB
12 MB
20 MB
65 MB
250 MB
300 MB
400 MB
470 MB
700 MB
1000 MB (1 GB)
2000 MB
4500 MB(4,5 GB)
6900 MB (6,6)
24000 MB (24GB)

Sursa:google.com
Proiect realizat de:Virlan Andrei,student la Agronomie,specializarea
Agricultura(I.D.),anul I