Universitatea din Pitesti

Tehnici CAD folosind programul

de proiecatare Caddence

Proiect Colocviu Laborator

Indrumator: S.l. dr. ing. Mazare Alin Gheorghita

Student: Boteanu Eduard R.S.T. 2.2.1.
Facultatea de Electronica, Calculatoare si Comunicatii

Metode pentru a concepe un nou proiect:

[Link]:
Continutul proiectului:

Cerinte proiectare
Documentatie pentru componentele necesare
Documentatie proiect
Lista materiale
[Link]
[Link]
[Link] Gerber

Librarii:
Schematic pentru editarea componentelor sub forma de symbol
Cablaj pentru editarea componentelor sub forma de footprint
Odata ce avem puse la punct aceste cerinte putem incepe sa proiectam.

Editare de simboluri in schematic

Fiecare simbol cunoscut si sub numele de (Part) face parte dintr-un pachet.
Intr-un pachet pot fi unul sau mai multe simboluri. Un simbol este caracterizat
prin: nume, part reference, pini si forma sa grafica. Odata ce incepem editarea
unui simbol ii putem adauga si numele footprintului. Editarea unui simbol poate
fi facuta manual pin cu pin folosind optiunea (New Part), sau tabular folosind
optiunea (New Part from Spreadsheet). Numele trebuie sa fie sugestiv si sa nu

aiba prea multe carcatere ca sa nu incarce simbolul. Part reference nu poate fi

modificat in timpul editarii simbolului, dar va putea fi odata ce il plasam in
schematic.

Editarea pinului (are 3 proprietati):

[Link] pinului reprezinta semnificatia sa functionala in pachet. Numele pinului ar
trebui sa fie cat mai scurt.
[Link] pinului (face si legatura intre simbol si footprint)
[Link] pinului:
Pasiv: este irrelevant
Input: un semnal care circula din exterior catre pachet
Output: un semnal care circula din interior in afara pachetului
Bidirectional: este characteristic magistralelor din microsisteme
Opencolector, 3 State, Power etc.

Organigrama corespunzatoare in cadrul creeri unui simbol

Editarea schemelor electronice in OrCAD CAPTURE

Editarea schemelor electronice se poate face ierarhizat: adiac o structura
electronica pe mai multe nivele. Este recomandata pentru intelgerea mai usoara a
functionarii unor sisteme electronice mai complexe. Conectivitatea electrica intre
nivelele unei structuri ierarhizate se face prin :
Bloc ierarhic (Hierarhical Block)

care face legaura cu schemele aflate pe

nivel inferior;
Pin ierarhic (Hierarhical Pin)

care este plasat pe conturul blocului. Asigura

legaturile electrice catre nivele inferioare cu porturile ierahice cu acelasi nume

Port ierarhic (Hierarhical Port)

,reprezentat

ca simbol electric cu un terminal

ce face legatura electrica catre nivele superioare

Pentru realizarea schemelor electrice avem urmatoarea orgranigrama

Pentru a incepe proiectarea in schematic:

 Programul este lansat prin apsarea butonului

Start All Programs Caddence

Release

16.3

OrCAD

Capture

CIS
Pentru a crea un nou simbol mai intai trebuie creata o
noua librarie unde vom salva simbolurile.

Odata
ce avem
simbolurile create, putem trece la crearea schemei electronice
New

Project

OrCAD Caddence

File

Oferim un nume proiectului, selectam tipul de poriect dorit si introducem

directorul unde vrem sa fie salvat. Dup ce parcurcem acesti pasi se va deschide o
pagina de lucru, iar proiectul poate fi abordar prin mai multe metode cum ar fi:
sub forma de structura ierarhica; mai multe pagini; o singura pagina. In
exemplulproiectul a fost realizat utilizand blocuri ierarhice.
La deschiderea unui nou proiect, voam aveam o fereastra de gestiune a
proiectului Project Manager Window, care permine vizualizarea tuturor fisierelor
din proiect.
Deisgn cache este o biblioteca, care contine copii cu toate simbolurile
uitlizate in blocurile ierarhice din proiect.

Sistemul metric in programul OrCAD CIS variaza intre Inci si Milimetri

In pagina de lucru prin Options Schematic Page Properties.

In fereastra Project ManagerOptionsDesign TemplatePage Size

Plasarea componentelor se face folosind Place Part (plasare componenta) .

Prin aceasta optiune vom putea adauga librariile create de noi, cat si cele ale
programului prin apasarea butonului Add Library
sau stergerea unei librarii prin apsarea butonului colorat cu rosu X.
Exemplu de librarie al programului in sine ar fi libraria Discrete care poate
fi gasit in C:\Cadence\SPB_16.3\tools\capture\library\[Link]

Butoanele prezentate in toolbar

In proiectul de colocviu am create 4 blocuri ierarhice:

-Unitate Centrala

-Achizitie Date Acceleratie X,Y

-Achizitie Date Acceleratie Z

-Sursa de alimentare

Fiecare simbol din acest program a fost sincronizat prin atribuirea numelui
footprint-ului corespunzator pentru fiecare simbol in parte ex:

folosit pentru simbolol TIE 2012 aflat in Unitate

Centrala

Odata ce am terminat de realizat toate schematicurile se vor genera fisier

BOM (bills of materials), Annotate, Designe Rule Check si Netlist. Nu trebuie sa
fie erori pentru a putea generala fisierul cu extensia MNL astfel putem sa facem
rutarea schemelor in OrCAD Layout.

Proiectarea de footprint pentru simboluri

Footprint-urile sunt realizate in subprogramul OrCAD Layout.
Etape entru realizarea unui footprint

Se extrag toate elementele necesare realizarii unui footprint din

documentatia componentei;
Se identifica numarul total de pini (numarul de pini utilizati pentru
simboluri se afla in datasheet-ul simbolului)
Se identifica numarul de pini electrici si pini neelctrici. Pinii electrici
corespun cu pinii simbolului din editorul schematic si care au ca nume
numarul pinului correspondent din simbol. Numarul pinului este
singura legatura fizica dintre simbolul creat in scematic si footprintul
creat in Layout. Pinii neelctrici sunt pinii care sunt folositi pentru
prinderea sau sustinerea unor elemente mecanice, disiparea energiei
termice de pe o suprafata pe cealalta supprafata si realizarea altor
restrictii. Acesti pini nu vor avea un numar, vor avea nume, astfel nu
vor avea sincronizare cu simbolul creat in schematic.
Se identifica tipurile de pini folositi in realizarea footprintului
Folosind Copy si Paste cu ajutorul comenzilor Ctrl+C si Ctrl+V
se va multuplica pinul generat de program intr-un numar
corespunzator.
Pentru fiecare pin creat dam click dreapta Proprietati, putem sa
atribuim un nume padului

 Fiecare pad va fi modelat conform cerintelor

din datasheet sau

cerintelor de proiectare
Fiecare tip de pin va fi multiplicat corespunzator numarului de pini
din cadrul footprintului
Footprintul este declara incheiat in momentul in care coordonata de
referinta (0,0) va fi plasata conform standardului sau cerintelor din
data sheet. Pentru o component SMD, originiea este in centrul
componentei, iar pentru o component THT, originea se considera dupa
preferinte in centrul componentei sau in primul pad.

Organigrama creare footprint

Crearea unei librarii pentru footprinturi

Pentru a crea o librarie noua este necesara deschiderea programului de
editare cablaje:
Start All Programs OrCAD Layout , din comanda Tools se
alege Library Manager
(editorul de footprinturi). In momentul deschiderii acestui program vom
avea acces la librariile
standard ale programului. Pentru crearea unei noi librarii este necesara
deschiderea unei noi
componente sau crearea ei.
Subprogramului Layout i corespund trei functii:
- apelarea unui footprint deja existent;
- apelarea, modificarea si salvarea unui footprint deja existent;
- crearea unui nou footprint i salvarea lui n librrii;
Crearea padurilor:
Un pad de tip SMD este caracteristic componentelor de tip SMD (cu
montare pe
suprafa). Componentele SMD se lipesc pe o singur fa, TOP sau
BOTTOM a PCB-ului.
Un pin SMD poate fi folosit i n construcia unei componente TrueHolle, n general
pentru zonele de lipire ale elementelor de siguran.
La construcia unui pad SMD se vor folosii doar layerele specifice
suprafeei TOP, iar
dac este necesar crearea pad-ului i pe BOTTOM acesta se va face n
momentul proiectrii
cablajului.

* SMT poate avea form diferit de forma TOP, iar dimensiunile

acestuia pot fi mai mici sau
egale cu cele ale layer-ului TOP. Exist un caz special n care SM este mai
mare decat TOP i
anume la creara unui "fiducial". Diamentrul de SM este dublu decat
diametrul de TOP.
** SP are aceeai form ca SMT, iar dimensiunea n procent este
determinat de dimensiunea
stancilu-lui.

Modificarea caracteristicilor unui pad se face selectnd din prima coloan

a tabelului
layerul sau layerele pentru care dorim modificarea. Selecia se poate face
cu un cadru de selecie
n zona primei coloane sau pe rnd, cu tasta Ctrl apsat.
Presupunem c se alege layerul TOP. Din meniul ce se deschide la nivelul
cursorului
click-dreapta Properties, sau dublu click pe numele layerului. Pe ecran
va aprea fereastra
Edit Padstack Layer de mai jos

Pentru a seta unitatile de masura in OrCAD Layout

Dam click pe OptionSystem Settings, dupa care introducem valorile

dorite.

n fereastra Edit Padstack Layer se poate trece la definirea formei padurilor

n zona Pad Shape i a dimensiunilor acestora: lime - Pad Width i nlime - Pad
Height. De asemenea se poate roti padul, cu unghiul precizat, n cmpul Pad
Rotation.

n etapele realizrii unui footprint avem urmtorii pai:

- creare pad-stackuri necesare realizrii footprintului;
- plasarea pad-stackului pe coordinate;
- creare zone de obstacole pentru footprint;
- delimitarea ariei ocupate de footprint (place outline);

- declararea dimensiunilor de plasare a componentelor pe PCB (SST,SSB);

- crearea dimensiunilor de montare a componentei (Assembly).

Realizarea footprinturilor in cadrul

proiectului
n mediul de proiectare OrCAD Layout Plus
Tools Library Manager Create New Footprint.
Dup apsarea butonului OK se afieaz :
-originea componentei;
-originea de inserie-pad-ul 1, plasat n punctul de coordinate (0,0):
-cmpuri de text pentru numele i valoarea componentei
Se va intra in padstackul padului 1 i se vor completa layerele specifice padului de
tip SMD: TOP, SMT, SPT i ASYT, dup care se va copia primul pad i se va plasa
cel de-al doilea apsnd tastele CTRL + V, apoi TAB pentru a da coordonatele
padului sau se va plasa padul undeva pe plan i vom selecta padul 2 apoi vom
apsa combinaia de taste CTRL + E care ne va duce la Properties unde i vom
da coordonatele.

TQFP44
Cerinte pentru realizarea footprintului:

Padstack

Footprint

AD7683

Padstack

Footprint
DIP 2x5 Female

Padstack

Footprint

DIP 2X5 HEADERS

Padstack

Footprint

SMD 1210

Padstack

Footprint

QMIM

Padstack

Footprint

SOT89

Padstack

Footprint

ADXL 311

Padstack

Footprint

AD 8615

Padstack

Footprint

AD 7683 MSOP8

Padstack

Footprint

Proiectarea cablajelor electronice folosind modulul de proiectare

cablaje electronice
OrCAD Layout Plus ofer posibilitatea gestionrii i transferului de date n toate
fazele procesului de proiectare a plcilor cu circuite imprimate, pornind de la un
set de informaii despre componentele electronice, se pot aduga proprieti
suplimentare i ce trebuie luate n considerare n proiectarea plcilor cu circuite
imprimate. Din Layout Plus se pot prelua informaii despre dimensiunile i
conturul plcii, poziia gurilor pentru fixare ntr-un sistem electronic, restricii de
amplasare a componentelor sau traseelor, generarea fiierelor destinate interfarii
cu programe de proiectare mecanic i obinerea documentaiei tehnice necesare
modulului electronic proiectat. Acest bloc de proiectare a plcilor de cablaj
imprimat dispune de o multitudine de metode i algoritmi de import/export, plasare
componente, rutare trasee, realizare/editare capsule.
Plasarea automat
Se poate realiza pe toat placa, n grupuri de componente sau
[Link] pe toat placa poate fi util pentru a analiza mai multe variante
posibile de plasare, pentru a ne forma o idee despre densitatea de componente i a
alege eventual alte [Link] n grupuri de componente este util pentru a
realiza o grupare dup diverse criterii ale acestora. Se realizeaz astfel pe plac o
aranjare a componentelor din acelai grup, lucru care poate fi util din punct de
vedere funcional. Plasarea componentelor n mod individual se realizeaz ca i
plasarea grupurilor atunci cnd se selecteaz o singur component. Plasarea
individual este mult mbuntit atunci cnd este utilizat n conjuncie cu
opiunea push and shove prin care anumite componente pot fi deplasate pentru a
face loc celor care urmeaz a fi plasate. Comenzile utilizate pentru a realiza
plasarea automat se regsesc n meniul Auto, comanda Place: Board, Component,
Array i Matrix. Place Board realizeaz plasarea tuturor componentelor care nu
sunt fixate pe ntreaga plac, utiliznd o serie de 6 treceri succesive. Place
Component plaseaz automat componentele selectate, Place Array este o comand
utilizat pentru a plasa componentele selectate ntr-o form circular, acest tip de
plasare este util pentru plci de form circular sau plci de test cu simetrie
circular i este mai rar utilizat. Place Matrix realizeaz plasarea componentelor
selectate n nodurile unei matrice de plasare.

Rutarea interactiv
Programul Layout este prevzut cu dou posibiliti de rutare interactiv
utiliznd modurile de lucru Shove Track i Auto Path. Aciunea ambelor comenzi
este dependent de setrile din fereastra Route Settings. Modul de lucru Shove
Track este considerat ca fiind rutare de tip interactiv i nu de tip manual deoarece
se interacioneaz cu facilitile automate de tip push and shove. Modul de lucru
Auto Path este considerat i el de tip interactiv deoarece interacioneaz cu
programul de rutare automat atunci cnd sugereaz trasee i poziii ale gurilor de
trecere. Selectarea unuia din modurile de rutare interactiv activeaz automat
verificrile Online DRC ceea ce impune posibilitatea de utilizare a lor numai n
interiorul ferestrei DRC.
Intrarea n acest mod de lucru se face atunci cnd se selecteaz butonul
corespunztor din bara cu unelte. Cnd se selecteaz o conexiune sau un pin
programul sugereaz un traseu posibil pentru rut. Pe msur ce cursorul se
deplaseaz ruta i schimb poziia. Prin apsarea butonului stnga mouse se
plaseaz ruta sugerat utiliznd facilitile push and shove elibernd astfel calea
prin deplasarea rutelor vecine. Dac se folosete modul de lucru Auto Path cu
opiunea Suggest Vias din dialogul Route Settings programul afieaz poziia
probabil a gurilor de trecere, guri care vor fi eliminate n versiunea final a
rutei, dac nu sunt necesare.O rutare rapid a unei conexiuni se face printr-un
dublu clic pe o conexiune, programul rutnd respectiva conexiune n mod automat.
Rutarea automat
Rutarea automat se bazeaz pe definirea unei arii n care procesul de rutare
trebuie s se declaneze. Aria de rutare apare ca o zon delimitat de o linie
ntrerupt i este vizibil pe ecran chiar de la deschiderea programului Layout cu
comanda [Link] bazat pe gril are dou caracteristici principale:a)
utilizarea procedeului sweep (baleiere);b) utilizarea procedeului shove
(mpingere).La procedeul sweep are loc o baleiere a plcii dup direcii
specificate, ncepnd dintr-un anumit punct. La utilizarea procedeului shove
programul gsete loc pentru rute prin mpingerea rutelor aflate n calea celei
curente. De asemenea se verific dac anumite rute care blocheaz calea nu pot fi
duse pe alte [Link] automat se poate aplica la trei categorii de articole:

Board, DRC/Route Box i Component. Ea se realizeaz selectnd comanda

Autoroute din meniul Auto.

Proiecatre cablaj

BIBLIOGRAFIE

1. Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, Facultatea de Electronic,

Telecomunicaii i
Tehnologia Informaiei, Catedra de Tehnologie Electronic i Fiabilitate TEHNICI CAD DE
REALIZARE A MODULELOR ELECTRONICE Lucrri de laborator, 2005
2. Universitatea din Craiova, Departamentul de Automatic, Electronica si
Mecatronic
Tehnologie electronic- OrCAD, 2011
3. Kraig Mitzner, Complete PCB design using OrCAD Capture and PCB editor,
2009
4. Kraig Mitzner, Complete PCB Design Using OrCad Capture and Layout, 2007
5. [Link]. Gheorghe PANA, (2008 2009) - Minitutorial OrCAD
6. [Link]
7. [Link]