Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Silvicultura

Student: Bulugu Traian

Lucian

An universitar 2014 - 2015

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

SILVICULTURA..................................................................................................... 3
VEGETATIA NATURALA.........................................................................................3
PADURILE........................................................................................................... 3
ARBORI.............................................................................................................. 4
STEJAR, QUERCUS ROBUR L.,...............................................................................4
FAG FAGUS SYLVATICA L.,....................................................................................4
QUERCUS RUBRA L. - STEJAR ROSU......................................................................5
GLEDITSIA TRIACANTHOS L. - GLADITA.................................................................5
TUNDRELE.......................................................................................................... 7
TUNDRELE ARCTICE................................................................................................................... 8
VEGETATIA............................................................................................................................... 8
TUNDRELE EUROASIATICE............................................................................................................ 9
TUNDRELE CU SUBARBUSTI......................................................................................................... 9
TUNDRA MEZOFILA.................................................................................................................... 9
TUNDRELE XEROFILE.................................................................................................................. 9
TUNDRELE CU MUSCHI SI LICHENI............................................................................................... 10
TUNDRELE DIN AMERICA DE NORD............................................................................................. 10

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Silvicultura
Silvicultura este stiinta care se ocupa cu exploatarea si administrarea padurilor.
Padurea este una din principalele resurse naturale care trebuie ingrijita daca
dorim sa aduca beneficii maxime noua si generatiilor urmatoare.

Vegetatia naturala
Vegetatia naturala 1a Romaniei are un fond primordial forestier
caracteristic Europei Centrale, care prezinta diferentieri generate de altitudine, de
etajele de clima, si cuprinde peste 4000 de specii. Astfel, stejarul pre-domina in
zonele de campie, fagul urca in Subcarpati si pe muntii mai scunzi.Vegetatia forestiera
prezinta interferente in zonele de tranzitie ale reliefului, iar din prezentele juxtapuse ale
diferitelor specii rezulta , toamna, o bogata paleta coloristica atat de specifica peisajului
romanesc. Pe muntii inalti se intalneste o vegetatie alpina si subalpina cuprinzand
pajisti cu tufarisuri de jneapan si ienupar, afin etc. In sud-estul tarii (Campia Baraganului
si Podisul Dobrogei de sud)s-a dezvoltat o vegetatie de silvostepa si stepa. De-a lungul
apelor , in lunci si in special in Delta Dunarii s-a format o vegetatie specifica regiunilor cu
umiditate abundenta (stuf, papura, rogoz, salcie si plop).

Padurile

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in

mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Putem descoperii mai multe
biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga,
padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt
cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in
Malaezia.
1Vegetatia naturala
3

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Denumiri de arbori ce fac parte din padurile de foioase le putem gasi in tabelul 1 care
urmeaza
Tabelul 1

Arbori
Zona temperata

Tundra

Stejar, Quercus robur L

Betula nana-Betula tortuosa

Fag Fagus sylvatica L

Betula glandulosa

Quercus rubra L

Alnus crispa

Gleditsia triacanthos L.

Alnus fructicosa
Salix arctica

Stejar, Quercus robur L.2, este un arbore din zona temperata,

nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroana larga si bogata. Scoarta stejarului este de
culoare brun-negricioasa, aspra, adnc brazdata, adapostind adesea o micro-fauna
activa (n special furnici si anumite specii de gndaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8
perechi de lobi. Petiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul nfloreste n luna mai. Fructul este
achena (ghinda). Se ntlneste mai ales la cmpie si n zonele colinare, foarte rar la
deal. n afara de padurile curate de stejar, numite stejarete, stejarul se gaseste si n
amestec cu alte foioase, n asa-numitele paduri de sleau.

2Este raspndit n Europa, Asia Mica si alte cteva zone asiatice, Africa de Nord. n trecut era
mult mai raspndit, de multe ori n amestecuri cu fagul si alte foioase.

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Fag Fagus sylvatica L., este un arbore din zona temperata, avnd
naltimi de pna la 35 metri. Este nalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusiealbicioasa. Are muguri fusiformi, ascutiti, iar frunzele n general ovale. Florile sunt
unisexuate. Fructul, numit jir, este o nucula, acoperita de o scoarta tepoasa. nflorirea
are loc n luna mai. Creste n special la deal si munte, dar poate fi ntlnit - sporadic - si
la cmpie, mai ales n regiunile nordice ale Romniei. n trecut forma o padure ntinsa
din Carpati pna departe n Rusia de astazi, legata de ceea ce se numeste acum
Taigaua siberiana. Padurea a fost nlocuita n zonele din nord de Nistru (Podolia) cu
silvostepa, stepe si paduri relicte. n anumite regiuni din Bielorusia, Ucraina si Rusia se
pastreaza parti din acest codru stravechi. Fagul permite multor specii de plante marunte
sa supravietuiasca n zonele n care predomina, formnd, n cadrul asa-numitelor
fagete, biotopuri bogate si pline de frumusete.

Quercus rubra L. - Stejar rosu

Arbore cu frunzis bogat si viu colorat, toamna galben pana la rosu-brun,
persistent peste iarna. Poate atinge naltimi pana la 30 m.
Betula pendula Roth. (Wikipedia, 2014) - Mesteacan
Arbore deosebit de ornamental, prin portul caracteristic plangator si scoarta alba,
fiind folosit in biogrupe (3-5 exemplare)in parcuri si gradini. Este rezistent la ger dar nu
suporta umbrirea.

Gleditsia triacanthos L. - Gladita

Arbore cu inaltimea de 15-20 m. Coroana este umbrelata, ramurile spinoase, cu
frunze compuse ce toamna au o culoare galben-aurie. Se foloseste de asemenea
pentru garduri vii .
In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. 6,2 milioane ha,
reprezentand 26 % din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa 70-80 %
din suprafata tarii, fapt pentru care in anul 1526, cand sultanul Soliman Magnificul a
repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a
incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau bine aparate de muntii cei mai
abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut - " codrul frate cu romanul".

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de
functii importante, unele vitale.
In zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe
terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in
urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel fenomenele de inundatii si
eroziune a solului. Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca
raurilor. Pentru a-si indeplini aceste functii, este necesar ca cel putin 50 % din suprafata
bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare, sa fie acoperita cu
padure ( la o acoperire de numai 15 %, debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de
cele medii).
Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele
copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care
acopera solul din padure), micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si
procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un ha de padure poate inmagazina in sol, in
primii sai 50 cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ 1450 m 3 de apa (echivalentul
a 145 mm precipitatii).
Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru
constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, hartiei, lemn
pentru foc s.a. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si variate fructe si
ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.
In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in
regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global. Un hectar de padure produce
annual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consuma cca 13 t in procesul de
respiratie a arborilor sai. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata de un hectar
consuma in procesul de fotosinteza circa 16 t bioxid de carbon, avand un rol relevant
antipoluant. Arborii si arbustii din padure contribuie, de asemenea, la atenuarea
zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra
regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a vibratiilor aerului. In
acest sens, in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au
capacitatea de a reduce zgomotul pana la 10 decibeli; in S.U.A. s-a consemnat ca o
fasie de padure lata de aproximativ 30 m, trasata de-a lungul unei sosele, reduce
zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11 %. 3
3 Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii, in literatura
de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in
6

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii, in
literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in
concentratie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un
hectar de padure. Padurea realizeaza si o epurare microbiana, remarcata mai cu seama
la cea de conifere. Spre exemplu, pe bulevardele Parisului s-au determinat aproximativ
570 mii bacterii/m3 aer, iar in unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m 3 aer, in timp
ce in padurea Fontain bleau din apropiere se inregistrau numai 50-55 bacterii/m 3 aer.
Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa
pulsului sa se reduca cu 4-8 pulsatii/minut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii
arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. Pentru bolnavii cu unele afectiuni
respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane
sunt benefice.

Tundrele

Tundrele sunt formatiuni ierboase, subarbustive si arbustive scunde,

deschise, formate sub inflenta climatului aspru polar, situate la limita padurilor de
conifere, intre silvotundre si deserturile nivoglaciare.
Denumirea de tundra a fost data att regiunilor situate dincolo de limita naturala a
padurilor, catre poli, considernd pozitia ei in latitudine- ct si zonelor inalte ale muntilor
aflate dincolo de limita de extensiune a arborilor, tinnd seama de limita acestora in
altitudine. Astfel in desfasurarea sa latitudinala exista o zona de tundra subarctica, iar
cea altitudinala, de o zona a tundrei alpine.

concentratie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste
un hectar de padure.
7

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Dupa pozitia lor pe glob, tundrele se impart in arctice si antarctice.

Tundrele arctice
Delimitata pe-alocuri catre sud de Cercul Polar de Nord sau de paralele a caror
valoare nu depaseste 53 de grade latitudine nordica, tundra se desfasoara oarecum
circumpolar pe mai bine de 20 de grade latitudine si ocupa 3 milioane de km patrati, in
partile septentrionale ale Americii, Europei si Asiei, constituind a doua zona
biogeografica de la suprafata globului cu extensiune continua. In zonele muntoase
tundra ocupa portiuni restrnse din inaltimile Alpilor, Caucazului, Himalaiei. (Silviu, 1979)
In tundra iarna tine 8-10 luni, temperaturile sunt foarte scazute, zapada este
putina, nebulozitatea e mare, vnturile inghetate stnjenesc dezvoltarea in bune conditii
a vietuitoarelor.
Verile sunt scurte, 2-4 luni, media lunii celei mai calde mentinandu-se sub 10
grade Celsius. Precipitatiile cad mai ales vara. Desi cantitatea de precipitatii este mica,
plantele se dezvolta deoarece evaporarea este si a foarte scazuta, iar infiltrarea apei in
sol slaba, data fiind faptul ca subsolul este vesnic inghetat. Din aceasta cauza apar in
mod frecvent mlastini. Solurile sunt gleice si turbogleice, iar in regiunile muntoase sau
stancoase sunt soluri scheletice poligonale.
Relieful.Tundrele acopera terenurile plane, movilele, dolinele cat si versantele
muntilor Arctici.
Temperaturile scazute care se repeta an de an, fac ca solul sa fie inghetat in
18418l1110s permanenta pana la o adancime destul de mare in jur de 100 de metri .
Vegetatia ce se formeaza in zona tundrei cu greu se poate fixa de substrat,
datorita, in primul rand, solului de natura scheletica care ocupa cele mai intinse portiuni
si in al doilea rnd datorita vnturilor puternice care dezradacineaza vegetatia in mod
continuu. Locurile propice pentru fixarea vegetatiei il formeaza morenele si argilele fine
rezultate din praful adus de vant care adesea se depune in micile depresiuni de pe
intinsele zone plane specifice tundrei.
Perioada vegietativa scurta (iunie-septembrie), ierne lungi si geroase, vnturile
puternice si solurile inghetate vesnic in profunzime fac imposibila dezvoltarea padurilor
in zona arctica datorita acelorasi cauze, plantele din tundra prezinta numeroase
criomorfoze si xeromorfoze crescnd putin in inaltime, cele ierboase si semilemnoase
luand forme de perinite, iar cele lemnoase, de arbusti si subarbusti cu tulpinele taratoare
si cu sistemul radicular superficial.
Ca o adaptare la vnturile puternice majoritatea plantelor sunt pitice lund forme
trtoare cum sunt mestecenii pitici (Betula nana) sau specii mici de Salix,Eriophorum,
Carex sau forme de perinita ca la Draba, Eritrichium villosum.

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Flora tundrelor este saraca si relativ uniforma. Numarul speciilor fiind de circa
500, majoritatea dintre ele perene deoarece pentru cele anuale perioada de vegetatie
este prea scurta si prea rece pentru a putea ajunge la maturitate. Inaltimea plantelor
este mica pentru a putea fi acoperite de zapada in timpul iernii si ferite de gerurile
naprasnice. Radacinile plantelor ce vegeteaza aici sunt rasfirate doar in stratul
neinghetat iar tulpinile la majoritatea speciilor sunt taratoare pentru a putea folosi din
plin caldura soarelui in timpul zilei polare.
De la sud spre nord paralel cu inrautatirea conditiilor de viata, se succed
urmatoarele biocenoze mai representative: tundra cu arbusti, tundra cu subarbusti,
tundra cu muschi si licheni si tundra rara cu un grad de acoperire mic sub 50% (fell-field
si barren) populand cele mai nordice regiuni ct si coastele muntilor Arctici, unde intra in
contact cu zapezile vesnice.

Tundrele euroasiatice ocupa in buna parte Islanda, nordul Peninsulei

Scandinave si extremul nord al Rusiei pna in Peninsula Kamceatka.
Tundra cu arbsuti este frecventa in Peninsula Kola pna la fluvial Lena caracteriznd
depresiunile cu soluri umede si impermeabile, tarmurile cursurilor de apa si a lacurilor
adapostite de vnturile puternice din regiunile inferioare ale Arcticii.
In aceste formatiuni lemnoase predomina mestecinii mici (Betula nana-Betula tortuosa,
Betula glandulosa), arinii pitici (Alnus crispa, Alnus fructicosa) si salciile pitce (Salix
arctica, S.glauca, S.lapponum). Stratul inferior este alcatuit din ierburi marunte, muschi
si licheni.
Lacurile arctice din cmpiile si depresiuni meridionale invecinate cu tufarisurile de
mai sus mentionate sunt populate de rogozuri (Carex aquatilis), bumbacarita (Eriphorum
angustifolium)sapte-degete (Comarum palustre), piciorul-cocosului arctic (Ranunculus
pallasii), muschi acvatici si numeroase alge.

Tundrele cu subarbusti situate la nordul tundrelor cu arbusti edificate

de ericacee marunte ca afinul (Vaccinium uliginosum), merisorul (V. vitis-idaea), Ledum
palustre, Cassiope tetragona la care se mai alatura salciile (Salix herbacea) si
mestecenii pitici.
Tundra mezofila cu ciuperci si grimanee se dezvolta pe solurile
permeabile, bine drenate si care se dezgheata pe o grosime de aproximativ un metru.
Pajistele unistratificate de 15-30 de cm dominate de ciperacee (Carex rigida, C.pedata,
C.nardina) si de graminee (Deschampsia arctica, Poa alpina) sunt associate cu tufe
marunte, muschi si licheni.
Tundrele xerofile se dezvolta pe terenurile mai ridicate acoperite cu
depozite grosiere sau nisipoase cu substrat calcaros. Vegetatia acestor
tundre este saracacioasa alcatuite din salcii-pitice arctice, ericacee scunde alaturi de
9

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

care vegeteaza argintica (Dryas octopetala), iarba-soprlelor (Polygonum vivi parum),
rogozuri (Carex, Luzula) s.a.

Tundrele cu muschi si licheni ocupa regiunile mai nordice cu climat

aspru si uscat unde arbustrii si subarbusti nu pot supravietui. Vegetatia este scunda si
unistratificata alcatuita majoritar din muschi (Aulacomnium turgidum, Camptothecium
trichoides) si licheni (Cladonia islandica, C. cucullata, C. nivalis). Printre acestia mai
cresc unele ciperacee si poacee.
Formatiunea vegetala numita fell-field (in engleza=cmp pustiu) este alcatuita
din mai multe populatii formnd comunitati mixte de argintica (Dryas integrifolia) cu
roguzuri arctice (Carex nardina, C.misandra).
Formatiunea vegetala barren (in engleza=sterp) spre deosebire de precedenta
se caracterizeaza prin monotonie si uniformitate. Datorita instabilitttii substratului
plantele se grupeaza in comunitati mici de argintica (Dryas) cu indivizi izolati de ochiisoricelului. (Saxifraga nivalis) s.a.

Tundrele din America de Nord sunt asemanatoare cu cele din

nordul Eurasiei. In estul Canadei tundrele mezohigrofile populeaza depresiunile
umede. Ele sunt dominate de ciperacee , higrofile (Carex aquatili, Eriophorum)
associate cu ochii-soricelului (Saxifraga hirculus), iarba soparlelor (Polygonum
viviparum) si cu diferite specii de muschi.
In insulele nordice tundra este sarac n specii dominnd formatiunile barren si macarctic, (Papaver radicatum) si cu ochii-soricelului. (popescu, 1991).

10

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

Tabel ecuatii
Nr.
Nume
Crt

Bulugu

Prenu
me

Traian

Ecuatii

x2
7

e 23 cos333
3

x1

223

k ex dx

2 ( x+ y 4 )
x=2

log 3 ( 2 x e y ) e sinh y 2 x+1 sec 2 x

222

x2

min e 5
243

Constantin

29x ( 3 22 )

Ionel

i=3

Anton

Livia

sin 3x

Cezar

Ilie

2 x 2 ( x1)

Cernat

Silviu

2n
x

5 n( 4 x y )

Avram

Anda

Petrache

Vali

max 2334 e1 ( 2

Mihalcea

Costel

lim ee

ax

11

( sin1 x cos1 2 )
n( n+1)
y4
n n( n2 a)

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

2
2 x2
2
3 e n(n1)

Aron

Maya

10

Florea

Mircea

+ 4 x 2

Imagini

12

Bulugu Traian Lucian GRUPA 7111A

and, ,. (2015). x. aa , 1.
popescu, M. (1991). Paduri. n M. Popescu, Vegetatia (p. 32). Bucuresti: ALL.
Silviu, C. (1979). Paduri. n C. S., padurile de foioase (p. 2). Bucuresti: New Ed.
Wikipedia. (2014, 10 15). mesteacanul. Preluat pe 10 20, 2014, de pe wikipedia.ro:
http://en.wikipedia.org/wiki/Betula_pendula

13