Dorsal cenuiu-albicioas, galben, cafenie, roiatic,

rareori verzuie, cu pete cafenii nchis sau negre.

Ventral alb, galben aprins sau portocalie, mai mult

sau mai puin ptat cu cafeniu-cenuiu sau roiatic,
portocaliu sau trandafiriu cu puncte cenuii. n
perioada de reproducere masculii pot cpta nuane
albastre dorsal, datorit acumulrilor de limf, similar
cu masculii de Rana arvalis.
In perioada de imperechere, cel mai devreme la inceputul lunii martie, broastele rosii de
munte se orienteaza spre iazurile putin adanci din apropiere.
Masculul oracaie continuu cu ajutorul sacilor vocali interni, situati in zona faringiana,
pentru a chema femelele.
Dupa imperechere fiecare femela depune un numar mare de oua (care sunt de culoare
neagra, doar cu o pata luminoasa la partea lor inferioara) sub forma unor gramezi
plutitoare in apa iazurilor calde. La inceput ouale cad la fundul apei, apoi imediat ce
invelisul gelatinos s-a umflat, ele se ridica la suprafata ei.
Dupa aproximativ 3 luni ouale eclozeaza si apar mormolocii care isi incheie dezvoltarea
in apa de-a lungul a 6 saptamani.
Acestia au la inceput lungimea de 6-9 mm, pot ajunge la 2,5 cm si se recunosc dupa
partea finala a cozii putin rotunjita. Daca apa este mai rece evolutia mormolocilor poate
sa dureze si 16 saptamani.
Dupa depunerea oualor broastele parasesc apa si revin la traiul lor pe uscat
Broasca rosie de munte prefera locurile umede, isi petrece timpul mai mult pe
uscat, in apa intra doar ca sa scape de atacatori si sa se reproduca. In anotimpul
rece obisnuieste sa intre in hibernare, pe fundul apei, printre pietre si
namol. Este foarte putin pretentioasa, astfel populeaza atat padurile, pajistile,
terenurile cultivate, cat si campiile si gradinile, evitand doar zonele cu soare
puternic. De regula porneste singuratica in cautarea prazii, face salturi si pe
neasteptate prinde insecte, melci, viermi, gandaci si paianjeni. La randul ei este
vanata de pasarile rapitoare (bufnite, vulturi si berze), de serpi si diferite
mamifere de prada (vulpi, dihori, bursuci, sobolani si mistreti).
 Broasca roie de munte ajut specialitii s creeze noi
medicamente

nainte de apariia frigiderelor, ruii aveau o metod ciudat de pstrare a laptelui

proaspt. Ei puneau o broasc vie n gleata cu lapte. Oamenii nu erau siguri cum
funcioneaz acest tratament, dar erau convini c el d rezultate.
De atunci, oamenii de tiin au descoperit c substanele secretate de unele broate prin
piele dein proprieti antibacteriene i antifungice.
O echip de cercettori coordonai de un chimist rus ncearc acum s analizeze nivelul
molecular al acestor substane. Ei sper ca unii dintre compuii descoperii s ajute la
crearea unor noi medicamente.
Broatele nu au nici dini, nici ghiare, prin urmare secreia din pielea lor constituie unul din
principalele lor mijloace de aprare mpotriva prdtorilor mari, dar i a celor
microscopici.
Pentru a extrage secreia, cercettorii au aplicat electrozi pe glandele pielii ale unor
broate roii de munte. Despre aceast procedur, specialitii spun c este puin
dureroas dar nu i duntoare.
Analiznd substana produs, specialitii au descoperit c ea const ntr-un cocktail
complex ce conine buci de proteine numite peptide. Mai exact, au fost identificate 67 de
tipuri diferite de peptide ce dein o varietate de proprieti ce ar putea fi utilizate n scop
medical.
Acum, specialitii colaboreaz cu unele companii farmaceutice cu scopul de a afla modul
n care ar putea crea aceste peptide n laborator.
Este cea mai rspndit specie de amfibian din Europa [4]. Arealul ei se ntinde din
Munii Pirinei (Spania) pn la marginea de est a Europei, n Siberia i din sudul
Bulgariei pn n nordul Norvegiei. Ajunge pn la 71 latitudine nordic n Peninsula
Scandinav i poate fi ntlnit pn chiar i la altitudinea de 2600 m [6].
n Romnia poate fi ntlnit cu preponderen n regiunile muntoase, dup cum
indic i denumirea popular a speciei. Prefer un anumit grad de umiditate,
caracteristic faunei montane i vilor superioare ale apelor noastre, fiind ntlnit
ntre 300 i 2 000 de metri altitudine. Dintre speciile de broate din
Romnia Rana temporaria este singura care urc la cele mai mari altitudini
Legislaie. n Romnia, specia este protejat prin
Legea Nr. 13 din 1993, prin care Romnia ratific
Convenia de la Berna (Anexa III), Directiva
Europeana 92/43/EEC (Anexa V) i de asemenea
de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei
slbatice, aprobat cu modificri i completri
ulterioare (Anexele IVB i VA), fiind considerat o
specie de interes naional i comunitar ce necesit
o protecie strict [7, 8, 9].