Sistemul de Gestiune A Bazelor de Date MS ACCESS

Cuprins
1. Introducere. Baze de date relationale. Sistemul Microsoft Access.

2. Teoria Relationala. Teoreme de normalizare. Proiectarea unei baze de date.
3. Tabele. Tipuri de date.
4. Relatii. Integritate referentiala. Metoda QBE.
5. Interogari simple utiliznd SQL.
6. Operatori. Functii de biblioteca.
7. Interogari SQL avansate (I).
8.
Interogari SQL avansate (II).
9.
Interogari active.
10. Formulare. Importul si exportul datelor.

11. Rapoarte.
12. Sistemul de Macrocomenzi. VBA. Securitatea BD Access.
Cap. Baze de date relationale . sistemul Microsoft Access
1.1.
Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date.
Prin termenul "Baza de date" se ntelege un sistem software care gestioneaza stocarea,
regasirea si prelucrarea unor date structurate, incluznd, pe lnga datele n sine, rutine de
prelucrare a lor, sisteme de protectie, securitate etc.
Termenul "Sisteme de gestiune a unei baze de date" (SGBD-DBMS) desemneaza
sistemele de dezvoltare care permit crearea si gestionarea bazelor de date.
Exemple de sisteme de gestiune a bazelor de date relationale considerate de nivel
industrial:
.
Oracle
IBM DB2
Informix
Exemple de sisteme de gestiune a bazelor de date relationale considerate de nivel desktop:
1.2.
Microsoft Access
Microsoft FoxPro
Borland dBase
Ce este sistemul Access?
Sistemul Microsoft Access este un sistem complex care permite att dezvoltarea
aplicatiilor mici ct si al sistemelor software industriale complexe. Avantajul sau nsa este dat de
posibilitatea asimilarii graduale si a unui start facil.
Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relational.
Ca sistem de gestiune, Microsoft Access cuprinde destul de multe facilitati:
.
un sistem relational care suporta doua limbaje de interogare standard: Structured Query
Language (SQL) si Query By Example (QBE);
un limbaj de programare complet reprezentnd n esenta un dialect al limbajului Visual
un macro-limbaj procedural usor de utilizat;
un mediu de dezvoltare rapida a aplicatiilor (RAD) cu interfata vizuala si unelte de

creare automata a rapoartelor;
o extensie orientata pe obiecte intuitiva;
o mare varietata de asistenti (wizards) care usureaza faza de dezvoltare a aplicatiilor.
Basic;
Pentru cei neavizati, aceasta multitudine de facilitati poate parea de o complexitate

frustranta. Adevarul este ca fiecare dintre aceste fatete se bazeaza pe un set diferit de cerinte si
perspective asupra aplicatiilor. Spre exemplu:
.
caracterul relational implicat considera aplicatia ca un set de date;
. programare procedurala n VB sau macro comenzi considera aplicatia ca un set de

instructiuni care vor fi executate secvential;
. elementele de orientare pe obiecte dau o perspectiva structurala asupra aplicatiei, care
poate fi considerata ca o multime de obiecte care ncapsuleaza stari si comportamente specifice,
interactionnd la momentul executiei prin schimb de mesaje.
Aceste fatete ale unei aplicatii nsa nu sunt integrate logic, lucru care ar fi greu de realizat.
n acest sens este lasata la latitudinea dezvoltatorului alegerea si utilizarea uneia sau alteia. El
poate alege metoda ce se potriveste cel mai bine aplicatiei care o dezvolta.
Atta timp ct exista o asa de mare varietate de metode puse la dispozitie, alegerea uneia sau
alteia denota n final cunoasterea sistemului de catre dezvoltator. n plus, studierea acestui sistem va
duce implicit la studierea diverselor concepte fara a fi necesara familiarizarea cu diferite unelte de
dezvoltate, specifice fiecarei metode.
1.3.
Fisier baza de date Access.
Toate informatiile continute de o baza de date Access sunt reunite ntr-un singur fisier. Pe
lnga tabelele continnd date, el mai contine diverse tipuri de obiecte, cum ar fi:
1.4.
interogarile pentru organizarea si regasirea datelor;
formulare pentru interfata cu utilizatorii bazei de date;
rapoarte pentru tiparirea rezultatelor;
rutine macro si Visual Basic pentru extinderea functionalitatii aplicatiilor. Fisierul baza
de date are extensia standard ".mdb" (ex. "contabilitate.mdb"). Cnd fisierul este
deschis n Access, el va fi automat blocat, evitndu-se pierderea datelor. Prin blocare se
va crea un fisier cu acelasi nume dar cu extesia ".ldb", care nsa nu contine date ci doar
informatiile de blocare.
Rularea sistemului Access. Crearea unei baze de date.

Pentru rularea sistemului Microsoft Access se va apela la intrarea
meniul Windows Start sau icoana
Access
de pe desktop.
Pentru crearea unei baze de date noi se va apela la meniul File/New din Microsoft Access,
la butonul
de pe bara de unelte (toolbar) sau la optiunea
din fereastra New
File. Suplimentar se va alege directorul n care se face salvarea si se va completa numele bazei
de date nou create, de exemplu "baza1.mdb".
1.5.
Deschiderea unei baze de date existente.
Deschiderea unei baze de date existente se poate face prin executia unui dublu click pe
fisierul .mdb aferent sau, dupa pornirea sistemului Access, prin selectarea intrarii de
meniu File/Open. n cazul utilizarii celei de a doua metode se va alege n prealabil directorul n care
este salvata baza de date dorita.
Observatie: Versiunile mai recente de Microsoft Access pot deschide baze de date create
cu versiuni anterioare dar reciproca nu este valabila (compatibilitatea este doar n jos).
1.6.
Gestionarea proiectului.
Pentru a putea gestiona diversele aspecte ale unei baze de date sistemul Access le
organizeaza pe categorii n cadrul unei ferestre speciale prezentate n figura de mai jos.
Categoriile de clasificare a obiectelor sunt:

. Tables - tabelele continute n baza de date precum si legaturi spre tabele din alte baze
de date;
.
Queries - interogari pasive si active;
Forms - formulare pentru interfata cu utilizatorii;
Reports - rapoarte pentru tiparirea infromatiilor;
Pages - pagini de Web pentru afisarea datelor din baza de date;
Macros - rutine continnd comenzi de tip macro pentru implementarea unor secvente
automate de prelucrare a datelor;
Modules - module de cod Visual Basic care permit implementarea unor algoritmi
complecsi de prelucrare.
Pentru deschiderea unui obiect din fereastra de gestiune a bazei de date, se va selecta
obiectul si se va apasa butonul Open.
Pentru stergerea sau redenumirea unui obiect se va selecta din meniul context al obiectului
optiunea Delete respectiv Rename.
Observatie: Meniul context al unui obiect poate fi accesat prin apasarea butonului din
dreapta al mouse-ului deasupra acestuia.
1.7.
Utilizarea optiunii Help.
Aproape toate aplicatiile dezvoltate recent pun la dispozitia utilizatorului nu doar manuale
de utilizare tiparite ci si un sistem de informare interactiva numita generic "Online Help". si
sistemul Access se nscrie n aceasta categorie. Pentru a accesa aceste informatii este suficient sa
se apese tasta F1 n contextul de interes sau sa se selecteze intrarea Microsoft Access Help din
meniul Help.
Sistemul de informare poate fi utilizat si pentru nvatarea unor secvente de lucru cu
sistemul dar, principala lui menire este aceea de a servi drept referinta rapida n cadrul procesului
de dezvoltare.
1.8.Dezvoltarea unei aplicatii Access.
n general, dezvoltarea unei aplicatii Access poate urma doua cai oarecum divergente:
. "in-depth systems analysis, design, and impiementation" - presupune analiza
amanuntita a sistemului de modelat si crearea n prealabil a unui proiect complet naintea nceperii
fazei de implementare;
. "rapid prototyping" - presupune combinarea iterativa a fazelor de analiza, proiectare si
implementare.
Prima metoda este potrivita pentru bazele de date complexe si a sistemelor de mari
dimensiuni. Pentru sisteme mici si mijlocii cea de a doua metoda da rezultate mai rapide si are
costuri mai scazute. n plus, Microsoft Access pune la dispozitia dezvoltatorilor un mare numar
de facilitati destinate acestei metode, cum ar fi: unelte grafice de proiectare, generatoare si
instructiuni de nivel foarte nalt (macro-comenzi). Secventa de dezvoltare a aplicatiilor va fi
urmatoarea:
1. Modelarea informatiilor de interes n entitati si relatii dintre acestea.
2. Crearea unei tabele pentru fiecare entitate, urmata de normalizarea tabelelor astfel
rezultate.
3. Specificarea relatiilor ntre tabele.
4. Organizarea informatiilor prin intermediul interogarilor.
5. Crearea de formulare si rapoarte pentru tranzactiile de intrare si iesire.
6. Crearea de interogari active, macro si rutine Visual Basic pentru procesarea
informatiilor.
Cap. 2. Teoria Relationala. Teoreme de Normalizare. Proiectarea unei baze de

date.
1. Elemente de algebra relationala.
Principiile algebrei relationale au fost stabilite de dr. F. Codd n 1970. Ea reprezinta
fundamentarea matematica a bazelor de date relationale. n conceptia relationala o baza de date
este formata dintr-o colectie de relatii (tabele, fisiere de date) asupra carora se aplica o colectie
de operatori pentru a gestiona datele continute de relatii.
Un operator relational se aplica asupra unor tabele si va avea ca si rezultat tot o tabela.
Potrivit algebrei relationale nu este permis accesul direct asupra nregistrarilor dintr-o tabela.
n continuare se vor da cteva definitii a termenilor folositi de algebra relationala.
Constituantii (cmpuri, atribute, caracteristici) sunt informatiile elementare (atomice) ale unei
relatii.
Domeniul (tipul) este ansamblul valorilor pe care l poate lua un constituant. Domeniul
este un set de valori atomice.
N-upletul este un ansamblu de constituanti (X1, X2, ..., XN) sau de date (a1,
a2, ..., an) cu ai dom(Xi). Un N-uplet de constituanti poate fi considerat ca si un constituant
compus.
O relatie N-ara R(X) se defineste prin trei elemente:
.
precizarea unui N-uplet de constituanti (X1, X2, ..., XN);
definirea domeniului pentru fiecare constituant Xi;
. definirea unui predicat logic care pentru orice N-uplet

a2, ..., an) cu ai dom(Xi) cu i de la 1 la N da o propozitie adevarata sau falsa.
de
date (a1,
. Relatia R(X) este formata din ansamblul N-upletilor pentru care predicatul da
propozitii adevarate.
.
Gradul unei relatii este dat de numarul atributelor ce formeaza relatia.
Principalele caracteristici ale unei relatii sunt:

.
N-upletii din relatie nu sunt ordonati.
. Ordinea valorilor n N-upleti este data de ordinea definirii atributelor n modelul

relatiei.
. Valorile atributelor din N-upleti sunt atomice. Un atribut nu poate avea valori multiple.
Sunt permise n schimb valori nule.
. Relatie poate fi privita ca o specificare a unui tip compus. Definitia tipului este data de
structura relatiei.
O relatie este definita ca un set de N-upleti distincti (din acest punct de vedere corespunde
tipului algebric multime).
Se numeste supercheie (SK) un grup de atribute care identifica n mod unic un N-uplet al
relatiei. Exista relatii care au o singura supercheie formata din toate atributele.
Se numeste cheie a relatiei R o supercheie minima, cu proprietatea ca, nlocuind sau
stergnd orice atribut din ea, se obtine un grup de atribute care nu este supercheie pentru relatia
data. Multimea cheilor unei relatii formeaza cheile candidat din care trebuie aleasa o cheie
primara.
Cheia primara (PK - primary key) este o cheie aleasa de administratorul bazei de date
pentru a identifica nregistrarile. De obicei pe acest post se alege o cheie cu un numar minim de
atribute, daca este posibil chiar un singur atribut.
Se numeste cheie externa (FK - foreign key) un grup de atribute care constituie o cheie
primara ntr-o alta relatie. O cheie externa ajuta la legarea datelor din cele doua relatii.
Pentru prelucrarea datelor din tabele teoria relationala defineste doua tipuri de operatori:
operatori din teoria multimilor - UNION, INTERSECT, DIFERENCE, KHARTEZIAN
PRODUCT, respectiv operatori specifici algebrei relationale: SELECT, PROJECT,
UNION. Acesti operatori stau la baza limbajelor de interogare relationale, dintre care cel mai
cunoscut este SQL.
2. Normalizarea unei baze de date relationale. Teoreme de normalizare.
Normalizarea unei baze de date consta n principal n descompunerea modelului bazei de
date n mai multe relatii (tabele) astfel nct sa se reduca la maxim redundanta datelor si implicit
sa elimine anomaliile de actualizare. Operatia de normalizare se bazeaza pe dependentele
functionale care exista ntre datele unei aplicatii.
O dependenta functionala, notata XY, ntre doua seturi de atribute a unei relatii R,
specifica o constrngere asupra N-upletilor posibili. Ea se defineste n felul urmator:
V t 1 , t 2 R, t 1(X) = t 2 (X) => t 1(Y) = t 2 (Y)

Se spune n acest caz ca X determina functional pe Y sau ca Y este dependent functional
de X..
Faptul ca X nu determina functional pe Z se va nota X | Z.
Pentru determinarea dependentelor functionale se pot aplica urmatoarele reguli de
inferenta (prin XY se noteaza concatenarea seturilor de atribute X si Y):
1. Regula reflexiva:
Y => XY
2. Regula de marire:
=> XZY
3. Regula tranzitiva:
=> XZ
4. Regula de decompozitie:
=> XY
5. Regula de reuniune:
=> XYZ
6. Regula pseudotranzitiva:
=> WXZ
Normalizarea bazei de date presupune aducerea relatiilor gradual pe diverse forme

normale conform unor teoreme de normalizare. Fiecare forma normala preia constrngerile
formei anterioare la care adauga noi conditii.
Forma normala 1 (1NF) cere:
domeniul atributelor sa cuprinda valori atomice; se interzic cmpurile compuse sau

"relatii n relatie"
fiecare atribut din N-uplet trebuie sa aibe o singura valoare n domeniu.

.
relatia sa fie n 1NF
orice atribut neprim (care nu face parte din cheia primara) din R sa fie complet
dependent functional de cheia primara a relatiei.
O alta varianta: se cere sa nu existe atribute care sa depinda numai de o parte a cheii
primare.
.
relatia sa fie n 2NF
nu exista nici un atribut neprim care sa fie dependent tranzitiv de cheia primara a
relatiei
Varianta: nu se permit atribute care nu fac parte din cheile candidat ale relatiei si care
determina alte atribute.
Se poate da si o definitie generalizata pentru forma 3NF. Orice atribut al relatiei
ndeplineste:
.
este complet dependent functional de orice cheie din R;
este dependent netranzitiv de orice cheie din R.
O varianta mai restrictiva este BCNF - Boyce Codd Normal Form. O relatie este
n BCNF daca, pentru orice dependenta XY din R, X este o cheie candidat a lui R.
Aducerea unei baze de date pe o forma normala superioara presupune extragerea unor
atribute din relatiile existente si crearea pe baza lor a unor noi relatii astfel nct rezultatul sa
respecte forma normala n cauza. Acest lucru duce la fragmentarea bazei de date dar elimina din
anomaliile de actualizare si reduce spatiul pierdut datorita redundantei datelor.
3. Proiectarea unei baze de date.
Concret, pasii care trebuie facuti la proiectarea unei baze de date relationale sunt
urmatorii:
.
Analiza aplicatiei: analiza circuitului informational, studierea intrarilor si

iesirilor, stabilirea claselor de utilizatori;
Analiza semanticii atributelor din entitati: identificarea atributelor si a

sensului lor functional, gruparea atributelor n relatii pe entitati, stabilirea
cheilor primare si externe;
Normalizarea relatiilor obtinute la punctul anterior: micsorarea redundantei

prin gruparea atributelor n relatii conform definitiilor pentru formele normale,
stabilirea de constrngeri pentru eliminarea anomaliilor de actualizare;
Scoaterea din relatiile principale a atributelor care au peste 70% valori

nule.
Observatie: Daca se opteaza pe o metoda de tip rapid prototyping acesti pasi vor fi
repetati n mod iterativ pe parcursul procesului de dezvoltare.
Cap. 3. Tabele Microsoft Access. Tipuri de date.
1. Crearea unei tabele.
Crearea unei tabele noi se face din gestionarul de proiecte de la intrarea Create table in
Design view.
2. Tipuri de date si proprietatile acestora.

A. Tip TEXT (max. 255 caractere). sir de caractere. Proprietati:
.
Filed Size - numar maxim de caractere
Format - format la afisarea datelor
Input Mask - format la citirea datelor
Caption - text eticheta asociata cmpului
Default Value - valoare implicita
Validation Rule - conditie de validare intrare
Validation Text - mesaj la citire date eronate
Required - este obligatorie introducerea unei valori pentru acest cmp
Alow Zero Length - permite siruri vide
Indexed - specifica crearea unui index pentru acest cmp
Unicode Compression - asigura codare UNICODE
Lookup - Display Control - specifica tipul elementului de tip control utilizat la afisare
B. Tip MEMO (max. 65.535 caractere). Text lung. Proprietati:
Caption - text eticheta asociata
Def ault Value - valoare implicita
Unicode Compression - asigura codare UNICODE

C. Tip Number (numere pe 1, 2, 4, 8 sau 12 biti). Numere ntregi sau zecimale.
Proprietati:
Filed Size - dimensiune cmp:

a. Byte - interval [0 ... 255]
b. Decimal - interval [10 28 -l]
c. Integer - interval [32.767]
d. Long Integer - interval [ 2,147,483,648]
e. Single - interval [3.402823 38 ]
f. Double - interval [1.79769313486231 308 ]
g. Replication ID - identificator unic global
Decimal Places - numar de zecimale acceptat
Lookup - Display Control - specifica tipul elementului de tip control utilizat la afisare
D. Tip "Date/Time" (data - an pe 4 pozitii). Data calendaristica, moment orar sau ambele.
Caption - denumire eticheta asociata
Def ault Value - valuare implicita

E. Tip Currency (suma de bani n precizie 15 cifre + 4 zecimale). Proprietati:
Decimal Places - numar de zecimale acceptat
F. Tip Auto Number (index generat automat). Proprietati:

.
Filed Size - dimensiune cmp:

a.
Long Integer - interval [ 0.. 4,294,967,296]
b.
Replication ID - numar pe 16 octeti
New Values - metoda de generare: incrementala sau aleatoare

G. Tip Yes/No (valoare logica). Adevarat / Fals. Proprietati:
Format - format Yes/No, True/False, On/Off

H. Tip OLE Object (obiect OLE). Referinta spre un obiect al unei alte aplicatii (ex:
document Word, imagine BMP etc). Propiretati:

I.
Tip Hyperlink (adresa URL). Adresa Web. Proprietati:
J. Tip Lookup wizard (cmp de selctie relationala). Valoare asociata din alta tabela.
Permite alegerea unei valori dintr-o lista de valori fixe sau obtinute din cmpurile altei
tabele. Se aplica pentru tipurile Text, Number si Yes/No.
3. Formate de afisare si introducere.
Proprietatea Format poate contine un sir de caractere cu semnificatia de masca de afisare.
Aceasta poate forta de exemplu afisarea textelor cu o anumita combinatie de litere mari si mici
sau a numerelor cu o anumita dispunere a virgulei zecimale. sirul Format poate contine caractere
de control si caractere obisnuite. Caracterele vor masca caracterele din cmp, pe cnd restul
caracterelor vor fi afisate ca atare (se vor adauga fortat caracterelor din cmp). n acest sens se
pot folosi urmatoarele caractere de control:
.
Pentru tipul text si memo:
@ - caracterul este obligatoriu
& - caracterul este optional
< - forteaza toate caracterele la litere mici
> - forteaza toate caracterele la litere mari
Formatul poate contine doua siruri despartite prin ";". Primul subsir reprezinta
formatul pentru texte normale. Cel de al doilea reprezinta textul afisat pentru text
vid sau valoare NULL.
Exemple:
@@@@-@@@@@@ - afiseaza numarul 0256444555 sub forma 0256-444555
@;"Date inexistente" - afiseaza sirul nemodificat daca contine cel putin un caracter;
afiseaza mesajul "Date inexistente" daca sirul este vid sau nu a fost introdus.
.
Pentru tipul number:
. - separator zecimal
, - separator pentru mii, milioane etc.
0 - afiseaza o cifra (forteaza 0 daca cifra nu exista)
# - afiseaza o cifra (nu afiseaza nimic daca cifra nu exista)
% - procent. nmulteste numarul cu 100 si afiseaza marcajul de procente
Formatul poate contine patru siruri despartite prin ";". Primul subsir reprezinta
formatul pentru numere pozitive. Cel de al doilea reprezinta formatul pentru
numere negative. Al treilea va formata valorile zero. Ultimul formateaza valorile

necompletate (NULL).
Exemple:
$#,##0.00[Green];($#,##0.00)[Red];"Zero";"Necompletat" va afisa numarul 100 n verde
sub forma "$100.00", numarul -150 n rosu sub forma "$150.00" numarul 0 sub forma "Zero" iar
un cmp necompletat sub forma "Necompletat".
.
Pentru tipul Yes/No:

Formatul va contine trei siruri despartite prin ";". Primul subsir este ntotdeauna
vid. Cel de al doilea reprezinta textul afisat pentru valoarea YES. Cel de al treilea
reprezinta textul afisat pentru valoarea NO.
Exemplu:
;"Da";"Nu" va afisa "Da" pentru valoarea Yes si "Nu" pentru valoarea No.
.
Pentru tipul Date/Time:
Long Date - data sub forma "Saturday, April 3,1993'
Medium Date - data sub forma "3-Apr-93' o Short Date - data sub forma
"4/3/1993'
Long Time - ora sub forma "5:34:23 PM
Medium Time - ora sub forma "5:34 PM"
Short Time - ora sub forma "17:34"
Caractere de control pentru an (y), luna (m), zi (d), ora (h), minut (n) si secunda
(s).
Exemplu:
ddd", "mmm d", "yyyy va fi afisat sub forma: Mon, Jun 2,1997
"Today is "dddd va afisa Today is Tuesday (limba depinde de setarea Windows - Regional
Settings).
4. Stabilirea cheii primare (PK) si salvarea tabelei.
Pentru stabilirea cheii primare se va da un click dreapta de mouse peste marcajul cmpului
dorit si se alege intrarea
din meniul aferent.
Salvarea tabelei se va face de la intrarea de meniu File/Save as. La salvare se va stabili de
preferinta un nume sugestiv pentru datele retinute, dar nu foarte lung.
Observatie: Pentru a se permite salvarea tabelei trebuie stabilita n prealabil cheia primara
a acesteia.
Cap. 4. Relatii. Interogari. Metoda QBE.

1. Crearea unei relatii.
Crearea relatiilor ntre tabele se poate realiza apelnd la intrarea de meniu Tools Relationships. Pentru a adauga tabele n fereastra de relatii se va selecta Relationships - Show
Table. (a).
a)
b)
Relatiile se vor crea prin tragerea cu mouse-ul a cheii primare din tabela secundara peste
cheia externa din tabela principala. Concordanta cmpurilor se va verifica n fereastra de editare
a relatiilor (b).
Pentru a asigura integritatea referentiala a bazei de date, se va marca obligatoriu, la fiecare
relatie creata, optiunea Enforce Referential Integrity. De asemenea, o optiune utila n cele mai
multe situatii este cea de actualizare automata a cmpurilor relationate (Cascade Update Related
Fields).
2. Interogari. QBE.
Interogarile permit filtrarea si ordonarea datelor din tabele precum si reunirea datelor din
mai multe tabele, respectiv calcularea unor noi informatii.
Pentru crearea unei interogari, sistemul Access pune la dispozitie doua limbaje cu
proprietati diferite. Primul, numit QBE - Query by Example - este un limbaj vizual al carui
principal avantaj este simplitatea. Al doilea limbaj, SQL - Structured Query Language - este un
limbaj declarativ care, desi contine relativ putine cuvinte cheie, permite exprimarea unor
interogari mult mai elaborate dect QBE.
Interogarile pot fi clasificate n functie de actiunea realizata n:
.
Interogari de selectie
Interogari de actualizare
Interogari de stergere
Interogari de creare sau insertie
n acest capitol vor fi prezentate doar interogarile de selectie. Din punct de vedere al
operatiilor implicate de interogari, putem distinge ntre: proiectie, sortarea, filtrarea (selectia),
reuniunea (JOIN), gruparea si sumarizarea.
2.1. Operatia de proiectie
Operatia de proiectie presupune excluderea din rezultat a coloanelor care nu sunt relevante
n contextul interogarii. Aceasta excludere se realizeaza prin ne-includerea lor n macheta de
proiectie.
2.2. Operatia de sortare

Operatia de sortare presupune ordonarea rezultatului functie de unul sau mai multe criterii.
n cazul n care sunt mai multe criterii, primul criteriu va fi cel dominant, restul fiind considerate
n mod ierarhic, n ordinea n care apar.
2.3. Operatia de selectie

Operatia de filtrare (selectie) presupune excluderea din rezultat a nregistrarilor care nu
ndeplinesc diverse criterii exprimate prin conditii (expresii) logice.
2.4. Operatia de JOIN

Operatia de reuniune (JOIN) consta n reunirea datelor aflate n diferite tabele ntre care
exista stabilite relatii.
2.5. Operatia de grupare si sumarizare

Operatia de grupare si sumarizare presupune mpartirea nregistrarilor n grupuri si
extragerea informatiilor la nivelul fiecarui grup n parte. Pentru a avea acces la linia Total se va
marca optiunea Totals din meniul View.
Optiunile de sumarizare sunt: Group by, Sum, Avg, Min, Max, Count, StDev, Var, First,
Last, Expression, Where.
Cap. 5. Interogari SQL.

1. Limbajul SQL.
Limbajul SQL - Structured Query Language - este un limbaj declarativ care, desi contine
relativ putine cuvinte cheie, permite exprimarea unor interogari foarte complexe pe o baza de
date.
n cazul limbajelor declarative, programatorul va descrie algoritmul de rezolvat n loc sa
implementeze algoritmul de rezolvare. n acest caz sistemul va cauta algoritmul de rezolvare,
problemele fiind legate de respectarea sintaxei limbajului la descrierea problemei.
Limbajul SQL permite att crearea entitatilor specifice unei baze de date (ex. tabele,
indecsi, utilizatori etc.) ct si editarea si regasirea nregistrarilor din aceasta, n acest capitol vor
fi prezentate doar interogarile de selectie.
Din punct de vedere al operatiilor implicate de interogari, putem distinge ntre: proiectie,
sortarea, filtrarea (selectia), reuniunea (JOIN), gruparea si sumarizarea.
1.1. Operatia de proiectie
Operatia de proiectie presupune excluderea din rezultat a coloanelor care nu sunt relevante
n contextul interogarii. Aceasta excludere se realizeaza prin ne-includerea lor n lista de
proiectie.
Sintaxa instructiunii SQL care realizeaza proiectia unei tabele este:
SELECT lista_proiectie
FROM tabela;
Lista de proiectie va cuprinde specificarea cmpurilor din tabela, despartite prin virgula.
Ordinea de aparitie a acestora va determina ordinea cmpurilor n rezultat. Prin proiectie se
reduce n general numarul de coloane dar nu este afectat numarul de nregistrari.
Proiectia 1:1 se poate realiza nlocuind lista de proiectie cu caracterul *, caz n care toate
coloanele vor fi proiectate n ordinea n care ele apar n tabela.
Daca se doreste, prin proiectie pot fi redenumite si cmpurile din tabela. Sintaxa listei de
proiectie va fi n acest caz:
nume_cmp1 AS nume_nou1, nume_cmp2 AS nume_nou2,...
Exemplu:
SELECT cods AS CodStudent, nume AS NumeStudent
FROM Studenti;
1.2. Operatia de sortare
Operatia de sortare presupune ordonarea rezultatului functie de unul sau mai multe criterii.
n cazul n care sunt mai multe criterii, primul criteriu va fi cel dominant, restul fiind
considerate n mod ierarhic, n ordinea n care apar n lista.
Sintaxa instructiunii SQL care realizeaza ordonarea rezultatului este:
FROM tabela
ORDER BY lista_ordonare;
Lista de ordonare va cuprinde specificarea unor cmpuri din tabela sau expresii n care
acestea intervin, despartite prin virgula.
Implicit sortarea se face n sens crescator (ascendent). Pentru a sorta n mod descrescator
(descendent) se va utiliza marcajul DESC dupa pozitia dorita.
Exemplu:
SELECT *
FROM Studenti
ORDER BY Nume, Medie DESC, DataN
Va ordona studentii crescator dupa nume, la nume egale descrescator dupa medie, iar si la
medii egale crescator dupa data nasterii.
1.3. Operatia de selectie
Operatia de filtrare (selectie) presupune excluderea din rezultat a nregistrarilor care nu
ndeplinesc diverse criterii exprimate prin conditii (expresii) logice.
Sintaxa instructiunii SQL care realizeaza selectia nregistrarilor este:
FROM tabela
WHERE conditie_selectie;
n rezultat vor fi incluse doar nregistrarile pentru care conditie_selectie este adevarata.
Conditia de selectie este o expresie logica care combina operatori, valori si cmpuri. Ca si
elementele de legatura se pot utiliza operatorii AND (sI logic) sau OR (SAU logic).
Prin selectie se pastreaza numarul de coloane dar numarul de nregistrari din rezultat este
de obicei mai mic dect n tabela originala.
Pentru a nlatura duplicatele din rezultat se poate utiliza optiunea DISTINCT:
SELECT DISTINCT lista_proiectie
FROM tabela
WHERE conditie_selectie;
Exemplu:
SELECT cods, nume FROM Student WHERE nume = "Popescu";
Cap. 6. Operatori. Functii de biblioteca.

1. Functii pe siruri de caractere
l.a. Concatenarea sirurilor. Operatorul "&".
Sintaxa: sirl & sir2 & sir3 & ...
Exemplu: [Oras] & " " & [Judet] & " - " & [CodPostal]
l.b. Extragerea prefixului unui sir. Functia "Left".
Sintaxa: Left(sir, lungime)
Exemplu: Left("Popescu", 3)
"Pop"
l.c. Extragerea sufixului unui sir. Functia "Right".

Sintaxa: Right (sir, lungime)
Exemplu: Right ("Popescu", 4) = "escu"
l.d. Extragerea mijlocului unui sir. Functia "Mid".
Sintaxa: Mid(sir, start, lungime)
Exemplu: Mid ("Popeseu", 4, 3) = "esc"
l.e. stergerea spatiilor de nceput si sfrsit de sir. Functia "Trim
Sintaxa: Trim (sir)
Exemplu: Trim("
Popescu
")
"Popescu"
l.f. Cautarea unui subsir ntr-un sir. Functia "InStr".

Sintaxa: InStr([start,] sir, subsir [, tipComparatie])
Exemplu: lnStr("Popeseu", "op")
= 2
Observatii:
.
daca subsirul nu se gaseste n sir se va returna 0.
daca parametru start este prezent, cautarea va ncepe de pe pozitia respectiva.
tipComparatie poate lua valorile:

vbBinaryCompare - comparatia se va face binar (ASCII, 'A'<>'a').
vbTextCompare - comparatia se va face textual ('A'='a').
. daca subsirul este gasit se va returna pozitia de nceput a lui n sir.

l.g. Transformarea tuturor literelor sirului n litere mici. Functia "LCase".
Sintaxa: LCase (str)
Exemplu: LCase ("PopESCU 23.") = "popescu 23."
l.h. Transformarea tuturor literelor sirului n litere mari. Functia "UCase".
Sintaxa: UCase (str)
Exemplu: UCase ("PopESCU 23.") = "POPESCU 23."
l.i. Aflarea lungimii unui sir. Functia "Len".
Sintaxa: Len (str)
Exemplu: Len ("Popescu")
= 7
l.j. Obtinerea unui sir format din spatii. Functia "Space".

Sintaxa: Space (nr)
Exemplu: Space (3)
= "
l.k. Compararea sirurilor. Functia "StrComp".

Sintaxa: StrComp(sirl, sir2 [, tipComparatie])
Exemplu: StrComp ("Popeseu", "Vasilescu")
-l
Observatii:
.
daca sirl < sir2 se va returna -1.
daca sirl = sir2 se va returna 0.
daca sirl > sir2 se va returna 1.
tipComparatie poate lua valorile:

vbBinaryCompare - comparatia se va face binar (ASCII, 'A'<>'a').
vbTextCompare - comparatia se va face textual ('A'='a').

2. Functii pentru date calendaristice si timp
2.a. Testarea unui interval. Operatorul "between".
Sintaxa: data between data1 and data2
Exemplu: (#2-06-1998* between #1-01-1990* and #l-01-2000#) = true
2.b. Obtinerea datei curente a sistemului. Functiile "Date" si "Now".
Sintaxa: Date () respectiv Now ()
Exemplu: (#2-06-1998* between #1-01-1990* and Now()) = true
2.c. Obtinerea intervalului dintre doua date. Functia "DateDiff".
Sintaxa: DateDiff(specificarelnterval, datai, data2)
Exemplu: DateDiff ("d", #ll-01-2004#, #ll-20-2004#) = 19
Observatii:
Parametrul specificarelnterval va determina modul n care se calculeaza diferenta:
"yyyy"-n ani
"m" - n luni
"w" - n saptamni
"d" - n zile
2.d. Extragerea anului. Functia "Year".
Sintaxa: Year (data)

Exemplu: Year(#2-0 6-1998#) = 1998
2.e. Extragerea lunii. Functia "Month".
Sintaxa: Month (data)
Exemplu: Month(#2-06-1998#) = 2
2.f. Extragerea zilei. Functia "Day".
Sintaxa: Day (data)
Exemplu: Day(#2-O6-1998#) = 6
2.g. Extragerea zilei din saptamna. Functia "Weekday".

Sintaxa: Weekday (data)
Exemplu: Weekday(#1-01-2004#) = 5 (ziua de joi)
Observatie: Se considera ca prima zi din saptamna este duminica.
2.h. Obtinerea orei curente a sistemului. Functia "Time".
Sintaxa: Time ()
Exemplu: Time () = 10:37:16 AM
3. Functii numerice
3.a. Valoarea absoluta a unui numar. Functia "abs".
Sintaxa: abs(nr)
Exemplu: abs (-4) = 4
3.b. Cosinusul, sinusul si tangenta unui unghi. Functiile "cos", "sin" si "tan
Sintaxa: cos(unghi), sin(unghi), tan(unghi)
Exemplu: cos (3.1415926535897932) = -l
3.c. Logaritm natural. Functia "log".
Sintaxa: log(nr)
Exemplu: log (4) = 1.38629436112
3.d. Radical de ordinul 2. Functia "sqr".
Sintaxa: sqr(nr)
Exemplu: sqr (9) =3
4. Functii de conversie
4.a. Conversie sir de caractere n data calendaristica. Functia "DateValue".
Sintaxa: DateValue(sir)
Exemplu: DateValue ("February 12, 1969") = #2-12-1969*
4.b. Conversie unui numar real la un numar ntreg. Functia "Int".
Sintaxa: int(nr)
Exemplu: int(4.6869) = 4
4.c. Conversie unui numar la un sir. Functia "Str".
Sintaxa: str(nr)
Exemplu: Str (4.6869) = " 4.6869" (spatiul este rezervat pt. semnul +)
4.d. Conversie unui sir la un numar. Functia "Val".
Sintaxa: Val (sir)
Exemplu: Val ("-4.6869 de unitati") = -4.6869
4.e. Conversia conditionala. Functia "IIF".
Sintaxa: ii(conditie, valoareAdevarata, valoareFalsa)
Exemplu: iif( [bursa] >0, "Bursier", "Nebursier")
5. Operatori logici
5.a. si logic. Operatorul "And".
Sintaxa: expl And exp2
Exemplu: true And false = false
5.b. Sau logic. Operatorul "Or".
Sintaxa: exp1 Or exp2
Exemplu: true Or false = true
5.c. Nu logic. Operatorul "Not".
Sintaxa: Not exp
Exemplu: Not false = true
6. Operatori relationali
6.a. Operatori relationali pentru testarea inegalitatii.
Sintaxa: expl Op exp2, Op poate fi <, >, <=, >=, <>
Exemplu: 5 < 9 = true
6.b. Operatorul relational pentru testarea egalitatii.
Sintaxa: expl = exp2
Exemplu: (7-5) = 2
= true
6.c. Operatori de comparatie. Operatorul "like".

Sintaxa: sir like tipar
Exemplu: "Popeseu" like "P*"
= true
Observatii:
Tiparul de comparare poate cuprinde urmatoarele caractere speciale:
? - nlocuieste orice caracter singular
* - nlocuieste zero sau mai multe caractere
# - nlocuieste orice cifra (0-9)
[charlist] - nlocuieste un singur caracter din lista
[! charlist] - nlocuieste un singur caracter care nu trebuie sa fie n lista
Cap. 7. Interogari SQL avansate.

7.1. Operatia de JOIN
Operatia de reuniune (JOIN) are ca scop principal reunirea datelor aflate n diferite tabele
ntre care exista stabilite relatii.
O operatie de JOIN va uni tot timpul o cheie externa a unei tabele cu cheia primara din tabela
asociata.
Operatia de JOIN poate fi privita ca un produs cartezian peste care se aplica apoi o selectie
corespunzatoare conditiei de JOIN.
Din punct de vedere al rezultatului obtinut se pot distinge urmatoarele tipuri de JOIN:
INNER JOIN - rezultatul va include doar perechi de nregistrari care au corespondenta n

ambele tabele
LEFT OUTER JOIN - rezultatul va include si nregistrarile din tabela stnga care nu au
corespondent in tabela din partea dreapta a relatiei. Cmpurile care lipsesc din tabela
corespondenta se vor completa automat cu valoarea NULL
RIGHT OUTER JOIN - va include n rezultat si nregistrarile din tabela din dreapta care nu
au corespondent n tabela din partea stnga.
1. INNER JOIN
Pentru operatia de INNER JOIN, limbajul SQL pune la dispozitie doua sintaxe diferite:
A) SELECT lista_proiectie
FROM tabelaL, tabelaR
WHERE (tabelaL.cheiePrimara = tabelaR.cheieExterna)
AND conditii_supilmentare_de_selectie
...
Sintaxa permite specificarea unui produs cartezian explicit urmat de o selectie bazata pe
conditia de JOIN restrictionata eventual cu alte conditii suplimentare impuse de problema.
Atentie: daca se omite conditia de JOIN din clauza WHERE (sau daca aceasta este incorecta),
rezultatul va fi de obicei un produs cartezian.
B) SELECT lista_proiectie
FROM tabelaL INNER JOIN tabelaR
ON tabelaL. cheiePrimara = tabelaR. cheieExterna
WHERE conditii_supilmentare_de_selectie
...
Sintaxa aceasta are avantajul departajarii clare a conditiei de JOIN.

2. RIGHT OUTER JOIN
RIGHT OUTER JOIN (prescurtat RIGHT JOIN) va include n rezultat nregistrarile
comune plus nregistrarile din tabela din dreapta care nu au corespondent n tabela din partea
stnga. Cmpurile care lipsesc din tabela corespondenta se vor completa automat cu valoarea
NULL.
Sintaxa SQL pentru RIGHT OUTER JOIN este:
FROM tabelaL RIGHT OUTER JOIN tabelaR
3. LEFT OUTER JOIN
LEFT OUTER JOIN (prescurtat LEFT JOIN) va include n rezultat nregistrarile comune
plus nregistrarile din tabela din stnga care nu au corespondent n tabela din partea dreapta.
Cmpurile care lipsesc din tabela corespondenta se vor completa automat cu valoarea NULL.
Sintaxa SQL pentru LEFT OUTER JOIN este:
FROM tabelaL LEFT OUTER JOIN tabelaR

4. Aliasuri pentru nume de tabele.
Datorita necesitatii repetarii numelui tabelei ca prefix pentru cmpurile care apar n lista
de proiectie, conditiile de selectie, listele de ordonare etc, limbajul SQL permite crearea unor
aliasuri (porecle) mai scurte pentru desemnarea acestora:
SELECT listajproiectie
FROM tabelaL AS TL, tabelaR AS TR
WHERE (TL.cheiePrimara = TR.cheieExterna)
AND conditii_supilmentare_de_selectie
sau
FROM tabelaL AS TL INNER JOIN tabelaR AS TR
ON TL.cheiePrimara = TR.cheieExterna
WHEKE conditii_supilmentare_de_selectie
Exemplu:
SELECT S.Nume, F.Denumire
FROM Facultati AS F INNER JOIN Studenti AS S ON F.CodF = S.CodF
WHERE (((S.Nume)>='H')) ORDER BY S.Nume;
5. Specificarea tipului de JOIN in QBE:
Se poate realiza din meniul context JoinProperties pentru o relatie.
Cap. 8. Interogari SQL avansate (II).

1. Gruparea nregistrarilor.
Gruparea nregistrarilor se realizeaza n scopul extragerii unor informatii globale despre
nregistrarile din fiecare grup.
Pentru gruparea nregistrarilor se va utiliza clauza GROUP BY urmata de criteriile de
grupare, despartite prin virgula.
n cazul gruparii, lista de proiectie va putea cuprinde doar cmpurile din lista criteriilor de
grupare sau functii de sumarizare. Rezultatul operatiei de grupare va contine un numar de
nregistrari corespunzator cu numarul de grupuri rezultate, respectiv cte o nregistrare pentru
fiecare grup.
n cazul n care lista de proiectie va cuprinde una sau mai multe functii de sumarizare n
lipsa clauzei GROUP BY, implicit se considera ca toate nregistrarile apartin aceluiasi grup,
sumarizarea producnd o singura nregistrare n rezultat. n acest caz, lista de proiectie nu va
contine dect functii de sumarizare.
2. Functii de sumarizare.
Functiile de sumarizare vor calcula o valoare corespunzatoare valorilor nregitrarilor din
fiecare grup rezultat n urma gruparii. Ele sunt prezentate n lista urmatoare:
Avg
- calculeaza media aritmetica a valorilor unui cmp numeric sau data;
Count - numara valorile distincte din cmpul respectiv pentru grupul considerat;
Min - ntoarce valoarea minima a unui cmp numeric, text sau de tip data
calendaristica, pentru grupul de nregistrari respectiv;
Max - ntoarce valoarea maxima a unui cmp numeric, text sau de tip data
calendaristica, pentru grupul de nregistrari respectiv;
Sum
- calculeaza suma valorilor unui cmp numeric sau data;
First - returneaza valoarea cmpului pentru prima nregistrare (considerata n

ordine cronologica) din grup;
Last
StDev - calculeaza deviatia standard a valorilor dintr-un cmp numeric sau data
calendaristica;
Var
- calculeaza
calendaristica;
- returneaza valoarea cmpului pentru ultima nregistrare din grup;
variatie
valorilor
dintr-un
cmp
numeric
sau
data
Sintaxa SQL pentru operatia de grupare si sumarizare este:

FROM lista_tabele
WHERE conditii_selectie
GROUP BY expresii_grupare
Considernd o tabela de studenti care cuprinde cmpurile Cods, Nume, Prenume,
CodFacultate, An, DataNasterii si Bursa, un exemplu de interogare de grupare si sumarizare este:
SELECT CodFacultate, An, Avg(Bursa) as BursaMedie,
Sum(Bursa) As SumaBurselor, Min(DataNasterii) as DNCelMaiMare
FROM Studenti
GROUP BY CodFacultate, An;
Aceasta interogare va produce cte o nregistrare pentru fiecare pereche distincta
CodFacultate-An cuprinznd informatiile de sumarizare respective.
3. Filtrarea grupurilor. Clauza HAVING.
Sunt cazuri n care nu toate grupurile rezuntate din operatia de grupare sunt necesare n
rezultat. n aceste situatii ele pot fi excluse din rezultate folosind clauza HAVING.
Clauza HAVING poate fi folosita doar n conjunctie cu operatia de grupare.
Sintaxa clauzei HAVING permite specificarea unei conditii de filtrare a grupurilor care nu
sunt necerare. Toate grupurile care nu indeplinesc conditia vor fi excluse din rezultat. Conditia
din HAVING trebuie sa refere doar expresii existente n clauza de grupare.
FROM lista_tabele
WHERE conditii_selectie
GROUP BY expresii_grupare
HAVING conditie_includere_grup;
4. Interogari de grupare si sumarizare n QBE.
n QBE interogarile de sumarizare sunt cunoscute sub numele de interogari de tip
TOTALS. Pentru a creea o astfel de interogare se va marca optiunea Totals din meniul View.
Linia Total va specifica expresia de gruapre sau functia de sumarizare aplicata coloanei
respective.
Cap. 9. Interogari active.

1. Interogari pentru crearea de tabele (Make-Table Queries).
n mod uzual datele rezultate dintr-o interogare sunt folosite pentru consultare imediata.
Sunt nsa si situatii cnd aceste date trebuie pastrate ntr-o tabela. Pentru a realiza acest lucru se
va crea o interogare de tip Make-Table care va avea ca rezultat la rulare crearea unei noi tabele
avnd cmpurile selectate n interogare.
O tabela creata printr-o astfel de interogare poate pastra att valori din cmpuri existente n
tabelele de origine ct si cmpuri calculate. Pentru valorile calculate se va crea un cmp avnd
tipul dat de tipul expresiei de calcul.
Pentru tabela creata n acest mod trebuie setata, ulterior, cheia primara.
Pentru a crea o interogare de tip Make-Table se va crea n prealabil o interogare de selectie.
Prin rularea acestei interogari se verifica rezultatul obtinut. Dupa validarea acestuia se va apela
optiunea Make-Table Query din meniul Query. La transformarea unei interogari de selectie ntr-o
interogare de tip Make-Table se va preciza numele tabelei noi ce va fi creata la rulare.
La fiecare rulare a interogarii tabela se va crea peste tabela existenta, datele vechi (de la
rularea anterioara) fiind pierdute.
2. Interogari de actualizare (Update Queries).

Acest tip de interogare este folosit pentru a modifica datele din una sau mai multe
nregistrari ale unei tabele.
Pentru o interogare de actualizare se vor specifica cmpurile care vor fi actualizate si
respectiv conditiile de selectie a nregistrarilor care se vor actualiza. Specificarea conditiilor se
va face n cmpul Criteria. Daca nu se specifica nici o conditie, se vor actualiza toate
nregistrarile din tabela.
Pentru a crea o interogare de tip actualizare se va crea n prealabil o interogare de selectie.
Prin rularea acestei interogari se verifica rezultatul obtinut, el indicnd daca conditiile de selectie
a nregistrarilor de modificat sunt corecte sau nu. Dupa validarea acestora se va apela optiunea
Update Query din meniul Query. Dupa transformare va fi disponibila o noua bara n fereastra de
editare a interogarii purtnd eticheta Update To. Aici se vor specifica noile valori ale cmpurilor
de modificat. Acestea pot fi valori constante sau pot fi expresii de calcul. O expresie poate referi
prin numele cmpului valoarea anterioara actualizarii din acel cmp.
La rularea unei astfel de interogari se va cere confirmarea actualizarii cu precizarea
numarului de nregistrari afectate.
3. Interogari de adaugare date (Append Queries).

Acest tip de interogare se poate utiliza pentru a adauga nregistrari preluate din alte tabele
sau interogari. De asemenea se poate utiliza pentru a copia nregistrari n alta baza de date.
O interogare de tip actualizare are una sau mai multe tabele sursa (de unde se preiau datele
de copiat) si o singura tabela destinatie. Tabela destinatie se specifica doar n momentul n care
interogarea este transformata ntr-una de adaugare.
Pentru o interogare de adaugare se vor specifica cmpurile care vor fi copiate si respectiv
conditiile de selectie a nregistrarilor care se vor copia. Specificarea conditiilor se va face n
cmpul Criteria. Daca nu se specifica nici o conditie, se vor copia toate nregistrarile din tabela
sursa. Valorile copiate n tabela destinatie pot fi identice cu cele din tabelele sursa sau pot fi
calculate prin expresii.
Pentru a crea o interogare de tip adaugare se va crea n prealabil o interogare de selectie.
Prin rularea acestei interogari se verifica rezultatul obtinut, el indicnd daca conditiile de selectie
a nregistrarilor care trebuie copiate sunt corecte sau nu. Dupa validarea acestora se va apela
optiunea Append Query din meniul Query. Dupa transformare va fi disponibila o noua bara n
fereastra de editare a interogarii purtnd eticheta Append To. Aici se vor specifica cmpurile
destinatie n care se va realiza copierea. Sistemul ncearca sa completeze automat aceste coloane
bazat pe denumiri identice sau foarte apropiate n cele doua tabele. Pentru atributele al caror
nume nu se potrivesc, respectiv pentru cmpurile calculate prin expresii, corespondenta trebuie
facuta manual.
4. Interogari de stergere date (Delete Queries).

Acest tip de interogare se poate utiliza pentru a sterge nregistrari care nu mai sunt utile.
Pentru a selecta nregistrarile care se vor sterge este necesar sa se specifice conditii de
selectie. Specificarea conditiilor se va face n cmpul Criteria. Daca nu se specifica nici o
conditie, se vor sterge toate nregistrarile din tabela.
Atentie: nregistrarile sterse nu mai pot fi recuperate!
Pentru a crea o interogare de tip stergere de date se va crea n prealabil o interogare de
selectie. Prin rularea acestei interogari se verifica rezultatul obtinut, el indicnd daca conditiile
de selectie a nregistrarilor care trebuie sterse sunt corecte sau nu. Dupa validarea acestora se va
apela optiunea Delete Query din meniul Query.
Daca tabela din care sunt sterse nregistrari are coloane referite din alte tabele, sistemul va
detecta automat necesitatea stergerii acestora doar n cazul n care relatia dintre tabele are
marcata optiunea Enforce Referential Integrity, respectiv Cascade Delete Related Records.
5. Interogari active n sintaxa SQL.

Interogare de tip Make-Table:
SELECT Studenti.Matricola, Studenti.Nume INTO StudAnl
FROM Studenti
WHERE (Studenti.An = 1);
Interogare de tip Update:
UPDATE Studenti
SET Studenti.Bursa = Studenti.Bursa+100000
WHERE (((Studenti.An)=1));
Interogare de tip Append:

INSERT INTO StudAnl
SELECT FROM Studenti
WHERE (Studenti.An = 1);
Interogare de tip Delete:
DELETE FROM Studenti
WHERE ( (Bursa>0 AND Bursa<1000000)
AND (Studenti.An =1) );
Cap. 10. Formulare. Importul si exportul datelor.

1. Formulare Access.
Formularele reprezinta o posibilitate de vizualizare a datelor apropiate de utilizatorul
uman. Ele permit formatarea fina a iesirii si un control asupra intrarii de date, inclusiv o validare
stricta a acesteia. Formularele pot avea ca si sursa de date fie direct tabele, fie interogari.
2. Crearea formularelor.
Pentru crearea unui formular se poate folosi fie o metoda automata (Wizard), fie o
proiectare directa (Design).
3. Elementele constituente ale unui formular.
4. Uneltele din Fereastra de unelte.

a) Label - eticheta pentru afisare text fix.
b) Text Box - cmp de editare text.
c) Group Option - grup de optiuni pentru casute de marcaj, butoane radio etc.
d) Toggle Button - buton basculant pentru nregistrarea unei stari.
e) Option Button - buton tip radio pentru marcarea unor optiuni cu excludere mutuala.
f) Check Box - casuta de marcaj pentru marcarea unei stari.
g) Combo Box - lista derulanta de valori,

h) List Box - lista de valori.
i)
Command Button - buton de comanda pentru executia de cod.
j)
Image - control pentru afisarea unei imagini.
k) (Un)Bond Object Frame - cadru pentru afisarea unui obiect OLE.

l)
Tab Control - control pentru paginarea ferestrei.
m) Subform - control pentru crearea unui sub-formular n interiorul formularului curent,

n) Line - linie de decorare,
o) Rectangle - dreptunghi de decorare.
5. Importul datelor din surse externe
In multe situatii este necesar importul datelor din alte aplicatii. Acestea pot fi:
Baze de date externe: DBase, Paradox, Ms Access sau orice alt format disponibil
printr-o conexiune ODBC
Foi de calcul: Ms Excel sau Lotus 1-2-3
Aplicatii care prelucreaza texte: Ms Word, Wordpad, Notepad, Outlook etc.
Datele pot fi importate sau se pot crea legaturi catre acestea. n cazul n care se opteaza
pentru legaturi, datele se pastreaza n fisierele originale si pot fi prelucrate att din Ms Access ct
si din aplicatia originala.
Importul datelor din alta baza de date Ms Access. Tabelele existente n alte baze de date
Access pot fi importate sau legate. Aceste operatii pot fi realizate utiliznd meniul File - Get
Externai Data si optiunile Import respectiv Link Table. Observatie: Optiunea Import permite
importul tabelelor dar si al interogarilor, formularelor, rapoartelor sau modulelor de cod.
Optiunea Link permite doar legarea unei tabele.
Importul datelor din Ms Excel. Pentru un import eficient din Excel intr-o baza de date
Access este de dorit denumirea coloanelor foii din Excel pe prima linie importata din foaie. O
foaie de calcul poate fi importata ntr-o tabela existenta sau ntr-o tabela noua, care se va fi creata
n timpul operatiei de import. Importul efectiv se face tot din meniul File - Get Externai Data.
Importul datelor dintr-un fisier text. Pentru un import corect al datelor stocate ntr-un
fisier text este necesar ca acesta sa respecte o conventie clara cu privire la delimitarea
cmpurilor. De asemenea este de dorit ca informatia de tip text sa fie cuprinsa ntre ghilimele.
Delimitarea cmpurilor se poate face fie printr-un semn special (virgula, tab, spatiu etc.) fie
punnd toate cmpurile de dimensiune egala. La import, numele atributelor se pot lua de pe
prima linie din fisier sau se pot specifica direct n fereastra de import. De asemenea se pot
modifica tipul de date (se detecteaza automat) si daca se face sau nu indexarea dupa acel cmp.
n ncheiere se cere stabilirea unei chei primare (Access poate adauga automat un cmp cu acest
rol).
Importul datelor din Ms Outlook (Address Book). Daca este necesar sa fie importate
adresele stocate n Outlook, se va apela la meniul File - Get Externai Data, optiunea Import.
Importul se va face automat, fara a fi necesari completarea pasilor intermediari prezentati la
celelalte tipuri de importuri
6. Exportul datelor.
Exportul datelor ntr-o alta baza de date Ms Access. Exportul datelor se realizeaza din
meniul File - Export. Baza de date n care se face exportul trebuie sa existe n prealabil. Se poate
opta pentru a exporta doar definitia unei tabele sau si datele continute de aceasta.
Exportul datelor ntr-o foaie de calcul Ms Excel. La exportul unei tabele n format
Excel, se va crea automat un fisier nou. Prima linie din foaia exportata va contine numele
atributelor (coloanelor). Procesul de export decurge complet automatizat.
Exportul n format text. La exportul n format text se va opta pentru formatarea rezultatului. n
acest caz rezultatul este de genul:
CodDep
Denumire
Productie
Management
Exportul n format HTML. Acesta este util pentru a realiza publicarea rezultatelor pe
Web. Pentru un control mai precis al aspectului paginii se poate utiliza salvarea n HTML a unui
raport special creat care sa formateze datele. Atentie: n ambele situatii datele sunt statice (fixate
n momentul exportului).
Cap. 11. Rapoarte.

1. Rapoarte Access.
Rapoartele reprezinta o posibilitate de obtinere a unor situatii tiparite prezentate ntr-o forma
atractiva si accesibila celor interesati. Ele au de obicei un impact semnificativ asupra persoanelor care
vin in contact cu baze de date, fara a avea nsa cunostinte de specialitate n domeniul bazelor de date
(manageri, directori, contabili etc).
Spre deosebire de formulare, rapoartele nu modifica niciodata datele. Ele doar parcurg
secvential nregistrarile pentru a genera eventual sub-totaluri si rezumate.
Rapoartele sunt folosite att pentru liste simple ct si pentru etichete postale tiparite
automat, grafice de analiza sau rezumate si analize financiare complicate.
n toate cazurile se va avea n vedere claritatea raportului si accentuarea elementelor
esentiale pe care le contine. Pentru aceasta pot fi utilizate o serie de trucuri precum: diverse
fonturi, marimi si stiluri de caractere, diverse culori de afisare, diverse elemente grafice de
individualizare sau grupare n genul liniilor, dreptunghiurilor etc.
De o foarte mare importanta este posibilitatea de a grupa vizual datele si de a extrage
informatii sintetice referitoare la fiecare grup n parte.
2. Crearea rapoartelor.
Pentru crearea unui raport se poate folosi, ca si n cazul formularelor, fie o metoda
automata (Wizard), fie o proiectare directa (Design).
n ambele situatii se va alege o tabela sau o interogare care va furniza datele utilizate n
raport. Daca datele provin din mai multe tabele, se va utiliza obligatoriu o interogare.
3. Elementele constituente ale unui raport.

Un raport este compus din mai multe benzi. O banda (sectiune) are corespondenta directa
cu o anumita portiune fizica din pagina tiparita. Benzile puse la dispozitie sunt:
Antetul si subsolul raportului (report header si report footer) apar doar pe prima, respectiv
ultima pagina a raportului. Antetul afiseaza de obicei titlul raportului, sigla firmei etc.
Subsolul cuprinde de obicei un rezumat al tuturor datelor din raport.
Antetul si subsolul de pagina (page header si pagefooter) cuprinde elementele din partea de
sus si de jos al fiecarei pagini. n mod tipic, antetul de pagina cuprinde numele coloanelor
afisate in sectiunea de detaliere iar subsolul de pagina afiseaza numarul paginii si eventual
data tiparirii raportului.
Sectiunea de detaliere (detail) va fi repetata pentru fiecare nregistrare la rularea raportului.

Ea cuprinde datele de afisat. La nevoie, un raport poate cuprinde si sub-rapoarte.
Antetul si nota de subsol al fiecarui grup {group header si group footer) vor fi afisate
naintea, respectiv imediat dupa fiecare grup. Ele vor cuprinde de obicei informatii despre
grupul care va fi afisat, respectiv informatii de sumarizare despre datele respectivului grup.
Pentru a sorta datele sau a include/exclude un grup se va apela la meniul View->Sorting and
Grouping. Un grup va fi creat automat daca se selecteaza cel putin una din optiunile Group
Header sau Group Footer.
Pentru a verifica corectitudinea si aspectul unui raport se va apela la comanda Print

Preview.
4. Uneltele din Fereastra de unelte.
a) Label - eticheta pentru afisare text fix.

b) Text Box - cmp de editare text.
c) Group Option - grup de optiuni pentru casute de marcaj, butoane radio etc.
d) Toggle Button - buton basculant pentru nregistrarea unei stari.
e) Option Button - buton tip radio pentru marcarea unor optiuni cu excludere mutuala.
f) Check Box - casuta de marcaj pentru marcarea unei stari.
g) Combo Box - lista derulanta de valori,
h) List Box - lista de valori.
i)
Command Button - buton de comanda pentru executia de cod.
j)
Image - control pentru afisarea unei imagini.
k) (Un)Bond Object Frame - cadru pentru afisarea unui obiect OLE.

l)
Tab Control - control pentru paginarea ferestrei.
m) Subform - control pentru crearea unui sub-formular n interiorul formularului curent,

n) Line - linie de decorare,
o) Rectangle - dreptunghi de decorare.
Cap. 12. Sistemul de Macrocomenzi. VBA. Securitatea BD Access.

1. Sistemul de Macrocomenzi Access. Limbajul VBA.
Macrocomenzile permit automatizarea actiunilor repetitive din Access ntr-o maniera
simplificata fata de un limbaj de programare.
Desi nu permit realizarea operatiilor pretentioase, macrocomenzile ramn cea mai rapida
cale de rezolvare a unor probleme simple.
Exemple de actiuni rezolvate prin Macrocomenzi: afisarea unui mesaj de
nstiintare (MsgBox), schimbarea barei de stare (Echo), schimbarea unei proprietati a unui
obiect (SetValue), pentru a tipari un raport (Open Report).
Macrodefinitia AutoExec poate fi folosita pentru a deschide un formular de nceput la
pornirea bazei de date (Acest lucru se poate specifica si prin optiune Tools - StartUp), respectiv
poate rula o procedura VBA de initializare.
Limbajul VBA (Visual Basic for Applications) permite implementarea unei game mult mai
largi de actiuni. Printre acestea ar fi: tratarea erorilor, executia tranzactiilor, structuri ciclice, apel
functii Windows API, crearea dinamica de obiecte. Liniile de cod VBA sunt reunite n rutine,
respectiv proceduri si functii. Acestea pot face la rndul lor parte din module de cod si pot
raspunde automat la evenimentele generate de interfata aplicatiei.
Subprogramele VBA pot fi definite in module globale sau pot fi legate de formulare si
rapoarte - CBF (Code Behind Form). n ambele situatii ele pot fi publice sau private.
Variabilele folosite se declara cu Dim si pot fi de tip: byte, boolean, integer, long integer,
single, double, currency, date, object, fixed string,, var string,, variant sau type.
n functie de modul de declarare ele pot fi publice, la nivel de modul sau locale, respectiv
simple sau statice.
Structurile de control din VBA sunt urmatoarele: if ... then ... else, select ... case, do
while ... loop, do ... loop while ..., for ... step ... next. Ele sunt folosite asemanator cu cele din alte
limbaje de nivel nalt precum C, Pascal etc.
Pentru a declara proceduri VBA se va folosi constructia Sub... End Sub.
Sub numeProc(P1 As Type1, ...)
.
End Sub
Spre deosebire de proceduri, functiile pot returna un rezultat. Sintaxa este nsa
asemanatoare cu cea a procedurilor. La final, numele functiei va primi valoarea de returnat.
Function numeFunctie ( PI As Typel, ...)
.
numeFunctie = valoare
End Function
Biblioteca de functii predefinite este foarte importanta n toate sistemele de programare
moderne. De la aceasta regula nu face exceptie nici sistemul Access. Exista o colectie importanta
de functii VBA predefinite precum: Format, InStr, Mid, UCase, DatePart etc.
2. Utilizarea unei baze de date in mediu concurent (retea).
Problema care apare la folosirea unei aplicatii Access ntr-o retea este partajarea datelor
ntre utilizatori.
Rezolvarea acestei probleme se poate face prin blocarea datelor pentru evitarea
conflictelor. Partajarea se poate face la nivelul datelor sau pentru toate obiectele aplicatiei.
Exista trei tehnici de blocare: blocarea paginii, blocarea tabelului si deschiderea unei baze
de date cu acces exclusiv.
Controlul global al blocarii se poate face din meniul Tools - Options -Advanced.
Blocarea nregistrarilor pentru o interogare se poate face din fereastra de proprietati a

interogarii, optiunea Record Locks. Intr-o rutina VBA blocarea se poate face la prelucrarea unui
set de nregistrari prin setarea proprietatii LockEdits.
3. ntretinerea bazei de date
Datorita stergerii datelor din interiorul tabelelor, fisierul bazei de date se "fragmenteaza".
Pentru a remedia aceasta situatie care ncetineste procesarea trebuie executata o operatie de
compactare. Aceasta se realizeaza pe o baza de date prin optiunea Compact and Repair
Database din meniul Tools/Database Utilities.
Repararea unei baze de date distruse se poate ncerca folosind aceiasi optiune de meniu.
nainte de reparare este necesara crearea unei copii de siguranta.
4. Securitatea datelor.
Principial, o baza de date Microsoft Access poate fi protejata de accese neautorizate
folosind trei mecanisme: protejarea prin parola, criptarea si stabilirea unui sistem de utilizatori si
drepturi asociate.
Protejarea prin parola se stabileste pentru o baza de date deschisa din meniul Tools Security - Database Password.
Criptarea bazei de date se face din meniul Tools - Security - Encrypt / Decript
Database. Prin criptare baza de date este protejata la citirea informatiilor din alte programe.
Cea mai completa (dar si complexa) metoda de securitate se bazeaza pe un sistem de
drepturi acordate utilizatorilor. Pentru o administrare eficienta utilizatorii vor fi inclusi in
grupuri, drepturile fiind acordate la nivel de grup.
Din motive de securitate, se va renunta la utilizatorul Admin, dupa ce n prealabil n
grupul Admins a fost creat un nou utilizator.
Administrarea se face din meniul Tools - Security - Users and Groups Accounts. Sistemul
de utilizatori nu apartine unei baze de date ci sistemului.
Schimbarea parolei de intrare n sistem se face prin optiunea de meniu Change Logon
Password.

Sistemul de Gestiune A Bazelor de Date MS ACCESS

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul de Gestiune A Bazelor de Date MS ACCESS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1. Introducere. Baze de date relationale. Sistemul Microsoft Access.

Interogari SQL avansate (II).

10. Formulare. Importul si exportul datelor.

Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date.

Exemple de sisteme de gestiune a bazelor de date relationale considerate de nivel desktop:

Ce este sistemul Access?

un limbaj de programare complet reprezentnd n esenta un dialect al limbajului Visual

un macro-limbaj procedural usor de utilizat;

un mediu de dezvoltare rapida a aplicatiilor (RAD) cu interfata vizuala si unelte de

o extensie orientata pe obiecte intuitiva;

o mare varietata de asistenti (wizards) care usureaza faza de dezvoltare a aplicatiilor.

Pentru cei neavizati, aceasta multitudine de facilitati poate parea de o complexitate

caracterul relational implicat considera aplicatia ca un set de date;

. programare procedurala n VB sau macro comenzi considera aplicatia ca un set de

Fisier baza de date Access.

interogarile pentru organizarea si regasirea datelor;

formulare pentru interfata cu utilizatorii bazei de date;

rapoarte pentru tiparirea rezultatelor;

Rularea sistemului Access. Crearea unei baze de date.

meniul Windows Start sau icoana

Deschiderea unei baze de date existente.

Categoriile de clasificare a obiectelor sunt:

Queries - interogari pasive si active;

Forms - formulare pentru interfata cu utilizatorii;

Reports - rapoarte pentru tiparirea infromatiilor;

Pages - pagini de Web pentru afisarea datelor din baza de date;

Utilizarea optiunii Help.

Cap. 2. Teoria Relationala. Teoreme de Normalizare. Proiectarea unei baze de

precizarea unui N-uplet de constituanti (X1, X2, ..., XN);

definirea domeniului pentru fiecare constituant Xi;

. definirea unui predicat logic care pentru orice N-uplet

Gradul unei relatii este dat de numarul atributelor ce formeaza relatia.

Principalele caracteristici ale unei relatii sunt:

N-upletii din relatie nu sunt ordonati.

. Ordinea valorilor n N-upleti este data de ordinea definirii atributelor n modelul

V t 1 , t 2 R, t 1(X) = t 2 (X) => t 1(Y) = t 2 (Y)

Normalizarea bazei de date presupune aducerea relatiilor gradual pe diverse forme

domeniul atributelor sa cuprinda valori atomice; se interzic cmpurile compuse sau

fiecare atribut din N-uplet trebuie sa aibe o singura valoare n domeniu.

Forma normala 2 (2NF) cere:

relatia sa fie n 1NF

relatia sa fie n 2NF

este complet dependent functional de orice cheie din R;

este dependent netranzitiv de orice cheie din R.

Analiza aplicatiei: analiza circuitului informational, studierea intrarilor si

Analiza semanticii atributelor din entitati: identificarea atributelor si a

Normalizarea relatiilor obtinute la punctul anterior: micsorarea redundantei

Scoaterea din relatiile principale a atributelor care au peste 70% valori

2. Tipuri de date si proprietatile acestora.

Filed Size - numar maxim de caractere

Format - format la afisarea datelor

Input Mask - format la citirea datelor

Caption - text eticheta asociata cmpului

Default Value - valoare implicita

Validation Rule - conditie de validare intrare

Validation Text - mesaj la citire date eronate

Required - este obligatorie introducerea unei valori pentru acest cmp

Alow Zero Length - permite siruri vide

Indexed - specifica crearea unui index pentru acest cmp

Unicode Compression - asigura codare UNICODE

Format - format la afisarea datelor

Caption - text eticheta asociata