Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Casele Sub Pamant
Casele Sub Pamant
Bineinteles, bordeiul semiingropat este un model de locuinta vechi de cand lumea, insa
ultimele tendinte in materie de arhitectura ecologica folosesc, de ceva vreme, solutii
constructive asemanatoare, intr-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adapostirii
unei cladiri in pamant - izolatie termica si fonica excelenta si putin costisitoare - cu confortul
tehnologiilor moderne si designul de ultima ora.
Interesul pentru acest tip de locuire a
aparut in mediile arhitecturale odata cu
crizele energetice de la inceputul anilor
'70, ce au stimulat solutiile alternative
ce foloseau energie solara si alte
metode ecologice de a economisi
resursele neregenerabile, protejand in
acelasi timp si mediul inconjurator.
Principiul de baza pe care functioneaza
casele de acest fel este transferul
intarziat de caldura intre sol si
atmosfera, la o adancime suficienta
temperatura ramanand relativ constanta
(13-14 grade Celsius) in tot cursul
anului. O cladire ce are doua sau trei
laturi in contact direct cu solul va folosi mult mai putina energie pentru incalzire, iarna, si
pentru racire, vara, diferenta de temperatura ce trebuie acoperita fiind mult redusa fata de
constructiile conventionale, de la suprafata.
De asemenea, schimbul de aer cu exteriorul este mult redus - ceea ce, pe de o parte, ajuta
enorm la izolarea termica, iar pe de alta, poate crea potentiale probleme cu calitatea aerului,
fiind esentiala instalarea de sisteme de ventilare performante. Costurile de intretinere si
riscurile de incendiu sau cutremur sunt mult reduse, ca si cerintele de spatiu, lucru important
in conditiile unor preturi ale terenurilor in continua crestere.
Dezavantajele tin mai ales de infiltrarea apei, ce este, bineinteles, o problema semnificativa
atunci cand trei dintre peretii casei sunt sub nivelul solului, fiind necesare masuri speciale de
drenare si hidroizolatii. Structura necesara pentru sustinerea unui acoperis de pamant va fi mai
robusta, si deci mai costisitoare decat in mod obisnuit.
Desi inca rar utilizata, aceasta solutie constructiva este o optiune interesanta pentru cei care
doresc ca locuintele lor sa nu afecteze peisajul si sa fie mai aproape de natura. Arhitecti
importanti, cum este Malcolm Wells, promoveaza locuintele ingropate, si beneficiari de talia
lui Bill Gates (a carui casa a fost descrisa de Condo intr-un articol) au optat pentru acest mod
de locuire.
Dublarea zidurilor cu baloti de paie s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda de a reduce
consumul de energie al locuintelor n orice anotimp
Zidurile de o jumatate de metru mpiedica transferul de caldura. Paiele sunt acoperite n
interior cu panouri de rigips, iar n exterior cu scnduri de lemn.
Constructiile civile din baloti de paie au fost, initial, doar solutii provizorii pentru indienii din
rezervatiile americane. Dispretuite chiar si de copii, pentru ca lupul cel rau darma casa de
paie" a primului purcelus numai suflnd peste ea, aceste locuinte sunt - de fapt - uimitor de
rezistente si supereficiente din punct de vedere energetic.
Cercetatorii au nceput sa le analizeze cu atentie calitatile abia dupa ce au aflat ca indienii din
rezervatii refuzau sa se mute n case noi, din lemn si caramida, pe motiv ca le placeau mai
mult locuintele vechi, cu peretii din paie.
Balotii mpiedica transferul energiei
Arheologii spun ca oamenii si-au construit locuinte captusite" cu paie sau fn nca din
preistorie. Criza imobiliara din Statele Unite, care a nceput imediat dupa uraganul Katrina si
are efecte pe piata creditelor pentru locuinte chiar si acum, a determinat antreprenorii sa
priveasca din nou, cu atentie, banalele paie.
Analizndu-le calitatile, constructorii au observat ca
un balot de paie este un izolator perfect, care nu
permite pierderea caldurii prin pereti n timpul iernii,
iar vara mpiedica ncingerea locuintei, pastrnd o
racoare mai mult dect confortabila.
Transferul de caldura este mult ngreunat de stratul
gros de aer cuprins ntre paiele balotului, aerul fiind,
dupa cum se stie, cel mai slab conducator de caldura.
Experientele au dovedit ca racoarea din casa poate fi
mentinuta la un nivel placut folosind aerul conditionat numai cel mult doua ore pe zi.
Pret mic, calitate extra
Costul unui balot nu depaseste un dolar si, adaugnd banii necesari ridicarii unei structuri de
rezistenta metalice, cu fundatie clasica de beton, e limpede ca aceste case pot salva industria
constructiilor din impasul lipsei de credite.
Casa din baloti de paie costa, n final, ntre 12.000 si 20.000 dolari, si asta numai pentru ca i
se monteaza toate utilitatile moderne: canalizare, electricitate, aer conditionat si ferestre
termopan.
Cel care locuieste n ea beneficiaza de nca un avantaj financiar: consumul redus de energie!
Vara nu este necesara folosirea instalatiei de aer conditionat dect aproximativ doua ore pe zi,
ceea ce reduce cu 80% factura de electricitate. Energia termica necesara n timpul iernii este
de patru ori mai mica dect a caselor obisnuite, ceea ce scade si cheltuielile de ncalzire.
Case din pamant si paie
Cine nu i dorete o cas clduroas iarna i rcoroas vara? Pentru o astfel de locuin
toate produsele industriale plesc n faa mult mai accesibilei argile, cred constructorii
britanici.
Locuitorii din nordul Africii foloseau argila ca material de construcie nc din secolul 11.
Combinaia dintre argila i paie a atras atenia europenilor trei secole mai trziu, astfel nct,
n secolele XIV-XV, majoritatea caselor britanice erau construite din pmnt. Industrializarea
i ieftinirea preului la crmid au dus la pierderea obiceiului, care urma s fie dezgropat
tocmai la sfritul anilor 90, cnd un locuitor din comitatul britanic Devon i construia o
imens ferm din argil.
Potrivit The Independent, o alt cas construit din pmnt, n 2005, a primit titlul de cea
mai performant cas a anului, din partea Institutului Regal al Arhitecilor Britanici. Mai
mult, construciile din argil sunt i preferatele ecologitilor. Acetia consider c pmntul
este opiunea perfect pentru o locuin ecologic.
Este ieftina, ecologica, traditionala Potrivita pentru o clima ca a Romaniei, racoroasa vara
si calduroasa iarna Cat despre estetica, nu stiu daca este cineva care sa nu viseze la niste
ferestre cu prichiciuri atat de adanci, incat sa poti sta confortabil si sa citesti o carte
Arhitectii britanici au premiat-o ca fiind cea mai performanta casa a anului. Sa vedem ce
parere au arhitectii romani
De pe forumul Ordinului Arhitectilor, un subiect foarte interesant: Arhitectura de pamint
construite din paie Oamenii sint foarte interesati de aceste metode, poate si pentru ca
sint percepute ca fiind foarte ecologice si, desi acolo nu exista inca probleme (nici cu
apa, nici cu energia, nici cu materiale de constructii proaste sau toxice, si nici neaparat
cu banii), lumea incearca sa faca tot ce se poate ca sa nu streseze prea mult mediul
Alte linkuri la case de paie:
- http://mha-net.org/html/sblinks.htm un site care de fapt prezinta linkuri interesante legate
de constructia de paie
- http://www.strawhomes.ca/building.asp si mai ales http://www.strawhomes.ca/faq.asp care
explica cum e cu focul, cu soarecii, cu mucegaiul..
- http://harvesthomes.ca/building/ o firma care construieste case de paie
- http://www.glenhunter.ca/ o casa care nu foloseste nici electricitate si nici caldura sau apa
de la sistemul comun, ci e proiectata sa beneficieze de incalzire pasiva si solara, etc.
- http://www.dna.ca/strawbale/journal.htm alta casa de paie, are poze foarte interesante (si
multe) din timpul constructiei, trebuie insa sapat putin prin website
- http://www.arch.mcgill.ca/prof/bourke/Mardivert_pres/ si
http://www.fisetmillerbourke.com/p-g-r40.htm despre o casa de paie construita de o
profesoara de la facultatea de arhitectura McGill University in plin centrul Montrealului
Oare suna prea ireal? Acum, ca am citit despre avantaje, nu ar trebui sa fim mi realisti, sa
ne gandim la rezistenta in timp sau in caz de inundatii? Iata inca o opinie, de pe acelasi forum
al arhitectilor: