Partea 1: Glandele suprarenale

Glandele suprarenale constau din doua parti diferite cu functii diferite:

a) scoarta glandei suprarenale (cortexul suprarenal) in care este produs
hormonii de cortizol si aldosteronul
b) medulara suprarenala unde este produsa adrenalina, noradrenalina si
dopamina.

Conform Dr. Hamer cortexul suprarenal este afectata de un conflict de

devalorizare legat de o hotărâre gresita.
“Am mers in directia gresita” , “ am pariat totul pe calul gresit” ,”m-am
mutat in casa gresita”, “m-am casatorit cu partenerul gresit”, “am luat
hotararea gresita in legatura cu ceva”, “nu stiu ce partener sa aleg”, “am
ales un job la care nu fac fata”"

De exemplu: eliminarea dintr-o cursă datorită direcţiei sau poziţiei

greşite. Femeia care ezită în alegerea dintre doi pretendenţi. Persoana
care se simte imprecisă în meseria pe care o practică. Nu a adoptat o
pozitie ferma in fata sefului sau a partenerului.

Perioada conflictuala

In faza de conflict activ apare o necroza (diminuare celulare, gaura) a

cortexului suprarenal care diminueaza productia de cortizol.

Cortizolul este un hormon steroidian care controlează capacitatea

organismului de a transforma alimentele în energie ajutând corpul să
reacţioneze la stres. Zona reticulată produce hormonii androgeni
(hormoni sexuali masculini).

Cortizolul este implicat si la creşterea tensiunii arteriale şi a glicemiei.

Acţionează ca un antagonist al insulinei, crescând gluconeogeneza
(procesul de sinteză a glucozei din proteine realizat la nivelul ficatului) şi
lipoliza (descompunerea grăsimilor în procesul digestiei), diminuează
activitatea sistemului imun, reduce activitatea de formare a oaselor şi
creşte eficacitatea adrenalinei si a noradrenalinei produsa de medulara
suprarenala.

Datorita scaderii nivelului de cortizol apare senzaţia de oboseală. Acest

lucru stopează organismul de a o lua pe o cale greşită. Aşa-numita boala
Addison. Ea apare atunci când glandele adrenergice (suprarenalele),
localizate în partea superioară a rinichilor, nu produc cantităţi suficiente
de hormoni, în special cortizol şi mai rar aldosteron. Cortizolul acţionează
asupra majorităţii organelor şi este important pentru funcţionarea
normală a organismului.

Aldosteronul, alt hormon produs de cortexul suprarenal mai este numit si

hormonul setiei, deoarece este produs in cantitate marita atunci cand
apare o lipsa de apa (deshidratare). Acest hormon regleaza echilibrul
dintre sodiu si potasiu si apa.

Semnificaţie biologică: pentru a creşte producţia de cortizol care prevede

condiţia de „întorcere pe drumul cel bun”

Faza de reparatie, faza postconflictuala:

In aceasta faza este refacut cortexului adrenal necrozat prin formarea de

chisturi, chisturi care pot atinge mărimea unui pumn. După o perioadă
scurtă de timp: chisturi întărite şi supra producţie de cortizol (+
aldosteron). În pofida vagotoniei organismul (în colaborare cu hipofiza),
creşte nivelul de cortizol, care prevede condiţia de „întoarcere pe drumul
cel bun” şi care se poate asocia cu hirsutism (pilozitate excesivă la
femei). Sindromul Cushing, numit şi hipercorticism. (Este o anomalie rară
care apare atunci când organismul este expus la o cantitate mult prea
mare de cortizol).

Trei simptome importante ne pot indica ca ne aflam pe "un drum gresit"

sau am luat o hotarare pe care o regretam:
- ne trezim foarte greu dimineata si dormim mult desi nu facem activitati
care ne suprasolicita
- suntem obositi fara rost
- avem tensiunea arteriala mica
- hipoglicemie insotita in mod firesc de pofta si nevoia de dulciuri

Daca am depasit deja conflictul si am intrat in faza de reparatie apar des

urmatoarele simptome
- disparitia oboselii si a nevoii marite de somn dimineata
- chist suprarenal (se poate depista eventual cu RMN sau ecograf)
- eventual pilozitate marita, indeosebi la femei (Sindrom Cushing), din
cauza ca acum chistul format produce prea mult cortizol si hormoni
masculini
- glicemie normalizata si pierderea poftei de dulce
Avand in vedere faptul ca multi oameni sunt in ziua de astazi dezamagiti
de alegerile facute cu privire la parteneri sau serviciu acest
proces de necroza a cortexului suprarenal trebuie sa fie foarte des
intalnit si probabil si conflictul care duce la sindromul de burn-out.
Ajunge o singura cearta cu sotul pentru ca sotia sa realizeze ca a facut
de fapt o alegere gresita si acest proces se activeaza ducand
la simptomele enumerate mai sus dintre care cel mai evident este
incapacitatea de a se scula dimineata.

Hipoglicemia apare de la un conflict de frica-repulsie si merge de fapt

mana in mana cu conflictul de a se afla pe un drum gresit
sau de fi luat o hotarare gresita. De exemplu cand o femeie care a ales
un sot gresit mai are si un serviciu pentru care are frica- repulsie sau
trebuie sa-si satisfaca sexual sotul pentru care simte repulsie, atunci pot
fi active ambele procese.
In caz ca mai este prezent si un conflict care deregleaza glicemia
hipoglicemia indusa de lipsa de cortizol va fi si mai pronuntata.
In plus, la o eventuala schimbare hormonala a femeii (folosirea sau
renuntarea la anticonceptionale sau ajungerea la menopauza)
apare o schimbare subit de la hipoglicemie la hiperglicemie si deci la
diabet din cauza schimbarii emisferei cerebrale a releului activ.

Medulara suprarenală

Medulara suprarenala este partea centrală (miezul) a glandei suprarenale

si produce adrenalina, noradrenalina si dopamina, hormoni care
actioneaza sinergic cu sistemul nervos simpatic

Conţinutul conflictului biologic

Medulara suprarenelei este asociata cu un stres intens. Acesta poate fi

declansat de certuri de lunga durata, de un serviciu foarte stresant, stres
legat de plata unor rate bancare, exercitarea unei meserii cu riscuri mari
sau se activitati sportive competitive, jucatul la calculator de jocuri care
produc suspans sau adrenalina.
Faza activă a conflictului" - are loc o crestere de tip adenom

Semnificaţie biologică: pentru a îmbunătăţi performanţa într-o anumită

situaţie de stres
acut. Tumoarea este numita "Feocromocitomul" (tumora
neuroendocrină) si măreşte productia de noradrenalina, dopamina şi
adrenalina.

ATENŢIE! Creşterea adrenalinei poate cauza dependenţă datorită

efectelor sale asupra sistemului nervos şi asupra întregului organism.
Astfel persoana în cauză va căuta situaţii conflictuale de stres intens,
intrând într-un cerc vicios.

Faza rezolvării conflictului= faza postconflictuală : Eventuală apoplexie a

medularei glandelor suprarenale în timpul fazei postconflictuale (cavitate
TBC). Oprirea efectivă, de scurtă durată a funcţionalităţii glandei, durere
puternică în zona rinichilor. În cazul prezenţei micobacteriilor TBC, în
perioada cicatrizării se produc cavităţi în miezul glandei suprarenale.

Sa aruncam o privire la fiziologia corpului

La orice stres corpul produce in glanda suprarenala un hormon numit

cortizol (a nu se confunda cu "cortizonul", care este numele substantei
artificiale care imita acest hormon natural dar nu este identic continand
si anumite toxine in plus).

Comanda de a produce cortizol se da in creier in hipotalamus si in

hipofiza de catre suflet, care recunoaste necesitatea.
Cortizolul are urmatoarele functii principale:
- impiedica sau reduce inflamatiile, ceea ce este util in anumite situatii
de pericol pentru ca omul sa poata iesi din acel pericol.
Cortizolul amana deci anumite reactii fizice care ar aparea imediat, daca
nu ar fi produs, insa asta nu inseamna vindecare, ci doar amanarea
vindecarii pentru o perioada de liniste propice vindecarii.

Efectul cortizolul se poate traduce cu “nu pot repara acum gaura din
curte ca citocmai imi arde casa, dar abia dupa ce sting focul ma duc sa
repar gaura.”

De aceea se dau medicamente care contin cortizon la inflamatii si alergii,

caci acestea amana reactia care apare in mod normal. Ca urmare doze
mari si frecvente de cortizol sau cortizon incactiveaza reactia fireasca a
corpului.

Cortizolul
- regleaza impreuna cu insulina glicemia (zaharul din sange). La
stres se consuma multa energie si ca urmare este nevoie de mult zahar
in scurt timp (ca sa ai destula energie in muschi ca sa scapi din pericol).
- duce la contractia vaselor de sange, ceea ce ridica automat
tensiunea arteriala. Oamenii cu glandele suprarenale slabite sau epuizate
au in general putin cortizol in sange, ceea ce duce la o tensiune arteriala
scazuta.

Un nivel mare de cortizol natural in sange pe timp indelungat sau

folosirea de medicamente cu cortizon insa impiedica sistemul imunitar sa
lucreze caci acest hormon se afla in mod natural numai scurt timp in
sange si destul de rar, deci numai cand un animal sau un om se afla in
pericol.
Nu este o stare biologica normala ca cineva sa se afle des sau
permanent intr-o stare de stres, de pericol sau de competitie.

Glanda suprarenala si creierul lucreaza impreuna. Hipofiza masoara

nivelul de cortizol in sange si daca este suficient opreste productia lui.
Insa daca este prea putin cortizol in sange si glanda suprarenala nu
poate produce suficient cortizol, atunci nivelul ramane scazut, caci nu
este posibil sa se produca mai mult din cauza insuficientei cauzata de
necroza (gaura) din cortexul suprarenal.

Productia normala de cortizol este diferita si depinde de ritmul zilnic.

Nivelul este cel mai mare intre orele 5-8 dimineata cand corpul se scoala
si se pregateste de ziua urmatoare. Dupa aceea el scade si ajunge la un
minim intre 0-4 dimineata.

La orice situatie de stres corpul reactioneaza ca si cum am fi atacati de

un dusman sau am fi in pericol de moarte.
Prin producerea de cortizol digestia se incetineste, se mareste aportul de
sange in muschi, glicemia creste si des apare si transpiratie.

Adrenalina produsa in medulara suprarebala mareste pulsul si dilata

arteriile ca sa transporte mai repede sangele.
Daca in urma stresului nu fugim asa cum face un animal atacat, ci ne
asezam pe scaun sau in fotoliu sau stam mai departe in scaunul masinii,
reactia la stres si la pericol nu este naturala si hormonii eliberati nu pot fi
eliminati foarte repede.

Corpul reduce cortizolul cand nu mai este nevoie de el, insa daca stresul
apare zilnic, atunci nivelul mare de cortizol din sange deregleaza si alte
functii. Nici un animal nu este atacat zilnic de un dusman, in afara poate
de bietele animale terorizate in laboratoarele farmaceutice.

Stadiul mai avansat al necrozei cortexului suprarenal este cunoscut in

medicina sub numeke de Morbus Addison si care este caracterizata prin
reducerea aproape completa a productie de cortizol.

Lipsa de cortizol se caracterizeaza prin: epuizarea, oboseala, dimineata

se ajunge cu greu la stadiul nominal de energie.
Cortizolul este un antagonist al insulinei si mareste nivelul de zahar din
sange punand prin acest lucru zahar la dispozita muschilor pentru a fugi
din pericolul iminent sau de a putea lupta cu dusmanul.

Daca lipseste cortizolul metabolismul zaharului poate sa se deregleze de

durata, ceea ce duce la hipoglicemie.
Creierul reactioneaza foarte sensibil la lipsa glucozei din sange.

In prima faza, atunci cand organismul este sanatos, corpul produce cat
cortizol are nevoie.
In faza a doua cand nu mai poate produce destul cortizol se schimba
ceva la ritmul zi-noapte.
In a treia faza de necroza avansata a cortexului suprarenal nivelul este
redus foarte mult si ca urmare apare o epuizare si oboseala fizica si
psihica de durata si alte dereglari suplimentare.

Cand se ajung insa la faza de epuizare, in loc sa se odihneasca si sa se

evite stresul sau conflictele care au dus la alegerea unui "drum gresit",
oamenii incep de regula sa bea cafea si bauturi energizante ca sa iasa
din starea de oboseala, insa acest lucru este gresit.

[b]Pe langa "mersul pe un drum gresit" care afecteaza cortexul si

cortizolul (devalorizare legata de o hotărâre. Femeia care ezită în
alegerea dintre doi pretendenţi. Persoana care se simte imprecisă în
meseria pe care o practică. Senzatia ca “am mers in directia gresita” , “
am pariat totul pe calul gresit” ,”m-am mutat in casa gresita”, “m-am
casatorit cu partenerul gresit”, “am luat hotararea gresita in legatura cu
ceva”, “nu stiu ce partener sa aleg”, “am un job la care nu fac fata”) mai
exista si situatii stresante care duc la cresterea unei tumori in medulara
suprarenala ca sa faca fata stresului continuu. Alte motivele de stres care
afecteaza glandele suprarenale pot fi urmatoarele:

- Presiune psihica la serviciu sau acasa

- Traiul cu sau langa persoane violente care iti ameninta viata (sot
alcoolic sau violent)
- Viata langa animale de care ti-e frica cum sunt de exemplu vecini
cu caini periculosi sau de care pur si simplu iti este frica (indeosebi cand
este vorba de copii sau persoane fricoase)
- Viata langa un caine bland dupa ce ai fost atacat sau muscat sau
speriat de un alt caine rau (biologic corpul reactioneaza de acum incolo
negative la orice caine)
- Infectii si boli care iti ameninta viata sau traitul langa pericole pe
care le cunosti
- Vizionatul de filme violente sau cu suspans (corpul nu face
diferenta intre real si imaginar)
- Jucatul de jocuri violente sau care tin in suspans (curse auto,
jocuri de razboi, ego shooter, jocuri de noroc)
- Lipsa cronica de somn si odihna
- Un job riscant cu nivel mare de adrenalina (cascador, catarator,
pilot)
- Un hobby in care iti risti viata des (alpinist)