Conflictele care afecteaza rinichii si glandele suprarenale si

manifestarea lor

Partea 1: Glandele suprarenale

Dupa Dr. Hamer si Noua medicina germanica scoarta glandei suprarenale este afectata de
urmatoarele conflicte:
-stres puternic si indelungat
- senzatia ca am mers in directia gresita , am pariat totul pe calul gresit ,m-am mutat in
casa gresita, m-am casatorit cu partenerul gresit, am luat hotararea gresita in legatura cu
ceva, nu stiu ce partener sa aleg, am un job la care nu fac fata
Continutul conflictului biologic: Conflict de devalorizare legat de o nehotrre. De exemplu:
eliminarea dintr-o curs datorit direciei sau poziiei greite.
Femeia care ezit n alegerea dintre doi pretendeni. Persoana care se simte imprecis n
meseria pe care o practic.
Manifestarea organului Progamul biologic special (PBS):
Necroza cortexului suprarenal - corticosuprarenala, dreapta (glanda adrenal = organ limfoid).
Glanda corticosuprarenal reprezint partea periferic a glandei adrenal fiind format din trei
straturi, fiecare din el specializat n sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerular
produce hormonii mineralocorticoizi (aldosteron) cu rol n meninera echilibrului dintre sodiu,
potasiu i ap. Zona fasciculat secret hormonii glucocorticoizi (cortizol) care controleaz
capacitatea organismului de a transforma alimentele n energie ajutnd corpul s reacioneze la
stres. Zona reticulat produce hormonii androgeni (hormoni sexuali masculini).
Cortizolul este un hormon steroidian implicat n rspunsul la stres, prin cretera tensiunii
arteriale i a glicemiei. Acioneaz ca un antagonist al insulinei, crescnd gluconeogeneza
(procesul de sintez a glucozei din proteine realizat la nivelul ficatului) i lipoliza
(descompunerea grsimilor n procesul digestiei), diminueaz activitatea sistemului imun,
reduce activitatea de formare a oaselor i crete eficacitatea catecolaminelor (adrenalina,
noradrenalina)
Perioada conflictuala: Necroza cortexului adrenal: senzaie de oboseal cauzat de scderea
excreiei de cortizol. Acest lucru stopeaz organismul de a o lua pe o cale greit. Aa-numita
boala Addison. Ea apare atunci cnd glandele adrenergice (suprarenalele), localizate n partea
superioar a rinichilor, nu produc cantiti suficiente de hormoni, n special cortizol i mai rar
aldosteron. Cortizolul acioneaz asupra majoritii organelor i este important pentru
funcionarea normal a organismului.
Faza rezolvarii conflictului, faza postconflictuala: Refacerea cortexului adrenal necrozat prin
formarea de chisturi n cortexul adrenal, care pot atinge mrimea unui pumn. Dup o perioad
scurt de timp: chisturi ntrite i supra producie de cortizol (+ aldosteron). n pofida
vagotoniei organismul (n colaborare cu hipofiza), crete nivelul de cortizol, care prevede
condiia de ntoarcere pe drumul cel bun i care se poate asocia cu hirsutism (pilozitate
excesiv la femei). Sindromul Cushing, numit i hipercorticism. (Este o anomalie rar care apare

atunci cnd organismul este expus la o cantitate mult prea mare de cortizol).
Semnificaie biologic: pentru a crete producia de cortizol care prevede condiia de
ntorcere pe drumul cel bun
Medulara suprarenal
Coninutul conflictului biologic
Medulara suprarenal: Reprezint partea central a glandei suprarenale (gland situat la polul
antero superior al rinichiului, ca o cciul). Celulele cromafine din aceast zon (principala
surs de catecholamine) secret hormonii adrenalin, noradrenalin i dopamin - hormoni
hidrosolubili, derivai din aminoacidul tirozin, acioneaz sinergic cu sistemul nervos
simpatic.n cazul unui PBS tumora se numete blastom (feocromocitom)
Coninutul conflictului biologic: Stare insuportabil de stres intens. De exemplu: certurile
interminabile dintre parteneri, incertitudinea de a nu putea achita ratele bancare, stresul
resimit n timpul activitilor cu risc crescut (raliul, sriturile cu parauta, alpinismul),
competiiile sportive, filme de suspans, filme horor. jocuri video si de calculator.
Faza activ a conflictului (faza CA) simpaticotonie creterea tumorii
Semnificaie biologic: pentru a mbunti performana ntr-o anumit situaie de stres
acut. Feocromocitomul (tumora neuroendocrin): mrete noradrenalina, dopamina
(catecolamina primar) i adrenalina (catecolamina secundar).
ATENIE! Creterea adrenalinei poate cauza dependen datorit efectelor sale asupra
sistemului nervos i asupra ntregului organism. Astfel persoana n cauz va cuta situaii
conflictuale de stres intens, intrnd ntr-un cerc vicios.
Faza rezolvrii conflictului= faza ostconflictual (faza PC) : Eventual apoplexie a medularei
glandelor suprarenale n timpul fazei postconflictuale (cavitate TBC). Oprirea efectiv, de scurt
durat a funcionalitii glandei, durere puternic n zona rinichilor. n cazul prezenei
micobacteriilor TBC, n perioada cicatrizrii se produc caviti n miezul glandei suprarenale.
Sa aruncam o privire la fiziologia corpului
La orice stres corpul produce in glanda suprarenala un hormone numit cortizol (a nu se confunda
cortizonul este numele substantei artificiale care imita acest hormon natural dar nu este identic
continand si anumite toxine in plus).
Comanda de a produce cortizol se da in creier in hipotalamus si hipofiza de catre suflet, care
recunoaste necesitatea situatia de pericol.
Cortizolul are urmatoarele functii principale:
- impiedica sau reduce inflamatiile, ceea ce este util in anumite situatii de pericol pentru ca
omul sa poata iesi din acel pericol. Cortizolul amana deci anumit reactii fizice care ar aparea
imediat daca nu ar fi produs, insa asta nu inseamna vindecare, ci doar amanarea vindecarii
pentru o perioada de liniste propice vindecarii. Efectul cortizolul se poate traduce cu nu pot
repara acum gaura din curte ca tocmai imi arde casa, dupa ce sting focul insa ma duc de abia sa
o repar gaura ca sa nu cad in ea mai tarziu.
De aceea se dau medicamente cu cortizon la inflamatii si alergii, caci amana reactia care apare
in mod normal. Ca urmare doze mari si frecvente de cortizol sau cortizon incativeaza sistemul

imunitar.
regleaza impreuna cu insulina glicemia (zaharul din sange). La stres se consuma multa
energie si ca urmare este nevoie de mult zaharin scurt timp (ca sa ai destula energie in muschi
a sa scapi din pericol).
duce la contractia vaselor de sange, ceea ce ridica automat tensiunea arterial. Oamenii
cu glandele suprarenale slabite sau epuizate au in general putin cortizol in sange, ceea ce duce
la o tensiune arteriala scazuta.
Un nivel mare de cortizol natural in sange pe timp indelungat sau folosirea de medicamente cu
cortizon insa impiedica sistemul imunitar sa lucreze caci acest hormon se afla la o viata normal
in mod natural numai scurt timp in sange si rar, deci numai cand un animal sau un om se afla in
pericol.
Glanda suprarenala si creierul lucreaza impreuna. Hipofiza masoara nivelul de cortizol in sange
si daca este suficient opreste productia lui. Insa este prea putin si glanda suprarenala nu poate
produce suficient cortisol, atunci nivelul ramane scazut, caci nu este posibil sa se produca mai
mult din cauza insuficientei glandei suprarenale (din cauza uei necroze suferite in urma unui
conflict).
Productia normala de cortizol este diferita si depinde de ritmul zilnic. Nivelul este cel mai mare
intre orele 5-8 dimineata cand corpul se scoala si se pregateste de ziua urmatiare. Dupa aceea
el scade si ajunge minimul intre 0-4 dimineata.
La orice situatie de stres corpul reactioneaza ca si cum am fi atacati de un dusman sau am fi in
pericol de maorte.
Tot glanda suprarenala produce adrenalina care mareste pulsul si dilate arteriile ca sa transporte
mai repede sangele. Prin producerea de cortizon digestia se incetineste, se mareste aportul de
sange in muchi, glicemia creste si des apare si transpiratie.
Daca in urma stresului nu fugim asa cum face un animal atacat, ci ne asezam pe scaun sau in
fotoliu sau stam mai departe in scaunul masinii, reactia la stres si la pericol nu este naturala si
hormonii eliberati nu pot fi eliminati foarte repede.
Corpul reduce cortizolul cand nu mai este nevoie de el, insa daca stresul apare zilnic atunci
nivelul mare de cortizol din sange deregleaza si alte functii si in plus se ajunge curand la
reducerea productiei de cortizol caci se epuizeaza glandele suprarenale. Nici un animal nu este
atacat zilnic de un dusman in fara de bietele animale terorizate in laboratoarele farmaceutice
care este ceva foarte nenatural.
Si expunerea la sporturi riscante in mod des sau regulat in care glanda suprarenala este silita sa
produca toti acesti hormoni ca adrenalinsa si cortizolul, poate duce la epuizarea glandei
suprarenale cu timpul. Aceasta epuizare a glandei suprarenale este cunoscuta ca boala de fapt
doar de putini ani.
Stadiul mai avansat si cronic al acestei slabiciuni se numeste boala Morbus Addison si care este
caracterizata prin reducerea aproape complete a functiei glandelor suprarenale.
Lipsa de cortizol datorita epuizarii glandelor suprarenale se caracterizeaza prin: epuizarea,
oboseala, dimineata se ajunge cu greu la stadiul nominal de energie.
Cortizolul este un antagonist al insulinei si mareste nivelul de zahar din sange punand prin acest
lucru zahar la dispozita muschilor pentru a fugi din pericolul iminent sau de a putea lupta cu
dusmanul.
Daca lipseste cortizolul din cauza epuizarii glandelor supranele si metabolismul zaharului poate

sa se deregleze de durata, ceea ce duce la hipoglicemie. Hipoglicemia duce la alte simptome

suplimentare si la o oboseala si mai mare ca pana acum caci nu mai exista destula energie
pentru celule. Lipsa de zahar in sange duce la ameteli si lesin si orice stres suplimentar
agraveaza aceste probleme. Creierul reactioneaza foarte sensibil la lipsa glucozei din sange.
In prima faza, atunci cand organismul este santaos, corpul produce cat cortizol are nevoie. In
faza a doua de oboseala nu mai poate produce destul aici se schimba ceva si la ritmul zinoapte - iar in a treia faza de epuizare a glandelor suprarenale nivelul este redus foarte mult si
ca urmare apare o epuizare si oboseala fizica si psihica de durata si alte dereglari suplimentare.
Glanda suprarenala se poate vindeca, insa pentru acestea trebuie eliminate sursele de stres,
sursele de pericol constiente sau pe care pacientul nu le constientizeaza dar la care
reactioneaza subconstient - si este nevoie de mult timp si mult odihna. Trebuie schimbat modul
de viata gresit, care este de fapt si scopul bolii.
Cand ajung insa la faza de epuizare, in loc sa se odihneasca si sa evite stresul, oamenii incep de
regula in acest stadiu sa bea cafea si bauturi energizante, ceea ce nu poate duce decat la boli si
mai grave ca diabet sau la atacuri de panica si probleme psihice din cauza epuizarii nervilor si
dereglarii masive a metabolismului. Din aceste boli este si mai greu de iesit caci se deregleaza
hormoni foarte importanti organismului pentru a functiona bormal. Medicamentele chimice
luate pentru reglarea hormonala insa ii deregleaza si mai rau si se poate ajunge in stadii de
boala foarte grave si greu de vindecat, mai ales cand e dereglat ritmul de somn sau cand exista
atacuri de panica.
Motivele de "stres" care afecteaza glandele renale pot fi urmatoarele:
Presiune psihica la serviciu sau acasa
Traiul cu sau langa persoane violente care iti ameninta viata (sot alcoolic sau violent)
Viata langa animale de care ti-e frica cum sunt de exemplu vecini cu caini periculosi sau
de care pur si simplu iti este frica (indeosebi cand este vorba de copii sau persoane fricoase)
Viata langa un caine bland dupa ce ai fost atacat sau muscat sau speriat de un alt caine
rau (biologic corpul reactioneaza de acum incolo negative la orice caine)
Infectii si boli care iti ameninta viata sau traitul langa pericole pe care le cunosti
Vizionatul de filme violente sau cu suspans (corpul nu face diferenta intre real si
imaginar)
Jucatul de jocuri violente sau care tin in suspans (curse auto, jocuri de razboi)
Lipsa cronica de somn si odihna (corpul este silit sa produca hormonii acestia ca sa
asigure functionarea cat de cat)
Un job riscant cu pericol de a muri (electrician, catarator, pilot)
Un hobby in care iti risti viata des
- conflictele descrise de Dr. Hamer : devalorizare legat de o nehotrre. Femeia care ezit n
alegerea dintre doi pretendeni. Persoana care se simte imprecis n meseria pe care o practic.
Senzatia ca am mers in directia gresita , am pariat totul pe calul gresit ,m-am mutat in
casa gresita, m-am casatorit cu partenerul gresit, am luat hotararea gresita in legatura cu
ceva, nu stiu ce partener sa aleg, am un job la care nu fac fata