PROF. DR.

GELU ONOSE

MASAJUL

bazatd
Este un subgrupaj metodologic de terapie mecano-funclionala

pe

presori kinetici (excitoterapie

administr areamanuald, instrumentala sau mixtd de stimuli
subcutanate'
prin stimuli mecanici) asupra tegumentului qi indirect asupra structurilor
in
periostale,
mai profunde: cafsulo-rigamentare, entezice, musculare,

p6n6 ra cere
anumite situalii, chiar qi viscerale'
de tip stretching, realizate
Datoritd, in principal, (micro)intinderilor cu valenle inclusiv
dar nu se ajunge
prin unele forme de masaj, poate creqte excitabilitateaneuromuscular[
pentru care masajul - inclusiv,
la miqcarea activ6 din masaj: acesta este motivul principal
intricat cu Eedinlele de KTI
sub aspectul faptului c6 se recomandd, modern u r. .f..tua
KT dar niciodat[
profilaxie este d.p.d.v. sistematic anexat grupajului metodologic al
efectiv inclus in acesta
r .
profunzimr
in
tegumentului
nivelul
Ia
de
propaga{i,
pot
fl
AceEti stimuli presori kinetici
frecvenld, direc{ie qi sens, in
variabile, datorita posibilitalii de a fi modulali in intensitate,
durata total[ a aplicdtii acestor stimuli'
qedinle de kinetoterapie, preceddndu-le pentru
il;;tpi", -"rajul se face in asocieredecurelaxare
sau la sf6rqit, pentru a gtabi refacerea qi
incdlzire, interpunandu-se ca element
compens areametabolicd post efort'
- caracterizat
i;*i,;;;t, *u.uj,rl este de z feluri: clasic qi reflex (al lesutului conjunctiv
topografice qi elemente
prin manevre cu efect reflex mai accentuat, asociate cu aplicalii
metodologice ale medicinii tradilionale chinezeqti - presopunctura)
i"il *rri:"r clasic qi cel reflex - fiind incadrate tituqi, d.p.d.v. sistematic, in masajul
clasic - existd trei forme de masaj intermediar:
de
1. masaj transversal, profuni, .., valenle mai accentuate analgetice, fundamentat

2.
3.

Jammes CYriax
descris de Vogler
masaj periostal
-de
*rtuJ drenaj venolimfatic descris de Le Duc

in funclie de scop deosebim

.
.

o
.

tipuri de masaj:

Masajul teraPeutic

simpl9,
..se
Masajul igilnic, de intrelinere, const[ in principal, in fric{iuni
indivizilor
doar
c-i
patologie
de
propri.r-rit.
adrese;aza [ersoanelor frr6 elemente
valenle de relaxare;
stresali, surmenali, eventual cu insomnii, avdnd in principal
calificare de maseur
este efectuat de personal ce nu are in mod obligatoriu
de 3-4* unde
medical, in centre de s6n[tate sar.r/qi in cvasitotalitatea hotelurilor

masaj, baie de aburi

existd Ei sala de fitness, piscind, jaccuzi, saun6, cabin6 de
(aqa numite facilitd[il amenajdri de tip sPA/ welness)
anumitor
Masajul cosmetic: pentru tonizarea musculaturii faciale, relaxarea
de substan{e
segmlnte ce dau ridurile de expresie; penetrarea transcutanatd,
farmacologic/ cosmetic active este facilitatd prin masaj
nivelul de irigalie a
Masajul sportiv, in pre-efort, de prein cdlz\re, imbundtdJeste
NMAK (datorit[ reflexelor consensuale a$fi in suprafa!6, cdt si

structurilor

segmentare, in profunzime, astfel, masajul mai ales dacd este asociat cu

substanfe ce aclioneazd, iritart chimic/ revulsiv - stimuleazdprocesele vasoactive
ce duc la un nivel superior de nutrifie loco-regionald, fapt propensiv pentru
performan{e de miqcarei mobilitate ameliorate, ftc6nd astfel parte din ceea ce se
nume;te generic "incdlzire" - obligatorie la sportivi inaintea inceperii
demersurilor de antrenament sau competilie). in cadrul incdlzirii, se mai produce
o (re)derulare a percepliei qi integrdrii diverselor segmente in schema corporala Ei
o mobili zare psiholofila pio-competi{iona15; totodatd, in cadrul incdlzirii are loc
reparcurgerea programeloi, subrutinelor automate, deci pentru creqterea nivelului
de perfo-rmanp NUAK sunt solicitate toate etapelel palierele secvenfiale ale
funcliilor integrative de tip cibernetic ce stau la baza funciion[rii acestui aparat:
informar., pr.l.r" rare) unufira, comand6, control/ biofeed-back, reztltdnd la nivel
locomotor, optimizarea lucrului mecanic efectuat pe baze contractile at6t sub
aspectul randamentului Ei al forfei dezvoltate, cdt qi al coordondrii, preciziei,
abilitafli. in plus, masajul sportiv grdbeqte refacerea/ compensarea metabolicd
post-efort. in fine, prin acest gen dedicat de masaj se poate realiza qi combaterea
unor elemente de suprasolicitar e a aparatului NMAK aferente sportului, intinderi
musculare, contracturi prin suprasolicitare, deranjamente mici entezice, telaxeazd
hipertonia musculara di tip curbaturd de efort, contracturi algice sau/qi antalgice.

etc.

Masajul erotic - excitoterapie prin stimuli presori kinetici, favotizdnd zone cu

distribulie receptoriala asupra cdrora atingerea respectivd genereazd excita{ia (cu
mecanism reflex, segmentar/ loco-regional dar cu marcatdl extensivd aferenta\iel
prelucrare la nivel central)

Din punct de vedere al modalitaflilor metodologice de realizare a masajului exist6:

- masaj manual
- masaj instrumental
- masaj mixt

Masajul manual Poate fi:

- uscat const6 in manipul area suprafelei corporale de cdtre m6inile terapeutului
(maseur) sau eventual cu utilizare de talc, cu efect absorbant al umezelii fiziologice
astfel a menfinerii unui nivel
iperspiralie insensibild eventual sudoralie) cu favorizarea
convenabil de alunecare
- umed cu ingrediente doar pentru alunecare Ei eventual aromatizare (lanolin6, vaselina,
cu
diverse creme sau uleiuri amestec, conlindnd inclusiv diverse arome) sau cu substanle
gheatd
valenle terapeutice (creme cu AINS, AIS, namol, Pell-Amar, Boicil, Gerovital,
glasaj)
Masajul instrumental: se execut[ prin intermediul a diverse dispozitive - du$
subacval, vibromasaj, acvavibromasajul, masaj pneumatic ("Angimat", "Leg PUffiP"),
electro(micro)masajul facial cosmetic, aspiralie - masaj prin vid comandat electronic
("Endovac")
Masajul mixt: masaj sub abur, dug-masaj, electrocinezia (curenli de interferenla
dinamic6 spaliald - electrozi fixali pe mdnuqi purtate de fizioterapeutului) qi periaj in
rdspar.

Manevre fundamentale ale masajului clasic:

in funclie de indicalia terapeuticd profilacticd, recuperatorie pot fi intricate intre

ele gi intricate cu manevre qi tehnici kinetologice.
Din punct de vedere al efectului global principal se impart

in}

sunt predJminurt sedative: netezirea

mati categorii:
9i vibtfiia/ masajul

Manevre de tip sedativ (2

vibrator manual)
Manevre de tip excitant (3 sunt predominant excitante: frdmdntarea,baterea

Ei

fricliunea)

repre zintdtrecerea cu presiune micd de cdtre

Netezirea numita qi efleuraj sau mdngaiere,
-cu
vitezi rezonabili nu excesiv de mare dar nici
maseur cu palmele, peste
-de tegument,
*ur--ut, generAnd o senzalie blandd cu efect antialgic prin
lent6, pe suprafala
dacd
transmiterea unei informalii vibratorii; excitdnd receptorii vibratori Vater-Pacini,
SNC
presiunea este ceva mai intens[; aceastd manevrd de netezire, pe ansamblu, asupra
fiind
manevra
excitante;
exercit6 efecte de relaxare, sedative, dar strict local foarte
fi utilizatd ca o manevrd
b16ndd, se recomand6 la inceputul unei qedinle de masaj, putlnd
qedinle
de masaj, dar se poate
de sine stdtltoare: la incepuiul sau/Ei Ia sf6rgitul unei
stingerii
interpune qi intre alte dou6 manevre fundamentale diferite, in principal, in scopul
efectelor manevrei Precedente.

de la intensitali
cutanate dar
u'oare spre medii la intensitdli mari permitdnd astfel interceptarea straturilor
qi a celoi subcut anate cele mai profunde ale inveliEului musculo-scheletal

Frlmf,n tarer- manevr6 excitantd, cu aplicalie de stimuli presori kinetici

prostaglandine,
Framant area descarc[ factori iutacoizi histamina, acetilcolina, heparina,
qi veno(ular)
serotonine, chinine, stimuland procesele vasoactive atdt arterial(olar) cdt
limfaticd.
Cuprinde 5 subtipuri metodologice:
elementelor
Ciupirea - prinderea in pens6 Interdigitala a unui pliu cutanat qi deplasarea
*p.irr. in pliu (piele, lesut subcutanat, lesut adipos, corion, receptori, fibre nervoase,
eventiual fibre musculare foarte superficiale)
musculaturii unui
Stoarcerea inseamn6 mobilizarea, deplasarea in sensuri diferite a
anumit segment
petrisajul ca o framdntare propriu- zisd, constd in prinderea maselor musculare prin
t.g"**t qi deplas area lor transversala, concomitent cu o miqcare de torsiune, aplicabild

inclusiv la nivelul trunchiului.

in
Mdngdluirea inseamnd preluarea unei zofle musculare gi deplasarea masei respective
jurul axului osos
"G.l"t.@
costal)
- deplasare peste un plan osos cu podul palmei (la nivelul grilajului
Cu exceplia petrisajului toate celelalte genereazd fenomene reflexe, stimuland
reflexele cutaneo-viscerale, fiind preluate in masajul reflex.

f6cute c[uq, fle cu marginile

Baterea - lovire ritmicd fie cu palma intins6, cu palmele
are o importarfidparticularilatlcubitale ale m6ini1or, cu descarcare de factori a$acoizi;
miotatic - baza reflexd spinala
este excitomotorie, intinderea rapid6, stimule aza reflexul
in caden!6 sustinutd, realizeazd
a contractilitafli voluntare. Mai exact, baterea, mai ales
subiacente zonei pe care se
microintinderi cutaneo-subcutanate, inclusiv ale musculaturii
I de intindere rapidd (stretch-reflexul) Ei
efectuea zd balerea, stimuland reflexul miotatic
qi consecutiv, efectuarea
astfol facilitand p.o.ontractil, excitabil itatea neuromusculara,
lucrului mecanic la nivel somatic segmentar'
dar concomitent cu alunecatea
Fricfiunea este o manevra asemanatoare cu netezirea,
in special la nivelul
mdinii se execut6 qi o presiune ritmicd, se face cu vdrful degetelor
qi o vitezd medie aceste
grilajului costal sau la nivel cretal deplasand cu intensitate mare
din cadrul masajului clasic:
planuri in sens vibrator, este ..u ,nri reflexogend manevrd,
,,masaj periostal din masaju1"c1asic", - forma intermediard apropiatd de
este aqa numitul
de factori autacoizi, inclusiv
masajul reflex aEa cum s-a mai ardtat, cu descdrcare
substanle heParinoide.

vibrator cu
vibra{ia manevra sedativa, presupune deplasarea in sens permanentVater-Pacini;
corpusculii
intensitate mai mic6 pe diverr. ,orri astfel incdt sd se excite

prin microintinderi'
prin elementul vibrator se real izeazd totodatd o stimulare alternantd
de tonus muscular/
de slab6 intensitate, o reinstruire a programului normalfuzali
(procontractili), decontracturare, datorit6 microstimuldrii ult.*. a receptorilor
in cadrul buclei y la motoneuronii o din
care transmit p.i1 intermediul interneuronilor,
(inhibitori.Golgi); inchiderea
coarnele anterioare comanda de contraclie, acelor tendinoqi
segmentare de la
porlii de control a algorecepliei prin diversiune in sensul transmiterii
pe
propagandu-se
nivel supraiacent teritoriului'dureros, de incitalii vibratorii; acestea
semnificativ mai mare decat
fibrele A B - cu vitezd de transmitere a influxului nervos
deutoneuronii cdii algoconductoare
propagarea prin fibrele A a, algoconductoare. Astfel,
Rolando de la nivelul capului
(setul de celule T din zoraalissiuer a substanlei gelatinoase
aflali la originea
cornului posterior medular corespun zator metameric), deutoneuroni
vibratorie sositala nivelul
tractului spino-talamic, vor fi depolari zali de cdtre informalia
aceasta din urmd, in relativd
lor mai repede dec6t cea dureroasa Ei piasali astfel pentru
este astfel sedativ, analgetic qi
refractaritate funcfionald, masajul vibrator real izat minual

miorelaxant

P,

.--,^r.

efecte realattv
ca o varrantdce prin dimensiunea cantitativa dezvoltd in mod dialectic
dou6 variante
cu
vibromasaj
contrare, se situeazd masajul vibrator instrumental numit
cu atenuarea efectelor
,,a sec,,/ pe uscat
Ei acvavibromasaj (mai menajant,
vibromasaj
de gravitalie), astfel
excitante datorit6 cdldurii blande a apei qi retaiivei descdrcdri

sedativ si excitant qi reflexogen

masajul vibrator instrume ntallvibroma*jrl are efect nu
jocul unei chingi, antrenate de un
intruc6t face de fapt o mdngaluire - reilizatd prin
coapselor.
motor asincron - la nivelul feielor Ei jumdtalii superio are a
qi
Masajul exercitd efecte pe 5 structuri, sisteme, aparate {esuturi
buclei gama
l.Asupra SN exlrcitd la nivei periferic in special baterea, stimularea
prin
-;
totodatd
mai inainte
cu un efect excitomotor procontractil - confor* ,.1o, ardtate
s-a mai ardtat, exercitd un
manevre de netezire qi mai ales vibralie aEa cum d asemenea
senzitivi, kineste zici pe care ii
efect facilitator inhibitor; datoritd numeroEilor stimuli

trimite de la nive periferic asupra SN, in mod global masajul realizeazd o (re)integrarea
utilizat qi
mai bund a unui anumit ,.g*.rrt in ansamblul schemei corporale; de aceea este
predomind
in reedu careasensibilitatrii; efectul rezultant este sedativ qi chiar hipnotic dacd
excitante,
manevrele
cele dou6 manevre sedative, respectiv stimulant dacd predomind
2.Asupra musculaturii scheletice : prin netezire qi vibralie efect sedativ, analgetic,
cu
decontracturant, trr pr- *u*ui. excitante efect trofic, tonizant, de preincalzite,
antifibrotic/
cregterea nivelului d; vascularizalie, efect resorbtiv, drenaj veno-limfalic,

fibrolitic, profilactic fa\d de eventuale aderenie interfasciculare sar'r/Ei

in

prelungite
perimusculotendinoase (in situalii posttraumatice sau/Ei de mobilizdri mai
apar ate gip sate, orteze, etc. ), decongestiv, antiedemato s.
fiind un
3.Asupra tegumentuiui - pielea are un rol importantin fiziologia uman[,
cu vasele
organ protector, excretor gi de tlrmoreglare, impreund cu glandele sebacee,
dintre
multe
,uiguin. gi cu termina{iile nervoase. Activitatea acesteia influen\eazd foarte
man'
organismului
ale
vitale
proieseleinterac{iune
pielea este dotata cu un numar foarte mare de receptori, aflali intr-o strdnsa
cu structurile SN atat central catsi periferic, somatic qi vegetativ; ea una dintre structurile
mai departe
care preia cele mai multe informalii legate de lumea exterioard qi le transmite
creierului pentru a fi prelucrate qi filtrate prin procese reflexe sau/qi respectiv decizionale
voluntare.
acliunea stimulilor
E,ste totodatd organ imun, in piele fiind cantonate mastocitele; sub
factori autacoizi
prin
degranulare,
presori kinetici di, granulele mistocitare se ehbereaz[
,,hormoni
tisulari") qi substante heparinoide care in contact cu calciul activeaza
inumili qi
vasoactiv;
fosfolipa za cvtanatd ce oxideazd acidul aiahidonic la prostacicline cu rol
mastocitele,
imbunatdlirea circulaliei, aduce substanle imunobiologic active, stimuleazd
cu
crescdndu-le cap ac\tatea fagocitard, in plus este stimulati proliferarea fibroblaqtilor
fibroasd
efect benefic inclusiv in vindecarea pla[ilor atone; pentru cicatricile cu tendinld
efectul antifibrotic/ fibrolitic este U.nifi.; are Ei un efect de stimulare a secreliei
glandelor sudoripare (sudora{ie) deci efect depurativ, favorizeazd resorb}ia sebacee 9i
schimbul de subslanle grdsoase, stimule azd circulalia gi nutrilia tisulard 1oca16
4. Asupra ,ir..r. - efect de normalizare a tonusului qi funclionalitd1ii asupra
spasticd
tubului digestiv: in constipalia atond stimule azdtranzitul intestinal, in constipa\ia
venointoarcerii
favorrzeazd relaxarea, iai ta nivel renal efect diuretic prin stimularea

limfatice din periferie.

. , reflex
^
9i
5. Asupra circulatia - diferenla fundamentald metodologicd intre masajul
cel clasic este .a r"-r*3"t clasic se face cu vitezd moderati cu presiuni submaximale
la nivelul
manevrele excitante, in sens centrifug (cervico-dorso-lombo-sacrat sau de
centurii scapulare, respectiv pelvin. rpi. vArful degetelor), in timp ce masajul {esutului
profund,
conjunctiv se face foarte lent Lu presiuni mari, centripet; s-a constatat ca masajul
periferie
tonizan1 clasic in general - intrucdt favo rizeazd intoarcerea venolimfaticd din
qi mai ales dac6 se efectveazd la nivelul regiunii cervico-scapulo-humerale, intens
ieflexogend, gen ereazd pe de o parte hipersimpaticotonie qi pe de altd parte, creqterea

venolimfatice din periferie, aceasta

in schimb
component6 provolemicd tinde sd incarce cordul drept qi circulalia pulmonard,
factori
sub aspectul raportului tensiune sistolicd-diastolica, in special descdrcarea de
pulin
cel
arilacoizi, determind o rezistenla perifericd, scdzutd cu efect contrabalansant,

volemiei datorita fluxului rporit

al intoarcerii

pentru componenta diastolicd; efectul pe ansamblu este o mai bund nutrilie, o mobilizare
de tip vasoactiv afierial, o mai bund intoarcere venolimfaticd.

Exemplu de aplicare in radiculo patia sciaticd sau lombosciatalgie sau

lombocruralgie, cu contracturd muscular[, dureri iradiate de-a lungul structurii neurale
afectate ru"/qi iespectiv, referite/ proiectatelreflectate (prin mecanisme multisinaptice ;i
reflexe intrasegm intarel metameriie: peri artrld coxo-femurald de insolire - L4,5 -; in

obiective
formele
cutaneo-subcutanate - noduli mio-fasciali, in zona parasacrati); totodatd in
algomodificdrile
Toate
compresive de radiculopatii apare hipotrofia musculard.
disfuncfionale, respectiv irofice, constituie obiective terapeutice inclusiv pentru diverse

afectarea radiculard S1 se pot constitui/ activaalgic

- eventual qi cu modificdri

manevre de masaj.

iradiatd qi contractura algic[ (respectiv, inclusiv cea

antalgic[, pururlrtebral): masaj sedativ, analgetic, decontracturant, pentru durerea
referi-ta/ proiectatd - mangAiere, masaj periostal Vopler pe nodulii mio-fasciali parasacrocretali, masaj reflex: intinderi alternante ale lesutului conjuctiv pe periartrita de insolire,
pentru hipotiofla muscularl facem masaj tonizant (frdmdntare) iar dacd radiculopatia este
in stadiuf paretic, creqterea excitabilitalii neuromusculare (in principal prin batere).
Indicalii ale masajului terapeutic/ recuperator: o palet[ foarte largd de afecliuni
neuro-mio-artro-kinetice diverse (articulare qi abarticulare, axiale qi periferice, acute,
subacute, subcronice ;i cronice, degenerative, inclusiv cu tulburdri trofice musculotisulare, induse neurogen periferic. ioto datd, masajul abdominal, in sensul tranzitului
intestinal, reprezintd ; indicalie importantd, in special pentru pacienlii ce prezintd
constipalii cionice, inclusiv consecutiv unor contexte morbide ce ii obligd la repaus
prelungit la pat Mai recent, au devenit tot mai larg rdspandite indicafiil!. ryryjulyi
i.rup.ritic - inclusiv efectuat instrumental (pneumatic) pentru drenaj veno-limfatic. In
acest cadru, pe langd indicalia oarecum clasicd reprezerrtata de insuficienta venolimfatica,
cronica la membrele inferioare devine tot mai rdsp0nditd si cea pentru combaterea
limfedemului de membru superior, secundar eviddrilor ganglionare, asociate chirurgiei
oncologice a s6nului. O altd indicalie, ce s-a impus ceva mai recent o constituie utilizarea
masajului terapeutic impreun[ cu KT adecvatd, pentru asuplizarea cutaneo-subcutanatd,
inclusiv eventual mio-ente zicd sau/;i ligamentard in statusurii sechele dupd mastectomii
dupd
extinse, radicale, cu afect areainclusiv a musculaturii pectorale sau respectiv in cele

Astfel, pentru durerea

arsuri.

plus, aEa cum s-a mai ardtat, utilizarea in scop profilactic, de intrelinere sar-/;i
qi in
recomfo rtare este o dimensiune ce in proportii variabile se regdseEte in mod intricat
sfera indicaliilor masaj ului terapeutic.
tn fine, o indicalie oaiecum intlrmediard intre intrelinere qi terapie o constituie utilizarea
a diverse manevre de masaj - manual Ei instrumental - in tratamentul paniculopatiei

in

edemato-fibro-sclerotice (celulita avansat5/ sever[).

Contraindicafii: hipertenri.rrr.u arteriali necontrolat[ terapeutic, leziuni cutanate de tip
inflamator, acute/ floride sau/qi supurative.

Masajul reflex sau masajul fesutului conjunctiv

Masajul reflex se bazeazd pe influentarea sistemului nervos periferic (SNP) in

general qi nu rareori, in mod indirect qi a celui central (SNC - un exemplu emblematic in
acest sens, il constituie masajul reflex segmentar, introdus de cdtre Dicke qi Leube,
masaj care se aplicd la nivelul coloanei vertebrale inclusiv supraiacent g[urilor de
conjugare, influenlAndu-se astfel, inclusiv rdddcinile nervilor spinali qi consecutiv,
retrograd ascendent, SNC).

Masajul reflex, prin stimuli presori kinetici aplicali Ia nivelul tegumentului,

poate
{esutului subcutanat qi elementelor musculo-scheletale - toate pline de receptori genera reflexe cutaneo-viscerale, inversdnd, cu valenle terapeutice sensul algic Ei uneori
patogen al reflexelor viscero-cutanate segmentare (existente in mod preformat) qi care
Lonstitui e baza morfo-fiziologic d atdt a durerilor referite/ proi ectatel reflectate cdt Ei
totodatd vehiculul unor dezvoltdri patologice la nivelul inveliEului somatic cu originea
insd, in cel profund visceral corespunzatot metameric.
pentru a putea intelege qi aplica masajul reflex trebuie asimilate noliunile privind
metameria/ inervalia segmentard Ei interconctabilittaea multisinapticd intra Ei inter
segmentar6. Mai exact, legile morfofiziologice ale homolateralitalii qi metameriei ce
gvve1;neaza orgarizarca structural[ qi funcfionalitatea mdduvei spinale ;i a nervilor
omonimi.
in acest sens, Head qi McKenzie, pornind de la principiul ca orice afecliune din
profunzime se proiecte azd la suprafala corpului au realizat harta proiectdrii cutanate a
ionelor metamerice corespunzdtoare, cu inervalie segmentard comund (segmentul sau
metamerul rcprezintd o acumulare sau sumd de structuri diferite).
in interiorul unui metamer - teritoriu atdt profund inclusiv visceral cAt gi musculoscheletal de inveliq inervat din acelagi nerv spinal care are 2 rdddcini anterioard,
posterioard, cdnd emerge din mdduvd se formeazd ca trunchi unic in interiorul canalului
paru iese prin gaura de conju gare ca nerv mixt cdnd se imparte in 4 ramuri ventrald,
dorsal6, comunicantd cu lanlul ganglionar paravertebral, recurent[ cu nervul spino
vertebral al lui Lushka; nervul spinal mixt are fibre somatice: senzitive, motorii dar qi
vegetative, astfel prin componenta recurentd reprezentata de nervul spinovertebral
(Lushka) ce asigurd inervalia senzitivd a structurilor vertebromului (inelele periferice ale
discului intervertebral, ligamentele longitudinale dar ;i transversale inclusiv galbene,
vertebrale, precum si capsulele articulatiilor intervertebrale Ei respectiv, zonele periostale
din regiun.) r. asigurd, spre exemplu, intr-o hernie de disc intervertebral percep{ia durerii
de origine somaticd profunda: conflictul nucleo pulpos - inele discale periferice ; aceasta
genereazd reflex contractura algicd a musculaturii paravertebrale supraiacente
corespunzdtoarc segmentar; criest eziile din teritoriul somatic deservit de rddacina afectatd
sunt expresia spasmului ischemizant din circulafia perifericd (inclusiv pe vasa nervorum,
g.n.rufde iritatia radiculinelor vegetative - reprezentdnd deci componenta "visceral[" de
dezvoltare patologicd intrasegmentar[ pornind de la o leziune profundd, somaticd.
Pentru teritoriul musculo-scheletal, sensibilitatea superficiald de la nivelul
tegumentelor se transmite prin fibrele mielinice cele mai subliri, AA sensibilitatea
profrndu viscerala se transmite pe cele mai subliri qi amielinice C; fibrele respective C
culeg informalia de la nivel visceral qi merg comitant de-a lungul plexurilor
perivasculare, ajung la nivelul zonei Lissauer din capul cornului posterior din substanla
gelatinoasd Roiando unde se face joncliunea dintre protoneuronul cdii senzitive qi
deutoneuronul acesteia: setului de celule T din cornul posterior; informa{ia algogend

pentru fibrele

A 6 se conecteazd cu deutoneuronul care inseamnd origtnea cdrl

spinotalamice cu o proieclie in aria somestezicd destul de precis6, in timp ce sensibilitatea

pentru fibrele C, i. propagd pe cdi multisinaptice in zona periependimard pe calea
sistemului activator reticulat aicendent, cu nenumdrate proieclii in trunchiul cerebral,
ajunge in talamus, cu o proieclie pe scoarfd mult mai difuzd.
Deci durerea viscerald are-o proieclie difuzdpe scoarf6, se percepe mult mai pulin
precis ca localizare Ei mai estompat/ "surd" ca intensitate. Are loc o depolarizare
subliminard (induclie spinald), qi caie prin sumalie temporald intr-un interval de ordinul
zecimilor de secunda l-10 stimuli/ secundd) cu un stimul de pe suprafala cutanatd pot sd
determine o excitalie generatoare de potential de actiune propagat, se proiecteazdinzona
corespun zdtoare din homunculus-ul senzitiv din acelagi metamer. A$a se expli cd cazul
nervului frenic care ineweaza senzitiv qi motor at6t diafragmul, pericardul 9i o parte din
pleura mediasti nald, care prin fibre frenico-abdominale se conecteazd la nivelul plexul
celiac cu sfera biliar[ qi cu pancreasul: in suferin]a biliard apare durerea in zona umdrul
drept qi proieoliei sale posterioare, in suferinla de pancreas apare durere in umdrul stdng,
spate (fr.ni.rrl are fibie inclusiv din C4, tot din C4 este inervat si trapezul, in cadrul
aceluiaqi segment metameric se proiecte azd, pe scoarfd in sfera de proieclie pe atia
somestezicd in zofla lui C4) aEa zisa "nevralgie de trapez" referital proiectata/ reflectatd
din teritoriul biliar. Deci, mugchiul trapez apare ca zond dureroasd, dat nu este la nivelul

aceasta situdndu-se in teritoriul visceral biliar, care se

conecteazd multisinaptic intrase gmentar cu inervalia muschiului ttapez.
Un alt .*"*pig de durere referita/ reflectata il constituie proiectarea algica pana la
nivelul degetelor sau/ in gonion a unei cr\ze anginoase deqi "nu existd un nerv cardio-

sdu carza

reald,

a durerii,
Ei

digital" sau "cardio-mandibular".

Existenla unei suferinle organice situate profund (fie la nivel somatic
vertebromial fie visceral pelvin - anexita, perimetroanexita, parametrita) care se
la nivel S1, poate genera la nivel cutanat qi subcutanat modificdri
proiecteazdmetameric
^obiectiv
e (cauza este in profunzime, dar suferd inveliqul somatic) - pe 4 nivele (masajul,
in special cel al lesutului conjunctiv are astfel gi o dimensiune diagnosticd):
la nivei tegumentar apar modificdri de consistenld, induratie cutanata, aspect de
coaj6 de portocala, semn Krigler, modificdri de coloralie cianoticd sau marmorata,
pieiderea elasticitAtrii qi a glisdrii pe planurile subiacente, {esutul conjunctiv subcutanat,
modific[ri ale fanerelor care devin friabile, rare, retezate, cu aspect tern,
- la nivelul tresutului conjuctiv subcutanat pot apare nodulii Coppeman, care in
suferinla de tip disfunclional si inflamator anexial au Ei o componentd de imbibilie
hormonald estrogenicd,
- la nivelul tresutului muscular (fascie qi perimisium) apar modificdri circulatorii,
musculatura respectlvd se afl6 in parabiozd, starea morfofunclionald a citoplasmei viteazd
din palierul noimal, cel de sol, in cel parabiotic, de gel, constituindu-se astfel nodulii
miogelotici localizSipara-sacro-fesiero-cretal (reversarea terapeuticd a deviatiei gelotice
cu revenirea citoplasmei la starea morfofunclionala fiziologica de sol poartd numele de
efect tixotropic), rezistenla tisululard scade, apar hernii intrafasciale, motiv pentru care
nodulii ap6ruli in acest context patogen propagat segmentar se mai numesc qi miofasciali.
- la nivel profund entezic vizdnd periostul, apar modificdri de consisten{6,
induralie dureroasi periostald; toate aceste modific6ri sunt tender points dar pot deveni
8

trigger

points

generatoare spontan sau

la atingere/ presiune de dureri/

proiectate/

reflectate;

Trigger point

cdnd masez punctul dureros (re)produc o psudosuferin{d neurald (in

lombosciaticd cu proiectare pe fa{a posterio ard a coapsei : pseudosciatalgie)

Pentru a concreliza cdteva dintre cdilel bazele anatomice/ preformate pe care prin
reflexe viscero-cutanate se pot constitui modificarile fiziopatologice, algo-lezionale de tip
referit/ proiectat/ reflectat, iatd cdteva exemple de corespondenJe intre nivelele medulare
qi aparenta pozilie in structura organismului a organului: rinichi T12 Si Ll-L2, duoden
T6-T10, stomac T5-T9, ficat T6-T10, colon ascendent T9 -T12 qi colon descendent T9L1.

Subtipuri metodologice de masaj reflex/ al {esutului conjunctiv

Masajul segmentar, fundamentat de Dicke qi Leube - apli carea sistemului de

manevre cu stimuli presori kinetici la nivelul structurilor accesibile ale SNP din imediata
vecinatate a celui central adicd supraiacent gdurilor de conjugare.
intinderea alternantd a structurilor lesutului conjunctiv pdnd in profunzime, de o
parte qi de alta a liniei de simetrie tisulard local6: sub rebordurile costale intre T12- L5,la
nivel de sacru, spine iliace, fese.
Efecte valorificabile terapeutic ale masajului reflen/ al fesutului conjunctiv

Influen{are de

tip

analgetic prin inversarea sensului reflexelor din viscero-

cutanate pato gene in cutaneo-viscerale sano gene.

Exista o serie de efecte intricate, inclusiv de tip simpaticotonic (ex. midriaza)

majoritatea fiind de tip simpaticolitic qi parasimpatomimetic: dermografism,
vasodilatatie, sudorafie, poliurie, efect sedativ, relaxant, hipnotic, de stimulare a funcliei
intestinale; faptul cd se produce vasodilalie la trenul inferior s-a dovedit inclusiv la
indivizi simpatectomiza\i; practic, efectul este inclusiv mediat pe descdrcare de factori
autacoizi dar $i pe structurile periferice reflexe (prin descdrcarea de factori autacoizi se
descarcd qi o cantitate mare de substanle heparinoide, pentru ca in cadrul elementului
simpaticotonic existd o descdrcare de adrenalin[ care determind la r6ndul ei o descdrcare
de substanle heparinoide) rezultdnd, in functie pe de o parte de profilul neuroendocrin al
pacientului Ei pe de alta de extensia temporo-spatiala a aplicaliei de masaj reflex,
posibilit atea realizdrii unui grad variabil de endoheparinemie, de regulf, cu efect
antitrombofi lic, protective.
Efecte: depurativ, de imbundtdtire a nutriliei tisulare, analgetic, de resorblie a
exudatelor, liza spasmelor veno-limfatice, o modulare pdnd la suprimare a incitaliilor
patogene din zona viscerald in mdsura in care nu au la bazd suferinte organice foarte
severe, reglementarea unor disfunc{ionalitdli in sfera endocrind in special, modulare
gonadicd benefic[ in dismenoree ;i tulburdri de climax, imbundtd[irea modalitalii qi
profilului de comandd vegetativ segmentar locoregional (de aceea este foarte bun in
algoneurodistrofie - AND.)
PRINCIPALELE INDICAIII: tulburdri de tip psihoorganic - constipalie cronic[
atond, spasticd, dismenoree, tulburSri de climax, dureri insolite de fenomene distonice,

veno-limfatice, cu tendin![ la edem qi stazd in suferinle posttraumatice qi postoperatorii,

algoneurodistrofie (AND)

CONTRAINDICATIILE MASAJULUI
Afecliuni cutanate, idem calamasajul clasic
Litiaza renali

10