Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Retele Pentru Comunicatii Industriale
Retele Pentru Comunicatii Industriale
Miron Mandoiu
Master ISC
Cuprins :
1. Protocolul HART
1.1 Istoric
1.2 Protocolul HART principii de functionare
1.3 Frequency Shift Keying
1.4 Moduri de comunicare la protocolul HART
1.5 Retele HART
1.5.1 Point-To-Point
1.5.2 Multidrop
1.6 Structura protocolului HART
1.6.1 Nivelul 1 HART
1.6.2 Nivelul 2 HART
1.6.3 Nivelul 7 HART
1.7 Condiii de funcionare ale protocolului HART
1.7.1 Date tehnice
1.7.2 Recomandri hardware
1.8 Avantajele utilizrii aparatelor de cmp cu protocol HART
2. Protocolul LIN
2.1.1 Istoric
2.1.2 Caracteristici
2.2 Conceptul de nod
2.3 Conceptul de functionare Master si Slave
2.4 Telegrama
2.5 Transportul datelor
2.5.1 Semnale
2.5.2 Mesajele de diagnoza
2.5.3 Schedule Table
2.5.4 Impachetarea semnalelor
2.5.5 Receptia si transmisia semnalului
2.6 Transferul telegramelor
2.6.1 Structura telegramei
2.6.1. Campurile header-ului
2.6.2 Lungimea telegramei
2.7 Tipuri de telegrame
2.7.1 Telegrame Unconditional
2.7.2Telegrame Event triggered
2.7.3 Telegrame Sporadic
2.7.4 Telegrame Diagnoza
2.7.5 Telegrama Reserved
2.9 Modelul de comportare al task-ului
2.9.1 Sarcina master
2.9.2 Sarcina slave
2.10 Managementul retelei
2.11 Managementul starilor
2
1
1
3
3
5
5
6
8
8
9
10
11
11
12
12
14
14
14
15
16
17
17
17
17
17
18
18
19
19
20
21
22
22
22
23
23
23
24
24
24
25
26
26
26
27
28
29
30
30
31
32
34
35
37
39
39
42
44
45
45
46
47
47
49
50
51
53
53
54
55
56
61
61
61
63
65
66
1 Protocolul HART
1.1 Istoric
Protocolul HART (Highway Addressable Remote Transducer), a fost creat de
Rosemount la sfarsitul anilor 80. Protocolul a fost deschis pentru utilizare si altor
companii, astfel in 1990 sa format un User Group.
In martie 1993, grupul a votat pentru a crea o organizatie independenta si nonprofit pentru o mai buna dezvoltare a protocolului HART. Fundatia va detine tehnologia
HART, va administra standardele protocolului, si va asigura ca tehnologia va disponibila
(open) in beneficiul industriei.
Astazi, HCF administreaza standardele protocolului si dreptul intelectual al
protocolului, detine sectii de training, un site web cu stiri de ultima ora.
1.2 Protocolul HART principii de functionare
De multi ani standardul comunicatiei de camp pentru echipamentele din procesele
de automatizare a reprezentat-o semnalul analogic de curent mA. Acesta variaza in
intervalul 4-20 mA in functie de variatia marimii de proces. In aplicatii un semnal de 4
mA corespunde limitei de jos (0%) din scala si 20 mA va corespunde limitei de sus
(100%). In principiu toate sistemele instalate folosesc acest standard international pentru
a comunica informatiile variabilelor de proces intre echipamentele din automatizare.
Comunicarea HART are loc intre doua dispozitive HART, de obicei un dispozitiv
de camp (slave) si un sistem de monitorizare sau de control (master). Comunicarea are
loc folosind instrumentatie si cablare standard.
Modul Burst
Unele dispozitive HART, suporta modul optional de comunicare burst. Modul
burst face capabila o comunicare mai rapida (3-4 actualizari pe secunda). In acest mod,
Master-ul instruieste dispozitivul sa transmita in continuu (broadcast) un mesaj de
raspuns standard HART (ex, valoarea unei variabile de proces). Master-ul receptioneaza
mesajul la o rata inalta pana cand instruieste dispozitivul sa opreasca transmisia
(bursting-ul). Acest mod permite ca dispozitive multiple sa fie conectate intr-o schema
multidrop.
1320 mV v-v
120 mV v-v 2,0 V v-v
80 mV v-v
Dispozitivele HART pot opera in una din cele doua configuratii de retele : pointto-point sau multidrop.
1.5.1 Point-To-Point
In modul point-to-point, semnalul traditional 4-20 mA este folosit pentru
comunicarea unei variabile de process (analogic), in timp ce o variabila de proces
aditionala, (parametrii de configurare, date de masura si alte date de dispozitiv) este
transferata digital folosind protocolul HART. Semnalul analogic 4-20 mA nu este afectat
de semnalul HART si poate fi folosit pentru control, in modul normal. Semnalul digital
de comunicare HART ofera acces la variabilele secundare si la alte date care pot fi
folosite pentru operatii, mentenanta si in scopuri de diagnoza, cat si date suplimentare de
proces. Instrumentul de putere este reprezentat de interfata de I/O sau o sursa de tensiune
externa.
1.5.2 Multidrop
Modul multidrop de operare necesita o singura pereche de fire pentru transmiterea
informaiei de la mai multe traductoare, bariere de siguranta si o sursa suplimentara de
tensiune pentru pana la 15 dispozitive de camp. Aparatele se monteaz n paralel i toate
valorile de proces sunt transmise digital, spre deosebire de conexiunea punct cu punct
9
unde semnalul putea fi citit atat analogic cat si digital. In modul multidrop, toate
dispozitivele de camp le sunt asignate adrese comasate si curentul din fiecare dispozitiv
este fix, la o valoare minima (tipic 4 mA).
Conectarea multidrop este utila la supervizarea instalatiilor care sunt larg
raspandite, spre exemplu conducte, staii de epurare i rezervoare de benzin.
In operatiile point-to-point, toate dispozitivele de camp au adresa 0, setand
curentul de iesire la 4-20 mA. In modul multidrop, toate adresele sunt mai mari ca zero si
fiecare dispozitiv isi seteaza curentul de iesire pe 4 mA. In acest mod indicatoarele si
controler-ele trebuie echipate cu modem-uri HART.
Dispozitivele HART pot comunica folosind linii telefonice inchiriate. In aceasta
situatie numai o sursa de tensiune locala este necesara dispozitivului de camp si master-ul
poate fi la multi km distanta. Majoritatea tarilor europene nu permit ca semnalul Bell 202
sa fie folosit cu echipamentul de transport national. Orice numar de dispozitive pot fi
folosite pe liniile inchiriate, atata timp cat sunt alimentate cu surse auxiliare de tensiune
individual, independent de comunicatie. Daca doar o singura sursa de tensiune este
folosita pentru toate celelate dispozitive, numarul de dispozitive este limitat la 15.
Terminalul handheld din figura poate fi conectat oriunde in segment; la
terminalele de I/O, la orice dispozitiv.
10
11
SD bit de start
AD adrese (surs i destinaie)
CD comenzi (instruciuni HART)
BC contor octei (stare i date din cmp)
STATUS octei de stare
DATA date
PARITY bit de paritate
Figura Structura unui cadru HART la nivelul legturii de date
12
13
14
Tip cablu
2 fire ecranate
2 fire ecranate
Avantaje
Electronic inteligent
Compatibil
cu
sistemele
analogice
existente, dar pregtit pentru trecerea la
sisteme complet digitale
Opiunea multidrop
Protocol multimaster
16
2 PROTOCOLUL LIN
18
19
20
Sarcina master (din nodul master) transmite header-ele pe baza unui orar. Acesta
specifica telegramele si intervalul dintre inceputul telegramei si inceputul telegramei
urmatoare. Aplicatia master poate folosi tabele orar diferite si poate face selectie intre ele.
21
22
23
Campul de Date
O telegrama transporta 1-8 byte de date. Pentru transmisii de date mai mari de 1
byte, LSB este continut in byte-ul trimis primul iar MSB in byte-ul trimis ultimul.
unde TBit este timpul nominal necesar pentru transmiterea unui bit.
Spatiul maxim dintre byte este cu 40% mai lung comparat cu timpul nominal de
transmisie. Durata aditionala este impartita intre header (al sarcinii master) si telegrama
raspuns (o sarcina slave).
24
25
coliziunilor. Trecerea la aceasta tabela se face automat de catre driver-ul din nodul master.
Tabela va fi activata la inceputul slotului telegrama urmator dupa coliziune.
In aceasta tabela vor aparea toate telegramele unconditional asociate. Tabela poate
contine si alte telegrame unconditional decat cele asociate (acestea pot fi de lungimi
diferite).
2.7.3 Telegrame Sporadic
Sunt grupuri de telegrame unconditional care impart acelasi slot telegrama. Cand
o telegrama spoardic este asteptata pentru transmisie telegramele unconditional sunt
verificate daca au semnale de actualizate. Daca nici un semnal nu este actualizat , nici o
telegrama nu va fi transmisa si slotul va fi gol. Daca un semnal a fost actualizat,
telegrama corespunzatoare va fi transmisa. Daca sunt mai multe semnale actualizate este
trimisa telegrama cu prioritatea cea mai mare. Telegramele netransmise un vor fi
pierdute.
2.7.4 Telegrame Diagnoza
Transporta datele Nivelului de Transport si contin 8 biti de date. Identificatorul
este fie 60, numit telegrama raspuns master, sau 61, numit telegrama raspuns slave.
Inainte de transmiterea unei telegrama raspuns master, sarcina master interogheaza
modulul de diagnoza daca sa transmita sau daca magistrala va fi silent. O telegrama
raspuns slave este trimisa neconditionat.
2.7.5 Telegrama Reserved
Nu sunt folosite in cluster-ul LIN 2.x . Au identificatorul 62 si 63.
Schedule tables
Tabelele orar asigura ca magistrala nu va fi supraincarcata, si garanteaza
periodicitatea semnalelor.
Comportamentul determinist este facut posibil de faptul ca toate transferurile
dintr-un cluster LIN sunt initiate de master. Este deci responsabilitatea master-ului sa se
asigure ca toate la telegramele relevante le este dat un timp suficient pentru a fi
transferate.
2.8 Definitii de timpi
Unitatea de timp minima care este folosita intr-un cluster LIN este time base
(Tbase) . Time base este implementat in nodul master, si este folosit pentru controlul
coordonarii tebelei orar. Uzual este de 5 sau 10 ms.
Punctul de inceput al time base este definit ca time base tick. Un slot telegrama
intotdeauna insepe la un time base tick.
2.8.1 Jitter-ul specifica diferenta dintre intarzierea maxima si minima de la time
base tick la punctul de inceput al header-ului trimis.
Spatiul inter-frame, este timpul de la sfarsitul telegramei si pana la inceputul
telegramei urmatoare (trebuie sa fie pozitiv).
2.8.2 Frame slot
Este timpul care controleaza coordonarea tabelei orar. Este timpul de la intrarea
unei tabele orar (va fi initiata tranmisia telegramei) si pana la urmatoarea intrare
asteptata. Este definit ca:
26
Un slot telegrama trebuie sa aiba o durata destul de mare pentru a permite jiterului introdus de catre sarcina master si de TFrame_Maximum definit in ecuatie.
27
28
inainte de a emite un al patrulea semnal de wake-up. Motivul este de a permite clusterului sa comunice in cazul in care nodul slave are probleme.
2.10.3 Go To SLEEP
Master-ul seteaza cluster-ul in modul sleep prin transmiterea comenzii de sleep.
Cererea un va obliga nodurile slave sa intre intr-un mod low-power.
In cazul in care magistrala este inactiva un nod slave trebuie sa fie capabil sa
receptioneze /transmita telegrame pentru 4 s.
Nodul slave trebuie sa intre automat in modul magistralei, de sleep nu mai
devreme de 4 s si cel tarziu 10 s de inactivitate pe magistrala (nici o transmisie intre
valorile de bit dominante si regresive).
2.11 Managementul starilor
Scopul este de a detecta erori in timpul operarii.
Managementul starii cluster-ului central este realizata in nodul master. Nodul
master monitorizeaza rapoartele de stare de la fiecare nod si filtreaza rapoartele pentru a
verifica daca un nod este defect. Aplicatia fiecarui nod poate deasemenea sa monitorizeze
interactia cu magistrala LIN.
2.11.1 Raportarea catre cluster
Nodul master va monitoriza stare cluster-ului prin verificarea starii unui semnal
specific emis de toate slave-urile. Fiecare slave trebuie sa emita un semnal scalar de 1 bit
catre master, numit response_error, la trasnmiterea uneia din telegramele unconditional.
Semnalul response_error este emis cand o telegrama care a fost transmisa sau
reaceptionata de catre nodul slave, contine o eroare in telegrama raspuns.
D1 - D6
Interpretarea byte-ilor de date.
2.12.2 Comunicarea
Doar un mesaj poate fi activ la un moment dat. Daca un nod receptioneaza un
mesaj cu NAD-ul acelasi cu al sau, sau cu NAD-ul de broadcast si nici un alt mesaj nu
este activ, mesajul va fi receptionat si procesat. Daca o adresa de mesaj este receptionata
si nici un alt mesaj nu este activ, mesajul este receptionat si procesat. Adresele de mesaj
vor fi ignorate daca nodul slave receptioneaza un alt mesaj.
Transmiterea telegramelor SF
Transmiterea de mesaje de pana la 6 bytes trebuie realizata prin transmiterea
unuei singure telegrame PDU (SF).
Transmiterea de telegrame multiple
Transmiterea de mesaje cu mai mult de 6 bytes si pana la maximul 4095 bytes,
este realizata printr-o segmentare si transmitere de PDU multiple. O transmisie
segmentata incepe cu First Frame (FF) si continua cu Multiple Consecutive Frame (CF).
2.12.3 Tratarea Erorilor
O telegrama SF cu dimensiunea mai mare de 6 bytes va fi ignorata de destinatar.
O telegrama FF cu dimensiunea mai mica de 7 bytes va fi ignorata de destinatar.
O telegrama FF cu dimensiunea mai mare decat maximul dimensiunii buffer-ului
receptionat va fi ignorata de destinatar si destinatarulnu va incepe receptia mesajului
segmentat.
Telegramele cu tipuri PCI neasteptate de la orice nod vor fi ignorate exceptie
facand Insgle Frame si First Frame.
Dupa receptia unei telegrame SF sau FF, cu NAD care nu este egal cu NAD-ul
functional, in timpul transmiterii unui mesaj, receptia curenta va fi anulata.
La receptionarea de telegrame consecutive (CF) cu numarul de secvente (SN)
neasteptat, receptia mesajului va fi anulata de receptor.
2.13 Serviciile de Configurare si Identificare a Nodului
Definesc cum se configureaza un nod, si cum se identifica un nod slave folosind
serviciul de identificare. Sunt transportate de Nivelul de Transport.
Configurarea nodurilor este folosita prin setarea nodurile slave intr-un cluster.
Este un set de servicii creat pentru a evita conflictele dintre nodurile slave dintr-un
cluster. Configurarea este facuta prin detinerea unui spatiu de adrese, constand int-un
Identificator de Produs LIN si un NAD initial pentru nodurile slave. Folosind aceste
valori este posibil schitarea de identificatori de telegrame unici pentru toate telegramele
trasnportate in cluster.
Memoria unui nod slave:
VRAM invalida dupa reset;
NVRAM se mentine dupa resetsi poate fi modificata prin procese
interne;
31
Scrierea parametrior
3. Clasa III
Sunt dispozitive cu functii de aplicatie implementate, care isi fac in mod
normal propria procesare de informatie. Acestea au memorie interna pentru
fault, impreuna cu servicii de citire si deblocare. Este posibila si
reprogramarea nodului slave.
Acestea necesita un NAD unic in cluster.
2.15 Nivelul Fizic
Ratele de bit la magistrala LIN este specificata in domeniul 1-20 kbit/s. Rata de
bit specifica folosita pe magistrala LIN este definita ca rata de bit nominala FNom.
2.15.1 Procedura de sincronizare
Campul Byte-ul de sincronizare consta in data 0x55 in interiorul campului de
byte. Procedura de sincronizare se bazeaza pe masurarea timpului dintre creste. Acestea
sunt disponibile in distante de 2, 4, 6 si 8 bit times care permit un calcul simplu al bit-ului
timpului de baza Tbit.
33
34
35
36
standardizata in ISO 11519-2. In 1995, standardul ISO 11898 a fost extins prin
introducerea specificatiilor identificatorului pe 29 biti CAN.
Standardul ISO 11898-1 descrie Nivelul Legaturii de Date CAN, ISO 11898-2
defineste Nivelul Fizic CAN Non-fault-tolerant, si ISO 11898-3 specifica Nivelul Fizic
CAN Fault-tolerant. Standardele ISO 11992 (truck and trailer interface) si 11783
(agriculture and forestry machines) definesc aplicatii care au la baza profilul CAN bazat
pe protocolul american J1939, oricum acestea sunt incompatibile.
Inca din 1992, Mercedes-Benz a folosit CAN in clasa de sus a automobilelor sale.
Intr-o prima faza, unitatile de control care administreaza motorul au fost conectate prin
intermediul CAN, apoi si celelate unitati de control necesare pentru celelalte parti
electronice ale masinii. Au fost implementate doua sisteme de magistrale separate CAN,
conectate prin gateway-uri. Acum si BMW, Fiat, Renault, Saab, Volkswagen, si Volvo
folosesc CAN in vehiculele lor.
Allen-Bradley si Honeywell au dezvoltat proiecte referitoare la controlul si
comunicatia bazata pe CAN. Aceasta a condus la doua protocoale de nivel inalt
DeviceNet si Smart Distributed System (SDS), foarte similare cel putin la nivelele de
comunicare. Allen-Bradley a dat specificatiile DeviceNet catre Open DeviceNet Vendor
Association (ODVA), care a marit popularitatea protocolului. DeviceNet a fost dezvoltat
special pentru automatizarea industriala, oferind functionalitate off-the-shelf plug-andplay .
In 1995, a fost lansat profilul de comunicatie CANopen complet revizuit,acesta
devenind in numai 5 ani cel mai important standard de retea din Europa. Primele retele
CANopen au fost folosite in comunicarea interna a masinilor, in special la motoare.
Protocolul de nivel inalt a fost standardizat in EN 50325-4.
CANopen defineste nu numai Nivelul Aplicatie si profilul de comunicatie, dar si
un cadru pentru sistemele de programare,cat si diferite profiluri de interfete si aplicatii.
Protocolul a fost foarte folosit in anii 90.
DeviceNet si CANopen , doua standarde de nivel Aplicatie (EN50325), care
adreseaza piete diferite. DeviceNet este optimizat pentru automatizari industriale, iar
CANopen pentru retele dedicate controlului masinilor.
La inceputul anului 2000, mai multe companii au inceput un proiect referitor la
un protocol pentru transmisii time-triggered a mesajelor CAN, asa a aparut protocolul
Time-triggered communication on CAN (TTCAN).
Aceasta extensie CAN, care a trebuit implementata in silicon, a permis transmisii
time-equidistant de mesaje si implementarea controlului in bucla inchisa pe CAN, dar si
folosirea CAN in aplicatii x-by-wire. Pentru ca protocolul CAN nu a fost modificat, este
posibil transmisia de mesaje time-triggered cat si event-triggered pe acelasi sistem de
magistrala.
3.2 Protocolul Controller Area Network (CAN)
Protocolul CAN este un standard international definit in ISO 11898. In ISO 16845
este definit testul de conformitate al protocolului CAN, care garanteaza permutabilitatea
cip-urilor CAN.
3.2.1 Principiul schimbului de date
37
Formatul extins are unele compromisuri: timpul de latenta al magistralei este mai
mare (cu minim 20 bit-times), mesajele in formatul extins necesita mai multa lungime de
banda (cu aproape 20%), si detectia erorilor are performante mai slabe (pentru ca
polinomul ales pentru 15 bit CRC este optimizata pentru un frame de lungime de 112
biti).
Controler-ele CAN, care suporta mesaje cu formatul frame-ului extins, pot
deasemenea sa trimita si sa receptioneze mesaje in formatul de baza. Cotroler-ele CAN
acopera doar formatul de baza neputand interpreta corect formatul extins. Totusi, sunt
controler-e CAN care suport numai formatul de baza, dar care pot recunoaste mesajele in
formatul extins dar le ignora.
3.2.3.3 Remote frame
O statie care se comporta ca receptor pentru o anumita data, poate initia
transmisia datei respective prin trimiterea unui frame remote. Este compus din 6
campuri de biti: start of frame, arbitration field, control field, crc field, ack
field, end of frame. Fata de frame-urile de date, bitul RTR este regresiv. Nu este exista
Data Field, independent de valorile DATA LENGTH CODE, care poate lua orice valoare
intre 08. Valoarea este DATA LENGTH CODE corespunzatoare frame-ului de date.
Polaritatea bitului RTR indica daca se transmite un frame de date (bit RTR dominant) sau
frame remote (bit RTR regresiv).
40
41
In cazul unei statii defecte, aceasta poate determina ca toate mesjale (inclusiv cele
corecte) sa fie abandonate. Daca nu se ia nici o masura pentru propria monitorizare,
sistemul magistrala se va bloca. De aceea protocolul CAN prevede un mecanism de
distingere a erorilor sporadice de cele permanente si de avariile locale ale statiilor. Acesta
este realizat prin impunerea unei statistici a situatiilor de avarie a statiilor, cu scopul ca
statia sa-si recunoasca singura defectele si daca posibil sa intre intr-o stare de operare, in
care restul retelei CAN sa nu fie afectata negativ. Se poate merge pana acolo unde statia
sa se inchida singura pentru preveni alte noduri sa recunoasca eronat mesaje ca fiind
incorecte. Stari ale nodurilor:
42
43
Astfel sunt introduse segmente de buffer de faza inainte si dupa punctul nominal de
sample dintr-un interval de bit..
Protocolul CAN regleaza accesul la magistrala prin bit-wise arbitration.
Transmiterea semnalului de la trimitator la destinatar si inapoi trebuie sa se faca intr-un
bit time. Pentru sincronizare se mai foloseste un segment de inarziere a propagarii
semnalului, pe langa segmentele de rezervare de timp, pentru sincronizare si al celui de
buffer de faza. Segmentul de inarziere a propagarii actioneaza asupra propagarii
semnalului pe magistrala cat si asupra intarzieri generate de transmiterea si receptia din
noduri.
44
in acest caz), este nivelul actual pe magistrala sau a fost inlocuit de nivelul dominant de
catre un alt nod.
3.4.3 Mediul fizic
Baza CAN a transmiterii a mesajelor si concurenta pentru accesul la magistrala, o
constituie ablitatea de a scoate in evidenta bitul cel mai reprezentativ si bit-ul cel mai
putin reprezentativ (regresiv), (valabil pentru mediul electric si optic, cat si pentru
wireless si pe cabluri de putere). La mediul electric tensiunile pe iesirile distinctive ale
magistralei sunt definite in ISO 11898-2 si ISO 11898-3, in SAE J2411, si ISO 11992. La
mediul optic nivelul regresiv este reprezentat de intuneric, iar nivelul dominant de
lumina.
Mediul fizic cel mai folosit in retelele CAN este cablul cu 2 fire. La partile
electronice de la vehicule se foloseste cablu cu un singur fir. S-au facut cercetari pentru a
putea transmite semnale pe aceeasi linie cu tensiunea de alimentare.
Parametrii mediului electric devin importanti cand lungimea magistralei este
mare. Propagarea semnalului, rezistenata liniei si dimensiunea sectiunii cablului sunt
factori importanti cand se dimensioneaza reteaua. Pentru a putea obtine o rata de bit cat
mai mare este necesara o lungime si o viteza mare a semnalului. Pentru magistralele de
dimensiuni mari tensiunea scade odata cu lungimea liniei. Sectiunea cablului este
calculata astfel incat cadrea de tensiune a nivelului semnalului dintre doua noduri, cele
mai indepartate, sa fie la un nivel acceptat, si rezistenta totala a receiver-elor conectate.
Caderea de tensiune acceptata trebuie sa fie in asa fel incat nivelul semnalului sa fie
interpretat corect la orice nod destinatar.
3.4.4 Topologia retelei
Pentru ca nodul sa citeasca nivelul magistralei corect este necesar ca reflexiile
semnalului sa fie evitate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unei rezistor la capatele
magistralei. Cea mai mare rata de transmisie si lungime de magistrala se obtine prin
mentinerea cat mai aproape de o structura cu o singura linie si prin inchiderea liniei la
ambele capete (ISO 11898-2 and -3).
Este posibil ca limitarile topologiei linie sa fie depasite prin utilizarea de
repetoare, bridges sau gateways. Un repetor transfera un semnal electric de la un segment
al magistralei catre altul. Semnalul este numai actualizat si repetorul poate fi privit ca un
element pasiv, comparabil cu un cablu. Un repetor imparte magistrala in doua segmente
independente, aceasta adaugand un timp de propagare al semnalului suplimentar. Un
bridge leaga doua retele separate logic la nivelul Legaturii de Date. De aceea
identificatorii CAN sunt unici, bridge-urile au implementate functie de depozitare si pot
retrimite mesajele mai departe (forward) sau parti ale acestuia intr-o transmisie timedelay independenta. Bridge-urile difera de repetoare prin aceea ca retrimite mesajele
(forward), care nu sunt locale, in timp ce repetoarele retrimit toate semnalele electrice
inclusiv identificatorul CAN. Un gateway asigura conexiunea intre retele cu protocoale
de nivel inalt diferite, realizand o traducere a protocolului intre doua sisteme de
comunicare. Aceasta traducere are loc la Nivelul Aplicatie.
45
46
este de 5 V.
Cipurile transceiver-elor, care suporta acest standard, sunt disponibile de la mai
multi producatori. Transceivers fault-tolerant suporta administrarea completa a erorilor
inclusiv detectia erorilor magistralei si trecerea automata pe transmisia asimetrica a
semnalului.
SAE J2411 single wire
Standardul este tot pentru aplicatiile pe retelele CAN cu cerinte scazute, din punct
de vedere al ratei de bit si a lungimii magistralei. Comunicarea are loc pe o singura linie
cu rata de 33,3 kbit/s (83,3 kbit/s pentru diagnoza in modul de mare viteza). Standardul
defineste pana la 38 de noduri pe retea. Domeniul de aplicatie este in retelele electronice
de confort in vehicule cu motor.
Ca mediu de magistrala se foloseste un cablu ne-ecranat cu un singur fir. O
structura topologica linie nu este necesara. Standardul cuprinde posibilitati ale nodurilor
de sleep, care permit o comunicare normala sa aiba loc, intre mai multe noduri in
timpce altele sunt lasate sa doarma.
ISO 11992 point-to-point
O alta abordare a folosiri retelelor CAN de viteza mica cu functionalitate toleranta
la avarii (fault-tolerant) este specificata in acest standard. Defineste o conexiune punct la
punct pentru utilizare spre exemplu la remorcarea vehiculelor si a rulotelor acestora.
Pentru un vehicul cu rulota lui se defineste o conexiune punct la punct. Pentru un vehicul
cu doua rulote, se defineste o conexiune daisy-chain. Rata de transfer 125 kbit/s pe o
lungime de 40m. Standardul defineste administrarea erorilor si tensiunea de alimentare
(12 V sau 24 V). Mediul fizic folosit doua perechi de fire ne-ecranate si rasucite.
Altele
Nestandardizata este fibra optica de transmitere CAN a semnalelor. Datorita
cuplarii directe in mediul optic, liniile de transmitere si receptie trebuie sa fie separate.
Deasemenea fiecare linie care receptioneaza trebuie cuplata extern de fiecare linie
transmitatoare pentru a putea monitoriza bitii. Folosirea pasive star este posibila cu un
numar mic de noduri, deci este limitata in dimensiuni. Extensia retelei CAN cu mediul
optic este limitata de puterea luminii si atenuarea puterii dealungul liniei si a cuplari stea.
4 Protocolul PROFIBUS
PROFIBUS (Process Field Bus) este cel mai popular tip de fieldbus cu mai
mult de 14 millioane de noduri (in 2006) de lucru in lume. PROFIBUS defineste
47
Profile PNO
Pentru aparate FMS
Interfata nivelului de
Aplicatie (ALI)
Nivelul 7
(Aplicatie)
Nivelul de aplicatie
Fieldbus Message
Specification (FMS)
Nivelele 3-6
nu sunt implementate
Nivelul 2
Profile PNO
pentru aparate PA
Functii de baza
Functii extinse
Interfata DP-utilizator
Direct Data Link
Mapper (DDLM)
48
49
50
Linia A
Semnal binar
Linia A
Impedanta
135 la 165 Ohmi, la o frecventa masurata de 3 la 20 MHz
Capacitatea cablului
< 30 pF pe metru
Sectiunea transversalaa miezului
> 0,34 mm2, conform cu AWG 22
Tipul cablului
Pereche torsadata, 1x2 sau 2x2 sau 1x4 conductoare
Rezistenta buclei
< 110 Ohmi pe 1 Km
Atenuarea semnalului
9 dB max. Pe intreaga lungime a cablului
Ecran
Ecran din plasa de cupru, ecran impletit sau ecran din folie
Figura.Caracteristicile cablului PROFIBUS RS 485, de tip A
Liniile de date A si B trebuie terminate conform standardului EIA RS 485 cu un
rezistor pull-down fata de DGND, respectiv cu un rezistor pull-down fata de VP.
Acesti doi rezistori asigura o intrerupere (pauza) de potential bine definita in situatiile
cand nici o statie nu emite pe linia de magistrala (atunci cand linia de magistrala se afla
intr-o pauza intre doua telegrame).
Cablurilor de fibra optica din plastic sau sticla pot fi folosite deasemenea ca
mijloc de transport a datelor, pentru distante de pana la 15 Km cele din fibra de sticla, si
80 m cele din fibra de plastic. Conectarea cablului de fibra optica se folosesc module
dedicate OLM (Optical Link Module), care prezinta un sau doua canale electrice RS 485,
si unul sau doua canale optice.
4.4.2 Nivelul fizic pentru PA
PROFIBUS-PA foloseste o tehnologie de transmisie in concordanta cu standardul
IEC 1158-2. Aceasta tehnologie asigura o siguranta intriseca la alimentarea dispozitivelor
de camp direct de pe magistrala. Transmisia de date este de fapt o modulare de curent
continuu de tip DC-free care este bazata pe sincronizarea bitilor pe linie si este
codificata conform protocolului Manchester.
La transmisia de date prin codificare de tip Manchester, un semnal 0 binar este
transmis pentru schimbarea pozitiva de front a semnalului, adica de la 0 la 1, iar semnalul
1 binar este transmis pentru schimbarea negativa de front a semnalului, adica de la 1 la
0. Datele sunt transmise printr-o modulare de curent +/- 9 mA fata de curentul de baza IB
al magistralei. Viteza de transfer este de 31,25 kbit/s. Ca mediu de transmisie este utilizat
un cablu torsadat ecranat sau neecranat. Linia magistrale este terminata la capetele
segmentului printr-o linie pasiva de tip RC. La un segment PA pot fi conectate pana la 32
de statii. Lungimea maxima a segmentului depinde intr-o mare masura de sursa de
alimentare, de tipul liniei si de consumul de curent al statiilor conectate.
Linia magistralei. Ca mediu de transmisie pentru PROFIBUS-PA este necesar un
cablu cu doua fire. Proprietatile acestuia nu sunt specificate sau standardizate. Totusi,
caracteristicile cablului determina lungimea maxima a magistralei PA, numarul maxim de
statii care pot fi conectate, precum si sensibilitatea acestuia la interferentele
electromagnetice.
52
Functia
(Transmisi de date cu confirmare)
53
DP
PA
FMS
x
SRD
SDN
CSRD
x
x
x
x
x
Serviciul SDA (Send Data with Acknowledge) trimite date catre dispozitive
adresate individual si le solicita sa trimita un frame cu acknowledgement imediat.
Serviciul SRD (Send and Request Data with Reply) trimite date catre dispozitive
adresate individual si simultan solicita date de la ele. Dispozitivul recunoaste telegrama si
trimite data ceruta imediat, fara a avea propriul acces la magistrala. Acest serviciu este
implementat in comunicarea master/ slave.
Serviciul SDN (Send Data with NoAcknowledge) trimite date catre unul sau mai
multe dispozitive. Dispozitivele slave, nu recunosc acesta telegrama de date. Acest
serviciu este folosit in telegramele de tip broadcast (unul catre toti) si in telegramele
multicast (unul catre mai multi).
4.5.1 Formatele telegramei PROFIBUS
Format cu lungime fixa a campului
SD 1 DA SA FC
FCS ED
L=3 (fixat)
Format cu lungime fixa a campului de informatii cu date
SD 3 DA SA FC
Data Unit
FCS
ED
L=11 (fixat)
Format cu lungime variabila a campului de informatii
54
SD 2 LE
LEr
SD2
DA
SA FC
Data Unit
FCS
ED
L=4 la 429
Scurta confirmare
SC
Telegrama Token
SD 4 DA SA
L
SC
55
Toate statiile active si pasive permit functionarea simultana a mai multor servicii
de acces la punct.
Pentru a ruta si sorta datele, un dispozitiv poate mentine pana la 63 canale fixe,
logice si bidirectionale de date cu alte terminale de comunicare ale altor dipozitive. Astfel
relatii de comunicare pot fi realizate si intre doua dispozitive in paralel.
Nivelele 3-6 nu sunt folosite de PROFIBUS.
4.6 Nivelul de Aplicatie (nivelul 7)
Nivelul 7, nivelul de aplicatie al modelului de referinta ISO/OSI, asigura
serviciile de comunicatie necesare utilizatorului. Nivelul 7 consta in interfata FMS
(Fieldbus Message Specification) si interfata LLI (Lower Layer Interface).
La PROFIBUS DP, nivelul 7 nu este specificat. Cu aceasta arhitectura simpla,
comunicatia este extrem de rapida si eficienta. La interfata cu utilizatorul, accesul direct
la functiile Nivelului 2 este realizat cu ajutorul DDLM (Direct Data Link Mapper).
56
57
Lista statiilor active (LAS) este necesara in timpul functionarii pentru a inlatura
din inel un nod activ defect, sau pentru a aduga un alt nod in inel fara a perturba
comunicatia datelor pe magistrala.
Fiecare statie din fata unei brese de adresa rezultata in urma unei erori sau
configurari creeaza o lista GAP. Statia verifica aceste adrese cand are token-ul si verifica
daca timpul de transmisie este inca disponibil cu FDL (Fieldbus Data Link). In
consecinta nici o bresa nu trebuie configurata, astfel se obtine circulatia optima a tokenului.
Daca pe magistrala este un singur master, token-ul este trimis catre el insusi.
Acest sistem mono-master este ideal pentru comunicarea rapida cu dispozitive
descentralizate periferice, si o transmitere ciclica uniforma a mesajelor. Din acest motiv,
sunt cele mai intalnite configuratii pentru PROFIBUS DP.
4.8.1 DP-V0
Asigura functinaliatea DP-ului (Descentralized Periphery), aceasta include
schimbul ciclic de date, de module, de diagnoza specifica a canalului intre statii.
Performanta maxima a PROFIBUS DP este atinsa la sistemele mono-master,
unde avem un acces nelimitat la magistrala. Controlul centralizat al dispozitivelor,
necesita un timp ciclic (perioada de timp in care toate slave-urile sunt adresate o data),
care este mai mic decat timpul intern de procesare al controler-ului.
In cazul unui sistem multi-master, controlul centralizat al dispozitivelor trebuie
sa imparta accesul la magistrala. Acest lucru conduce la cereri de rata de transfer mai
mare (costul) sau cantitati de date mai mici (performanta), pentru a garanta timpul ciclic
necesar pe magistrala.
60
62
63
5 Profinet
PROFINET este membru al familiei PROFIBUS de protocoale. PROFINET
poate manvevra simultan atat transmisii standard TCP/IP cat si transmisii real-time la
viteze de sub o milisecunda. PROFINET foloseste standarde industriale ca Ethernet,
TCP/IP, XML, and OPC. Folosind tehnologia proxy conecteaza alte tipuri de fieldbus pe
langa PROFIBUS; astfel sunt protejate investitiile in echipamente si retele existente in
fabrica. PROFINET este o metoda de integrare a echipamentelor de control fara legatura
intre ele, nu necesita programare.
Este un standard pentru implementarea solutiilor de automatizare bazate pe
Ethernet-ul industrial. Acest standard introdus de PROFIBUS, ofera noi facilitati la nivel
superior de performanta, pentru schimbul bidirectional de informatii, de la nivel de camp
la nivelul ierarhic de conducere a procesului tehnologic. Cu PROFINET, Distributed I/O
(intrari / iesiri) si aplicatiile (time-critical) pot fi integrate in comunicatia Ethernet, la fel
ca un sistem distribuit de automatizare pe baza de componente automatizate.
Caracteristicile noului standard:
PROFINET este standardul deschis Industrial Ethernet elaborat de
PROFIBUS International (PI, PNO in Germania);
PROFINET se bazeaza pe Industrial Ethernet;
PROFINET utilizeaza standardele TCP/IP si IT;
PROFINET este Ethernet in timp real;
PROFINET permite integrarea sistemelor cu magistrala de camp.
5.1 PROFINET I/O (Distributed I/O)
Distributed I/O sunt conectate in comunicatie prin PROFINET I/O. Specificatiile
I/O de la PROFIBUS sunt pastrate, in care datele periferice de la dispozitivele din camp
sunt trasnmise periodic in modelul de proces al controlului de sistem.
PROFINET I/O descrie un model de dispozitiv orientat catre cadrul PROFIBUS,
constand in slot-uri (locuri de insertie) si grupuri de canale de I/O (subslot-uri).
64
Caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de camp sunt descrise de GSD (General Station
Description) pe baza de XML.
5.2 PROFINET CBA (Distributed automation)
Modelul PROFINET este ideal pentru dispozitivele de camp inteligente cu
functionalitate programabila cat si controlere. Modelul descrie comportarea independenta
a unor parti de masini sau fabrici ca module tehnologice. Un sistem de automatizare
distribuit, proiectat pe baza modulelor tehnologice, simplifica mult modularizarea
fabricilor si a masinilor, si deci refolosirea unor parti din fabrici sau masini.
PROFINET bazat pe acest model este descris folosind PCD (PROFINET
Component Description). Se bazeaza pe XML, si poate fi generat cu ajutorul utilitarului
specific de configurare al fabricantului.
PROFINET CBA este un concept pentru automatizarea industriala care
indeplineste cerintele constructorilor de fabrici si a operatorilor, pentru un sistem mare si
procese de inginerie independente. PROFINET CBA are un puternic model runtime, iar
pentru implementarea acestuia in dispozitive se foloseste un sistem de operare
independent.
Multe sisteme de automatizare pot fi impartite in mai multe segmente autonome si
functionale, functionand autonom si coordonandu-se intre ele folosind un numar redus de
semnale handshake.
PROFINET CBA se bazeaza pe modelul obiect-orientat al modulelor tehnologice.
Pe baza acestui model, fabricile si masinile sunt structurate in PROFINET sub forma de
module. Functionalitatea acestora este incapsulata in componente uniforme PROFINET.
Aceste componente sunt accesate din exterior prin intermediul unor interfete definite.
Comunicarea este realizata cu ajutorul unui utilitar de configurare a conexiunilor
retelei. Relatiile de comunicare sunt stabilite prin trasarea de linii intre diferitele
componente care trebuiesc conectate. Utilitarul verificand imediat corectitudinea
conexiunii dorite. Schimbul de date intre nodurile PROFINET este asigurata de
conexiunile configurate. Optiunile tehnice ale unui dispozitiv PROFINET CBA pot fi
descrise intr-un fisier XML, PROFINET Component Description (PCD).
Configuratia realizata de utilitar este download-ata in dispozitivele PROFINET
conform cu planul de conectare a componentelor. Ceea ce inseamna ca fiecare dispozitiv
isi stie partenerii de comunicare, relatiile de comunicare, si informatia care trebuie
schimbata.
Realizarea conexiunilor de comunicare cu partenerul si schimbul de date au loc
automat. Informatia de conectare este incarcata in fiecare consumator, adica creeaza si
monitorizeaza in mod independent conexiunile de comunicare cu partenerii.
Comunicarea
Comunicarea la PROFINET prezinta nivele diferite de performanta:
Transmisii non-time-critical de parametrii, date de configurare, si
informatii de rutare, au loc pe canalul standard PROFINET bazat pe
TCP sau UDP si IP. Aceasta stabileste baza conexiunii nivelului de
automatizare cu alte retele (MES, ERP).
Pentru transmisii time-critical a datelor de process din instalatia de
productie, este folosit un canal Real-Time (RT). Pentru sarcini mai
65
67
68
Rolul dispozitivelor
La PROFINET IO ca si la PROFIBUS, se face distictingerea intre diferitele roluri
ale dispozitivelor (un dispozitive putand avea mai multe roluri).
IO-Contreller
UN controller IO PROFINET, are control asupra unui process distribuit, asupra
unuia asau mai multor dispozitive de camp. Ia spre procesare date si alarme, procesandule intr-un program al utilizatorului. In instalatiile de automatizare, un controller IO este
un controler logic programabil (PLC), un sistem DCS sau un PC. Este responsabil cu
stabilirea canalelor de comunicare in timpul pornirii sistemului.
IO-Supervisor
Un IO-Supervisor PROFINET, poate fi o statie de inginer din instalatie, care are
acces temporar la dispozitivele din camp in timpul darii in exploatare.
IO-Device
Un IO-Device PROFINET, este un dispozitiv de camp conectat descentralizat
langa process. Este configurat de un controller IO sau IO-Supervisor, si transmite date
periodic controller-ului IO. Un IO-Device poate mentine conectiunile de comunicare cu
mai multe IO-Controllers si IO-Supervisor simultan.
PROFINET IO urmareste in timpul schimbului de date modelul Provider /
Consumer. Poviderul face data disponibila si consumer o proceseaza.
Modele de dispozitive
Dispozitivele de camp au ca sarcina sa colecteze sau sa trimita semnalele de
process intr-un system de automatizare. Pentru a realize acest lucru au nevoie de un
anumit grad de inteligenta, integrate de catre fabricant intr-o forma fixa sau
programabila.Variante:
Dispozitive compacte cu capacitati fixe, nemodificabile pentru schimbul
de date de process;
Dispozitive modulare - cu capacitate adaptabile la instalatie in timpul
configurarii;
5.5 Servicii PROFINET IO
Cyclic data exchange. Pentru ciclul schimbului de semnale si alarme cu prioritate
mare, PROFINET IO foloseste canalul RT pentru transmiterea datelor, folosind optiunile:
Comunicare RT in interiorul retelei. Pentru aceasta comunicatie
dependenta de performanta, se foloseste un canal rapid RT, adica fara a
folosi UDP/IP (Ethertype 0x8892).
Comunicatie RT intre retele. Pentru aceasta comunictie sunt folosite atat
canalul RT rapid cat si protocolul peste UDP/IP.
Comunicatie IRT pentru trasnmisii deterministe de date si sincronizate cu
ceasul.
69
Schimbul de date intre Device-IO si IO-Controler are loc intr-un ciclu de vot
configurat de IO-Controller. Actulaizarea ciclului de la IO-Controller catre IO-Device
este specificat in timpul configurarii.
Fata de PROFIBUS, trasnmiterea datelor la PROFINET IO poate fi optimizata
privind frecventa, datele putand fi trimise in faze diferite. Pentru ca acest lucru sa poata fi
realizat, PROFINET IO defineste reduction ratio, determina frecventa de transmitere de
date.
Acyclic data exchange(record data)
Scrierea si citirea informatiilor poate fi realizata acilic de catre utilizator.
Urmatorele servicii ruleaza acilic in PROFINET IO:
Parametrizarea individuala a submodulelor in timpul pornirii sistemului;
Citirea informatiei de diagnoza;
Citirea informatiei de identificare conforma cu Maintenance functions
Citirea datelor I/O.
Ce anume data este citita sau scrisa aciclic se determina in timpul adresarii prin
index. Toate celelate servicii trebuiesc implementate specific fiecarui utilizator.
Asignarea de adreselor
In comunicatiile bazate pe IP, toate dispozitivele de camp sunt adresate printr-o
adresa IP. PROFINET foloseste Discovery and Configuration Protocol (DCP) pentru
asignarea IP-ului.
In configurarea fabricii, fiecare dispozitiv de camp are o dresa MAC si un nume
simbolic memorat. Aceste informatii sunt suficiente pentru a atribui fiecarui dispozitiv un
nume unic. Atribuirea adreselor are loc in doi pasi:
1. Atribuirea unui nume unic specific fabricii, dispozitivului de camp;
2. Atribuirea adresei IP de catre IO-Controller inainte ca sistemul sa
foloseasca numele specific fabricii (unic).
Ammandoi pasii au loc prin intermediul standardului integrat DCP.
Fisierul GSD
Un dispozitiv de camp este descris cu optiunile sale tehnice si functionale intr-un
fisier GSD (General Station Description) oferit de producatorul dispozitivului. Acesta are
la baza XML, si este scris in limbajul GSDML (General Station Description Markup
Language). Include toate datele necesare de catre IO-Controler pentru proiectare si
schimbul de date. Include:
Descrierea concentrarilor individuale de intrari si iesiri;
Optiuni de utilizare a modulelor I/O in sloturi;
Diagnoza, care poate fi produsa de un dispozitiv, si explicatia ei;
Descrierea mai multor dispozitive dintr-o familie intr-un fisier.
70
Continutul fisierului GSD este conform cu standardul ISO 15745.Un GSD pentru
PROFINET IO poate descrie o intreaga familie de dispozitive (multiple interfete de
magistrala si module periferice). Pentru fiecare interfata de magistrala (Device Access
Point, sau DAP) disponibil cu dispozitivul, fabricantul poate definii o serie de module
periferice. Fisierul GSD este multilingual. Pentru identificarea simpla a dispozitivului,
este definit un identificator de dispozitiv. Constand in codul companiei (Vendor_ID) si un
cod specific fabricantului (Device_ID). Codul Vendor_ID este unic pentru fiecare
companie, si este atribuit odata de catre PI Suport Center.
6 CONCLUZII
LIN este o magistrala de retea cu cost scazut proiectata sub functionalitatea CAN.
Are o arhitectura bazata pe un singur master si mai multe slave-uri, deci ne fiind nevoie
de arbitraj. Vieza este de 20 Kbit/s , desi este considerata fi dedicata aplicatiilor SAE
clasa A, viteza este de fapt la un nivel low end al clasei B. Datorita faptului ca este un
protocol time triggered, timpul de asteptare pentru mesaje este garantat. Implementarea in
silicon este ieftina, bazandu-se pe interfata hard UART/SCI. SCI interfata de
comunicare seriala; UART (Universal Asynchronous Recever/Transmiter convertor
serial-paralel).
Standardul CAN dedicat retelelor pentru vehicule, este un protocol CSMA/CD
care foloseste codare NRZ cu impachetare de biti. Suporta viteze de pana la 1 Mb/s, fiind
deci un protocol SAE clasa C, adecvat aplicatiilor de control real-time. Exista doua
standarde CAN (A si B) care difera la formatul mesajului (identificator de 11 bit respectiv
29 bit). Aparatele CAN filtreaza mesajele, lasand sa treaca numai mesaje cu identificatori
specificati catre controler-ul asociat.
Standardul SAE (The Society of Automotive Engineers), are trei categorii pentru
retelele din vehicule:
Clasa A, viteze mici (mai mici de 10 Kbit/s) pentru caracteristici de
confort (entertainment);
Clasa B, viteze medii (10 125 Kbit/s), pentru transferul de informatii
generale (instrumentatie);
Clasa C, viteze mari (mai mari de 125 Kbit/s), pentru control real-time
(controlul tractiunii, frane)
O caracteristica comuna a acestor protocoale o reprezinta transmiterea broadcast a
mesajelor. Este necesar deoarece unii senzori transmit date de interes pentru mai multe
sisteme (senzorul de la roata este interes pentru ABS, controlul tractiunii, instrumentatie
vitezometru).
Magistralele non-time critical sunt in pericol de a fi inlocuite de LAN-uri
(Ethernet) si magistrale periferice ieftine (Firewire, USB). In realitate aceste solutii
71
ieftine sunt adoptate in mediul industrial si devin o solutie patentata (exemplu Siemens
Industrial Ethernet).
Comunicatiile supuse internetului vor constitui baza solutiilor viitoare de
automatizare. Posibilitatea de a interfata de la distanta un PLC (progrmmable logic
controller) are multe avantaje: accesul la programul si configuratia din PLC de la o
locatie centrala sau indepartata. Pentru protectia la intruziuni se folosesc firewall-uri
dedicate, cu diferite nivele de securitate.
Folosirea Ethernet-ului si a tehnologiilor legate de internet, va schimba arhitectura
de automatizare actuala, centralizata, in una descentralizata cu inteligenta distribuita.
Aplicatiile de automatizare viitoare vor fi caracterizate de platforme uniforme si aplicatii
software modulare. TCP/IP va fi folosit drept protocol de comunicatie end-to-end, iar
standardul uniform hardware va fi legat de PC, ruland Windows si folosind browser de
internet ca interfata universala cu operatorul. Va fi o descentralizare a functionalitatii si
informatiei, adica controlul central va fi inlocuit de mai multe sisteme inteligente
imprastiate.
Un studiu a aratat ca unele standardele de comunicatie folosite in automatizare
indeplinesc toate cerintele tehnice, dar tind sa devina prea complexe sau scumpe. Alte
standarde sunt puternice din punct de vedere economic, dar de unul singur nu sunt
capabile sa indeplineasca toate cerintele, unul dintre acestea este Ethernet-ul. Dar
combinand Ethernet-ul cu magistrala de camp si cu protocolul TCP/IP, cererile de
automatizare viitoare vor fi acoperite.
PROFInet este un standard deschis pentru retelele industriale, bazat pe modelul
PROFIBUS. Suporta transfer de date ciclic si aciclic, intr-un concept cu arhitectura
modulara bazat pe componente.Un rol important il are si standardizarea functiilor
aplicatiei, bazata pe module software. Protocolul combina Ethernet-ul comercial, TCP,
UDP cu IP, Protocolul Microsoft de cabluri DCOM, OPC si XML. Pentru majoritatea
functiilor este folosit TCP/IP, aceastea incluzand configurare, parametrizare si CBA
(Component Based Automation). Nu sunt restrictii asupra traficului TCP/IP. Pentru I/O si
alte functii real-time de pana la 1 ms, este folosita adresarea directa si mesaje cu prioritate
(canal RT). Datorita prioritatilor pot aparea scurte intarzieri in traficul TCP/IP.
Pentru cereri real-time de sub 1 ms si sincronizari de < 1s, PROFInet foloseste
switch-uri ASIC conectate in inel pentru controlul traficului din segment. Cu switch-uri
cu 4 port-uri orice dispozitiv TCP/IP poate fi conectat la unul din cele trei port-uri libere.
PROFInet-IRT Timpul de raspuns < 1ms, Rata de transfer 100 Mbit/s.
72
7 Bibliografie
1. www.hartcomm.org
2. www.thehartbook.com
3. www.lin-subbus.org
4. www.siemens.com
5. www.bosch.com
6. www.can-cia.org
73
7. ethernet.industrial-networking.com
74