Sunteți pe pagina 1din 4

Curs nr.

3
Pneumologie
BRONSITA CRONICA. EMFIZEMUL PULMONAR
BRONHOPNEUMOPATIA CRONICA OBSTRUCTIVA
-

bronsita cronica si emfizemul pulmonar obstructiv sunt boli respiratorii frecvente,


care apar clinic izolate sau asociate, cand realizeaza un tablou clinic complex
numit bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO).
bronsita cronica (BC) este o boala a bronsiilor mari si mici care se caracterizeaza
clinic printr-un sindrom bronsitic cronic, cu o vechime de cel putin 2-3 ani, ale
carui semne clinice (tusea si sputa) sunt prezente cel putin 3 luni pe an.
Hipersecretia de mucus in bronsii reprezinta un element definitoriu al bolii.
emfizemul pulmonar (EP) se caracterizeaza prin dilatarea permanenta si
anormala a cailor aeriene situate distal de bronsiola terminala.
bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPCO) reprezinta o asociere intre
bronsita cronica obstructiva si emfizem pulmonar.

Etiologie
1.
2.

3.
4.

etiologia BC, EP si BPCO este multifactoriala. La producerea acestor boli pot


contribui irmatorii factori:
Fumatul poate duce la toate tipurile de leziuni intalnite in BC si EP. Efectele
fumului de tutun asupra structurilor pulmonare sunt multiple:
stimuleaza secretia bronsica de mucus;
inhiba miscarea cililor bronsici;
stimuleaza receptorii de iritatie din submucoasa bronsica determinand spasmul
muschilor netezi bronsici;
cumularea tuturor acestor actiuni in timp determina un sindrom obstructiv cronic
progresiv de cai aeriene. Acesta poate fi cuantificat prin aprecierea gradului de
dispnee si prin ritmul scaderii anormale a VEMS-ului.
Poluarea atmosferica inhalarea iritantilor bronsici produce BC prin stimularea
secretiei de mucus, diminuarea clearance-ului muco-ciliar si scaderea rezistentei
la infectii. Unele ocupatii sunt factori de risc pentru BC, EP si BPCO; astfel
muncitorii expusi la praf organic si anorganic, din industria materialelor plastice
si a bumbacului, maturatorii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria
materialelor de constructii fac mai frecvent BC si emfizem.
Infectiile acute bronsice infectiile repetate produc inflamatia bronsica si
agraveaza obstructia bronsica.
Factorii genetici sindromul de imunodeficienta.

Tablou clinic
-

tuse si expectoratie matinala asa numita toaleta bronsiilor. Aceste manifestari


pot aparea si peste zi, nu numai dimineata. Expectoratia este sub 100ml/zi. Pentru
diagnosticul de bronsita cronica este necesar ca aceste manifestari clinice sa apara
fie cel putin 3 luni pe an, de 2-3 ani.

dispneea apare in conditiile existentei insuficientei respiratorii. Este de tip


tahipnee cu expir prelungit si inspir zgomotos.

Explorari de laborator
1. pentru aprecierea insuficientei ventilatorii se practica spirograma. Spirografic se
pot determina urmatoarele volume si debite:
- volume pulmonare statice:
CV=VC+VIR+VER
CPT=CV+VR
CRF=VR+VER
CV capacitate vitala; VC volum curent; VIR volum inspirator de rezerva;
VER volum expirator de rezerva; CPT capacitate pulmonara totala; CRF
capacitate reziduala functionala.
- volume pulmonare fortate:
VEMS volum expirator maxim pe secunda.
- in bronsita cronica se constata scaderea pronuntata a VEMS-ului, scaderea CV.
- in emfizemul pulmonar se constata cresterea VR, cresterea CPT si a CRF.
2. examenul radiologic pulmonar arata:
- accentuarea desenului peribronhovascular;
- sindrom de hiperinflatie cu: diafragmul plat cu imobilitate scazuta.
Diagnosticul pozitiv
-

de cele mai multe ori tabloul clinic al BPCO debuteaza dupa 40 ani, cu toate ca
manifestarile bronsite cronice se instaleaza mai devreme.
bolnavii acuza tuse si expectoratie mucoasa sau mucopurulenta si dispnee
progresiva.
tusea si expectoratia pot fi agravate de infectii respiratorii superioare, expunerea
la iritanti atmosferici sau conditii poluante.
dispneea, initial minima sau numai de efort, tinde sa creasca progresiv.

Complicatiile BPCO
-

cordul pulmonar cronic;


insuficienta respiratorie acuta si cronica;
pneumotoraxul.

Tratament
-

profilaxia acestor boli se adreseaza factorilor etiologici: fumatul, poluarea


atmosferica, unele ocupatii, infectiile bronhopulmonare.
la bolnavii cu BC, EP si BPCO tratamentul vizeaza urmatoarele obiective:
o reducerea iritatiei bronsice si a cantitatii de mucus;
o tratamentul infectiilor acute bronsice;

o cresterea eliminarilor secretiilor bronsice;


o tratamentul bronhodilatator.
in cazul complicatiilor se adauga si alte masuri terapeutice: corticoterapia,
oxigenoterapia.

A. Reducerea iritatiei bronsice si a cantitatii de mucus


- intreruperea fumatului este utila la orice varsta;
- eliminarea din mediu a factorilor poluanti: in special a prafului si a diversilor
aerosoli (insecticide) diminua iritatia bronsica si poate intarzia progresia bolii;
- profilaxia infectiilor virale si bacteriene este o masura utila, in special in bronsita
obstructiva sau astmatiforma. Ea se realizeaza prin:
o vaccinarea anuala antigripala;
o tratamentul focarelor infectioase de la nivelul cavitatii bucale (carii
dentare) si a cailor respiratorii superioare.
B. Tratamentul infectiilor acute bronsice virale si bacteriene
- deoarece o bronsita acuta virala se complica frecvent cu una bacteriana este
indicata administrarea unui antibiotic antibacterian de la primele semne de
infectie acuta de cai respiratorii superioare.
- se administreaza antibiotice active pe germenii gasiti mai frecvent in
suprainfectiile bacteriene: Ampicilina, Amoxicilina, Eritromicina, Doxiciclina,
Biseptol.
- administrarea antibioticului dureaza 7-10 zile.
- ca antibiotice de rezerva se folosesc aminoglicozidele (gentamicina),
cefalosporinele sau cloramfenicolul.
C. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice
- se obtine cu:
o hidratare corecta, de obicei per os;
o mucoliticele amelioreaza clearance-ul sputei, rup dopurile de mucus si
reduc disconfortul toracic produs de tuse: acetilcisteina, bromhexinul;
o expectorantele orale: guaiafenezina (trecid);
o igiena si fizioterapia bronsica se realizeaza prin drenaj postural (daca
bolnavul elimina mai mult de 30 ml sputa pe zi) sau tapotaj toracic daca
tusea e neproductiva.
D. Tratamentul bronhodilatator
- se adreseaza sindromului obstructiv cronic.
- se pot folosi 3 categorii de medicamente:
o medicatia simpaticomimetica administrata pe cale inhalatorie: albuterol
(Salbutamol, Ventolin), fenoterol (Berotec), orciprenalina (Astmopent).
o medicatia anticolinergica prin efectul sau bronhodilatator si de reducere a
secretiei mucoase, tinde sa treaca in prezent ca medicatie de prima treapta
in tratamentul sindromului obstructiv din BC si BPCO. Se administreaza
bromura de ipratropium (Atrovent) 2 pufuri x 4ori/zi.

o derivatii de teofilina se administreaza de obicei asociati cu


simpaticomimetice sau cu anticolinergice sub 2 forme: i.v. si per os.
Preparatul i.v. (miofilin) se administreaza la bolnavii cu sindrom
obstructiv sever.
E. Corticoterapia
- se adreseaza bolnavilor cu sindrom obstructiv sever si insuficienta respiratorie.

S-ar putea să vă placă și