POLONIA, CEHIA,

SLOVACIA,
SLOVENIA, MALTA,
CIPRU, CROAIA

POLONIA

DATE GENERALE

Suprafata: 312.677 km
Populatia: 38.173.835 locuitori
Densitatea: 122 loc./km2
Capitala si orasul cel mai mare: Varsovia
(1.672.854 locuitori, 2.200.000 loc.)
Limba oficiala: poloneza
Moneda: zlotul
Religia: catolica (91%)
Forma de stat: republic

AEZARE GEOGRAFIC

CLIMA

Polonia are un climat temperat-continental

moderat
In munti se manifesta un climat etajat

Polonia are o populatie omogena

(98%polonezi) la care se adauga o
comunitate germana restransa.
Populatia urbana depaseste 50%.

CADRUL NATURAL

Relieful scade n trepte, de la sud, la nord

In cea mai mare parte cuprinde din zone de es
cu altitudini ce nu depasesc 200 metri.
Zone muntoase mai inalte se gasesc doar in
partea sudica a tarii. Se remarc M-ii Sudeti,
Tatra Inalta si Beschidele, care reprezinta
regiunea cea mai inalta a Carpatiilor; aici se afla
si punctul cel mai inalt al Poloniei: Rysy, 2499
metri
Spre centru este o zona reprezentata prin
podisurile Malopolska si Lublin
Campiile au o larga extindere spre nord fiind
reprezentate de Campia Poloniei si in nordul
extrem Campia Litorala a Marii Baltice.

Tarmul dinspre Marea Baltica este mlastinos, cu

lagune si dune de nisip.
La sud de litoral se afla o regiune de lacuri,
mlastinoasa, cu morene ce ating alocuri
altitudinea de 300 m.
29% din suprafata tarii este acoperita de paduri
(majoritatea de conifere), indeosebi in zonele
deluroase si montane din sud, precum si
suprafetele nefertile ale zonei de ses din nord.
Principalele produse ale ale industriei lemnului
sunt: hartia, cheresteua, in ultimi ani
dezvoltandu-se si industria mobilei.

APELE

Raurile cele mai importante din Polonia sunt

Wisla(Vistula) si Odra care se varsa in Marea
Baltica.
Cele mai cunoscute lacuri din Polonia sunt
situate printre colinele Pomeraniene si
Mazuriene(Lacurile Pomeraniene si
Mazuriene) si sunt de origine glaciara.

ASPECTE ECONOMICE

Cea mai importanta resursa o reprezinta

carbunii (Silvezia, Valea Bugului, Konin)
Pe locul al doilea se situeaza sulful, apoi
minereurile feroase si neferoase
Cea mai importanta ramura industrial o
reprezinta industria grea, cu marile centre de
la Katowice (peste 3,3 mil. loc.) si Nowa Huta
Industria textila
Industria materialelor de constructii
Industria alimentara (productii importante de
zahar si bere)

Agricultura este moderna, fiind un mare

producator mondial de cartofi la care se
adauga cereale(secara), sfecla de zahar si
pomii fructiferi (marul in special).
Se cresc porcine, bovine si cabaline.
Productia de peste anuala este de 650 mii
tone. Porturile mai importante sunt: Gdynia
si Szczecin
Transportuirile: retea de cai ferate
electrificate, sosele moderne si aeroporturi,
navigaie pe fluviul Odra si pe Marea Baltica

Turismul

Cele mai importante centre turistice sunt

statiunile de ski din sud,porturile la Marea
Baltica,orasele
istorice
Cracovia
si
Varsovia,unele orase care si-au conservat
aspectul or original(Zamosc), dar si capitala
de iarna a Poloniei-Zakopane.

VARSOVIA-CAPITALA POLONIEI
Este situat pe raul Wistula si a fost reconstruit din temelii dupa 1944

CRACOVIA- FOSTA CAPITAL

Este cel mai important centru turistic al tarii
In imagine se observ Piata de tesaturi si catedrala Sfanta Maria.

PORTUL GDANSK

ZAKOPANE- CAPITALA DE IARNA

Este cel mai important centru turistic din muntii Poloniei

CEHIA

DATE GENERALE

Suprafata: 78.866 km2

Populatia: 10.221.000 locuitori
Densitatea: 130 loc./km2
Capitala si orasul cel mai mare: Praga
(1.170.571 loc.)
Limba oficiala: ceh
Moneda: coroana ceh
Religia: catolici (43,8%), protestani (10%),
ortodoci
Forma de stat: republic
Naionaliti: cehi (90,4%), moravi, slovaci,
polonezi , germani

HARTA

CLIMA

Clim temperat-continental, cu veri relativ

fierbini i ierni reci i cu mult zpad.
Diferena de temperatur de la var la iarn
este mare din cauza poziiei geografice n
interiorul continentului.

CADRUL NATURAL

Reliefpredominant depodi, dezvoltat pe o veche structur

hercinic, denumit Masivul Boemiei,
Formaia vegetal caracteristic estepdurea de foioase, care
acoper o treime din suprafa a rii, la care se adaug p unile.

Hidrografie: se caracterizeaz printr-o bogat re ea de cursuri

de ap, care se ndreapt spre trei mri:
Marea Nordului (fluviul Labe sau Elba, cu afluentul su Vltava),
Marea Neagr (Morava i ali afluen i ai Dunrii)
Marea Baltic (Odra sau Oder).
De pe teritoriul ei izvorsc dou importante fluvii ale Europei
Centrale: Odra i Elba.

ASPECTE ECONOMICE

Are o economie dezvoltat,fiind unul dintre

cele mai stabile i prospere dintre statele
post-comuniste.

PRAGA- CAPITALA CEHIEI

Supranumita oraul de aur sau oraul celor 100 de turnuri

SLOVACIA

DATE GENERALE

Suprafataa: 49.034 km2

Populatia: 5.388.822 locuitori
Densitatea: 110 loc./km2
Capitala: Bratislava (435.155 loc.);
Alte orae: Kosice, Presov, Zilina
Limba oficiala: slovac
Moneda: coroana slovac

Religia: catolici (69%), atei (10%), protestani

(8%);

Naionaliti: slovaci (peste 85%), maghiari

(9,7%), alte mioriti,

AEZARE GEOGRAFIC

CADRUL NATURAL

Relief predominant muntos format din

Carpaii Mici i Carpaii Albi;
n nord se afl Munii Tatra cu cel mai nalt
vf.din Carpai-Gerlachovka-2655 m;
n SV se afl Cmpia Dunrii, iar n SE
CmpiaTisei
Clim temperat de tranziie, mai rece
datorit munilor;
Reea hidrografic bogat format din
Dunre,Vah i Hron;
Vegetaia alctuit din pduri de foioase i
conifere; ocup o treime din teritoriul rii

MUNII CARPAI
C.TISEI

C.DUNRII

M-II TATRA
Vf. GERLACHOVKA-2655 m

ASPECTE ECONOMICE

Resurse de subsol bogate i variate: fier,

crbuni, plumb, zinc, uraniu, bauxit, mercur,
argint, aur, roci de construcie;
Ramuri industriale: chimic, a materialelor de
construcii, construcii de maini, siderurgic,
alimentar;
Agricultura este axat pe cultura plantelor:
gru, porumb, cartofi, sfecl de zahr, vi de vie;
Dezvoltate transporturile
Dezvoltat turismul montan i cultural.

BRATISLAVA

CASTELUL DIN BRATISLAVA

CLADIREA RADIOULUI SLOVAC

KOSICE

SLOVENIA

DATE GENERALE

Suprafataa: 20.273 km2

Populatia: 2.001.000 locuitori
Densitatea: 99 loc./km2
Capitala: Ljubljana (258.875 loc.);
Alte orae:
Limba oficiala: slovena
Moneda: tolar
Religia: cretinism, islamism, ateism
Naionaliti: sloveni 83.1%, srbi 2%,
croati 1.8%, bosniaci 1.1%

AEZARE GEOGRAFIC

Este aezat n partea de nord-vest a Peninsulei Balcanice i

are iesire la Marea Adriatic

CADRUL NATURAL

Climat mediteranean pe coasta; continental la est, cu veri

de la temperate la foarte calde si ierni reci in podisuri si vai.
Relieful este predominant muntos: n nord se afl un sector
al Alpilor (cu 145 vrfuri peste 2000 m, dintre care 31
depesc 2500 m), respectiv Alpii Karawanken (vf. Grintavec
2558 m), ntre fluviile Drava i Sava, Alpii Iulieni (vf. Veliki
Triglav 2864 m cel mai nalt din ar).
Slovenia central cuprinde depresiunea Ljubljana i Celje,
care se continu spre sud cu o regiune calcaroas,
aparinnd Alpilor Dinarici, cu aspect n mare parte de
platou.
Podiul Karstse impune prin bogate forme specifice: avene,
doline, polii, peteri, cursuri subterane, izvoare
intermitente, chei; care, studiate pentru prima oar n lume
aici, au fost numite carstice.

PETERA POSTOJNA
Una dintre cele mai vizitate peteri ale Europei

Vegetaia: mediteranean, pduri de

foioase, pduri de conifere
Fauna: cprioara, ursul, vulpea, broasca
estoas
Solurile: terra rosa, argiluvisoluri,
cambisoluri, spodosoluri

ASPECTE ECONOMICE
Resurse naturale: minereuri feroase, miereuri
neferoase, carbuni
Industria:metalurgie feroas, metalurgie
neferoas, energetic, textil, electronic
Agricultur: cultura plantelor (cartofi, cereale,
trestie-de-zahr, vi de vie) i creterea
animalelor (bovine, ovine, psri)
Comer: import petrol i gaze naturale i
export produse chimice i produse alimentare

Transporturi: feroviare, rutiere, aeriene,

maritime

LJUBLJANA

MARIBOR
Al doilea ora al Sloveniei

LACUL BLED

MALTA

DATE GENERALE

Suprafataa: 315,6 km2

Populatia: 404.039 locuitori
Densitatea: 1.280 loc./km2
Capitala: La Valletta (6 315 loc.);
Alte orae:
Limba oficiala: malteza, engleza
Moneda: euro
Religia:
Naionaliti: maltezi

CADRUL NATURAL

Clima: mediteraneana cu doua sezoane: veri

calde si uscate, ierni reci si umede.
Forme de relief: Malta este format dintr-un
grup de apte insule din Marea Mediteran,
ns doar cele trei mai mari (Malta, Gozo i
Comino) sunt locuite. Relieful su este
stncos, cu altitudini joase, caracterizat de
prezena falezelor n zona de coast.

ECONOMIE

Sectoarele de importan economic pentru

Malta sunt turismul i serviciile, aflate n
continu dezvoltare.
Industria: constructii navale, santiere navale,
alimentara, farmaceutica, textila.
Produse agricole: cartofi,conopida,rosii,ardei
verzi, ovaz

VALETTA

FEREASTRA ALBAST- INSULA GOZO

Arc din piatr cu baza n ap

REPUBLICA CIPRU

DATE GENERALE

Suprafataa: 5.896 km2

Populatia: 749.200 locuitori
Densitatea: 127 loc./km2
Capitala: Nicosia (47.832 loc.);
Limba oficiala: greaca, turca
Moneda: euro
Religia:
Naionaliti: greci 77%, turci 18%, altele
5%

CADRUL NATURAL

Climsubtropical umed, de tip

mediteranean.
Forme de relief: Cipru este a treia insul din
Marea Mediteran (dup Sicillia i Sardinia),
situat n sudul Turciei. Cele dou lanuri
muntoase, Pentadactylos n nord i Troodos
n partea central i sud-vestic, nconjoar
cmpia Mesaoria, favorabil agriculturii.

Principalele activiti economice sunt

turismul, industria textil, artizanatul
(orientate ctre export) i transportul
maritim comercial.
ar recunoscut pentru produciile de
citrice i msline.
Artizanatul se face remarcat prin broderii,
olrit i obiecte din cupru.

NICOSIA- MOSCHEEA SELIMYE

CROAIA

DATE GENERALE

Suprafataa: 56,542km
Populatia: 4.483.804 locuitori
Densitatea: 75,9loc/km
Capitala: Zagreb (47.832 loc.);
Limba oficiala: croat
Moneda: kuna croat
Religia:
Naionaliti: croai 89.6%, srbi 4.5%, altele
5.9% (inclusiv Bosniaci, Maghiari, Sloveni, Cehi i
Romi )

AEZARE GEOGRAFIC

CADRUL NATURAL

Forme de relief: Cea mai mare parte a rii

este format din cmpii, ns munii i
plajele sale atrag muli turiti.
Croaia are 1 246 de insule mai mari i mai
mici, din care 48 sunt locuite n permanen

ASPECTE ECONOMICE

Coasta Dalmaiei este o zon turistic

important a Mrii Adriatice.

ZAGREB

CLADIREA OPEREI- SIMBOUL ORAULUI ZAGREB

PARCUL NAIONAL PLITVICE

Este unic n Europa, avnd un numr impresionant de lacuri i
cascade.