Suntem oamenii goi pe dinauntru,

Suntem oamenii gaunosi

Aplecati unul spre celalalt,
Cu capetele umplute cu paie
Vai !
Vocile noastre uscate
Cand soptim impreuna
Sunt tacute si fara sens,
Ca vantul prin iarba uscata
Sau picioarele sobolanilor
Peste sticla sparta
Din pivnita noastra,uscate
Contur fara forma,umbre fara culoare
Forte blocate, gesturi fara miscare
Cei care si-au incumetat privirile
Pe celalalt taram
Isi amintesc de noi, poate, nu ca de suflete pierdute ,
Violente, ci doar ca de oameni gaunosi,
Oameni impaiati