Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
87 Artişti Bucureşteni Din Teatru, Operă Şi Revistă - Portrete, Biografii, Amintiri PDF
87 Artişti Bucureşteni Din Teatru, Operă Şi Revistă - Portrete, Biografii, Amintiri PDF
FOSIAN
ARTI$TI
BUCURE$TENI
DIN TEATRU, OPERA $I REVISTA
www.dacoromanica.ro
F. O. FOSIAIV
87
ARTI$TI
BUCU E$T1ENI
DIN TEATRUI OPERA
S, I
REVISTA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SPECTATORULUI DE AZI
(In loc de prefata)
In_ aduci aminte de minunea ala de femeie pe care al vdzut-o atunci? At
aflat tat ce s'a intamplat intre timp i inteleg dace azi ti-al intors ochii dela ea.
Ce stiai atunci despre ea ? CA e tanrd, frumoasd, svelt
i cs. trace
-pe Mnga tine ca o aparitie de poveste, calda in privirea ei de o lipa, dar dietanta, inumana. 0 iubea.i ? Nu stiu. Dar stiu c o adorai. tiu cd vedeai in ea
o taind i Ca asa ai fi vrut e ie pentru tine mereu.
Intr'o seard insA, intre ea si tine a apdrut un domn serviabil. Un dornn
fax& alta treabd decal sd mijloceascA cunostintele intre oarneni. Un fel de
sarpe in frac, ram& suerdtoare i indiscretd, nascuta s turbure vraja Edenului. i femeia frumoasA ti-a intins mama. Emotionat, n'ai atins decal ct1
.dintii rnarganitarul inelului. Dar piatra n'a avut aderenta...
Oe a urmati apoi, a fost o rostogolire din treaptA in treapta. Pentruca a
fost din ce in ce mai intim". Intx'o zi i-ai sarutat buzele i, dupd ce ale
tale s'au pomenit grafe si rosii, ale ei au raznas usc.ate si vinete, ca ale
copiilor scuturati de friguri. In alt zi (fiinded tu cultivi nuantele in dragoste), ai vrut sd-t? culci genele intre ale ei, ca sd le dai impreunarea delicatd a fluturilor, in jocul lor sfios i tremurat; dar ai ramas in c chi cu
stropeald de polen negru i umed, plus un pax de cal care te-a intepat ca 0
viespe in pleoapa. Te-aV infuriat i i-ai infipt mama in bucle; dar toate
buclele ei ti-au crescut in palma, pentruca pe capul cC n'a mai rAmas nimic.
Ai ramas ulult. Te-a trezit ea, cu rdspunsul pe care-1 intrebal din oehi:
Primul meu adorator, pe care nu 1-am cunoscut niciodatA, a fost un
strdbunic al tau dintr'o ginta pierdutA.
Dar tu... tu, rugina pamantului... tu cine esti?
Eu 1-am gonit pa Hercule dela Eleusis... eu am...
I-ai astupad gura cu mama, ea ad nu-ti spuna c o cheamd Thalia sau
lielpomena i sd nu te mai mustre de rdul pe care 1-ai inteles: rAul c t.?-ai
lAsat s'o cunosti.$i ciuda ta, care dureaza Inca, va mai dura mult de-acum.
Nu impotriva ei. Pentruca el i-ai intors spatele si sti bine cd nepdsarea ta
e dreaptA. Dan impotriva domnului serviabil, care a deschis intre voi prApastia distrugAtoare de vraje, a intimitatii.
www.dacoromanica.ro
Azi ti s'a urit cu jocul acesta, pentruca el ti-a rapit sugestia gi te-a facut
st nu mai crezi.
Teatrul a fost fAr indoial un erou. Dar s'a intamplat gi cu el ee se
Intampla cu eroii, cand sunt supugi procedeului de decompozitie al humorudaca vei gti dela domnul sierviabil et
lui. A fost atins de humor gi azi
personajul va dispare i va rmane
Fat-Frumos igi petrece noptile aiurea
actorul; gi nici macar el, ci omul caruia i s'a divulgat viata.
Prin ciivulgare si demascare, prin instaurarea unei intimitati fart. rost
Intre tine gi dl, teatrul al-a pierdut azi perspectiva
deci taina gi vraja.
Dac i cu actorul se intampla exact ce s'a intamplat cu teatrul, atunci
Intelegem mai bine rostul unor biografii. Biografiile fixeazA, nu despodobesc.
Ele prelungesc opera trit a actorului, condarrmatA la moarte prin disparitia
lui. Ele pot asigura traditia interprettrilor, singurul fir care leaga generatiile
In lunie,a efemerd a scenei. Ele ne pot da imagina unui efort colectiv, deasupra
cAruia plutegte panica unui destin unic. In fine, pe ele se poate cllidi istoria
.unui teatru, aga cum pe vremuri istoria unei taxi nu era compusa &cat din
:biograiiile suveranilor. Pentruca istoria unui teatru, Inainte de a fi scrisa,
tirebuie trAita. '$i adevaratele" ei Talori vi
primele cari poarta raspunderea
confruntArii, gi deci a selectiontrii, sunt actorii.
Din ansamblul acestui volum al d-lui Fosian care-ti cunoagte pentruca
traegte permanent In lumea lor
se va putea desprinde suflul autentic al
unei generatii care e Inca la raijlocul drumulni., In Incordarea grea a urcusului.
Este deci cu atat mai interesanta aceesta. culegere, cu cat ea descopert. o
'generatie in pun mers, fArA sa se grabeasca la concluziile pe cari numai viitorul le poate trage. Dar viitorul va tine searnA de acest material
care ne-a
ISpsit atAf de mult pant. azi
gi care va ramane totdeauna viu nu numai
prin atitentieitatea, dar gi prin obiectivitatea lui.
MIRCEA ..STEFANESCU
www.dacoromanica.ro
PRECIZARILE AUTORULUI.
Teatrul este o meserle caistoczata
in care mitocanii n'au ce cauta
...A spus 1?tefan Velescu.
au vrut sg vadg in ea o mare frescg", 0 antologie", sau coeva asemngtor. Ori, autorul n'a intenfionat din capul locului realizarea unei lucrgri de
atari proportii... E un merit pe care-I rezervg altora. Autorul a intentionat
-0 a realiz,at numai o carte care sg cuprindg pe marIl maeqtrii al scenii,
pe artitii principali din teatru, opera i revilstg,
pe vedetelk, publicului
In spedial pe acei cari activeaza azi pe scenele bucuneVene. Lipsa catorva
din tangra generatie nu este o omisiune... Au fost invitati sg participe dar,
din exoes de modestie, au declinat inbitatia.
...Modestie pe care autorul a apreciat-o la ingltimea sentimentelor din
care a isvorit. Inteun viitor apropiat insg, trecnd paste prejudecgtile tuturora, autorul va face sg aparg acest volum inteo editie adaugitg $i corn:,
plectatg cu top acei cari lipsesc actualmente din el.
Va fi, poate, primul pas al unei viltaare antologii. Pang atunci,
cartea ramane ceeace $i-a propus: un rnijloc prin care)spectatorii sg-$1 cunoasicg actorii favoriti.
www.dacoromanica.ro
LA LOC DE FRUNTE :
TEATRUL NATIONAL
In lumina maestrilor primei noastre
scene, cativo demni urmasi
www.dacoromanica.ro
Fa&
kw"; --Sochi/am&
de inteles.
In sanul unei familii de asezata i temeinica burghezie, din nordul
www.dacoromanica.ro
de Schiller. Au urmat apoi roluri tot mai multe i succese tot mai
mari.
www.dacoromanica.ro
Vicant".
F^'
www.dacoromanica.ro
d2,_ e,e
Cine dintre acei care l'au vazut
recent pe Aurel Athanasescu reaparand in rolul lui Chiriac din O
noapte furtunoasa", ar crede ca-i
un actor scos la pensie?... Treizeci
711Z'''' "4
.44
MO.
Fri
ex
cd de nu, te dau la
replicile sustinute, m'a oprit sa mai recit bucata, m'a chemat la el, si
frecandu-si nasul (era un tic al lui) mi-a spus c ma angajeaza la Teatrul National, cu 80 de lei pe luna.
Cand a intrat in teatru, d. Aurel Athanasescu avea mustata. Prim)nd insd ordin sa-1 inlocuiasca in rolul lui Galus din Fantana Blanduziei" pe d. Tony Bulandra
care se inzapezise cu prilejul unni tur
neu undeva prin provincie
a fost nevoit sa
radd.
Davila
imi spune d. Aurel Athamasescu evocand aceasta in,
4
www.dacoromanica.ro
tamplare
www.dacoromanica.ro
Cu ani in urma
datele n'au importanta in spatiu si in timp
furisat pe acoperisul unui pod de fan, deasupra unei popicarii din Turnu-Severin, un baietas ,sa tot aibe saue anisori
priveste minunandu-se, un spectacol
teatru dat de o trupa in turneu... Bietasul vede pentru prima card teatru... El nu stie ce se joaca, el nu Stie ea
ceiace se petrece pe scena face parte din piesa ,,Drama sangeroasa
6
www.dacoromanica.ro
gi
Nicu Balta
teanu, venind la Bucuresti pentru continuarea studiilor, frecventeaza Academ:a de muzica i arta dramatica, avnd profesor pe regretatul Theodor Stoenescu, directorul academiei. La o productie de sfarsit de an, in
care joaca rolul titular din Severo Tore Ili", e vazut de d. Ion Livescu.
Maestrul II sfatueste sa se inscrie la Conservator,
sfat pe care cel
pasionat dupd teatru, 11 urtneaza.
In primul an de conservator face o serie de turnee sub condueerea
d-lui Lica Teodorescu.
In anul 1916 absolva conservatorul.
Isbucnind razboiul ia parte la faimoasele lupte de pe dealul Muncelului.
Si astazi
ginea sangeroasa a ampului de lupta plin de cadavre, a noptilor petrecute lanya hoituri... Acolo, pe dealurile Muncelului, am vazut intia oara viata...
In perioada de acalmie a razboiului, e phemat la B5rlad, cu ordin dela
marele Stat Major, pentru a face parte dintr'o companie de teatru a armatei I-a. Se jucau numai operete... si N. Baltateanu facea pe tenorul...
Cu prilejul reorganizarii Teatrului National (dupa razbloi) maestrul Ion Livescu ii chearna i.-I face societar clasa III-a.
Primul rol la Teatrul National a fost intr'un matineu, in ziva intrarii armatelor franeeze, ca.nd a jucat rolul lui Percinet din Romantiosii".
marcheaza inceputul carierii lui
Candida
de Bernard Shaw,
actoricesti.
Trece la Teatrul Regina Maria unde joaca, intre altele in L'Aiglon", Marie Stuart" si, pe Voevodul Nenoroc din Cocosul Negru".
Revine la Teatrul National i interpretaza pe Domnul in frac din
Masca" a d-lui Ion SAn-Giorgiu.
joaca apoi in Sanda", in Dinu Paturica" si intreaga galerie de
primi-amorezi,
gen in care s'a consacrat definitiv.
Dupa rolul din Dinu Paturica", a fost facut societar cl. I-a.
0 creatie definitiva,
o adevarata izbanda a carierii sale, consider rolul Lordului Melbourne din Tineretea unei regine"...
D. Baltateanu a jucat si intr'un film romAnesc : Ciuleandra", turnat dupd cunoscutul roman al d-lui Liviu Rebreanu...
7
www.dacoromanica.ro
S,11-o-t-V
ex&1e-ry-czazt-dk-i
Dim tanara generatie de actori,
(Entre acei cari s'au impus in aten-
7,
1.
www.dacoromanica.ro
di-
Lilly Carandino este singura dintre tinerele actrite care chiar dela
primii pasi in teatru, a jucat numai roluri principale... Citez cateva din
ele: Moartea in vacantd" (la Teatrul Reg:Ina Maria), Fete in unifor-
10
www.dacoromanica.ro
Locuiam de putina vreme in aceiasi curte din strada Berzei, cu seful figuratiei Teatrului Nat)onal
A 1. Alexandrescu.
www.dacoromanica.ro
lui", etc.
iar servitorul, prea zelos, negasindu-ma acas, a venit la scoald si ducandu-se direct in cancelarie a cerut maicelor sa-mi dea voie la repetitie. Maicile au inmarmurit auzind ca au o eleva artista". Gandeste-te la mentalitatea ce era cu atatia ani in urma ! A doua zi, chemand
pe taicutul meu la scoal, i-au spus ca neputandu-ma elimina, fiind o
eleva build, prima absenta pe care o voki face va fi considerata ca este
din pricina teatrului i voiu fi data afara.
Davila auzind acestea si nevoind sa-m'z faca un rau a luat deciziunea de a pune repetitiile la ora 4 d. a. adica dupa ce iesiam dela scoal.
In pies, eu nu aveam rol decat in actul 1 si 3, iar in timp ce se
repeta actul aI 2-lea, scoteam tablita pi-mi faceam lectiile.
2
www.dacoromanica.ro
13
In urma succesului obtinut in Faust", in anul 1925, ink s'a acordat de Minister autorizatia unui turneu oficial subventionat, din al
carui rezultat material sd-rni pot complecta cunostintele teatrale in
strinkate.
Era pentru prima oara si in mod cu totul exceptional, cand se acorda c asemenea favore unui societar cl. III.
Anii 1926/927 i-am petrecut in str5inAtate, sthnd numai la Paris
aproape 9 luni si unde, intre timp, am luat consultatii cu marea tra
gediana Suzanne Despres.
nita, stagiuni deardndul n'am mai jucat nici un rob important, ci numai
14
www.dacoromanica.ro
UN ACTOR-AUTOR :
Tr-
cu
15
Dupa un an, pleaca dela Teatrul National din Craiova si se prezinta lui Pompiliu ELade, venit director la Teatrul National din Bucuresti. D. Ciprian imi evoca aceast intOlnire:
I-am spus ea sunt premiant al Conservatorului (intr'adevar, la
i-am prezentat albumul meu in
absolvire obtinusern premiul intdi),
dar Pompiliu
care av eam lipite cronicele examenului de absolvire,
Eliade mi-a replicat: Eu sunt om cult !... Dece vi la mine cu terfeloage?.
Proccte ai?"... Am plecat distrus. Pe atunci ma numeam Constantinescu. Nu cunosteam pe niciunul din mai marii zilei. Cum insa sunt
n5scut la Buzau, m'am prezentat dcputatului de Buzau, pe atunci d-rul
Angelescu. Vazandu-nia mic si sgribulit m'a intrebat:
Se cuvine sii mai amintesc Invierea lui Stefan cel Mare", Mihai
16
www.dacoromanica.ro
Patru spede". Pe urm a mai vzut Ocolul pdm5ntului", Fata aerului", Dou5 orfeline", Tudorache Sucitu", Mesalina"'si VlaicuVocid". Ultima a hot5rit-o sa Im
bratiseze teatrul.
Peste cativa ani, s'a prezentat la examenul de admitere in conservator,
examen pentru care se pregAtise cu regretatuI mare actor
Petrc Liciu si cu maestrul Maximilian. Nu mica lesS i-a fost surpriza
cfoid peste c5teva zile s'a pomenit pe lista celor respinse. Iar PoPoviciBayreuth, directorul pe atunci al conservatorului, a sfatuit-o p5rinteste:
17
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Ai? 6(7
Alexandru Critico aduce primei noastre scene, aportul unui joc
viu, dozand si sintetizand cu remarcabild emotivitate scenica, rolurile
care-i se incredinteaza.
Natura 1-a dotat cu o figura
conturat in Foil estetic armonizate,
cu darn! plasticului in gesturi
sobru si elegant in unele roluri,
vioi, neastamparat, vulcanic, in
.1
altele.
www.dacoromanica.ro
pasionat elenist...
20
www.dacoromanica.ro
CS-
dela Burgtheater
9i cu Wieland. Colind Franta, Anglia, Italia,
revine in tat% si
se angajeazd la Teatrul National din Cernauti. Din cauza intrigilor,
timp de dou'd luni, nu joaca. nimic. Revine in Bucuresti si joac5 in Ra.
in Acolo, departe"...
21
www.dacoromanica.ro
-.
'
17,
sa ingaduie fiului inscrierea in conservator ca elev. Acestea se intamplau in anul 1905. In 1908, C. Dutulescu absolvd Conservatorul, d
productia cu rolul lui Agama Dandanache din Scrisoarea pierduta",
iar Pompiliu Eliade, directorul Teatrului National pe atunci, ii angajeazd cu contract
primul contract ! cu un salar de 80 lei pe luna,
pantofi de lac.
A debutat in rolul hii Osip din Revizorul" de Gogol, in montarea
maestrului Paul Gusty. De atuinci i pana azi
in 30 ani de carierd
Cr. Dutulescu a interpretat, pe scena Teatrului National, diferite roluri
din repertoriul clasic si modern.
22
www.dacoromanica.ro
nu poate fi incercuita in
Sapho", de Hedda Gabler", de Mesalina", de Doamna lui Erethia", sau de rolurile din Romanta", Parisiana", Bizant", Femeia
marii", Sanda", Suflete tari", Flacara sfanta", Pescarusul",
,.Chemarea codrului", Primejdia", Fantana Blanduziei", Prostul",
Modelul", Iulius Cezar", Iub:tre", O femeie fara importanta", Ce
23
www.dacoromanica.ro
sau minunatele
sattd", Generatia de sacrificiu", etc., etc.,
i
Noaptea
furtunoasa"?...
creatii din Scrisoarea pierdute
De care?... i este oare nevoie sa le pomenesc? Nu sunt toate
tie
24
www.dacoromanica.ro
Actrita?..
Mai putin deck oricare alta, prin
oroarea ei de publicitate, de po .
ca si in viata.
Nu o yeti intalni hoinarind prin
baruri, in partide de vagabondaj
nocturn. Nu o yeti surprinde nici
in roluri de personagii anormale, cu
pupilele innoptate de cine stie ce
nebulos extaz... Cu aceiasi discretie
cu care se derobeaza dela frivolita-
Cassandra", fie in Atrizii"... Silueta de dominatoare prestanta, disputata de regisori pentru aparitide senioriale din Napoleon", Regina
Victoria", Ana Karenin", Evantaiul doamnei Wendermere" sau
Elisabeta, regina Angliei"... Atunci and eroina se numeste insa Marea
temperamentul Elvirei
Ducesa Tatiana Petrovna,
in Tovarasi",
Godeanu gaseste cuceritoare accente de candoare alaturi de atitudini
priinciare: ce varietate de nuance, cata profunda Umanitate i ce vast
amintiti-val...
claviatura de expresie in acel rol de rasunator triumf,
Elvira Godeanu isi confirma
Subreta i ducesa in aceeasi clipa,
www.dacoromanica.ro
25
soaptele admirative nu o incanta. Are mai curand o mare curiozitate pentru sufletele copiilor, pe
langa pasiunea de a scruta sentimentele voalate ale fapturilor obscure.
Amintiti-vd cu cat relief a animat profiluri primitive de plebeiene in
Florentina", Gagautd", si mai ales in Ion Anapoda",!... Funded iscodeste toate formele firii, vibrand zambitoare la adierile primaverilor
sau ale fiintelor,
se simte deopotriva familiara si in veacurile comediei clasice : a fost o spirituala Dorimthla in Burghezul gentilom",
www.dacoromanica.ro
si-a insusit
27
nului uman palpit cu mult mai intens deck in besna eroinelor de clinic5 patologica sau de bled tenebros.
scuIptata in paros viu, in locul plasticei in namol
Arta' lizibild,
arta aceasta cere artistei
on In turb5: mai mult deck oricare alta,
un rafinat instinct al nuantei, melodia replicii, supleta accontelor... Le
prin jocul ei fara conElvira Godeanu,
stpanete acestea toate,
vulsiuni si fard emfazd, prin mimica ei modern: directd, rapida,
ostila retoricei i gesticulatiilor perimate.
Reputat printre camarade pentru siguranta gustului ei vestimentar,
Elvira Godeanu a stramutat in planul jocului de scend pasiunea
atat de feminind a schimbrii toaletelor: a debarcat la ramp cu tezaurul de atitudini, gesturi i expresii ale nouei generatii. A schimbat garderobal... Deaceea place : vorbeste sensibilittii actuale, prin refuzul de
crispatie i de vacarm. Este suprema reu.5ita, in artA: impresia de facilitate, realizat prin subtilitatea compozitiei,
efectul incisiv, cu sentimentul de a nu fi facut nici un efort...
28
www.dacoromanica.ro
ti-
cuprini in acest
volum, sunt elevii maestrului Ion
nerei generatii
Livescu....
nose biografia
maestrului lor, am
in casa.
Incepe o viata de griji si de privatiuni. Doarme intetun subsol din
strada Columbelor. Obtine un loc
de copist la prefectura politiei, datorita faptului ca prefectul
Colonelul Algiu
dadea preferinta
studentilor.
toate greutatile astea le invingea cu voe buna, hipinotizat de
orizonturile largi Si luminoase, pe care le crea
arta...
dragostea pentru
Intre timp scrie o fantezie in versuri : Floarea din Firenze", comedic in cloud acte, pe care o citeste lui Grigore Manolescu i Lui
Ionescu-Gion. Incurajat de acestia, o prezinta Teatrului National unde,
dupa scurt interval, obtine rapoarte favorabile, ba chiar cu elogii, din
partea lui V. A. Urechia si C. Stancescu, membri comitetului.
29
vator (titlu provizoriu). La 9 Mai 1919, prin Inalt Decret Regal, e numit
definitiv.
30
www.dacoromanica.ro
,A,a4-e.6L
Este de prisos sa insist asupra
talentului d-nei Ana Luca : creatii
nenumarate sunt chezasia artei cu
care isi realizeaza rolurile. Nota do-
minanta
__
acestei
actrite,
este
din ele...
spune
d-sa
imi
intr'un mediu de oameni cumsecade, cari bagand de seama ca sunt o fata frumusica, inalta, cu un
timbru de voce simpatic i o fire prea visatoare ca sa fie buna de alt-
- Am trait
31
32
www.dacoromanica.ro
.
1
.-
r.
intreg profilul de clasicA noblete, este intruchiparea reald a personagiului anticei tragedii.
Dupd . terminarea studiilor la pensionul Notre Dame de Sion",
parintii o trimit la Paris s urmeze literile la Sorbona. Dar
simtindu-se atrasa catre teatru, ia lectii de declamatii cu d-na Thenard,
dela Comedia Francezd. Aceasta o pregateste pentru roluri de ingenua,
dar Dumny, care o ascultd intr'o zi, ii prezice o frumoas5
carierA in tragedie...
Tot la Paris debuteazd liii teatru spunAnd versuri la Femina".
Trece apoi la Gymnase" i la Trocadero", continuAnd sA spunA
versuri,. La Trocadero" a recitat aldturi de Mounnet Soully, Anatole
France, Barte, Suzanne Despres, Lugne Poe, etc. L-a cunoscut i pe
Jean Richepin i sotia lui, in casa carora s'a bucurat de o deosebitii
atentie. Intre timp, capdtd un angajament la Gymnase".
Intorandu-m5 dela Paris
imi spune d-na Agepsina MacriEftimiu
maestrul Nottara, de comun acord cu Pompiliu Eliade (pe
atunci directorul Teatrului National), a depus toatA diplomatia sa
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
tura a spus
cu
un
prilej
de
din liceu.
Vine la Bucuresti. Tatal sail se plange Mariei Capsali (mama maes-
trei de balet Floria Capsali), c are un baiat stricat, fara rost. Maria
Capsali
profesoara in Bitolia
il ia cu &Ansa. Astfel are posibilitatea
de a termina liceul la Monastir, liii anul 1902...
La liceul din Monastir
impreuna cu colegul su Marcu Beza
35
www.dacoromanica.ro
san i d-na Marioara Voiculescu, la Sinaia, cu jeanne-Marie", ii se incredinteazA rolul lui 'Joel..
pentru a-1
C5nd vrea sa se inscrie la Conservator, tatal sat:
determina sa urmeze dreptul
se opune. i ca sd-1 sustraga teatrului,
il face functionar la Soc. Electrica. Nu iniplineste ins5 nici dou'a luni...
pi fuge. Pus s5 aleagS intre Universitate si Conservator, -- alege Conservatorul. Se inscrie la clasa maestrului Nottara.
La examenul primului an, s'a prezentat cu Neam eau", de Haralamb Lecca. In anul rloi cu Necinstitii" de Bracco
iar in anul trei
cu Lnstinctul".
Acas, tat51 s5u nu-I mai primea. Dar cAnd l'a v5zut la ultima
productie, emotionat, i-a spus:
Bine b5iatule !... N'ai fost r5u... Dar s-ti vezi si de carte.
Tat Al 1-a luat iar acasa, 1-a imbr5cat, i-a plata datoriile i 1-a dus
la Sinaia s5-si prepare exmenul pentru drept.
Solicit 5nd Un angajament la Teatrul National, Al. Davila (pe atunci in fruntea institutiei), ii refuz5 categoric.
La 3 Octombrie 1906 pleac5 inteun turneu in compania lui Petre
Sturdza, cu Alice Sturdza, Belcot, etc.,
turneu care ia sfArsit dup
doua luni i jumatate.
La 6 Ianuarie 1907, Nottara, Liciu si Sturdza, nemultumiti, pleac5
dela Teatrul National si pun bazele unei asociatii la Liric". Fiind insa
o iarn5 grea, din care pricin5 nu venia lume la teatru, dup5 zece zile
numai, ia sfarsit f aceast5 trup.
Alte formatii, alte turnee,
dar toate fard succes... Disperat, cere
protectia d-nei Poenaru (d-na de onoare a defunctei Regine Elisabeta)
obtine astfel un angajament la Teatrul National, cu un salariu de
150 lei pe lun5.
36
www.dacoromanica.ro
Durnitale sa-ti dau un rol ? Pentru nmic in lume ! Auzi neruinare !... Mai ai mutra s ceri roluri ?... Mai bine veza-ti de carte...
Teatrul e o meserie grea !.. Nu e pentu toate hchelele i pentru toti
puturosii !...
Iat insa ca Aurel Athanasescu, care juca in Sanda", se imbolnilve.ste brusc. Maestrul Paul Gusty incredinteazd rolul lui Manolescu,
cu conditia sa-1 invete in mai putin de 24 ore...
Fiind bine in rol, e distribuit i in ,,Rafles"; obtine succes i e distribuit apoi in rolul sergentului Kweis din Stingerea".
Manolescu intotdeauna a fost un baiat excelent !... spune apoi
tnaestrul Paul Gusty lui Pompiliu Eliade, directorul Nationalului.
In toamna urm'atoare ii se incredinteaz rolul principal din Fall'
mentul", Acesta pare a fi primul succes...
Vaz5ndu-1 in Falimentul", Davila il angajeaz'a in compania lui
la Teatrul Modern. Debutul i-1 face chiar in seara deschiderei stagiu-
D. Ion Manolescu este directorul Teatrului Liga Culturala, profesor la Academia regal de muzic si arta dramatic5",
si primar la
Breaza.
37
www.dacoromanica.ro
sunt tipuri
sunt perle de umor,
tipuri
grotesti, tipuri savuroase,
pe care le realizeaz5 cu talent.., si
cu un fizic adeguat...
imi
Sunt rfascut pe scend
spune Ion Manu in chip de gluma...
se cuvine
in intreg repertoriul shakespearean reprezentat pe scena
Teatrului National. Si concomitent cu acest repertoriu din domeniul
clasicismului, a jucat si joaca in diverse piese moderne, straine si originale, aducand in lumina rampei, o verv nesecat, un spirit fin si o
inteligenta sclipitoare...
s'a". remarc
peintru
cu prilejul unei
Gusty
eminentul regisor al Teatrului National care, and directiuneF:
Teatrului National s'a reintors dela Iasi, a si inaintat un memoriu ara-
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
(7/6112.4. ea-SS
anta, dansa,
mima,
interpreta
roluri de ingenud, ma rog!... talent
in toatfi acceptiunea cuvntului...
Victoria Mierlescu e si azi aceias
de atunci: o ciosvartd de femeie,
mare cit un pumn, s'o bagi toata
in buzunar. Ii lipseste motul din
.
cap, rochita e mai lunga,
dar e
tot ingenud, are talent cu carul si
s'a specializat in roluri de 1)50
poznasi, pe cari ii joacd in travesti..
Cdnd s'a prezentat sd se inscrie la Academie, avea 12 ani...
mu avea inca 16 ani
fiind sinS'a inscris apoi la Conservator
gura admisd, din zece candidati, in clasa maestrului Nottara.
Inceputurile teatrale sunt caracterizate de o serie de debuturi: la
Blanduzia, intr'o formatie a lui Cigallia, apoi figuratia la National
clebutul la Teatrul Popular in Extemporalul" Si Baiat de viate. Insfdrsit, debutul eel mare,
adevaratul debut, la Teatrul National in FatFrumos" piesa d-lui Horia Furtuna, inlocuind-o pe d-na Maria Giurgea
care se imbolnavise. Rolul i-a fost incredintat de d. Al. Valjan
pc
atunci director al Nationalului
cu conditia sd-1 invete in 24 ore.
originale i strdine: Pacald, Cezai.
A jucat in urmdtoarele piese
si Cleopatra", Noapte furtunoasd", Cdprita", Titanic Vats", Tried",
Muscata dn fereastra", ,,Generatia de sacrificiu", Licuricii", Nunta
lui Figaro", Romantiosii", Rodia de aur", ,,Mesterul Manole", Neamul Soimarestilor", Piatra din ease (toate pe scena Teatruliti National
din Bucuresti), in ,,Merele de aur" (la Studio), recent in Blokhaus" pe
scena Teatrului National, etc.
www.dacoromanica.ro
41
/ /71 doi
Reaparitia de curand a d-lui Ion
lul lui Chirica din Omul si martoaga", in Zelig Schor din Manas-
gele", Rata salbateca", John Gabriel Borkmann", Institutorii", Bujorestii", Manasse", Doi prieteni", Scrisoarea pierduta", Coriolan
Secundus"Apostolii", Ano Domine", etc. etc.
42
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
43
UN ACTOR-POET :
a:4
1!1
du-ma sa intru la Universitate si la Conservator, a venit furtunos refugiul in Moldova; acolo, scoala militara i frovtul,
In 1918, intr'o clipd de renuntare la idealurile mele de mina atunci,
am intrat in cadrele active ale armatei. Rasboiul s'a terrninat si m'am
reintors la Craiova, unde regimentul meu isi avea garnizoana. Aci, in
44
www.dacoromanica.ro
Dan, de pe langa conservatorul de muzica Connetti". Cand am terminat cursurile, clasificat intaiul, am demisionat din armata si att
obtinut un angajament la Teatrul National din localitate. Dorul sd fac
carierd pusese din nou stapanire pe mine, juckid teatru de societate
cu diletanti din elita craioveana.
Vorbindu-mi de primele inceputuri ale carierii, d. Pop Martian imi
spune:
45
de teatru
distractie. Ii place sa vada pe scena lux, lumina, toalete;
are groaza de dramele de idei, de piesele cu substrat simbolic, de orice
spectacol in care eroii se sbat in mizerie morald i fizica. Daca alegerea
sa in materie de repertoriu este viciata de preferino-i putin laudabila
a piesei usoare,
popor inteligent, artist dar nu cultural
gustul
spectatorului roman in pretuirea actorului este sigur i chiar rafinat,
dar si de o mobilitate deprimanta: adapta i desmosteneste cat ai clipi
din ochi'
D. A. Pop-Martian este membru in comitetul de lectura
trului National si membru al Societatii Scriitorilor Romani.
46
www.dacoromanica.ro
al Tea-
.
,A1'17ttf
',4,
-V14.- .,
1
,I
'
'..
A:
, .,,_
. ....i.,,
!
. .71
a.
,4
i
...
.5,42:. ,,,,, 4
,..
....
,, ,- ,.,
, ,
..."'.r
ji..1.t..
."
v
. ,.,-,,
.. : i .1
.^ /.4>ls;i' .i";
:-
LtL.,_,.../P___:._,1.2.:t,
47
zadarnicd.
48
www.dacoromanica.ro
Acei can odatd si odatd, se vor gandi sd fixeze in cadrul unor paqini, viata lui Popovici-Bayreuth, vor gdsi in d-na Lilly Popovici, o pretioas colaboratoare si un nesecat isvor de documentare...
... 0 semnalez celor interesati...
49
www.dacoromanica.ro
A/k_
@,
carierii,,
50
www.dacoromanica.ro
tele ei scrisori: Vous avez devant vous la plus jolie carriere a mon
ne soyez jamais contente de vous.
avis. Travailiez toujours
osez
j'ai rarement eu du plaisir a faire travailler comme j'ai eu avec vous".
Tot ei ii datorez una din primele critici teatrale: Pour Poil de carotte
vous etes prete. Je vous le dis el toute hannetet et conscience artistique. jamais je n'ai vu aucune artiste le jouer avec cette comprehension
profonde et juste. J'ai retrouve un petit frere pour la premere fois depuis vingt ans que je jou ce rol".
Am jucat din 1924 si pana acum mai mult de 100 de roluri mari
si mici, animand personaje tinere si batrane, frumoase si mate, suferind
sau bucurandu-ma cu ele, pentru ca... daca le --compunem cu inteli .
genta"... aceste fiinte efemere an duh numai in masura in care ardern
in lumina rampei pentru ele.
In afara de rolurile mele, muzica si poezia imi sunt bune prietene
ii atunci cand pot impartasi publicului intr'un recital cVn minunile
eminesciene si din parfumul poeziei contemporane, ma socotesc o pri .
viiegiata a soartei prin arta mea".
Intr'adevar, d-na Marietta Sadova se defineste in teatrul roman esc, prin felul cum !inobileaza arta carcia ii e devotata i pentru care
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
,-
Caragiale.
SI
si
'n
,r1
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
rd
d
,or
tor. A avut ca profesori pe Aristizza Romanescu, Const. Nottara si
Stefan Velescu.
Absolva anul al treilea de Consi este angacu monologul lui Harpagon din Avarul
servator
jat la Teatrul National.
Timp de aproape sapte ani sta pierdut in sgomotul culiselor si intrigilor de teatru.
cand un lacheu",
imi spune maestrul Soreanu
Eram
cand un soldat", cand un om din popor"... Niciodata un persona;And and maestrul Paul Gusty mi-a incredintat rogiu cu nume,
lul lui Cercelus din opereta Vagabonzii" (pe atunci spectacolele de drama si comedie alternau cu cele de opera si opereta pe scena Teatrului
National. N. A.) Probabil ca am reusit sa-mi joc rolul remarcabil, caci
dupa Cercelus, mi s'a incredintat rolul profesorului dr. Pre 11 din Instirol pe care-1 detin, fara intrerupere, pana azi".
tutorli"
Sub directia lui Sihleanu, e ridicat la rangul de societar, clasa III-a.
alternatitv
pi roluri
Cu toata avansarea insa, continua sa joace
mediocre.
Al. Davila
care vine director in anul 1905,
ii distribuie deasemenea in roluri mute. Intamplarea face sa vina la Bucuresti celebrul
actor Ermetto Novel li
venit sa joace o serie de spectacole la Teatrul
National
care-I remarca intr'unul din aceste roluri secundare. (Juca
rolul until grefier din Stiingerea").
Dup actul al treilea, Novel li ii felicita.
De atunci adauga d. Soreanu Alexandru Davila si-a schim-
55
www.dacoromanica.ro
bat p5rerea pe care o avea despre mine, intr'un mod care m'a miscat:
incepu sa-mi incredinteze tot ce era rol principal. Imi consacra seri intitulate ,,Seara Soreanu".. In acele seri jucam un rol serios de resoneur
in Enigma" si unul comic un Prilejul".
Sub directoratul lui Pompiliu Eliade e avansat societar clasa intia.
Maestrul Soreanu a facut si film: a apkut intr'o productie romaneasc5 intitulatd Islbdaile Cleopatrei".
"lb
56
www.dacoromanica.ro
Frapanta i distinsa totodata, aparitia d-nei Nelly Sterian aduce acea nota inimitabila si nu prea des
intOlnita ce se cuprinde in cuvntul
iar glasul cald de
cucoanA",
contralta, se moduleaza intr'o bogata
scara de nuante, conduse deopotriva
de o foarte sensibila intuitie scenica
si de o inteligenta nesovaitoare, ilustrate in tot ce a jucat.
Inscrisa in clasa de canto a Academiei de muzica si arta dramatied a regretatului Stoenescu, in urma sfatului profesorului de declamatie
maestrul Ion Manolescu
iar j toam
urmeazd si acest curs,
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
A,
laNa2t9
ra--eee-k
Iata actrita de itustra personali-
-.ANA
la eroina dramei
moderne, dela
sufletesc al
ce ar fi tentat-o poate sa studieze si canto, daca intr'o zi la conservator, in timpul unei repetitii, Ciucurette nu i-ar fi spus: ,,Taci draga, ca
tare mai anti fals"...
n'ain
Din ziva aceia
adauga d-na Marioara Voiculescu
mai indraznit sa cant.... Aa am fost toata viata: am dat lucrurilor
i mi-am randuit norme in viata pornind
mici, importanta mare
dela incidente indiferente pentru altii...
(azi cinema ARPA") unde a jucat, intre allele, Peer Gynt" in travesti. Insfarsit, se cuvine sa relev ciclul de spectacole dela Circul Sidoli, unde a reprezentat, iinteo montare indrazneata,
dar intr'o realizare magnifica, Salomeea", interpretand rolul titular.
iata, in linii generale, o schitare fara ordine cronologica a
pieselor de succes in care a jucat, fie pe scena Teatrului National, fie
pe seeinele teatrelor de sub directiunea d-sale, sau in diferite prilejuri,
pe diferite scene: ,,Peer Gynt", Fluture de noapte", Salomeea",
61
Ma,
lin chip de cadana, doi ochi
mari, luminosi,
o vioiciune spun-
-c
trul...
...Bucuresti-ul o atrage. Iat-o la prima gazda, undeva intr'o mahala a Capitalei. Inca nu este fixata asupra ceeace avea sa facd in
marele oras. Cere unui cunoscut al gazdei o recomandatie... i acesta
i-o da catre maestrul Nottara.
Probabil cd nu cunostea pe altcineva... sau ca s facia" de
mine
adauga d-na Maria Voluntaru. ,,M'am dus totusi sa-1 \Tad pe
maestrul. La Conservator am dat peste d. Nonna Otescu. Acesta m'a
privit lung, a zambit, avand aerul sa ma intrebe : ,,Cum, d-ta vrei sa
faci teatru ? cu mutra asta ?" II gasesc apoi pe maestrul, caruia ii predau scrisoarea. A fost pentru mine o clipa a carei emotie o retraiesc si
azi.
63
www.dacoromanica.ro
Maria Voluntaru
1-as sfatui sa faca figuratie multa. E mai necesara chiar deck conservatorul. Nu cred ca ascensorul sa fie util
yrcunei cariere. Treptele trebuiesc urcate una ate una, gaidind.
Numai astfel sti sa te misti pe scena, sa dai intrebuintare
Figuratie!...
,,Omul cu martoaga",
Vrajitoarea din Maria din Mangop" etc... In unele roluri e nevoita
din
64
www.dacoromanica.ro
-e
Intrunind o frumusete i o eleganta desavarsita, chemata, la prima
vedere, sa interpreteze numai roluri
iv,46X
de cocheta, roluri de seductie, Eugenia Zaharia, fara a rasturna aceste credinte, s'a dovedit a fi in
acelas timp, o talentata realizatoare de roluri de caracter. In preocuparea Teatrului National de a crea
noui interpreti repertoriului caragielesc, surpriza cea mare a constituit-o Eugenia Zaharia, care a
aparut, nu de mult, in Coana Zoitica" din Scrisoarea pierdufa".
Dupa Maria Ciucurescu, dupa d-na
www.dacoromanica.ro
...Si tot mai mult, Eugenia Zaharia s'a impus cucerind azi un loc
pe care, pe vremuri, cand era abia o copilita si a fost dusa ()data la un
matineu la Teatrul National, oricat a plecat fermecata de mirajul
,, in reprezentatie", pe
scena Teatrului Regina Maria, in cadrul spectacolului de exceptionala
realizare artistica Azilul de Noapte", interpretand rolul Vasilissei.
Si tot recent a obtinut un frumos succes in Blockhaus", a d-lor
Tudor Musatescu Si Sica Alexandrescu, pe scena Teatrului National.
66
www.dacoromanica.ro
OPERII ROMANE
www.dacoromanica.ro
Qt-fu3 C;--,-------.
vux
'
www.dacoromanica.ro
69
Crie/
`c?
4VP'
.-
_fp jJJA
tr4.1441):
*1
t,
1
este
casatorita cu
baritonul 5erban
71
www.dacoromanica.ro
-FSas
D. Gh. Folescu este detinatorul
unei voci de bas, care face cinste
scenii muzicale a carei temelii a
cimentat-o cu pretioasa-i colaborare sufleteasca i cu nu mai putin
pretioasa-i contributie artistica.
Nascut la Roseti-Volnas, Jud. Ialomita, face studiile la seminarul
Nifon din Bucuresti.
tatal si de
Dupa absolvirea seminarului, sfatuit de Bratianu
d. C. Banu (fost ministru), se inscrie la Conservator, la clasa de
, Faust" si Tosca".
72
www.dacoromanica.ro
pl-
team corul si orchestra. La Transilvania' (sala din str. Schitu Magureanu azi disparuta N. A.)
unde aveau kc repetitiile, ma duceam
dimineata sa fac focul, ca atunci cand vor veni oamenii la repetittii, sa
gaseasca soba incinsa,
fiindca soba, cand se facea focul, scotea un
fum ingrozitor.
clin
www.dacoromanica.ro
73
RL_/
Am fost odata martorul unei
scene caracteristice, petrecuta la
ghiseul de bilete al Operii Romane:
un spectator, cumparandu-si locul,
TN,
tt`
opera cu d. Egizio Massini. Pe and era eleva in conservator, a debutat in rolul Sofiei din opera Werther".
Un debut fara emotii, datorita inconstientii tineretii, imi marturiseste d-na Emilia Gutianu.
nit sa-1 ante deck abia dupa sase ani) Don Juan", Nunta lui Figa74
www.dacoromanica.ro
toria secreta", Serva Padrona"( in care a avut primul rol de subreta), Balul mascat", ,,Cei 4 badarani", Fide lio" (alaturi de Viorica Ursuleac
din nou, de data recenta, in cadrul unui spectacol dirijat de Nettstretter), Falstaff", Ebreea", Giani Schichi", una din Walkirii din
Walkiria", ,,Parsifal", Manon", Olimpia din ,,Povestirile lui Hof-
A cantat si la postul de radio Paris. Recent, in cadrul unui concert al tarilor balcanice, a cantat la Viena muzica romaneasca si muzica de Mozart.
D-na Emilia Gutianu este casatorita cu dirijorul Alfred Alessandrcscu: un menaj fericit in lumea notelor si a portativelor.
www.dacoromanica.ro
75
din Rigoletto".
... Si iat succesul ! Presa o acoperd de laude... De peste tot, aecieri elogioase... alma' apoi in ,,Traviata" si in Barbierul din
Sevilla".
ta), Carmen" (Micaela), Fedora (Olga) Mignon" (Filina), Rigoletto", Barbierul din Sevilla" (in care l'a avut partener si pe Tita
Ruffo), Lakme, Liliacul" (Rosalinda), Rapirea din Serai" (Blonda).
www.dacoromanica.ro
77
Nascut la Braila.
A debutat la Focsani, in sala Ciurea", in trupa de operete a lui
Nicu Poenaru, cantand pentru prima oara rolul lui Kador din opera
comica De-as fi rege".
Neexistand pe atunci debuseuri muzicale, a jucat in formatiuni
de drama i comedie. A putut fi vazut in Zozo", Doctorul damelor",
Maria Stuart", etc.
A facut parte si din ansamblurile de opera franceza i italiana
care dadeau reprezentatii la Teatrul National din Bucuresti, cantand,
timp de doua stagiuni, in operele: Puritanii", Bal mascat", Carmen",
Othello", Romeo si Julieta", Faust", etc.
Dupa razboi, d. Niculescu-Basu pleaca in Italia, unde studiaza
cantul cu maestrul Giuseppe Danza.
78
www.dacoromanica.ro
Fara stirea parintilor, s'a prezentat la conservator, lui PopoviciBayreuth, ca sa se inscrie. Cum n'avea bani de taxa, s'a dat drept fata
saraca... si a obtinut o bursa. Bucuroasa de succes, a comunicat acasa
isprava. Rezultatul: un scandal intreg... A fost nevoita sd renunte la
Conservator. A inceput sa studieze acasa, pe un pian hodorogit, gasit
in subsolul casei,
spre imonsa disperare a parintilor si mai ales a
vecinilor... Solutia: a fost maritata.
Sotul, el insusi un muzicant si meloman de forta, a sprijinit-o in
idealul ei: a dus-o la o profesoara de canto, unde d-na Fea Pomponiu a
studiat trei ani,
dupa care a trecut la d-na Rodrigo Atanas:u.
Venind in ara marea cantareata Elena Teodorini a profitat de
acest prilej si a luat cu ea cateva lectii. Elena Teodorini initiat-o cu
rabdare, in toata arta cantului...
A debutat la Opera Romana, sub directiunea d-lui Ionel Per lea,
in Manon".
www.dacoromanica.ro
79
80
www.dacoromanica.ro
O."
ti
,.
ani.
Incep nenurnarate peregrinari ale vietii... Visul de a deveni actrita, se spulberd. Ii loc de un debut pe scena, in lumina reflectoarelo^:,
de.initeaza pe fagasul vietii, maritandu-se cu un inginer naval, directorul santierului baltic. Urmeaza revolutia bolsevica, fuga la Constantinopol, lectii de canto pentru a putea trai,
o situatie trista, insupor.
tabild.
imi spune d-na Marie Snejina, evoeand aceste aIntr'o zi
mintiri
yin la Constantinopol doi impresari italieni, abili negustori cari, exploatand mizeria refugiatilor rusi, infiinteaza un ansamblu de
opera cu elemente recrutate dintre refugiati. In acest ansamblu am debutat mai intai in rolul Magdalenei din Rigoletto" si am canrat apoi
82
www.dacoromanica.ro
al contesei
din Dama
lerul Rozelor" (Octavian) si rolul principal
de pica". Deasemenea, urtnatoarele roluri principale : Amneris din
Aida", Charlotte din ,,Werther", Brangaeve din Tristan si Isolda", Ortrude din Lohengrin", Fidalma din Cas'atoria secre,
ta", Margared din Regele Ysului", Pritncipesa de Bouillon
din Adrienne Lecouvreur", Julietta si Niklaus din Povestirile lui
Hoffmann", Mariva si Carciumreasa din Boris Godunov", Azucena
din ,,Trubadurul", Concicovna din Printul Igor", Conception din Ora
spaniola4, Imparateasa Verde din Aleodor", prima maica. din Brancoveanu", Magdalena din Maestrii cntareti", Frica din Walkiria",
Imparateasa din Pak-yea miiiastra", Vrajitoarea din Hansel Si Gretel", Carmela din Giuvaerurile madonei", d-na Reich din Nevestele
vesele din 'Windsor", Magdalena din Rigoletto", Margareta din Cei
4 badarani" si Lola din Cavaleria rusticana".
Din toate aceste roluri, cele mai multe cantate au fost : Carmen"
(96 spectacole), Aida" (78), Casatoria secreta" (50).
in total d-na Snejina a c5ntat
dau cifra ca titlu de curiositate
in 611 spectacole. Desigur c pand la aparitia acestor randuri, cifra
de mai sits a fost cu mult depasita...
D-na Marie Snejina este laureafa a Conservatorului National din
Paris si Profesoar la Conservatorul Pro-Arte" din Bucuresti.
83
www.dacoromanica.ro
tefanescu-
84
www.dacoromanica.ro
cdnt in repre-
mane, cea mai mare creatie in rolul lui Hans Sachs" din Maestrii
cAntketi din Nurnberg"
Recent a ap5rut cu, mare succes in rolul titular din opera Falstaff".
www.dacoromanica.ro
85
&.eitA c,
1\444,
muschiuloas
tor de rugby. In aceast calitate a facut parte din reprezentativa Romaniei cu prilejul unui match international in Italia.
Precocitatea muzicala gi-a afirmat-o pe cand era copil de cimci
ani: cu fratele sail gemen de mana, pe terasa unui hotel din Govora,
a cantat, ascultat de visitatorii entusiasti, ,,La donna e mobile".
In clasa opta de liceu, s'a inscris in Conservator, unde a avut profesori pe d-nii Gh. Folescu i Romului Wabiescu. In toamna anului
1931, a debutat la Opera Romfiaa, in rolul Contelui de Luna din Trubadurul".
86
www.dacoromanica.ro
CELELALTE TEATRE
www.dacoromanica.ro
euet
,_,.._.....,..,,
, ---r- 7--_
-L
-.
itt
ir,-
reper-
In anul 1913 se inscrie la Conservator, in clasa maestrului Livescu. In acelas an, la 2 Noembrie
Buiriburry", Raposata mama conitei", Domnul dela ora 5", Revizorid". (Compania Bulandra).
Fracul", Conita are doi conasi", (Compania Misu Fotino).
M. B. 6 Co., Trenul fantoma", Omul care a vazut moartea",
(Compania Ionel Taranu).
Bietul Leopold", Spune-mi c sunt urat", Sectia III a divorturi", (Compania Marioara Ventura).
Valsul diminetii", Sintaia la domiciliu" (Compania Sica Alexandrescu), etc. etc.
A jucat si in revistele : Marafet bucluc", Plici cacialmaua" si in
www.dacoromanica.ro
89
90
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
avea 18
este satisfacerea pasiunii. i cand in anul 1910
esentialul,
o echipa de turneu a Teatrului National din Craiova joaca la
ani
Pitesti, V. Brezeanu e remontat de ea...
Refuzand sa vina la Bucuresti in timpul nemtilor, renunta la privilegal de stagiar i devine iar pasare cdlatoare, asa cum se obisnuise.
92
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
93
1.
...Si Stapana din La Paz" este abia una din numeroasele creatii
ale d-nei Lucia Sturdza-Bulandra.
pentruca
94
www.dacoromanica.ro
grama era semnat de bunita d-sale, care lua astfel atitudine fatd de
gestul considerat ca necugetat, al tinerei fete...
D-na Lucia Sturdza-Bulandra a debutat in teatru inainte de a intra in conservator. Nu stia s5 calce pe scena, nu stia s frazeze, flu avea
tocmai dansa,
dictiune, nu se intelegea nimic din ceeace spunea,
actrita care azi pkseste pe scend atat de majestos, cu atAta distinctie Si
care frazeazd ca nimeni alta.
Cu salariile insuficiente de pe atunci ale Teatrului National, nu se
putea trai. Din aceast cauzd, dar mai ales din dorinta de a lucra din
proprie initiativa si din mai larga posibilitate de afirmare artistica', d-na
Lucia Sturdza-Bulandra i d. Tony Bulandra, pArasesc Teatrul National i fac parte dintre primii artisti caril au alcgtuit compania Davila. Aci,
Suntem in anul 1914. Gestul hotritor al sotilor Bulandra marcheaza primul pas intru realizarea companiei de teatru care este azi in
fruntea tuturor fomatiilor teatrale particulare. In asociatie cu d-na Marioara Voiculescu, intemeiazd compainia dela Teatrul Modern (fost pe
strada Karagheorghevici i distrusa" apoi de un incendiu. Azi se afl acolo o anexd a Bartell Nationale N. A.) Aci au reprezentat, intre altele ,,Berg-op-Zoom", Frumoasa aventurd", Les Flambeaux", Sapho",
Instinctul", etc. etc. d-na Lucia Sturdza-Bulandra continu5nd seria de
succese inceputd la Teatrul National si compania Davila.
Fie-mi ingaduit s fac o paranteza si s insemnez aci frumoasa izbancl a sotilor Bulandra, cari timp de peste dou decenii au luptat pentru propAsirea teatrului, isvorit din initiativa lor, in dorinta de a ridica
nivelul artistic la noi, consolid5nd, printr'o munc neobosit, stagiune cu
www.dacoromanica.ro
.9 5
stagiune, teqtrul care se and azi pe primul plan al m*Arii noastre artistice particulare, Teatrul Regina Maria, opera a cloud viqi unite intru realizarea unui singur ideal...
Dupa un an de activitate la Teatrul Modern, compania trece la Comedia, de astadata sub conducerea numai a sotilor Bulandra. Com-
Din succesele teatrale ale d-nei Lucia Sturdza-Bulandra mai retin: D-na Alvink din Strigoe, ,,Profesiunea d-nei Waren", Nunta de
Argint", D-na Clara din Vlaicu-Voda", Maria Stuart", Sapho",
Necunoscuta" Gioconda" de d'Annunzio, Etienne", Amfisa",
Ecaterina Ivanovna", Labirintul", etc. etc.
D-na Lucia Sturdza-Bulandra a fost pand acum un an, profesoara
la Conservator, unde a ocupat cu cinste, catedra de art dramatica. In
aceasta calitate, are multumirea sufleteasca de a fi format cateva elemente pentru teatru din care citez : d-nele Aura Buzescu, Tantzi CutavaBarozzi, Nelly Sterian, Elvira Petreanu, Kity Gheorghiu, Ninetta
Gusty,
d-nii I. Anastasiad, I. Fintesteanu, H. Polizu, Haig Acterian,
Niky Atanasiu. G. Demetru, V. Ronea, Mihail Popescu, Cr. Etterle", J.
Constantinescu i atatia altii pe earl. d-na Lucia Sturdza-Bulandra ii
roaga s'o ierte dacd i-a omis.
De toti acesti elevi, d-na Lucia Sturdza-Bulandra este mandra ca
nu i-au desmintit increderea pe care si-a pus-o intrAnsii.
96
www.dacoromanica.ro
fti/i) '19/1A/
...Inchid ochii i caut sa-mi evoc
personalitatea acestui actor de linie,
macar costul unui bilet la galerie (costa vreo 5 lei), tanarul Tony
Bulandra, avand de pe atunci inclinatii pentru teatru, s'a angajat figurant in trupa lui Mounnet Sou Ily. Nu mica i-a fost bucuria cfind s'a
pomenit sil cu un.rolisor: al unui lacheu, care avea de spus efiteva
cuvinte....
98
www.dacoromanica.ro
In anul 1908, sub directia tel Pompiliu Eliade, joaca in Heidelbergul de altadata" si in ,,Don Carlos". La chemarea lui Davila, paraseste
Nationalul i pune bazele companiti ,,Davila" la Modern...
De aci, incepe epoca de glorie... joaca in Vijelia", Refugiul", Ma-
www.dacoromanica.ro
99
Deck actor,
mai bine te
impuc" !...
Au urmat diverse peregrinari... Canta in operete: Clereta in concentrare", Fata mamei Angot" Mascotta", ,,Boccacio", Ali Baba" S. a.
In amul 1906 trece la Teatrul National din Iasi. Obtinand succes
in rolul lui Remonin din ,,L'Etrangere" de Dumas, a fost facut societar
iar dupa un an, and a jucat pe Ion Verera din ,,Cainii"
clasa II-a
de Lecca, a fost ridicat la rangul de societar clasa intaia...
100
www.dacoromanica.ro
tovarksie cu d. Misu Fotino, la Teatrul Mic. Dar vai L. aceasta directiune a fost de scurta durata, reintorcdndu-se din nou Iii Teatrul National, sub directoratul d-lui Corneliu Moldovanu, unde a creat diverse
roluri din piese originale i straine. Citez: Mefisto" din Faust", Don
Cezar de Bazan din Ruy-Blas", Ilariu din Pavilionul cu umbre" a lui
Gib. Mihdescu, Ion Vodd Armanu din Letopisetii" de Mihail Sorbul,
Jack Tauner din Om si supraom" de Bennard Shaw, Andrew Underschaft din Maior Barbara" tot de Bernard Shaw, etc., etc.
A. trecut
rica".
Rdmne la Teatrul Ventura pand in 1931 si se reintoarce din nou,
sub directiunea lui Al. Mavrodi, la Teatrul National, unde are iards
un numr insemnat de creatii din repertoriul clasic, modern si mai ales
din repertoriul
In acest timp, d-lui Bulfinsky ii s'a acordat, ca distinctiune, medalide Bene Merenti" Si Meritul Cultural"....
www.dacoromanica.ro
101
c/gitc/7
Pub lieu( care o vede pe Leny Ca-
arta actorului, decat un singur aspect: cel pe care i-I ofer5 reprezentatia de teatru, in momentul in care
munca obscurd de pregatire a spectacolului, a luat sfarsit. Poate ins5
ca" tocmai in aceasta muncd necu-
de
103
meseria lui se confunda. Leny Ca ler este in toture eroinele pe care le-a
jucat. Poate Ca ceva din propria ei copilarie sdruncinata se rasfrange
acel tot" care face sa nu sti cand incepe si cand sfarseste teatrul"...
104
www.dacoromanica.ro
lexandru Marinescu,
tatal Norei
Marinescu, acea care si-a inceput cariera la varsta de 5 ani Si s'a retras
la varsta de 25 ani dupd 20 ani de
teatru. Pentru tineret, numele lui Alexandru Marinescu nu spune poate
nimic. Pentru cei ce l'au cunoscut insa, ramane marele actor, marele director, marele animator si creatorul operetei la noi. In trupa lui au jucat
actori cari au facut cinste teatrului romfinesc: NOTTARA, ACHILE
POPESCU (nepotul lui), LEONARD si NORA (fiica lui).
Dupa terminarea liceului, Jules Cazaban pleacd la Iasi. Se inscrie in
Tot la Iasi a fost primul sau an de teatru. Prima owl pe scend apare
in Cafeneaua cea mica" unde are de spus cateva cuvinte in rolul unui
invitat.
www.dacoromanica.ro
105
Avantul".
106
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
.".
zut aevea, s'a urcat pe un cos de haine si a dat un spectacol de teatru"... A fost o improvizatie copildreased, de care isi aminteste cu drag :
erau doar primii pasi in cariera de azi... Inceputului copilaresc, ii s'a alatwat apoi altul, de astddatd mai serios : in liceu, pe and era in clasa
VII-a, in cadrul mai festival scolar, a jucat rolul principal din ,,Crinul
vietii", feeria defunctei Regine Maria. Piesa era compusa din coruri, dansuri si tablouri vivante. Cosului din debaras, i-a luat locul o scend adevarata... si in fata ochilor mari
intrebdtori i atunci ca Si azi
se afla
un public nu mai putin adevarat, care a rdspldtit cu aplauze frumoasa realizare...
www.dacoromanica.ro
In anul infai de Conservator, debuteazd in regia d-nei Marietta Sadova, in piesa Maya" la Teatrul Postei, in rolul Fifinei.
il consider cel mai
imi spune d-ra Tantzi Cocea
Rol care
reusit interpretat.
Testa-
Ferestrele albastre".
In stagiunea curent a jucat in Editie speciale, Inteum mare magazin", Azilul de noapte" si Ratatii",
toate acestea pe scena Teatrului Regina Maria si recent in Scandal la Monte Carlo" pe scena Teatrului Comedia.
110
www.dacoromanica.ro
A'at
Actrita frumoasa,
:.c
lent.
... A cunoscut mari succese pe sce-
41^,
v'
rolul Zitei.
Sunt nascuta Ia Craiova
imi spune d-na Sylvia Dumitrescu
povestindu-mi cariera
in orasul BANILOR" si cu toate acestea m'ant
nascut saraca, din parinti saraci, dar oameni cumsecade.
Mama vedea in mine o viitoare gospodina, maritata, la casa mea, cu
www.dacoromanica.ro
buna"....
rI3
k,
-!
Teatrul National, Marcel Enescu s'a inscris la Conservator, unde a studiat intai cu Ar. Demetriad apoi cu Nottara.
La productia anului intai de Conservator, a fost remarcat de d. Al.
Buzescu. Acesta l'a recomandat sotilor Bulandra, cari 1-au angajat.
112
www.dacoromanica.ro
14
fasurat intr'un ritm bogat in evenimente artistice. Actor de talent, comedian de rasa, d. Misu Fotino da o
interpretare specifica rolurilor pe
care le joaca.
Para lel cu activitatea-i scenica,
Misu Fotino este dintre putiinii actori care se poate mandri cu o nu mai
putin bogata activitate directoriala.
Chemat in diferite randuri sa-si asu-
E nascut in Bucuresti. Teatru a inceput sa faca din frageda tinerete. La 16 ani il gasim la Targoviste, in trupa Eliza Popescu-Tomulescu i Cuzinsky. Ad joaca pentru prima oara in ,,Telefonul"
de
Feydeau
interpretand rolul unui bateau de vreo 60 de ani,
in timp
ce Tomulescu
care avea pe atunci vreo 40 de ani
juca rolul unui
tinerel de 20 de ani.
Cam asa cum fac Si eu azi
adauga d. Misu Fotino. Dupa
cum vezi, moravurile in teatru nu s'au prea schimbat.
113
www.dacoromanica.ro
La 17 ani, Misu Fotino se inscrie in Conservator, la clasa maestruimediat dupa absolvirea Coaservatorului
lui Nottara. La 20 de ani
este angajat la Teatrul National din Craiova. Aci, se perinda o serie
de directori : Gabrielescu, Broscarescu, Garleanu, Olteanu, Sandulian si
teama rezultatului care l'ar putea avea conflictul cu Misu Fotino, cere
pensionarea acestuia pe motiv de incapacitate si scadere vadita de talent". Cazul a starnit scandal. Drept consecinta, d. Constantin Banu, pe
a tunci ministrul Artelor, II destituie din postul directorial pe Botoiu,iar
Misu Fotino este sarbatorit in cadrul unui spectacol festiv cu Punctul
negru".
Intre tlmp, pe and se afla la Teatrul National din Craiova( sub directoratul lui Garleanu), Al. Davila, pe atunci directorul Teatrului National din Bucuresti, II cheama pe Misu Fotino sd interpreteze rolul principal din Pont Biquet", in care a jucat alaturi de Ion Mortun, NiculescuBuzau Si Florica Alexandrescu. Mai joaca apoi in Vapaia", alaturi de
d-na Marioara Voiculescu sii de d. G. Storin.
Dupa 7 ani de frumoasa activitate, d. Misu Fotimo praseste Teatrul
National din Craiova si intreprinde primul turneu in Ardeal, cu care pri-
lej joaca Prostul", Fracul", ,,Heidelbergul de altadata, Punctul negru", Manasse", etc. Pornit pentru o luna, turneul tine un an si jumatate. La Brasov ii se face o primire entusiasta. Oficialitatea ii pune la dispozitie sala teatrului de acolo. Misu Fotino, initiator si realizator neobosit, pune aci bazele Teatrului National din Brasov", joaca un an de zile.
Nefiind indeajuns incurajat de Stat, pleaca la Sibiu si infiinteaza acolo
vind la Bucuresti.
In asociatia lancovescu, Elvira Popescu si Al. Mihalescu, ia parte la
infiintarea Teatrului Mic". Mihalescu plecand apoi la Paris si lancovescu terminand contractul, Misu Fotino preia sungur directia Teatrului
Mic, punand in firma tin an pe d-na Tantzi Cutava-Barozzi i un an pe
d. R. Bulfinsky.
La Teatrul Mic, Misu Fotino a jucat in Prostul", ,,S'a gasit o femeie goala", ,,Conita are doi conasi", Gradina lui Dumnezeu", Antonia", D-ra doctor" si de peste dona sute de ori marele succes Fracul",
Cu prilejul jubileului de 200 de spectacole ale acestei comedii, d. Misu
Fotino a fost sarbatorit,
sarbatorire la care oficialitatea
noastra a fost reprezentata prin regretatii : maresal Averescu in calitate de presedinte al Consiliului de ministri
si Octavian Goga liii calitate de ministru al artelor.
Cunoscuta fiind priceperea-i directoriala, prodigioasa-i activitate si
desfasurare de forte in aceasta directie, ii se incredinteaza conducerea
Teatrului National diin Cernauti. Gaseste teatrul inteo situatie disperata,
ocolit de public, pe cale de a fi inchis. Cu puteri noni, dornic de a da stralucirea cuvenit acestui teatru, dornic mai ales de a corespunde misiunii
pe care fusese chemat s'o undeplineasca
dupa ce atatia altii o ref uzasera
incepe uriasa munca a unei chibzuite gospodarii. Dintr'odat,
fata Teatrului National din Cernauti
a acestui teatru pe cale de a se
narui
se schimba. Il reface, ii cla un suflu nou, tanar... Improspateaza
trupa si chiar in prima stagiune, ajutat si de bunul gospodar d. prof.
Ai.. Badarau, Misu Fotiino scoate un excedent de 300.000 lei. Dar performanta se dovedeste a fi nefericita pentru Misu Fotino,
caci ea are
darul de a redestepta altora
acelora cari la inceput se ferisera de fa. spundere
poftele Si veleitatile directoriale. Cu un gest de nobild maretie, caracteristica personalitatii sale, Misu Fotino isi inainteaza demisia.
si
cele
urmatoare,
ii
sunt res115
www.dacoromanica.ro
Si
1 16
www.dacoromanica.ro
rr*
'
ter,
este
totusi de o ingemuitate savuroasa
atunci cand o cere rolul. Ne-a dat, recent, o atare proba in ,,Zile
senine", in rolul unei tinere fete,
aducand in scena o prospetime
inedita, plima de farmec. Este in acelas timp actrit de drama intensa,
asa cum am vazut-o in Iubire stranie"... Si, pentru a reveni la cele
spuse mai sus, trebuie sa reamintesc jocul i masca de un haz buf din
,,Absente nemotivate". Trei roluri, ,, trei genuri diferite, -- trei creatii
definitive.
www.dacoromanica.ro
Prima
zi de primavard", Absente nemotivate", Poveste de iubire", Ora
H", Ionescu G. Maria", Greva femeilor" (aparitie trecdtoare, de
,,Simunul", ,,Frumoasa aventurd" (la Teatrul Regina Maria)
118
www.dacoromanica.ro
cAnd
frenezia
119
www.dacoromanica.ro
Cinci alai i jumatate traiete farmecul Parisului... Intre timp stupe moment
diaza cu Suzanne Dspres... Apoi, renunta definitiv
hotarirea este irevocabild
de a mai face teatru..,
lat insa, ca o telegrama a familiei o cheama acasa. Se inapoiaza
in tara... Maestrul Ion Livescu si regisorul Aurel I. Maicam, o conving
sa revina asupra hotaririi luate... Sylvia Fulda reapare astfel in teatru...E din nou in lumina reflectoarelor... Replicile diverselor comedii
e departe...
spune d-na
120
www.dacoromanica.ro
...Cand intfo buna zi a marturisit tatalui sau vocatia pentru teatru, s'a lovit de rezistenta lui si
s'a mai ales in plus cu o bataie. A
fugit de acasa, refugiindu-se la
niste neamuri din Galati. Cum ele
nu erau dornice de o belea pe cap,
a fost nevoit s'o ia din loc... si sa
Cerna, colinand tara in lung si in lat... Intre timp, tatal sari cerceta
toate circurile care treceau prin Husi, intreband daca printre cei cari
sr pe fanghii si inghit sabii, nu se afla si fiul sau, ,,actiorul", fugit
dela meserie...
www.dacoromanica.ro
121
In anul 1920 face parte din trupa lui Fotache, care d spectacole
de revist la dinematograful Marconi. E supranumit Leonardul Grivitei". Mai tarziu, e asociat la directia artistica', cu Iorgu Tomescu...
Pand cand, intr'o bund zi, batrfinul pensionar al Teatrului National,
Constantin Orendi, il sfatueste sa se inscrie la Conservator.
A urmat clasa d-nei Lucia Sturdza-Bulandra, fiind apoi angajat
la Teatrul Regina Maria. Aci, are prilejul sa joace primul rol important din carierd: Zemlianic din Revizorul".
Pleaca dela Teatrul Regina Maria si trece la Teatrul Mic. Paraseste insa Teatrul Mic... pentru a reveni la Teatrul Regina Maria.
Pleaca din nou dela Teatrul Regina Maria pentru a juca la ,,Marna"
intr'o formatie ,,Groff-Giugaru". (E vorba de Ladislav Groff ).
De aci
hni spune d. Giugaru
ma scoate d. Victor Ion
Popa, care tinea sai joc, la Teatrul Ventura, rolul lui Take din
Ianke", Take si Kadar", alaturi de d-nii Ion SOrbul si G. Timica. Dar am
122
www.dacoromanica.ro
...Un chip micut, un nasuc obraznic, isvorit parca din capriciul unui
sculptor distrat i ochii in forma
de migdala cu privirea dornica de
a retine totul,
iat schita d-rei
Fifi Harand, asa cum ar fixa-o, din
cateva linii, oricare din caricaturistii nostri. Capul de conformatie
mongolica, aminteste o figurina japoneza evadata dienteo vitrina situata intr'un colt de salon...
...E una din putinele artiste care
www.dacoromanica.ro
Retin, din cele jucate de d-ra Fifi Harand, succesul din ,,Crai de
tuba",
fragezimea cu care a interpretat rolul adolescentei din Barza",
dramatismul i masca impresionana a Ainei din Azilul de
noapte"
si rolul uneia din tinerele fete din Zile senine",
roluri
124
www.dacoromanica.ro
un actor
care a debutat in tragedia haotica
a rSzboiului mondial, --. ofiter meritos, decorat pentru ispravi vitejeSi---
...Un actor care cultivd vorba romantic si gestul grandilocvent, influentat desigur, de scoala francezd. In nota de modernism a camarazilor cari il inconjoard, d. C.
talnesc...
Otetelesanu" si ca sd
125
La Teatrul National din Craiova debuteaza in Odinioara" intr'un rol de drama, ramane 3 ani in acest teatru, in care timp este
avansat stagiar clasa I-a.
In 1923 vine la Bucuresti. D-1 Valjan, director pe atunci al Teatrului National, ii trimite la Teatrul National din Sibiu, wide activeaza ca actor si ca director de scena.
In Martie 1924 vine din nou la Bucuresti i joaca la Teatrul National in cateva piese.
1 26
www.dacoromanica.ro
Imi
prinsul
plici Si un cancan de culisa, manuind cu istetime o spadd inveminata de spirite taioase, a fondat Si
a spart companii, a descoperit si a
daruit scenii talente, le-a indrumat
pe ei
primii pasi i i-a consacrat
rasfrangand asupra
alaturi de el
i
lor, putin din aoreola care-I incununa in permanenta. Nesecat isvor
IA.
1
de verva si fantezie, traieste intens
94i
fiecare rol creat
.personagiu real
in lumina rampei, actor, in viata
cea de toate zilele.
Altii, in urma mea, ii vor fixa desigur, in trasaturi de condei mai
viguroase, pe Ion Iancovescu,
altii -- caci randurile de fata nu
sunt decat palida schitare a unui temperament care nu-si are egal in
teatrul nostru.
Trebue s fac i eu ceva in lumea, asta
ca sa ma aplaude ca pe tam-.
q
127
www.dacoromanica.ro
sa ma imbrac i
fac draOste...
am invatat sa
ma spal,
in 1913
dupa campania din Bulgaria
Alex. Mavrodi.
iar
...Alex. Mavrodi l'a apreciat foarte mult. El, s'a luptat contra
tuturor ca sag distribue in ,Patima Rosie",
iar dupa premiera
la
orele 12 noaptea
l'a facut societar.
130
www.dacoromanica.ro
pauze.
131
www.dacoromanica.ro
kiLi4
Caruia din actorii dificilulua gen
akar,.
ji
noi
dar atat de putin a pastrat,
incat imi ingadui sa-1 consider un ine
,
scut la Buzau. E momentul sa amintesc ca din acest oras a pornit un alt mare rasfatat: Leonard, printul
operetei. Un amanunt pentru cei cari nu stiu: parintii lui Leonard erau
chiriaii printilor d-lui Maximilian. Cei doi actori de mai tarziu, au copilarit impreuna, au faurit aceleasi visuri, si le-au realizat apoi laolalta,
legandu-se intre ei o prietenie pe care numai moartea timpurie a regretatului tenor a desfacut-o... Ma intreb insa dacd a desfacut-o,
cad
marile prietenii,
adevaratele prietenii, tin si dincolo de mormAint...
Vorbindu-mi de inceputurile carierii, d. Maximilian imi spune :
Licean fiind, am aranjat intrnn pod de grajd, o reprezentatie cu
Noaptea furtunoasa". Pe Jupan Dumitrache ii juca regretatul meu prietem Georgica Orleanu, fost primar de Verde, iar pe Rica Venturiano il
juca bunul meu prieten Georgica Botez, chestor la Prefectura Politiei. Eu
interpretam rola! lui Ip:ngescu. Pentru acest rol, a trebu:t sa pun un:forma
comandirului orasului, sa dau cu vopsea rosie pe nas i sd-mi lipesc mustati. Erau primele mele mustati de teatru,
confectionate din lana furata din salteaua de acasa. Mi-au fost atat de dragi aceste mustAti, ca
multa vreme le-am purtat cu mine, ca pe niste trofee.
Ele imi aminteau debutul in teatru.
132
www.dacoromanica.ro
mane.
Si nu mica mi-a fost mirarea
imi spline d. Maximilian
cand inteo buna zi m'am pomenit distribuit in rolul Marchizului din
10
www.dacoromanica.ro
133
In vara anului c5nd termind conservatorul, se formeaza la Blanduzia" o trupa de comedii i operete sub directia Andronescu-Mihalovici. Incepand s5 fie cunoscut ca un bun element de comedie, este angajat in stagiunea de iarnd a acestei formatii la Teatrul Liric.
din
,,SAnzeaina si Pepelea".
Avea un gaj de 180 lei lunar. Cum suma nu-i ajunge, par5seste
Teatrul National si intr din nou in operet, pe care o prAsise cu un
an inainte. Cunoaste un mare succes in opereta Mostenitorii veseli".
Jucau, in aceastd operetd: Niculescu-Buz5u, Mihalescu, Leonard,
Elena Mavrodi si Leontina Ioanid. Regia: maestrul Paul Gusty.
In anul 1906, Grigoriu intr in tratative cu Carussy, Ciucurette
si astfel se intemeiazd faimoasa asociate de opel.
si V. Maximilian
red in care d. V. Maximilian a ramas p5n5 in anul 1923.
Prima operet a stagiumii nouii formatii, a fost Stafia D5mbovitei".
A doua, Fire de artist", a c5rei premierd s'a dat in seara de 4 Iulie
1907.
www.dacoromanica.ro
insa una mai mare deck mdsura mea. Cu toate Ca' pusesem h5rtie
multd inkintru, era gata sd-rni cad mereu peste ochi, in cele mai serioase momente ale actiunii. De emotie, rgusisem.
Dupd Fire de artist", compania Grigoriu cunoaste o serie nesf Arsit5 de succese. Se reia Vaduva veselk" (care cu un an inainte ca.zuse) cl5nd prilej lui Leonard s ia locul de frunte al tenorilor. Urmeazd
Regele vdriStorilor", Liliacul", etc.
Frumoasa cariera a d-lui V. Maximilian a fost rasplkitd cu urmAtoarele decoratii : Steaua Romniei" si Coroana Romniei" in gradill de comandor, Bene Merenti" cl. IMeritul cultural" cl. II si Medalia jubiliara".
133
www.dacoromanica.ro
de a fi
imi spune d-na Mohor
Eram in culmea fericirii
fost aleasa fin clasa maestrului Soreanu... Era realizarea uneia din dopentruc5 pe maestrul Soreanu ii vedeam jucnd inrintele mele
totdeauna roluri simpatice, de oameni buni...
A debutat in Sora Beatrice" alaturi de d-na Marietta Sadova si de
in cadrul unui spectacol organizat la Ateneu de d.
d. Al. Critico,
Ion Marin Sadoveanu.
Dup5 terminarea Conservatorului, a fost angajat la Teatrul National, sub directia d-lui Al. Valjan, stagiar cl. III-a. Primfind invitatia de
D-na Maria Mohor este casatorita cu d. Victor Ion Popa, cunoscutul autor dramatic, romancier, regisor si director al Teatului Munca
ai
Voe bane.
www.dacoromanica.ro
137
AgVed 4,L
7.7
ddyz
www.dacoromanica.ro
Am fost eleva maestrului Ion Livescu, in casa caruia am gasit o frumoasa indrumare in cariera. Am dat examenul de absolvire
cu Mode lul" Si mi s'a recunoscut meritul de cea mai buna absolventa
de drama din anul acela.
Am debutat la Teatrul National in Slutul".
Am jucat: la Teatrul Popular in Brandusa", Leia din Manasse", Luisa din Dona Orfeline", Arica din Napasta". La Teatrul National: Taifum" alaturi de Ion Petrescu, Aristide Demetriad, d. Ion
Livescu si ci-na Maria Filotti,
in Fedra" alaturi de cl-na Maria
Ventura precum si in Insira-te margarite", Mare le duhovnic", Oamein feluriti", Flacara sfanta", Vedenia", Azilul de noapte" si altele,
pana cand, rautatea omeneasca mi-a taiat nu numai dragostea
dar i painea pe care mi-o castigam... Insa mila Domnului
de teatru,
mi-a dat tin tovaras de viata rar (d-na Ecaterina Nitulescu Sahighian
este casatorita cu regisorul Ion Sahighian dela Teatrul National N. A.)
doua fete minunate (inteadevar sunt foarte frumoase N. A.) si prilejul de a constata ca tot mai exist prieteni adevarati: cand credearn
ca nimeni inu-si mai aminteste de mine, cl. Soare Z. Soare (regisor la
Teatrul National N. A.) mi-a dat putinta unei reabilitari, punandu-ma
www.dacoromanica.ro
139
trat-o natura,
in slujba genului comic pe care-I reprezint chipul ei sagaLnic...
www.dacoromanica.ro
titii, avea sa se intample apoi mai des... Este lesne de inteles prin ate
emotii a trecut... Meritul de a se fii achitat cu brio de grelele misiuni,
este cu atat mai mare...
Dup acest debut, se inscrie in Conservator.. Face parte dintre
elevii clasei maestrului Manolescu... In cei trei ani de Conservator,
Tina Radu abandoneaza teatrul... Sa fi fost o renuntare ? Greu de precizat. Cert este ca intr'o seara, cand este chemata s'o inlocuiasca de urgenta pe Nora Piacentini in Birlic", Tina Radu nu ezita sa reapara
pe scona si de astadata ca si altadata, tot in ultimul moment, tot fara
repetitii, trecand prin inerentele emotii... Dupa dotia saptamani, o inlocuieste, tot in Birlic", pe Annie Capustin. Astfel, creandu-si parca o
specialitate in dubluri, Tina Radu ramane in teatru.... In cinci ani,
spare numai in trei premiere cu repetitii: in Mansarda", in Editie
speciala" si in Visul unei nopti de iarna"... 5i de data recenta, in
Greva femeilor"...
...Iar intreaga cariera a d-nei Tina Radu, se leaga tocmai de aceste
142
www.dacoromanica.ro
cazuri...
-14
www.dacoromanica.ro
0J.k
_.$
7t,
-"7.C. *41.-ler
,:
www.dacoromanica.ro
Revenita Iii tara, a fost angajata la Teatrul National din Iasi, sub
directoratul d-lui Ionel Teodoreanu. i pe scena Teatrului National din
Iasi, unde in anii Conservatorului a facut figuratie, Sandina Stan debuteaza in ,,Banque Nemo", in regia d-lui Aurel I. Maican.
un repertoriu bogat, variat.
Urmeaza o serie de roluri mari,
Dar Sandina Stan, cu toate predispozitiile ei scenice pentru drama
si Leny Caler,
in ,,Jocul de-a vacanta" cu George Vraca, Leny
Caler i Misu Fotino,
apoi de data mai recenta, in piesa Intr'un
mare magazin" alaturi de d. G. Storin, afirmandu-si talentul in cateva
genuri variate: ingenua, cocheta si comedie.
Dupa cum se vede, o viata tandra,
dar de bogata activitate art;stica.
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
A avut creatii mari in Macbeth", Puterea intunericului", Judith si Holofern", AimE", Stavilarul", Conte le de Brechard", Don
pentrucd si
147
www.dacoromanica.ro
glos.
---
Da, un circ !... si Ion Talianu, vedeta" lui: era clown, gimnastic de
trapez, calaret de inalta scoala pi
dresor de animale.
aimi spune d-sa
Circul
yea ca personal patrupedic, o corci-
4'
e
I;
te
i4
.1 iv
Liceul l'a facut la Bacatt. Aci era din nou in compania artistilor,
carora le facea tot felul de mici servicii, pentru a fi mereu in preajma
lor. Din cauza aceasta, profesorii ii luasera la ochi,
iar unul din ei
Stupeanu, profesor de limba romana
descoperindu-i pasiunea,
l'a sfatuit sa faca teatru.
148
www.dacoromanica.ro
drama in Mama" de Karl Czapek la Teatrul Liber, rol in care a inregistrat o frumoasa biruinta.
11
www.dacoromanica.ro
149
UN ACTOR CU GREUTATE"
al
ii cunosteam numai din joaca de ani dearandul din jurul statuii lui... A fost o mare
deceptie faptul ca-I vedeam pe Mihai Viteazul umbland... pe jos, and eu ii stiam
calare.
www.dacoromanica.ro
Slanic, aflandu-se din fericire printre invitati, l'a scapat de bataie, potolind spiritele prin urmatoarea improvizatie spusa de pe scend :
Mkt
Debutul in teatru
ca profesionist
si-1 face dupa razboiu, cu
prilejul unui turneu organizat de Sorealtiu-Toneanu-Marculescu
cand
a aparut in rolul unui servitor din Bdietasul tatii". Dupa terminarea acestui turneu a intrat in Conservator, la clasa maestrului Livescu.
www.dacoromanica.ro
Prin Gemier l'a cunoscut pe Tristan Bernard, caruia i-a fost cateva luni colaborator la un film al salt pus in scena de Raymond Tristan
Bernard.
Revenit in tara, e angajat regisor-director de scend la Teatrul National,
de unde pleaca dupa cateva luni, dornic sa joace teatru.
Dar toate au un sfarsit, chiar i deputatia. La expirarea mandatului, nu mai candideaza. Renunta si la gazetarie, consacrandu-se definitiv teatrului. Dupa trei stagiuni de colaborare cu sotii Bulandra Si apoi
cu d. Sica Alexandrescu, se stabileste pe cont propriu" transformand
complect Teatrul Alhambra din str. Sarindar Si astfel, conduce de trei
ani noul si elegantul Teatru Modern.
Ce diferenta este, intre a fi administratorul altuia si intre a avea
teatrul tau ? l'am intrebat dornic sa-i cunosc parerea.
Foarte mica! Inainte administram paguba" altora. Acum administrez dezastrul" meu.
D. Ione! Taranu este casatorit ca Cella Marion
actrita i dansa
in teatrul de sub conducerea sa
pe care, drept razbunare, o pedepseste crunt, nedandu-i sa joace...
152
www.dacoromanica.ro
REGELE CARLIGELOR :
Azi asa, maine asa, pana cand intr'o buna zi, pe ineasteptate apare
mama, tocmai cand eram In toiul spectacolului. Bine inteles ca spectacolul imediat a fost oprit, iar curtea evacuata ca prin farmec.
Din cauza firii mele neastamparate, parintii s'au hotarit sa ma faca
militar, si m'au dat la scoala copiilor de trupd la Manastirea Dealului
din Targovite. Dar si aci, neputand sa-mi infranez neastamparul, am
153
din piese sugestive pentru soldati ca: ,,Locotenentul i ordonanta", Mireasa i iapa", Don Vagmistru", etc., etc. Astfel mi s'a desteptat din
www.dacoromanica.ro
Eu intram In actul II. Cand s'a ridicat cortina actului II, mi-am luat
inima in dinti si am dat drumul textului asa cum mi l'am inchipuit eu,
nu asa cum il repetasem si, intr'un cuvant ! obtin un succes nebun, eu
nenumarate aplauze la scena: deschisa. Era primul meu succes. Cortina
cade... aplauze... ridicari de cortina... camarazii ma mita sa ies la aplauze, dar eu... nicairi. Disparusem !... De frica lui Niculescu-Buzau, m'am
ascuns dupa un butoi cu apa din dosul scenii.
A doua zi, Niculescu-Buzdu &and cu ochii de mine, mi-a spus :
Pustiule (nu mi-a spus asa, dar nu se poate seri cuvantul adevarat),
altadata, cand ai sa mai( joci vre'un rol, dacd vrei sa ai succes cum
ai avut aseard, sa ma intrebi i pe mine, ca sa-ti dea nen-tu indicatii cum
se joaca".
Si asa, am ramas timp de 8 ani in trupa lui Niculescu-Buzatt.
Apoi m'am angajat la Teatrul Comedia de sub directia lui A. de
In Bucuresti era un restaurant-berarie la Mitiea Georgescu". Intro blind zi, Niculescu-Buzau mi-a spus : Ma' ! tu trebue sa-ti schimbi
numele,
de ce sa te cheme la fel cu.. berarul ala ? ?
www.dacoromanica.ro
155
ASUL FARSELOR :
rarnpd,
1-'41
iai intruchipare...
D. Sica Alexandrescu l'a lansat
si Teatrul Vesel l'a popularizat...
Din centru la Obor si din Obor in
Dealul Spirii, Vasiliu-Birlic e o figura cunoscutd.
si
mana.
...A inceput sa faca teatru ca probist la Teatrul National din Cernauti (vezi Jules Cazaban). Acolo obtine un prim mare succes in rolul
lui Agamita Dandanache din Scrisoarea pierdutd".
Are numai 25 ani, cand e asimilat, sub directoratul d-lui Misu Fotino societar la Teatrul National din Cernauti,
fiind cel mai Canalsocietar din ord. . Legea desfiintarii gradelor a lui Perieteanu, pune
capat societariatului" lui Birlic
nu insd mai inainte de a avea prilejul sa joace si la Bucuresti, pe scena Teatrului National., in Institutorii", director pe atunci fiind regretatul Alex. Mavrodi.
Dupa patru ani de activitate la Teatrul National din Cernauti, d.
SicA Alexandrescu, venit acolo sa puna in scena Titanic-vals"
if
vede, ii place... si-I ia la Bucuresti...
La Bucuresti apare in Alunita de sub fustd", intr'un ansamblu din
care au fact': parte : Agatha Barsescu, Ion Iancovescu si Misu Fotino.
Dar
imi spune d. Vasiliu-Birlic
teatru nu se face din clipa
in care pui piciorul pe scena... Teatru joci Cand ai prilejul sa realizezi o
creat:e. s te afirmi... sau atunci rand intri in gustul publiculu;.
..Teoria este justa, dacii tinem seama de succesul pe care l'a obtinut
in Birlic"... de unde i-a Finnan i porecla...
www.dacoromanica.ro
SOACRA SOACRELOR :
Nunta cu repetitii", in Catarul" si in Broadway, alaturi de maestrul Livescu, Iancovescu, Timica, Ghibericon si Leny Caler.
E angajata apoi la Teatrul Vesel de sub directia d-lui Sica Alexandrescu. Aci a jucat aproape in intreg repertoriul de farse i comedii reprezentante iarna in sald
si vara la gradina Marconi.
Tot sub directia d-lui Sica. Alexandrescu, a iucat pe scena Teatrului
Comedia. Recent, a facut o incursiune pe scena Teatrului Modern, unde
a jucat din nou, intre altele rolul unei soacre. De astadata a fost
soacra lui.... Adam.
www.dacoromanica.ro
157
4/J.zol
Up-A
e.,
'
7rr7.111
presie a sentimentelor ce le interpreteaza. Din potriva, Vraca a facut valabil ce a parut multa vreme
un paradox adica dinamismul static. Prin minimum de mijloace exterioare, maximum de inteinsitate interioara. 5i a reusit. Aceasta a si facut marea personalitate a lui George
Vraca.
4111,
--
158
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
159
Aparitia d-nei Tota Yann in teatru, a constituit o adevarata surpriza. De-o frumusete stranie, cu o nota de o deosebita eleganta in toalete,
cu un joc de o simplitate uimitoare,
a pldcut si a fost urmarita de atunci
si pana azi, cu o deosebita desfatare
incantat
de publicul spectator,
tocmai de aceste rare calitati.
s'a exJocul d-nei Tota Yann
primat candva d. Victor Eftimiu cu
prilejul unei cronici
n'are nimic
teatral i ne este cu atat mai apropiat"...
mai sus
cuvinte tentante pentru
Tota Yann apare rar
oricare alta
pe scema... Faptul se datoreaza unei
p . - *t ..,ki
,:'
,, A .
,A ,
.. , li
-
, is...4
'.
.
,
% '.1.
18
-1.1.
A debutat in comedia Maimuta care vorbeste in care a jucat alaturi de Ion lancovescu, fiind relevata de presa in termeni elogiosi. Criticul dramatic Iosif Nadejde a salutat in cronica sa, aparitia in teatru a
d-nei Tota Yann cu un eveniment in lumea artistica. El l'a rugat pe Ion
Tancovescu sa se ocupe de tanara debutanta, calauzindu-i pasii spre arta
pentru care avea o suprema chemare...
...Si Ion Iancovescu 1-a ascultat, facand acest lucru cu dragoste pi
cu pasiune
daruind scenii romanesti, un elemetn de valoare, de care
se poate mandri...
Recent, d-na Tota Yann a aparut
tot alaturi de Ion Ia lcovescu
a carui partenera favorita este
in comediile Dona duz;ni de trandafiri" si 30 secunde de dragoste", jucate pe scena Teatrului Modern.
Tota Yann si Ion Iancovescu sunt casatoriti...
160
www.dacoromanica.ro
REVISTA
OPERET A
COMEDIA MUZICALA
www.dacoromanica.ro
111.11111w110=1
copios.
D-na Marilena Bodescu este nascuta la Craiova. Aci a urmat cursurile de muzica vocala ale lui Gabrielescu, pregatindu-se pentru opera.
Dupa clasa V-a de liceu, a venit
la Bucuresti i s'a inscris la Conservator, unde l'a avut profesor pe
Popovici-Bayreuth.
Primal angajament l'a capatat la
A,
.
.
,
lard".
In seara debutului
imi spune d-na Marilena Bodescu
aveam
si productia de fine de an la Conser-
t..
.-
Le_4A
vator. Nu stiam unde sa ma prezint. Am tras la sort: a iesit Blanduzia"... Am inteles ca asta mi-era chemarea... si nu m'am mai dus la productie. Debutul meu il consider drept cel mai frumos succes din cariera
mea. Am avut cronici elogioase, facute de cronicari cu total necunoscuti
mie pe atunci. In aceias yard am mai jucat in Mzelle Nitouche", Clereta in concentrare", De-asi fi rege" si Papusa". Din trupa in care am
debutat mai faceau parte : Alexandra Feraru, Niculescu-Basu, Jean Athanasiu si Costescu-Duca.
In timpul razboiului, dna Marilena Bodescu este angajata la Teatrul
Liric, in compania de opereta de sub conducerea d-lui V. Maximilian.
Aci debuteaza in ,,Farmecul unui vals".
www.dacoromanica.ro
1_
lui actor Demion dela Teatrul National din Iasi, fost si director al
Teatrului Pastia din Focsani.
le -
164
www.dacoromanica.ro
:
,.
drar-
E nascut in anul 1900. Ca imfatisare : chip de BiEb Cadum". Semne particulare : jovial, spiritual, taleintat, fost gazetar. In orele libere
Ocilla mtiza". .Expresia ii apar-
12
www.dacoromanica.ro
pentruca teatrul este si ,r-a"mane cea mai usoar i cea mai grea meserie...
1 66
www.dacoromanica.ro
brie 1907...
.
_
Vorbindu-mi despre imprejurdrile in care a devenit actor si despre inceputurile carierii, d. Lungeanu imi spune :
Am copilarit in cartierul stirbei-Vocra... Afisele cinematografelor
din cartier constituiau pentru mine atractia cea mai mare. In scoala fiind,
faceam teatru: apaream in toate productiile artistice ale liceului... De aci
0 tuna mai tarziu, fac cunostinta fratilor Dinu, Pavel si Nikita Macedonsky (baietii poetului cari impreuna cu George Mihail Zamfirescu
regretatul tenor Galman, scrisesera o revista intitulata ,,Rasturnica"
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
-6,11191
-47"'
In vara anului 1903, tot in asociatie cu Poenaru, inaugureaza Parcul Otetelesanu". In vara urmatoare joaca din nou la Otetelesanu de
astadat ca angajat in compania Grigoriu, alaturi de Maximilian.
Ciucurette, Leonard si Carussy. Obtine succes in Vant de primavara".
In iarna, preia trupa dela Grigoriu.., si devine iar director,
in
asociatie cu Alecu Barcanescu. In trupa erau angajati Maximilian, Leonard si Niculescu-Basu. Face un turneu in care reprezinta Secretarii",
Traviata", Vant de primavara".
www.dacoromanica.ro
169
In anul 1911 joaca la cazinoul din Sinaia, in fata intregii familii re-
170
www.dacoromanica.ro
k 11,2:9 AAA: 2
reta Wunderbar",
171
$1
/04Z
10-0-
...Orice prezentare i orice introducere este de prisos. Stroe i Vasilache ? !... Cuplu de umor si de fantezie cunoscut dela un capat la ceWalt al Orli, de mic si de mare, ascultati i aplaudati in egala masura
STROE :
Intr'o zi am fost trimis cu Inca doi colegi s inchiriez
sala Teatrului Mic pentru o serbare. Iancovescu, care juca acolo,
vazandu-ne, ne ia drept elevi de conservator, veniti pentru figuratie. Diseara veniti in smoking !" ne-a spus el,
mai ales CS
noi avuseseram tupeul s-i confirmam confuzia.
VASILACHE :
Si aveai smoking ?
STROE :
N'aveam !... Dar o ballad bleumarin care se incheia la un
nasture, un papillon negru i un guler de imprumut, m'a salvat...
172
www.dacoromanica.ro
VASILACHE :
Bine ti-a facut !...
STROE :
Iancovescu mi-a dat apoi un rol de piccolo...
VASILACHE :
Ai avansat !...
STROE :
...in ,,Cusatoarea din Lumeville" si un rol mai mare in
VASILACHE :
Zi zau sa te cred...
STROE :
M'am prezentat la Conservator, dar am fost respins de
VASILACHE :
Multi imainte !...
STROE :
Dupd un turneu facut cu Nora Piacentimi
am mai
jucat in ,,Azais" cu Iancovescu,
in compania Bulfinsky-Fotino,
la Intim in compania lui Toneanu i o sta-
STROE :
V ASILACHE :
La Husi !... Dar tu ?...
La Bacatt !...
STROE :
www.dacoromanica.ro
173
-r
e arta lui
Thnase !
creatorul
deslAntuiesc :
www.dacoromanica.ro
peste hotare.
www.dacoromanica.ro
175
Wyl-eg/
...Superlative le nu sunt deloc exagerate in cazul de fata: Silly Vasiliu este pe drept cuvant rasfatata
publicului de revisal, este si ramane
marea lui vedeta,
populara i iubita deopotriva de spectatorii din
primele randuri de fotolii, ca si de
cei din ultimele locuri de balcoane...
Bravo Silly- !... Bis !-...
'
..
.
17.
176
www.dacoromanica.ro
TABLOUL III.
177
www.dacoromanica.ro
Iertati-ma ca indraznesc
In fata voastra sa pasesc...
ani, la Majestic,
ale
www.dacoromanica.ro
ris...
fac
Poti sa inveti pand diseara Violetera" in frantuzeste ? (..Vio(etera" era slagarul muzical de pe atunci. N. A.).
Am raspuns afirmativ, desi cu frantuzeasca mea apro,Kimativd, habar n'aveam de text. (Raquelle Meler il canta in spanioleste).
179
www.dacoromanica.ro
pi
leafa...
Am fost satisfacuta,
Intai am aparut in costum national. Spre uluirea mea am fost pritnit cu un ropot de aplauze neasteptate: era ,,claca" pregatita pentru
Stacia Napierkovska. (Vedetele dela Palace" erau pe atunci Raquelle
Heller, Stacia Napierkovska si Harry Piker).
Pentruca semanam cu celebra dansatoare, fusesem confundata,
beneficiind astfel de aplauzele destinate ei. Cand dupa mine a aparut
ceeace a atras curand
Napierkovska, s'a facut o tacere mormantala,
plecarea ei din acel teatru, rdmanand ca vedete: Harry Pilcer, Dranem
(special angajat) i eu. Dar sa revin: cand entuziasmul s'a potolit, am
180
www.dacoromanica.ro
TIPARUL
VREMEA
Sir. Carol No. 10
Bucurcsti
www.dacoromanica.ro