Sunteți pe pagina 1din 27

www.dacoromanica.

ro

OHCIUL NATIONAL CINEMATOGRAFIC


PREZINTA:

noa/ok uthinoa5d
dupci comecit'a Iui

3: LI. earaythfe,

DISTRIBUTIA
JUPAN DUMITRACHE, Titiricd inimd rea.

cherestegiu, capitan in Garda Civicd....41. GIUGARU


NAE IPINGESCU, Ipistat,

Amic politic al cdpitanului


CHIRIAC, tejghetar, om de incredere al
lui Dumitrache, sergent in Garda

IORDANESCU-BRUNO
G

DEMETRU

SPIRIDON, bdiat de procopsala


Stefan BAROI

in casa lui Titiricd

411111111

!anew Contra n rinescu


Years Moscopol
Ion Morineicu

.,

irasiliu Fold
Periefeanu
N Angeleteu

l-a Sentineld

ll-a Sentineld

Rada

BELIGAN
Maria MAXIMILIAN
Florica DEMION

0 doamnd geloosd
0 cochetd
mama lui Toche

Ch.

CIPRIAN
Mlluid GHEORGHIU

Tusa

Lied Rddulescu

Trio POLCA

luliana Sym
Cornelia Ttodoriu
Elena Bulandra

Leontina Ioanid
IArmy Pater
Maria Polivoi

Ion &dawn
N. Teodoru

0 Roca;

Sandu Pryer
George Podattie Pothoscki

Duo GIGERL
1

www.dacoromanica.ro

lair b

C Stroion
Doina MISSIR

FANELLY

RICA VENTURIANO, arhivar de judecotorie

de Ocol, Student In Drept si publicist


VETA, Consoarta lui Jupdn Dumitrache
ZITA, Sora ei
CHITA TIRCADAU
I. D. IONESCU, cupletist
DINCA, binangiul
TACHE. pantofarul
Gornistul
Neica Ion

Un bdtrem copist
Un armean
Un dornn cu cioc
Un gardist
Seful de Post
i

Stem Vlasici

atayiah; pe ectan
Opera dramatica a lui Ion Luca Caragiale este piatra de temelie a literaturii noastre
dramatice. Cu 0 Noapte Furtunoasa si 0 Scrisoare Pierduta a inceput sa existe cu
adevarat un teatru romdnesc.
Era aproape obligatoriu ca sa cautam a aseza cinematograful romdnesc, ce ia nastere
azi, tot sub semnul geniului lui Caragiale.
Era un fel de a-i ura noroc !
5i acest gdnd era cu atat mai firesc in anul in care cultura ronidneasca a comemorat
trecerea a trei decade dela moortea marelui ctitor.
In adevar, intreg anul 1942, anul comemorativ al lui Caragiale, a fost necesar pentru
realizarea filmului caragialian 0 Noapte Furtunoasa.

Pregatirile, incepute Inca din vara anului 1941, incetinite de izbucnirea razboiului nostru,
au durat aproape 6 luni.
Ele au constituit in special o severa i migaloasa lucrare de documentare. Cad, pentru
a te apropia de o opera ce oglindeste atdt de perfect o intreaga epoca a Romdniei moderne,
se cerea o minutioasa reconstituire a viejii si atmosferei acelei epoci, in toate- detaliile ei.
Ceea ce pe scena se rezuma la cdteva momente, in care povestirea joaca un mare rol,
pe ecran isi largeste cadrul, obiectivul urmarind eroii lui Caragiale pe strada, la tribunal,

rt;

www.dacoromanica.ro

4.

'

cai

-n

4.

AI

"aft#
i

www.dacoromanica.ro

.10t

la grddina Union, etc. Toate acestea trebuiau redate in adevdrata lor coloare pentru
a nu track', prin portretul Bucurestilor la 1876, pe acel mare portretist care a fost Caraglobe.

Documentele cercetate in arhivele Academiei Romdne, cele puse la Tnderndnd cu deosebitd bundvointd de Muzeul Armatei, i amintirile celor ce au cunoscut epoca, In special
vesnic tdridra memorie a patriarhului scenei romdnesti, veneratul maestru Paul Gusti,
au fost elementele de mare ajutor in aceastd opera de reconstituire.

Gratie lor vor retrdi pe ecran colturi si intdmpldri din Bucurestii de altddatd, evocate
cv o scrupuloasd exactitate, in cele mai mici detalii. Si nu e vina noastrd dace' aceastd
exactitate ne-a dus, de pildd, sd Imbrdcdm pe jupan Dumitrache intr'o uniformd de garcla
civicd, altfel decdt aceea pe care, de atdlia Gni, traditia o perpetuiazd pe scenele
de teatru. Dupd cum va fi o agreabild surpriza sd descoperim cd la grddina Union
(sou mai exact Union Suisse !) atmosfera era foarte occidental& programul fddindu-te
sd te crezi mai de grabd in Grinzing dealt In strode COmpineanu. Ceea ce, in definitiv, va
schimba poate si.parereci multora, care se vor fi temut cid un film dupd Caragiale va sO
arate un obraz al Bucurestilor de care riscdm sO ne cam rusindm. Dimpotrivd!...

.7
Etapa esenTiald a acestei perioade initiale a fost insd pregthirea 'scenariului, datorit
d-lui Jean Georgescu, in acelasi timp si regisorul filmului. Scenariu care prezenta o problemd
destul de delicatd, sau mai exact, doud probleme.
In primul rdnd, aceea care se pune intotdeauna pentru adaptarea unei opere de teatru
pe ecran, i care naste din diferenta organicd a genurilor, teatrul fiind eminamente dis-

MI6

www.dacoromanica.ro

;lb

.100

Democrat. romani, sau mai bine

.7p1n37escu :

de a persuada pe cetteni ca ni-

zis tinta Democrajiei romine este

menu nu trebuie a mina dela dato-

riile ce ne impun solemnaminte


pactul nostru fundamental. Santa
Constitujiune!...".

;...:

tr.'
pit

www.dacoromanica.ro

cursiv si bazat pe valoarea dialogului si pe convergenta actiunilor in spatiul restrans al scenei,


cinematograful dimpotriva, bazdndu-se pe valoarea imaginei, pe dinamismul actiunii i pe

utilizarea simultand a tuturor posibilitatilor unei raspandiri in spatiu si in timp.


Cea de a doua, particulard operei lui Caragiale, .-3scuta din faptul ca dialogul sdu,
atat de pregnant si de caracteristic, a ajuns sO intre cu totul in constiinta publicului, capavaloare de proverb. Ceea ce ingreuia si mai
tand rost de caracterizare a unor psihologii
mult libera adaptare pe ecran.
Aceste cloud probleme si-au cdpatat solutionarea, in ciuda dificultatilor uneori, iar
alteori datorit binevoitorului concurs al insusi textului lui Caragiale.
De fapt, cine reciteste textul comediei din acest punct de vedere isi dal seama c esentialul actiunii nu e pe scena ci in culise. Ecoul intamplarilor celor mai importante apare
doar in povestirile persona;elor. Astfel divortul Zitei, care e punctul de plecare al intregei
actiuni, astfel toate intamplarile dela Union , astfel urmarirea lui Dumitrache si a celor
cloud cucoane de catre Rica, astfel in sfarsit cunostinta dintre Rica si Ipingescu, care permite solutia dela final, fard a mai vorbi de toate peripetiile urmaririi pe schele. Din punct
de vedere teatral, acest exces de povestire e c gresala, pe care arta dialogurilor lui Caragiale stie s'o acopere. Dar din punct de vedere al adaptarii cinematografice, aceasta a
ingaduit scenaristului sO ne orate tot ceea ce scena reducea la un: sa vezi cum a fost...,
sa evadeze dintre cei 4 pereti ai camerei conjugate sa dea actiunii un inceput, o gradatie
si un final, presdrate cu nenumarate episoade in care nu se- mai oglindeste numai o mica
furtuna de o noapte in casa lui Jupan Dumitrache, ci o intamplare Bucuresteana de

*.
a.

'.

I,

acum 70 de ani.
Cat priveste problema transpunerii dificile a dialogului lui Caragiale pe ecran, ea constituie unul din etementele care, din punct de vedere pur artistic, prezintd in acest film poate
cel mai mare interes. Caci niciun cuvOnt din tot dialogul filmului nu este strain lui Cara-

II

.1

,
www.dacoromanica.ro
.
4, y
0

1 4: PA

-'4

".4A

"s-

t.
rp,

.1

'

1.:

"44

krVZ i .i.11

P.

4.

4.

-fr.

Fria '1

";,,JATel

6,

4, 1"

I,
ii

9g

gpik.

LI

No.

7-edddu :
..Las5 Cucoana.
si sa nu ti-o fac

!".

Poate ca se mor

Zycz :
Mitocane! Pastramagiule! La politiune ! Nene Dumitrache!...".

www.dacoromanica.ro

.1

..-

giale. Atunci oand el nu e din Noaptea Furtunoasa, este luat din gura altui erou al
aceluiasi autor. Dupa cum nimic din ceea ce este esential, si trecut in constiinta noastra
a tuturor, din textul comediei, nu a fost omis, ci cel mult asezat in alta ordine, conformd
cu gradatia logica a actiunei. Oricat a fost de grea incercarea, ne-am impus aceasta obligatie, pentra ca astfel nimeni sa nu poata spune ca a fost tradat spiritul lui Caragiale prin
colaborarea impura a unui text strain.
.

Un alt element important al pregatirii filmului a fost alegerea interpretilor.

aci se
punea o problema aproape identica cu acea a dialogurilor. Cad personagiile lui Caragiale
Si

au intrat in constiinta publicului i prezentarea lor pq ecran trebuia facuta conform cu


schemele preconcepute in mintea spectatorului. Actorul trebuia sa corespunda tipului creat
de autor, pana la identificare.
Pentru a gasi aceste corespondente, au fost necesare nenumarate probe, pana s'a ajuns
la realizarea unei distributii omogene, in care nici-o note' falsd si nici-o stridenta sa nu se
departeze de viziunea si de stilul lui-Caragiale. Echipa astfel formata intruneste actori dela
aproape toate teatrele, alesi dupa singurul criteriu al perfectei lor concordante cu
personagiile,
indiferent de genul de teatru pe care I-au jucat pana acum.
Teatrul National din Bucuresti a dat pe interpretul lui Chiriac, G: Demetru, i pe acela al
unui personagiu care in piesa existd door in culise, Tircadau, barbatul de care divorteaza
Zita, si pe care II interpreteazd G. Ciprian. Teatrul Munca si Lumina a dat, prin Al.
pe IpinGiugariu, pe Nenea Dumitrache. Teatrul din Sarindar a dat pe Rica Venturinanu
gescu, respectiv interpretati de Radu Behgan si de lordanescu Bruno. Din teatrul de revistd

a venit interpreta Zitei, d-ra Florica Demion, iar din teatrul de cartier interpreta Vetei,

'S..'
www.dacoromanica.ro

00.

www.dacoromanica.ro

"'-')- "

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

o
a

0 noap/e furfunoasd

constati cd Ria ii urmdreste, Dumitrache se gribefte sO ajungi acath


trezefre din somn pe
Chiriac, pentru ca impreund sd incerce si,l prindi pe necunoscutul urmiritor. Acesta fusese insd
oprit hi coltul smith fi pus pe fugd de o hand de ciini, scipind astfel de furia calor doi.
De cea a lui Chiriac nu scapd insd Vela, cdreia labia ei,
convins si el cd pe ea o urmd,

Bucuresti, 1876.

lupin Dumitrache, negustor cu stare fi cdpitan in garda civic,' *, 4i face it rondul * noc,
turn, thrinduli pafii agak si furneindu.si aerie tigara, in timp ce in depdrtare rdsund strigdtul
paznicilor de noapte: Te vdd, te vdd ! . . . Te vdd, te rid!. . . s.
In acest timp, acasd, consoarta sa, coana Veto, 4i ia rdmas bun dela Chiriac, tejghetarul fi
omul de incredere al

rise necunoscutul,
Ii face a aprigi scend de reprosuri. Numai Zip e fericitd ci i.a vdzut
euriezanut. .
Acesta, care nu si,a putut indephni proiectul de a vedea uncle std aleasa inimii lui, revine a
.

doua zi pe accfafi stradi, fi are norocul s'o vadd pe Zita de departe, and trece dela casa ei la
casa lui Dumitrache, intothrifith de micul Spiridon, hdiat de procopseali * la Dumitrache.
Prin acesta, cei doi linen intrd in leglituri i 41 scriu biletele amoroase. In cele din urmd, Zip
ii dd lui Ricci o i,ittilnirc, spu uinduii sd rind la casa sa, care are numdrul 9, and ra vedea cd se

Dumitrache. Desi e it om cu ambit * fi it tine la onoarea lui de familist 7*,

Jupdn Dumitrache nu,fi dd seama ca. Veta, it rusinoasd * cum o rie, e iubita lui Chiriac. In go,
leria incornoratilor senini fi increzdtori, Dumitrache std cu cinste aldturi de eroii lui Mali?.,
sau de Bonbouroche.
A doua zi Dumitrache si Veta merg la Tribunal, pentru divortul Zqei, sora mai mice! a
Vetei, care nu mai poate suferi traiul cu a mitocanul * de Tiraddu. Cei trei sunt intothrcifiti de
amicul politic * al lui Dumitrache, Ipingescu, a ipistat *, sau cum s'ar spune azi, comisar de
politic. Cera mai tdrziu, acesta face o vizitd andrului a studinte in (kept * gicd Venturiano,
arhivar si publicist, pentru ad felicita de uhimul articol prin care combate reactiunea * in
it Vocea Patriotului National *.
.i astfel am ficw cunoftinth cu personagide aventurii ce va urma, i care incepe intr'o seard,
la greldina Union *, unde Dumitrache s'a dus cu Vera fi cu Zip, sd se distreze la comediik
nerntefti * ale lui I. D. lonescu, celebrul alpinist al vremii.
La o masd aldturatd std Ricd Venturiano, privind cu insistenth pe Zips. Dumitrache ha
rizut, dar in gelozia lui crede ci o priveste pe Veto fi, infuriat, se scoald dela masd fi pleaci cu
cucoanele acasd. A doua zi el 41 impdraseste supdrarea amicului Ipingescu: nu mai poti,
darn' le, sd iesi pe stradd, a se tin bagabontii laic dupd dumneata ! . . . *. Dar in ciuda necazului
sdu, Dumitrache nu poate rezista rugdmintilor Zitei, i atom seri dupd aceea se reintharce la
Union * cu cele cloud' cucoane, s'o ascuhe pe fansonetista * Fancily. . .
La un moment dat Dumitrache observd cci, dela o masa aldturatd, it bagabontul * se uith din
nou la masa sa. Si tot timpul spectacolului Dumitrache fierbe,fierbe find sd poatd reactiona. Cdci
*!.
Dar la spoked spectacolului, cdnd
nu se cade sd se pund in public. el, negustor, cu un a
.

401

micforeazci lampa . . .
noaptea se lath. 0 noapte care va fi furtunoasci.
Cdci nici Zita, nici RicO, nu situ cci binagiul, care a focus in timpul ziki reparatie la gardul
care
casei lui Dumitrache, a bdtut numdrul casei pe dos, din 6 fdcrind 9. i cdnd coana Veto,

41 micforeazi lampa ca sd se culce, RicO, pindind din


s'a impdcat intre limp cu Chiriac,
stradd i infelat de numir, intrd in casa lui Dumitrache, crezdnd cd vine la Zip.
Prea tdrziu 4i dd Ricci seama fap cui se ed. Prea arziu, cdci Dumitrache trecind cu
rondul prin fata casei, ba vdzut pefereastrd i ndvidefte cu sabia scoasd, urmat de Ipingescu. La
strigitele lor apare ci Chiriac, inarmat cu o puscd. Dar Veta a avut timp si.l scoati pe RICO pe
fereastrd, pe schda casei ce se repard, sfituindud si fugd, pe scara din fundul scheki, dealungul
maidanului din dosul case; .

In prima dipd, aratagema reugge, cei trei amine/ zadarnic pe Rini. Dar acesta a

grit

scara coboritd ci n'are cum sd se dea jos de pe scheld. Dupd cc la inceput s'a ascuns intr'un butoi
si rewind in casd, uncle cei mn II Inca/few, in strigitele de spaimd ale Vetei fi ale
cu var, e
Zipi, pe care Spiridon a anuntabo in grabd de ce se petrece in casa cumnatului sdu.
Din.fericire, in clipa supremd, Ipingescu recunoafte in RicO pe prietenul sdu, aprigul publi
cist antUreactionar *. $i lucrurile se limuresc, spre multumirea Zitei fi a lui &cci, rated
sari, fi a Iui jupdn Dwnitrache, in sfirlit convins de cinstea consoartei sale. . .

www.dacoromanica.ro
,007-a,7

www.dacoromanica.ro

d-na Maria Maximilian. Pentru evocarea Unionului teatrul National din Iasi a dat pe
interpretul lui I. D. lonescu, Milutd Gheorghiu, iar teatrul Comedic pe d-ra Doina Missir, scmsonetista francezd Fanelly . In sfarsit Spiridon, pentru care cinematograful nu-si mai

putea permite luxul, traditional pe scend, al travestiului, a fost gasit in cadrele unei...
scoli de comert, sub chipul tandrului elev de 13 ani, Stefan Baroi.

Pentru toti acesti interpreti si cele cateva sute de figuranti necesari scenelor mai importante, si pentru decorurile in care toti acestia trebuiau so evoluieze, pictorul Aurel Jiquidi
a creat schitele de costume si decoruri, destinate sO creeze atmosfera epocei. Executarea
lor a fost incredintatd unui arhitect strain, specializat in domeniul constructiilor cinematografice, St. Norris.

Odatd toate aceste pregatiri terminate, s'a putut pdsi la realizarea filmului.
Nici aci nu au lipsit greutotile, ndscute din lipsa de experientd a unei produqii de asemenea amploare, pentru prima oared rectlizatd la noi in lard, si care a cerut personalului
romdnesc, intrebuintat cu exclusivitate in aceastd directie, un efort deosebit.
De asemeni adaptarea mijloacelor tehnice de care dispune studioul 0. N. C., la dificultatile intreprinderii, a fost o problernd destul de delicate'. Cu atat mai mult cu cat majoritatea exterioarelor filmului sunt exterioare de noopte, i camuflajul ne-a silit sei le realizOm
in Studio, reconstituind pentru aceasta o serie intreagd de colturi din Bucurestii de altddata, pe un spatiu extrem ,de restrans.

www.dacoromanica.ro
"

"I, !NAIL

W."

gumitrac4e :
..N'ai s'a mai iesi cu o femeie pe
ulitA, ca' se tin bagabonzii laie dupa
dumneata. Un Ala .
un prapadit
de amploiat, n'are chioar,i in pung
si se tine dupa" nevestele negusto-

ri:or ...".

www.dacoromanica.ro

-'F' .1

Dace!' este sa ne Itisdrn contaminati de mania americana a statisticei, vom spun! ca la


acest film au fost necesari 471 actori Si figuranti; filmul a fost realizat in 61 de zile de
lucru efectiv; constructia decorurilor, in num& de 41, a necesitat 16.160 ore de lucru; s'au
executat 62 costume si s'au modificat 56 alte costume puse la dispozitie cu bunavointa de
Teatrul National si Teatrul Munca si Lumina; in cursul filmului s'au executat 247
fotografii; metrajul total consumat a fost de 29.102 m negativ imagine, si 26.055 m negativ sunet.
Aceste cdteva date cred cd au dot o imagine destul de precisd a efortului pe care l-a
reprezentat realizarea acestui film.

Dupe' cum am spus, afard de seful operator Gerard Perrin, cdruia i se datoreazd fotografia, de arhitectul Norris, de monteuza Yvonne Herault si de mochieurii germani sotii
Stuhr, angajati special pentru acest film, intreg personalul artistic si tehnic care a colaborat la realizarea filmului este exclusiv romanesc.
Astfel asistenti de regie au fost: lone! Iliescu, Petre Baleanu, Ion Marinescu si Virgil
Stoenescu, iar coreografia este datorita lui Emil Bobescu. Din punct de vedere tehnic,
sunetul este girat de A. Bielusici, V. Cantuniari si G. Mardi; asistentd la montaj este Lucia
Anton, iar toti ceiIaIi tehnicieni, dela seful electrician panel la realizatorii costumelor, sunt

'

exclusiv romani.
Muzica sugestiva a filmului o semneaza compozitorul Paul Constantinescu, autorul operei

0 Nocipte Furtunoasti.
Director de Productie a fost Ion Cantacuzino.

)16

.,,

/
www.dacoromanica.ro
;

"

4.

t.

.171. h

sr,:`
"

' Ar....

..AP,

eAns

.......

to'

t.-.....01,.

47.47
. =#.414:.
-Awe Itt

1.....

r"".

we

"Arsw.....

1p

Pt,

11'.

itv

Alf ditt

044

e '.

Wilt.

. ..1._
...

1111*-1.

?2

-7

jpepiF

A
.

#
;a

;4*a

I :. okr,,.../.
"1, ,

1.: . .

t fl t7 .. 'e+0,,, $

06
;

..,

at-

''').

"'"' r,

,.

1:

'

Dr.1,

'
.E?

.5"

' t '' :

'"'"

7,

,;

1,

4".' 4 n -' ,' '1'.

!,chLrr',%=

'la,

Ity.

I.

$...!.r.t.c

AV

4
.,c4e141_

eny,
41

7.
1477'

-_

100111.i

741Pgre$_.-S.'

wilica."4

11

.2'.

.
..--...."

r-,dir t

'I

L.I.IWAI,' qi-

t
1

-411 ..

":

..

.7

-1

9?icci Voniuriano :

^;

-ef..;

al

.,

-.1:

.e--',17

46-

.,Esti un crin plin de candoare, esti


o frageda' iambilP

tAnSrJ

..-

ir

Esti o roz.i parfumati, esti o


lalea!"
..Un poet nebun si tandru te adora. ......."'
ah !. copilfi!"
De-a lui pozitiune turmentata fie-ti

www.dacoromanica.ro
!"

Te iubesc la nemurire si iti dedic

__

. ..n

r,,

'

t,...

NOU

1111"-

fr
4101141L

.`r

'h

',7

I
Vie.rttt..

'.

*11

'41

-0tar

:4
,

.4k

a.

,3

`is 4.

Awn:1*
7. 44.
`4.

1"44.1111

...445557

1441111

41111Mmusilli

4110,0

:p

ii1S.24.''

.4- ,r -4 41..'11

Iri--"Nr:44`'.,;;:71;74 4. 14.11 --,%,.


7
44. ,

'

..i

ii- i -,*

---7-4-41-I
,

..4 r -4.
t,_

1r.

, 0144

'

r.i.i.

A144' 4

i otelk

..........,

143

T
in 4

Ili,

44zwiftr_re...

'Amy.

r--rat.....-_t

"I-

AL

.411144

4-4400.
V

'

.mm4 ,40T0

RI11

e.........-.44.4.4

NJ?

..1.111.

rr

ishersommk

14r*Irw",
_

,,

vow

wen,

117110117t-aga.

www.dacoromanica.ro

.4

MEM

Angel radios ! precum am avut o-

-(72icci Venfuriano

da !

oara"

noarea a v'a comunica In precedenta


mea episto15, de cAnd te-am vAzut

intlias; data pantru prima


mi-am pierdut uzu ratiunu
sunt neoun . . .".

#00544dri

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

411111110

41111110

1111114:-...s1M111111111111111MarnmemmaIMINIIIIMMoninismormarsemseasurri1

mo

www.dacoromanica.ro

440%;;.4
.

www.dacoromanica.ro

uMS.

tV7

-r

3,
P)'

rfec-,,

.7A-itt
ow,

.
4,1

t
NY:

,':

;
I

'

"m

t.

p.
..3

-'.

a.

'I.,.

'

S4

.;

oatului dumneaei

.
r-

..

-..

.,

sic !.

-,-

eh-friac;
;.;
11111

415.411414111642.

la&

.
-ipingescu : FrumoasS leg5tura, de
.

'

.
.

..Asi !

2-

: ,

-,- ;. ,

2e

ado 'ncoa jupne :

www.dacoromanica.ro
neala
?..."
...

asta-i legatura mea, no tii si Dum-

; 10,404.

it

00

.144 ,siti.
'i-eipb vt

A. si I

WOO J

#4,,e I/71,

.10

:' k!

4. r K,I, 1

,, ,

2*

1111-#

... imi vine sa intru

la banuieli rale ! ...".

7:

d.ar sA v arat ce-am gasit pe pernele :

3'
7,1:ti:Ve-4
. # .'
.11',

..

-.

umdr.cice Joate le-am IS rn urit...


.

0.,

;
4

'1,=;

I-.

*11-

.1c;

"5

rs

:. 141
',

-i"

2-4111j .1t

447.

rtn
7

..

-...

.'

Pu'.Z
;

MUZICA :

MONTAJUL:

.gauf ansfanknescu

clusanna 'nodes=
-71 g2aPopoi

rvonne -7-Leact.fi
Zetcia -2"nfon

SCHITE DE DECORURI $1 COSTUME :


r

COSTUMELE AU FOST CONFECTIONATE IN ATELIERELE:

....2rutef Aurdi

951. ,Oasfutescu
ASISTENTI DE REGIE:

ARHITECTURA :

9.S/efan glOttis
FOTOGRAFIA :

gthatd

gjettiP7

ADMINISTRATIA PRODUCTIEI :

gate .25leantz

9K11-0 .2ciceriscA.i.

Jon 97ratthescu
Jonel JliesclJ

Ociaz, gieftescu
AU DAT CONCURSUL :

Vagi c.5/oenescr2

SUNETUL:

2"cademia ..georncind

Lzeali?./at

-7nlon .0iefusici

Mint ean/uniati

'

COREOGRAFIA :

geotge gireitdi

5;aftuf firafionaf

emil glogesCtt

..Zaituf -giruncci ft'

Math.
4.

DIRECTOR DE PRODUCTIE:
,1!

.3072 eaniacuzZno
SCENARIU 51 REGIE:

gear2

georyeSCU
o

J.

L cA.

ACIDLY,
-440 POptklit

'

1."

t
t
v..

t
t 1-

N4
www.dacoromanica.ro

'-

re' ..

.$

[eW'

COPE
1

giquidt.

TEXT

Jon eanfacuzino

7;-

z-6 .
/

to
io
www.dacoromanica.ro
rzer-GaA.c..c.,
.0_
-