AMPRENTA STUDENILOR UNIVERSITII LUCIAN BLAGA DIN SIBIU ASUPRA

PLANETEI
Autorii:COMANICIU MARIA-IULIA, ILIUC NATALIA2
comaniciu_iulia@yahoo.com
natalia.iliuc@yahoo.com

Coordonator: Asist. Dr. Ing. Valentin Grecu3

UniversitateaLucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Inginerie, Inginerie Economica , anul III
UniversitateaLucian Blaga din Sibiu,
Facultatea de Inginerie, Inginerie Economica anul III
3
UniversitateaLucian Blaga din Sibiu, Departament Inginerie Industrial i Management
2

Rezumat
Multi dintre noi folosim resurse ce provin din toat lumea, avand astfel o influenta si asupra celor mai
indepartate locuri, prin intermediul deseurilor rezultate. Calculand amprenta ecologica suntem cu un pas mai
aproape de a ne da seama cat de mare este de fapt impactul asupra intregii planete. Cercetarea noastra isi
propune indentificarea numarului de plantele necesare pentru a sprijini stilul de viata al studentilor de la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin cuantificarea ritmului de consum i de a absorbtie a de eurilor
acestora.
Tarile foarte dezvoltate au o amprenta ecologica foarte mare, intrucat folosesc cantitati mari de resurse si produc
multe deseuri. De fapt, daca toata lumea ar trai precum tarile dezvoltate, am avea nevoie de cinci planete pentru
a asigura suficiente resurse pentru toata lumea.
1.Introducere
Dincolo de anumite limite, simpla cretere a volumului de resurse aflate n circuitul cerere producie
ofert de bunuri i servicii nu mai garanteaz creterea satisfaciei fa de via a populaiei unei ri. Bunstarea
social nu este o funcie simpl a creterii economice, ci depinde, n anumite circumstane, de muli ali factori.
ntre acetia, un rol deosebit l au, n actuala etap, factorii ce vizeaz dimensiunea ecologic a consumului de
bunuri i servicii.
n prezent, aproape toate rile din UE gestioneaz deficite ecologice mai mari sau mai restrnse.
Romnia cu o amprent ecologic de aproximativ 2,4 hectare globale per persoan, nc nregistreaz un deficit
ecologic destul de mic, comparativ cu celelalte ri europene, dei prin unele aspecte ale comportamentului su
economic actual, tinde s mreasc acest deficit. Aceasta impune inerea sub un control mai strict a dimensiunii
ecologice a modului de via din ara noastr.
Dincolo de aceasta ns, Romnia prezint cele mai sczute valori ale standardului de via i
satisfaciei fa de via a populaiei, comparativ cu rile europene. Aadar, chiar i n condiiile crizei
economice pe care o parcurgem la nivel global i naional, pe termen mediu i lung, obiectivul central al rii
noastre trebuie s fie creterea standardului general al vieii. Aceasta impune manifestarea unor mai largi iative
economice i a unor mai consistente aciuni novatoare n sfera convertirii resurselor exploatate n bunstare
social. n acest sens, este de ateptat ca specialitii n eco-economie i ecologie social s i manifeste mai
eficace rolul, pentru orientarea spre un profil mai pronunat ecologic i eco-social al tendinelor consumeriste din
Romnia.
Amprenta ecologic este un indicator obiectiv ce exprim sintetic presiunea pe care omenirea o exercit
asupra biosferei, prin consum. n crearea amprentei ecologice globale, o mare pondere au: suprafeele agricole,
suprafeele marine de pescuit, suprafeele ocupate de construcii industriale, amenajrile de infrastructur,
aezrile umane din urban i rural, suprafeele destinate depozitrii i neutralizrii unor deeuri, suprafeele
destinate extragerii i depozitrii unor minereuri sau hidrocarburi, suprafeele despdurite i cele de curnd
rempdurite .a. (STANCIU, 2009)

2.Descrierea cercetarii
Cercetarea ii propune identificarea numarului de planete care ar fi necesare daca toti cetatenii planetei
ar avea un stil de viata asemanator cu cel al studentilor de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin
cuantificarea ritmului de consum i de a absorbtie a deeurilor acestora.
2.1 Obiective

Stabilirea unor statistici n ceea ce privete reciclarea anumitor produse;

Identificarea principalelor metode de economisire a energiei;
Recomandarea unor strategii de viata pentru sustinerea unui mediu sanatos.

2.2 Metodologie
Metodologia prin care am cules informaiile a fost metoda chestionarului administrat online, pe
platforma facebook. Analiza si interpretarea datelor s-a realizat cu ajutorul Google Docs. Numarul de planete
necesar sustinerii stilului de viata al studentilor de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu s-a determinat
facand media
raspunsurilor primite, apoi am completat chestionarul original pe site-ul
http://www.myfootprint.org/.
Eantionul a fost alctuit dintr-un numar de 100 de studeni de la Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu. Vrsta medie a respondenilor a fost de 22 ani.Majoritatea studentilor intervievati (81%) provin din
mediul urban. Pentru a evita dependena de gen n rspunsurile primite, am ncercat s chestionm aproximativ
n acelai procent numrul de fete (56%) i biei (44%). Perioada alocata culegerii tuturor informaiilor a fost
martie-aprilie. Durata medie a completrii unui chestionar a fost de 3 minute.
2.3 Prezentarea rezultatelor si interpretarea lor
n urma completrii tuturor chestionarelor, cu ajutorul aplicatiei Google Docs, am analizat rspunsurile
pentru fiecare ntrebare, si am realizat grafice pe baza tabelelor de analiz, obinnd astfel o serie de rezultate.
Cu un venit mediu de 2000 ron, majoritatea respondentilor, in procent de 42%, au declarat ca locuiesc
intr-un imobil de 50-100 metri patrati alaturi de inca 2-3 persoane.
Ca sa ajungem in locul dorit, avem mai multe variante: pe jos, cu bicicleta, cu masina personala, cu
autobuzul sau cu taxiul. Alegerea e personala si depinde de cativa factori, printre care: posibilitatile financiare,
timpul pe care-l avem la dispozitie, conditiile meteo, domeniul in care lucram, distanta pe care trebuie sa o
parcurgem. Studentii din cadrul Universitatii Lucian Blaga prefera sa foloseasca ca principal mijloc de
transport autobuzul (37%), urmat indeaproape de mersul pe jos cu un procent de 34% (vezi figura 1). Din
nefericire, putini oameni se mai avanta in trafic, fie ca merg la cumparaturi, la serviciu sau la facultate cu
bicicleta (1%).

34%

27%

Autobuzul
Bicicleta

1%
1%

Masina personala

Taxi
37%

Pe jos

Fig. 1 Mijloacele de transport preferate de studenti

In fiecare casa exista numeroase aparate electrice precum televizorul, calculatorul, frigiderul . Multe
dintre acestea nu sunt niciodata oprite in totalitate, chiar daca noi avem impresia ca le-am scos temporar din

functiune. Ca metode de economisire a energiei respondentii folosesc cel mai adesea becuri fluorescente

compacte (36%) si aparate eficiente energetic (24%). (vezi figura 2)

9%

Programe de economisire a apei

Panouri solare

3%

Jaluzele izolante

3%

Suplimentar de izolare

24%

Aparate eficiente energetic

24%
36%

Becuri fluorescente compacte

0%

5%

10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Fig. 2 Metode de economisire a energiei

Reciclarea este una din cele mai simple metode de a proteja planeta de poluare. Metodele de colectare a
deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare din partea consumatorului, administratiei si
costurilor implicate. De aceea, cel mai adesea, sunt reciclate hartia (32%) si plasticul (26%). (vezi figura 3)
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

Aluminiu

Hartie

Plastic

Sticla

Electronice

Fig. 3 Reciclarea
Intr-un procent de 69% , respondentii au o alimentatie sanatoasa, consumand att produse de origine
animal, ct i produse vegetale. Produsele ecologice devin din ce n ce mai populare n rndul consumatorilor,
de aceea majoritatea respondentilor (55%) aleg sa achizitioneze astfel de produse.
Locuri preferate de catre studenti, pentru achizitionarea produselor alimentare, sunt supermarket-urile si
magazinele cu produse naturale (47%), urmate de magazinele de cartier (37%). Din pacate, pietele cu produse
naturale sunt freventate doar in procent de 2%.

Restaurante, fast-food, cantina facultatii 2%

Supermarket-uri, magazine de cartier, i alimentele preparate din restaurante

37%

Supermarket-uri pentru unele produse, magazine alimentare naturale pentru altele

47%

Piee cu produse naturale 2%

Pieele fermierilor, gradini, cooperative i alte surse locale

12%

Fig. 4Locurile preferate de studeti pentru achizitia produselor alimentare

3. Concluzii
In urma cercetarii efectuate studentii din cadrul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu ar avea nevoie de
1.55 planete pentru a putea sustine stilul de viata actual al acestora. Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca in
momentul de fata amprenta ecologica la nivel mondial este de 2,2. Amprenta ecologica a unui american este de
9,6 ( una din cele mai mari din lume ) in timp ce amprenta ecologica a unui indian este de 0,8. Prin urmare desii
studentii Universitatii Lucian Blaga din Sibiu depasesc numarul necesar de planete pentru sustinerea stilului
lor de viata, acestia se plaseaza sub media mondiala.
4. Recomandari
Pentru ntreaga populaie de pe glob, distrugerea resurselor naturale ar nsemna un dezastru. Fr zone
naturale meninute ntr-o stare favorabil de conservare, nu putem ob ine hran, ap curat, nu ne putem apra
mpotriva inundaiilor i a altor dezastre naturale i nu putem respira aer curat. De aceea, ntr-un fel sau altul,
trebuie gsite soluii pentru ca omenirea s triasc n limitele naturale ale planetei.
Fiecare persoana care regandeste si actioneaza, contribuie la reducerea amprentei ecologice.
Redu!Cumpara bunuri si produse care au putin ambalaj sau chiar deloc, de fiecare data cand ai ocazia!Cumpara
produse care dureaza mult timp!Cumpara mancare produsa local si de sezon.Cultiva legume sau plante in
gradina sau balcon!Economiseste energie si apa acasa!Gandeste-te cum, cand si unde calatoresti si incearca sa
petreci cat mai putin timp in masina!Cumpara produse care sunt fabricate din resurse si cu surse de energie
regenerabile!Refoloseste! Imparte cu altii, repara si refoloseste!Recicleaza!Cumpara produse facute din
materiale reciclate!Cumpara produse ce pot fi reciclate!Transforma resturile de mancare in compost!
A fi cel mai bun prieten al mediului inseamna a ajuta planeta sa supravietuiasca. Trebuie sa te gandesti
ca un efort foarte mic in viata ta de zi cu zi poate avea un impact major asupra mediului.
5. Bibliografie:
1. *** Living Planet Report, WWF, The Global Conservation Organization, 2006
2. MARIAN STANCIU, Revista calitatii, 2009
3.
REES, W., Ecological footprints and appropriated carrying capacity: what urban economics leaves out,
Environment and Urbanisation, Vol. 4, no. 2, Oct 1992.