MOTIVATE:

De ce mi-am ales aceasta meserie?

De ce am preferat aceasta boala?
Sunt doua intrebari al caror raspuns este simplu si totusi atat de dificil.
Definitia Virginiei Henderson si anume sa ajuti individul bolnav sau sanatos sa-si afle
calea spre sanatate sau realitate, sa ajuti individul bolnav sau sanatos pentru a promova
sanatatea si realitatea cu conditia ca acestea sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesara
pentru a face, si sa actioneze astfel incat acesta sa-si poarte de grija singur si cat mai putin
posibil', demonstreaza pe deplin ca cea mai nobila meserie este cea de asistent medical.
Meseria mea ca asistent este deci, atat de a educa toate persoanele pentru a preveni
boala, cat si a le trata atunci cand boala a pus stapanire pe organismul lor, sa treaca peste acest
impas ale carui consecinte sunt
uneori nedorite.

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I - INTRODUCEREA SI ISTORICUL BOLD
CAPITOLUL II- DATE DIN LITERATURA
A. DEFINITIA SI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE.
B. NOTINI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIEA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.
C. EPIDEMOLOGIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL
D. ASPECTE DE ANATOMIE PATOLOGICA IN
CEREBRALE

ACCIDENTELE

VASCULARE

E. ASPECTE DE ANATOMIE PATOLOGICA

F. TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALA
G. DIAGNOSTICUL CLINIC SI DIFERENTIAL AL ACCIDENTULUI VASCULAR
CEREBRAL
H. EVOLUTIA COMPLICATIILE Sl PROGNOSTICUL ACCIDENTULUI VASCULAR
CEREBRAL
CAPITOLUL III - TRATAMENTUL
VASCULAR CEREBRAL

SI

PROFILAXIA

ACCDEENTULUI

CAPITOLUL IV - PLANURI DE INGRIJIRE ALE CAZURILOR STUDIATE

ANEXE PRIVIND
LUCRARE

TEHNICILE DE INGRIJRE A BOLNAVULUI UTILIZATE IN

CAPITOLUL V CONCLUZII
CAPITOLUL VI - NEVOILE FUNDAMENTLE ALE BOLNAVULUI

CAPITOLUL I
INTRODUCEREA SI ISTORICUL BOLII
Bolile cerebro-vasculare reprezinta actualmente una din cele mai importante probleme
de sanatate publica in lume atat prin marea lor incidenta cat si prin faptul ca in cele mai multe
din tarile civilizate constituie cauza cea mai frecventa de invaliditate si de mortalitate dupa
varsta de 40 ani. In acest fel este evident ca in aceste conditii nu se poate vorbi inca de o
terapie eficienta in bolile cerebrovasculare si cu atat mai mult in accidentele cerebrale de
origine vasculara, ci, numai de o profilaxie axata in principal pe evitarea aparitiei accidentelor
vasculare cerebrare prin atenuarea factorilor de risc.
Citeva cifre atesta faptul ca bolile cerebro-vasculare sunt afectiuni cu implicatii sociale
majore. Astfel, dupa datele OMS, in 1970 ele au fost responsabile de 12,5 % din totalul
deceselor din tarile Europei, Americii de Nord si Australiei, cifre care in ultimii ani au atins
17-20 % pentru majoritatea tarilor europene dezvoltate.
Patologia vasculara cerebrala, inglobeaza practic totalitatea afectiunilor sistemului
nervos centrul ce au la baza leziuni ischimice, hemoragice sau mixte, determinate de afectarea
primara sau secundara a unuia sau mai multor vase cerebrale.
Scopul lucrarii este de a sublinia ingrijirile ce trebuie acordate bolnavului indiferent ca
aceasta prezinta o boala somatica, sau, din cauza suferintei sale, este afectata si starea psihica,
deoarece o durere violenta intr-un organ intern sau o cavitate naturala il face pe pacient sa se
gandeasca doar la propria suferinta si la nimic altceva iar aceasta duce la imposibilitatea
individului de a se odihni, de a se hrani, de a-si face toaleta, de a fi folositor semenilor.
Din lucrarea de fata rezulta faptul ca functia unica indeplinita de asistenta este aceea
de a ajuta omul bolnav sa-si recapete sanatatea pierduti, sa o pastreze in continuare dupa ce a
castigat-o, sa-i redea pacientului increderea in propriile-i forte fizice si morale, sa ii ajute in
reinsertia lui in femilie si la locul de munca.

CAPITOLUL II
DATE DIN LITERATURA
A. DEFINITIA

SI

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE

CEREBRALE

DEFINITIE:
Hemoragia cerebrala este o forma anatomo-clinica a bolii vasculare a encefalului
caracterizata prin revarsarea sangelui in parenchimul cerebral, fie prin ruptura vasculara, fie
prin eritrodiapedeza, ceea ce are drept consecinta producerea unuia dintre tablourile clinice de
cea mai mare gravitate din patologia umana, reprezentand de fapt una din cauzele cele mai
comune si mai frecvente de sfarsit a vietii.
Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central
datorate unor cauze multiple ce afecteaza sistemul vascular cerebral.
Accidentele vasculare cerebrale sunt determinate de modificari ale circulatiei
cerebrale caracterizandu-se prin afectari ale motilitatii sau senzoriului unei parti din corp,
asociate sau nu, cu tulburari de echilibru, de tonus, cu tulburari senzitive si ale limbajului.
Accidentul vascular cerebral cu debut brusc, in plina sanatate aparenta, este cunoscut
si sub denumirea de ictus apoplectic.
Tulburarile de mobilitate rezultat al perturbarii functiei neuro-musculare se traduc prin
diverse grade de afectare la pareze pana la paralizii, fiind insotite si de tulburari sfincteriene,
trofice, senzoriale si de sensibilitate.
CLASIFICAREA accidentelor vasculare cerebrale din punct de vedere anatomo
patologic include:
ISCHEMIA CEREBRALA rezultat al:
- infarctului cerebral produs prin: - tromboza arterelor cerebrale
- embolia arterelor cerebrale
- ischemiei cerebrale tranzitorii (A.I.T.)
HEMORAGIA CEREBRALA:
- hemoragia cerebrala propriu zisa
- hematomul cerebral
HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA

TROMBOFLEBITELE VENELOR CEREBRALE.

B. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Functionarea organismului depinde de functiile diverselor organe coordonate,
controlate si reglate de sistemul nervos central.
Acesta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiile organismului
definit ca un tot unitar cu mediul extern.
Integrarea este proprietatea comuna tuturor etajelor sistemului nervos dar organul ce
realizeaza acest lucru este scoarta cerebrala (vezi figura 1,2,3).
Sistemul nervos include atat sistemul nervos vegetativ (constituit din totalitatea
structurilor si fibrelor nervoase simpatice si parasimpatice) cat si sistemul nervos al vietii de
relatie, constituit atat din sistemul nervos central cat si din sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos vegetativ este componenta sistemului nervos ce isi poate desfasura si
coordona activitatea si independent de vointa. Activitatea sa este reglata de segmentele
superioare ale sistemului nervos central si in mod deosebit de scoarta cerebrala, el avand rol
de a coordona intreaga activitate a organelor interne.
Cele doua componente ale sistemului nervos vegetativ-simpatic si parasimpatic,
exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza iar celalalt inhiba.
Tesutul nervos este constituit din doua elemente esentiale:
- celula nervoasa propriu-zisa = neuronul si
- tesutul de sustinere = nevroglia.
Sistemul nervos central este constituit din encefal (format la randul lui din cele doua
emisfere - formatiunile de baza ale creierului), trunchiul cerebral, cerebel si maduva spinarii.
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos central
aparand ultima pe linia dezvoltarii ontogenetice a organismului uman, cuprinzand fiecare cate
patru lobi: frontal, parietal, temporal si occipital, despartiti intre ei prin santuri sau girusuri si
circumvolutii.
Encefalul are in structura sa substanta nervoasa cenusie si substanta alba.
Substanta cenusie - prezinta numeroase celule de forme si dimensiuni diferite
alcatuind la suprafata scoarta cerebrala iar in profunzime nucleii centrali.
Scoarta cerebrala coordoneaza si controleaza intreaga activitate a organismului, la
nivelul ei desfasurandu-se in primul rand functia de elaborare a ideilor de ordonare a acestora
in idei logice, rationale, care conduc la rationament. Totodata ea indeplineste functia de
stocare a acestor idei, a tuturor informatiilor sub forma unor semne mnemice care, in timp, in
functie de utilizarea lor, vor fi mentinute sau stocate in memorie.

Lobul frontal - este sediul neuronului motor central, al miscarilor voluntare precum si
al celui de-al treilea neuron al caii olfactive. Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari
motorii (pareze si paralizii), de tulburari in articularea vorbirii (disartrie, anartrie), de tulburari
de comportament.
Lobul parietal - este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale, la nivelul
lui realizandu-se sinteza tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor insoti de
tulburari privind aprecierea volumului si a formei obiectelor, a greutatii lor, tulburari privind
discriminarea tactila.
Lobul temporal - este sediul central al analizatorului auditiv. Lezarea sa se poate
insotit de surditatea verbala (bolnavul aude, dar nu intelege), halucinatii auditive, tulburari de
echilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul (cecitate verbala), incapacitatea de utilizare
uzuala a obiectelor si de efectuare a unor gesturi obisnuite. Uneori este pierduta si-intelegerea
semnificatiei cuvantului vorbit sau scris (afazie senzoriala).
Lobul occipital - este sediul central al analizatorului vizual, lezarea sa ducand
latulburari de vedere si de orientare in spatiu.
Trunchiul cerebral are rol important prin situarea sa la raspantia dintre emisferele
cerbrafje si cerebel. Tinand cont de importanta centrilor nervosi situati la acest nivel (centri
respiratori, cardiocirculatori, de deglutitie), a cailor si conexiunilor intalnite la acest nivel,
lezarea acestora produce manifestari complexe de o deosebita gravitate clinica, ce adesea pun
in pericol viata bolnavului sau, in caz de leziuni ireversibile, duc la moartea individului. De la
nivelul trunchiului cerebral pornesc nervii cranieni ce indeplinesc importante functii motorii si
senzitive.
Maduva spinarii reprezinta legatura sistemului nervos central cu periferia la nivelul ei
gasindu-se o serie de centri nervosi de importanta majora cu rol in reglarea relatiilor
individului cu mediul inconjurator. Ea reprezinta segmentul de nevrax situat in canalul
rahidian, de forma unui cilindru turtit antero - posterior ce se intinde de la nivelul decusatiei
piramidale, unde se continua cu bulbul rahidian, pana la nivelul celei de-a doua vertebre
lombare, de unde se continua in jos cu filum terminale. In structura sa, este constituita din:
substanta cenusie (dispusa sub forma literei H, cu doua coarne anterioare si doua posterioare,
unite prin zona comisurala) si substanta alba reprezentata prin fibre mielinice dispuse in
fascicule, in cordoanele antero-laterale si posterioare.
Vascularizatia arteriala a encefalului
Vascularizarea arteriala a encefalului este asigurata de patru pediculi arteriali
reprezentati prin artere de mare calibru (vase magistrale) care la nivelul cervical realizeaza o
dispozitie simetrica: arterele carotide interne si artere vertebrale.
Arterele carotide interne - provin din bifurcarea arterelor carotide primitive ce au
origine diferita: cea dreapta provine din trunchiul brahiocefalic care ia nivelul marginii
superioare a articulatiei sternoclaviculare se divide in artera carotida primitiva dreapta si
artera subclaviculara dreapta in timp ce carotida stanga ia nastere direct din crosa aortei si are
un prim segment situat in torace.
Vascularizatia emisferelor cerebrale

Emisferele cerebrale cuprind un sistem vascular format din artere, vene si capilare
(vezi figura 5 si 6) caracteristic fiind faptul ca la nivelul encefalului lipsesc vasele limfatice.
Arterele - cele mai importante vase care iriga cele doua emisfera cerebrale sunt:
- artera
carotida
interna
-.care
vascularizeza
creierul.si
globul
ocular
cu anexele lui, fiind a doua ramura a arterei carotide comune. Carotida
interna este situata inapoia arterei carotide externe. De la origine se
indreapta
spre
baza
creierului,
trece
pe
langa
peretele
lateral
al
faringelui si patrunde prin canalul carotidian al stancii temporalului in
cavitatea
craniana,
strabatand
apoi
duramater.Artera
carotida
interna,
ca
si carotida externa, da doua feluri de ramuri: ramuri colaterale si
terminale.
Ramuri colaterale:
- ramuri intrapietroase - vascularizeaza canalul carotidian al stancii temporalului prin care
trece artera carotida interna si cavitatea timpanica.
-

ramurile intrasinusale vascularizeaza peretii sinusului cavernos.

Ramuri terminale:

- artera cerebrala anterioara - vascularizeaza fata interna a emisferei cerebrale

corespunzatoare, la nivelul santului intraemisferic. Intre artera cerebrala anterioara dreapta si
cea stanga, se afla o ramura scurta transversala - artera comunicanta, ce se anastomozeaza si
da ramuri frontale, orbitale, parietale, centrale si corticale.
- -artera cerebrala mijlocie - artera sylviana, iriga ganglionii bazali si suprafata corticala a
lobilor frontal, parietal si temporal;
- -artera comunicanta posterioara - este ramura scurta a arterei
carotide interne, care se anastomozeaza cu artera cerebral posterioara.
Cele doua artere cerebrale anterioare si cele doua artere comunicante posterioare,
participa la formarea poligonului arterial WILLIS situat la baza creierului.
-

artera carotida externa este o ramura terminala a arterei carotide

interne ce merge in lungul tractusului optic si ajunge in ventriculul lateral, unde se

termina in plexul carotidian.
Vasele cerebrale realizeaza numeroase anastomoze atat in segmentele exocraniene cat
si endocraniene.
Dintre diversele tipuri morfologice de anastomoze tipul cel mai important il constituieanastomoza prin convergenta care se realizeaza prin unirea a doua artere pentru perfuzia unui
trunchi arterial unic. Astfel de anastomoze se realizeaza intre arterele vertebrale din unirea
carora rezulta trunchiul bazilar si la baza craniului si intre sistemul carotidian si cel vertebrobazilar.

La baza craniului se realizeaza cel mai important sistem anastomotic prin poligonul lui
WILLIS. Poligonul este de fapt un heptagon format din trei segmente anterioare reprezentate
prin cele doua artere cerebrale anterioare unite prin comunicanta anterioara, doua segmente
laterale reprezentate prin arterele comunicante posterioare si doua segmente posterioare
alcatuite din arterele cerebrale posterioare. Calibrai si lungimea diferitelor segmente este
foarte variat si unele segmente pot chiar lipsi.
Un alt tip de anastomoza este cel rezultat la capatul termino- terminal realizat din
unirea a doua artere ce pun fata in fata un lumen aproximatv egal.
Sistemul venos cerebral - este format din venele jugulare interne, al carui teritoriu
superficial este reprezentat de o retea eortieala si subcorticala si de un teritoriu profund
reprezentat de o retea venoasa ce colecteaza sangele venos din portiunile profunde ale
creierului.
Sangele venos al creierului este colectat de la venele superficiale si profunde prin
intermediul sinusurilor durale si merg catre vena jugulara interna, vena satelita a arterei
carotide interne, ce ia nastere la baza craniului, la nivelul gaurii rupte posterioare continuand
sinusul lateral. Atat la origine cat si la terminare vena jugulara prezinta un scurt segment mai
dilatat:
-

golful venei jugulare (bulbul inferior) la extremitatea superioara situat in fosa

jugulara;

sinusul jugular (bulbul inferior) la extremitatea inferioara.

Vena jugulara interna este in general avalvulara cu exceptia portiunii sale terminale
putin deasupra sinusului jugular unde exista o perche de valvule.
Calibrul ei este in general intre 9 si 12 mm crescand progresiv de la origine la
terminare.
In traiectul ei, vena jugulara interna primeste o serie de ramuri colaterale care pot fi
grupate in trei trunchiuri: tireo - linguo - faicial, temporo - maxilar si auriculo - occipital.
Sinusurile craniene sau durale constituie un sistem venos colector encefalic sub forma
de canale situate in grosimea durei mater prin dedublarea acesteia. Printr-un sistem de
anastomoze ele converg spre un canal colector comun, sinusul lateral, ce se continua la nivelul
gaurii rupte posterioare cu vena jugulara interna.
Exista mai multe sistematizari ale sinusurilor craniene fiind grupate in sinusuri perechi
si neperechi sau impare. Sinusurile impare sunt:
-

sinusuri longitudinale superioare;

sinusuri longitudinale inferioare;

sinusul drept.

Sinusurile pereche sunt reprezentate de:

sinusurile cavernoase,

sinusul pietros superior,

sinusul pietros inferior,

sinusurile carotidiene,

sinusurile occipitale,

sinusul lateral.

Intre sistemul nervos endo si exo - cranian exista de asemenea anastomoze

reprezentate de: vena oftalmica, vene emisare, vena mastoidiana etc.
Sistemul capilar cerebral - se caracterizeaza prin aceea ca toate vasele capilare sunt
acoperite cu un strat de fibre elastice ce limiteaza dilatatia si contractia acestor vase.
Structura vaselor cerebrale
Arterele ehcefalului sunt de tip muscular dar spre deosebire de cele similare ce
participa la irigarea viscerelor toracice si abdominale au un perete raii subtiat, lucru ce explica
o parte din patologia cerebro vasculara.
O particularitate a arterelor intracraniene encefalice consta in faptul ca inainte de a
ajunge la encefal ele intalnesc meningele si de la acest nivel se creeaza in junii lor un spatiu
peri vascular, spatiul lui VIRCHOW-ROBIN format din invaginarea piei mater si arahnoidei,
ce acompaniaza vasele in cursul penetrarilor in nevrax, spatiu ce comunica cu spatiile
arahnoidiene ce contin LCR.
Arteriolele de mic calibru pastreaza un strat endotelial inconjurat de un strat continuu
de fibre circulare netede, din ele desprinzandu-se mai multe tipuri de capilare: capilare
continui si capilare fenestrate, din punct de vedere functional ele putand fi capilare adevarate
si capilare de jonctiune care stabilesc jonctiuni sau anestomoze intre artere si vene.
Sistemul capilar cerebral - constituie locul unde se desfasoara schimburile intre
sange si parenchimiil cerebral pe principiul unei permeabilitati selective, capilarele fenestrate
permitand la nivelul porilor fenomene de transsudatie seroasa, in timp ce capilarele continui
realizeaza schimburi mai complexe.
Inervatia arterelor encefalice provine din plexurile perivasculare care se organizeaza
la nivelul cervical in jurul vaselor magistrale : doua sunt situate anterior in jurul carotidelor
interne si se numesc plexuri carotidiene iar doua sunt situate posterior in jurul arterelor
vertebrale si se numesc plexuri vertebrale.
Parametrii functionali ai circulatiei cerebrale
In conditii fiziologice creierul este protejat de variatiile tensiunii arteriale sistemice.
Debitul sanguin cerebral se caracterizeaza printr-o mare stabilitate, aceasta homeostazie fiind
asigurata indeosebi de sinusul carotidian.

Cresterile debitului sanguin cerebral determinate de cresterile TA sistemice sunt

exceptionale, mecanismele de protectie ale circulatiei cerebrale intervenind, pana la o anumita
limita, la corectarea acestor cresteri tensionale, atat timp cat ele au o integritate functionala.
Astfel tensiunea sistemica maxima cea 70 mmHg reprezinta frontiera de alarma.
O alta particularitate a circulatiei cerebrale o constituie absenta consecintelor
patologice chiar cand debitul atinge jumatate din valoarea lui medie normala. In schimb apar
consecinte evidente in cazul cand intervin modificari in unele componente sanguine ce
constituie sursa principala de energie neuronala cum este degradarea oxidativa a glucozei.
Scaderea concentratiei de glucoza in sange peste anumite limite influenteaza evident
activitatea neuronala.
Debitul sanguin cerebral are importante diferente individuale.
Exista parametri de apreciere a nivelului de irigare cerebrala cum ar fi:
-

viteza de circulatie cerebrala evidentiata prin angiografie cerebrala si urmarirea

trasorilor radioactive

volumul sajignin cerebral adica continutul sanguin total sfal creierului intr-un
anumit moment.
Factori de reglare a circulatiei sanguine cerebrale

Factorii ca intervin in reglarea circulatiei sanguine cerebrale sunt multipli si complexi,

unii fiind dependenti de circulatia generala(cum ar fi presiunea arteriala sistemica, debitul
cardiac si vascozitatea sanguina) iar altii actioneaza in interiorul cutiei craniene cum ar fi
starea patului vascular si presiunea intracraniana.
In general emisferele cerebrale dispun de o bogata retea arteriala si venoasa cu multe
posibilitati de reglare a circulatiei la nivelul creierului, creierul fiind organul cu cel mai activ
metabolism din organismul uman; sunt suficiente maxim 8-10 secunde de intrerupere totala a
circulatiei cerebrale pentru ca individul sa-si piarda starea de constinta.
Debitul sanguin circulant la nivelul creierului este de 750 - 900 ml/min, ceea ce
reprezinta 15% din debitul cardiac / min.
In ceea ce priveste debitul sanguin zonal s-au remarcat doua sectoare diferite:
-

substanta cenusie cu un debit crescut si

substanta alba - cu im debit mai redus comparativ cu substanta cenusie.

Din punct de vedere fiziologic, rolul circulatiei sanguine cerebrale este sa asigure
natritia si metabolismul oxidativ la nivelul creierului precum si stabilirea pH-ului tisular.

C. EPIDEMIOLOGIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

Tulburarile circulatorii reprezinta practic cele mai frecvente leziuni ale SNC, fiind azi
in evidenta crestere datorita prelungirii duratei medii de viata, cresterii rolului stressului in
viata cotidiana si altor cauze ce tin de dezvoltarea social economica a societatii.
Ele sunt favorizate de: bogatia vascularizatiei locale, angio -arhitectonic, structura
peretelui vaselor cerebrale si, mai ales, de sensibilitatea substantei nervoase la anoxie, ce
antreneaza leziuni intense, ireversibile in cateva minute, dupa sistarea, chiar tranzitorie, a
circulatiei locale.
Prevalenta AVC reprezinta numarul de cazuri raportate la 100.000 locuitori in
unitatea de timp. Diverse studii atribuie astazi in SUA o prevalenta de 260 de cazuri / 100.000
locuitori in timp ce in Japonia o prevalenta de 790 /100.000 locuitori. )
In ceea ce priveste incidenta (adica numarul de cazuri noi raportate la o mie sau la o
suta de mii de locuitori in unitatea de timp = 1 an) afectiunii este apreciata la 200 de cazuri la
100.00 locuitori, ea reprezentand circa 30-40 % din patologia neurologica, accidentul vascular
cerebral hemoragie constituind 40 % din bolile de origine vasculara.
Dintre ele, peste 40 % se identifica cu ceea ce numim hemoragie cerebrala propriu zisa, restul de 60 % reprezintand accidentele ischemice sau de alta natura.
Astazi insa acestea devin din ce in ce mai frecvente datorita unor factori determinanti
dar si conjuncturali, cum ar fi:
-

stressful

hipertensiunea arterial

hipercolesterolemia

consumul exagerat de substante toxice(cafea, Coca-Cola, grasimi alimentare si

produse de carne bogate in grasimi grele', precum si in urma

cresterii procentului de fumatori indeosebi in randul femeilor.

Frecventa bolii cerebro - vasculare estimata la 17-20 % pentru majoritatea tarilor

Europei inregistreaza o tendinta de continua crestere, determinand in ultimii ani peste % din
intreaga cazuistica neurologica si 2/3 din totalul imbolnavirilor peste 60 ani; incidenta lor
atinge in prezent o rata anuala de 250 - 300 cazuri /100.00 locuitori.
In ceea ce priveste frecventa in raport cu sexul se constata o tendinta de egalizare intre
sexe iar varsta predominanta la care se produc accidentele vasculare cerebrale, este 50 - 60
ani, cu tendinta la scadere datorita acelorasi factori mentionati mai sus.
Date statistice recente apreciaza ca 27,8 % din totalul deceselor prin boli cerebrovasculare afecteaza populatia in plina activitate creatoare, intre 25 si 65 de ani, iar o treime
din imbolnavirile prin aceste afectiuni cuprind persoane sub 60 de ani; din totalul bolnavilor

ce au suferit un AVC doar circa 10% recupereaza motor si functional incat sa-si poata relua
activitatea profesionala anterioara.
Mortalitatea prin accidentele vasculare cerebrale, hemoragice si/sau ischemice,
justifica atentia acordata acestei boli, bolile cerebro - vasculare reprezentand a treia cauza de
deces dupa bolile cardio - vasculare si cancer.
Observatii anatomo - patologice releva faptul ca, dupa 50 de ani, un individ din 10
prezita o leziune severa a uneia sau mai multor artere cerebrale magistrale.
Aceste realitati au determinat in zilele noastre interesul crescut al specialistilor pentru
acest domeniu de patologie.
D.

ETIOPATOGENIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

In etiopatogenia accidentelor vasculare cerebrale intervin factori si anume:

-

factori de risc

factori determinanti si

factori declansanti
Factori de risc cei mai importanti sunt:

Hipertensiunea arterial

Bolile cardiac

Diabetul zaharat

Obezitatea

Hematocritul

Anticonceptionalele orale (indeosebi pentru afectiuni de tip ischemic)

Lipidele plasmatice

Fumatul

Hiperuricemia cu sau fara guta (indeosebi pentru afectiunile de tip ischemic)

Varsta - hemoragia cerebrala apare intre

procentajul foarte ridicat, dupa care incidenta scade.

Ereditarea

40

60

de

ani

avand

Toxicele(alcoolul, cafeaua,Coca-cola)

Alcoolul - creste grasimile circulante in sange, intensifica unele tulburari de coagulare

sanguina, mareste concentratia de acid uric din sange,creste secretia de catecolamine si de
insulina. In acelasi timp alcoolul are o actiune toxica asupra vaselor cerebrale determinand
enderfeizarea capilara.
Tutunul - reprezinta un factor nociv la indivizii aterosclerotici prin aceea ca nicotina
are efect vasoconstrictor si tahicardizant.
In ceea ce priveste cafeaua, numai consumul excesiv poate fi considerat factor de risc.
Personalitatea si tipul comportamentului referindu-se la persoanele cu o viata
agitata, cu exces de competitivitate, impacientare, nerabdare in efectuarea activitatilor
cotidiene. Aceste persoane sunt mai predispuse la hipertensiune arteriala si accidente cerebrovasculare, fiind incluse in categoria celor cu comportament de tip A.
Factorul socio profesional cu solicitari intense pe plan profesional, excesul de
responsabilitate profesionala, stresul , duce la tulburari ale mecanismului nervos de reglare a
circulatiei cerebrale determinand insuficienta circulatorie cerebrala.
Sedentarismul: determinaaparitia aterosclerozei'.
FACTORII DETERMINANTI
Hipertensiunea arteriala - are rol major in provocarea hemoragiei cerebrale.
Hipertensiunea arteriala indelungata si cu valori mari induce aparitia unor modificari
vasculare la nivel cerebral si anume: accelereaza dezvoltarea aterosclerozei, altereaza
structura peretilor arteriali prin faptul ca produce degenerarea fibrelor musculare si inlocuirea
lor cu tesut fibros determinand aparitia unei necroze arteriale si a anevrismelor miliare.
Pe de alta parte, hipertensiunea arteriala produce fie o vasodilatare pasiva fie o
vasoconstrictie intensa, precum si o tulburare in mecanismul de autoreglare a circulatiei
cerebrale.
Ateroscleroza cerebrala - este implicata in producerea rupturii vasculare, cauzatoare
de revarsare hemoragice ale creierului; totodata poate sta la originea unor anevrisme la nivel
cerebral.
Maltformatiile vasculare pot constitui factori de risc in declansarea AVC.
Cauze rar intalnite: unele substante toxice su medicamentoase pot produce leziuni
vasculare: efedrina, adrenalina, cofeina, etc.
Factorii declansanti - sunt reprezentati de : traumatisme craniene, traumele
psihoafective, excesele alimentare, excesele fizice etc.
In ceea ce priveste modalitatea de producere a accidentelor vasculare cerebrale aceasta
este diferita in raport cu etiologia.

Astfel:
AVC ischemice reducerea sau suprimarea circulatiei cerebrale intr-un anumit
teritoriu al creierului determina tulburari functionale sau structurale ce se exteriorizeaza clinic
prin simptome si semne tranzitorii sau definitive.
In producerea lor sunt acceptati ca intervenind un mare numar de factori al caror grad
de participare este diferit si anume:
- leziunile peretilor vascuiari-determinate de procesele de ateroscleroza,astenilesi artrite
cerebrale de diferite origini. Aceste modificari determina steonoze arteriale, tromboze cu
obstructii partiale sau totale -emboliile cerebrale cu punct de plecare cordul-intalnite
indeosebi la bolnavii cu stenoza mitrala si endocardite.
- spasmul vascular cerebral' - are un roi bine definit in etiologia AVC prin rolul iritativ local (
aterom sau tromb),k printr-o criza de hipertensiune arteriala etc, intervenind prin procesul de
vasoconstrictie.
- insuficienta circulatori cerebrala'- este o stare fiziopatologica in care fluxul sanguin
cerebral in cursul unei crize hemodinamice , nu asigura metabolismul cerebral in anumite
regiuni sau in mod global, indeosebi in situatia unei arbore vascular alterat cu ingustarea
lumenului vaselor in teritorii mai extinse, cu scaderea debitului circulator, ajugandu-se chiar
pana la ramolisamnet cerebral.
- staza vasculara cerebraia-poate duce de asemenea in scurt timp la ramolisament cerebral, in
acest sens poligonul lui WILLIS jucand un rol deosebit de important, in timp ce staza
vasculara produce tulburari vasomotorii ce constau intr-o vasodolatatia capilara cu staza
consecutiva ce favorizeaza prin incetinirea circulatiei producerea accidentelor vasculare
cerebrale ischimice.
AVC hemoragice: in cazul acestora mult timp s-a considerat ca hemoragia se produce
printr-o ruptura vasculara ca urmare a unui puseu hipertensiv, peste 50% din bolnavii cu
hemoragie cerebrala fiind hipertensivi cu valori mari si persistente ale tensiuni arteriale.
Practic, se produce o hialindla si o angionecroza caracteristica cu prezenta aproape
constanta a placilor ateromatoase ti unerori chiar a unor mici anevrisme congenitale sau
dobandite, fiind uni autori (CHARCOT Sl BOUCHSRD) care au descris modifiari miliare ale
peretilor xe ar facilita ruperea acestora.
Alti autori considera ca AVC hemoragice s-ar produce prin fenomene de diapedeza
indeosebi la bolanvii cu arteroscleroza cerebrala. Leziunile grave ale peretilor vasculari duc la
modificari ale permeabilitati cu extrevazarea plasmei si a elementelor figurate sanguine ce
produc AVC hemoragie.

E. ASPECTE DE ANATOMIE PATOLOGICA IN ACCIDENTELE VASCULARE

CERBRALE
In AVC hemoragie, prinipalele aspecte anatomo-patologice sunt:
Macroscopic
In hemoragiile mici, soliate sau multiple cand dau purpura cerebrala, se constata
hemoragii petesiale indeosebi in substanta alba ca piscaturile de purici', deseori asociate cu
petesii ale leptomningelui.
Microscopic = sunt caracteristice hemoragiile prin diapedeza. Vasele mici, capilare sau
precapilaxe, cu peretele intact evidentiat prin coloratiile uzuale (impregnarile argentice sau
coloratia P.A.S.), sunt inconjurate de mansoane de hematii in tecile peri vasculare.
In hemoragia cerebrala masiva, macroscopic se constata hemoragii indeosebi in nucleii
bazali pe teritoriul arterei lenticulostriate insotita uneori de hemoragii in punte, leptomeninge
si alte viscere. Sunt mai rare hemoragiile in trunchiul cerebral sau cele pure in cerebel sau
medulare.
In hemoragia recenta se constata un coagul sanguin retractat si dilacerarea substantei
cerebrale. Ruperea peretelui ependimar este urmata de inundarea ventriculilor cerebrali cu
sange lacat si infiltrarea hemoragica a spatiului subarahnoidian si in special a cisternelor.
In hemoragiile vechi de cateva zile, substanta alba din jurul coaguiului contine
numeroase mici hemoragii secundare si ingrosari hemoragice la bifurcatia arterelor
intracerbrale.
Dupa cateva luni, focarul hemoragie devin de pseudochistic cu pereti cicatriciaii de
culoare ruginie.
In hemoragia cerebrala masiva microscopic se constata o colectie sanguina masiva in
centrul leziunii cu hemoragii inelare in focarele izolate de la periferie.
In AVC ischemice elementul anatomopatologic caracteristic este ramolismentul
cerebral care macroscopic evolueaza stadial; dupa o etapa de necroza de coagulare cu
intumescenta si marirea consistentei locale, trece prin urmatoarele aspecte:
-

ramolismentul alb - intalnit in primele 15-24 ore , caracterizat prin colicvatia

substantei cerebrale ce ia aspectul de terci albicios,aproape fluid, indeosebi in
obstructiile prin enibol sau tromb incojurat de edem cerebral;

ramolismul rosu - se datoreste invaziei teritoriului ramolit cu sange;incepe cu

hemoragii punctiforme la periferie si se continua cu coaguli si infiltrari hemoragice
printre care pot persiste mici teritorii de ramolisment alb;

ramolismentul galben - se recunoaste prin coloratia galbuie a substantei cerebrale pe

teritoriul ramolismentului cu extinderea pigmentarii in substanta cerebrala invecinata
si in meninge, in legatura cu resorbtia detritusurilor si hemoragiei.

Urmeaza in timp transformarea psudochisti-a cu organizarea unei cicatrici la periferia

zonei ramolite si acumularea de LR.C xantocromic.
Microscopic se constata modificari ale celulei nervoase de tip tigroiiza si tumefactie a
perikarionului, dan mai ales leziuni degenerative ale prelungirilor nervoase cu lichefierea
tecilor de mielina si cu zone palide demielinizate.
La 15 - 24 de ore de la instalarea necrozei se produce o intensa hiperemie in vasele de
la periferie. Apoi urmeaza hemragii prin diapedeza ce invadeaza focarul de ramolisment.
Urmeaza un aflux granulocitar ce nu persista mai mult de 2 - 3 zile cu exceptia
infarctelor septice ce vor evolua spre abcese cerebrale.
Ciracteristic pentru ramolisment sunt corpii granulosi, reprezentand macrofage, initial,
aproape exclusiv, de natura hematogena apoi histogena si in final gliogena. Ele sunt incarcate
cu detritusuri lipidice din mielina si pigment hemoglobinic digerat pana la hemosiderina fiind
vehiculate de LCR pana in spatiul subarahnoidian.
In final se produce cicatrizarea tradusa prin glioza in asociere cu componenta
mezenchimala.
F. TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALA
Accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, au o serie de simptome
comune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor.
Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai
sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro vasculare care includ: hemoragia
subarahnoidiana, hematoamele' si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand o serie
de caracteristici clinice si paraclinice.
Dintre aceste afectiuni ne vom axa in principal pe descrierea simptomatologiei
accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie cerebrala si ischemie cerebrala. Astfel, in
hemoragia cerebrala produsa prin ruptura vasului, se constata existenta unor simptome si
semne premonitorii.
Acestea preced cu cateva ore sau zile instalarea accidentului vascular, dar pot sa si
lipseasca total ca in cazul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.
Cele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmata de
varsaturi, iar intr-un numar restrans de cazuri convulsii de tip epileptiform.
Simptomele premonitorii comune sunt: ameteala, cefaleea, parestaziile localizate
uneori intr-un hemicorp, tulburarile tranzitorii de limbaj iar, uneori, o senzatie de gol in cap'
ce poate precede cu cateva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o senzatie dureroasa cefalica
cu caracter compresiv.
Se pare ca aceste simptome sunt date de mici sangerari ce au fost evidentiate pe
piesele anatomc - patologice.

Dupa modul de debut si de evolutie a ictusului hemoragie, se descriu trei forme:

-

hemoragia cerebrala supraacuta (masiva)

hemoragia cerebrala acuta

hemoragia cerebrala subacuta.

Hemoragia cerebrala supraacuta (masiva): survine adeseori fara nici un simptom

premonkor, de obicei la tineri, barbati in jurul varstei de 50 de ani, in plina activitate, din
senin' de obicei in plina zi, foarte rar noaptea, de obicei in urma unor stari tensionale negative
de o intensitate relativ mica. Brusc bolnavul are o cefalee intensa, duce mana la cap, rosteste
cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care de obicei nu mai iese niciodata.
La examenul obiectie, bolnavul prezinta un facies vultuos care, asociat cu obezitatea ,
caracterizeaza mare parte din acesti bolnavi constituind asa ffijmitul ItaMtus apoplectic'.
Starea de coma este profunda, bolnavul este putin reactiv sau areactiv complet la stimulii
nociceptivi de intensitate crescuta. Initial reflexul este cornean este pastrat, abolirea lui
indicand un pronostic infaust si rapid. La fel reflexele de deglutitie sunt initial pastrate,
abolirea lor indicand un prognostic grav.
Globii oculari sunt deviati de partea opusa membrelor paralizate, bolnavul privindu-si
leziunea'
Bronhoplegia se instaleaza rapid si se traduce clinic prin respiratie stertoroasa si
periodica de tip CHEYNE - STOCKES, indicp gravitatea situatiei.
Membrele sunt atone iar pentru a evidentia partea paralizata, se ia in considerare
hipotonia faiala (semnul pipei'), caderea membrelor pe planul patului mai balante decat cele
de partea opusa si cu prezenta unui BABINSKI prezent in peste 50 % din cazuri.
Ceea ce caracterizeaza coma apoplectica este prezenta unor manifestari severe din
partea sistemului nervos autonom si anume: tensiunea arteriala este foarte ridicata iar uneori
este scazuta datorita socului; pulsul este rar si plin; in cazurile grave, febra apare precoce
depasind 40 grade C fiind de origine centrala; apare edem pulmonar acut iar in unele cazuri se
constata crize de epilepsie si hemoragii digestive insotite de hematemeza indeosebi in
afectarea hipotaiamusului, acestea fiind semne de mare gravitate. La fel, inversiunea tipului
respirator presupune un deznodamant fatal. in numeroase cazuri de hemoragie cerebrala
supraacuta evolutia evenimentelor clinice este deosebit de rapida, in cateva ore mergand spre
exitus prin depasirea capacitatilor terapeutice actuale.
Hemoragia cerebrala acuta: are tot un debut brusc dar nu de dramatismul formei
anterioare.
Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila,
examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.
Evolutia poate merge prograsiv, agravant, cpre coma profunda cu accentuarea
fenomenelor clinice vegetative si exitus in cateva zile, iar alteori evolueaza spre stergerea

starii de coma vigila bolnavul supravietuind, dar cu sechele neurologice severe: pareze,
paralizii, hemiplegii.
Hemoragia cerebrala subacuta: debuteaza de obicei cu simptomele prodromale
amintite, in acest context instalandu-se o stare de obnubilare asociata frecvent cu agitatie.
Examenul obiectiv pune in evidenta un tablou focal, cu deficit motor pe un hemicorp.
Evolutia poate fi progresiva, cu accentuarea starii de coma si aparitia manifestarilor
vegetative ce anunta deznodamantul final, dar exista cazuri cand bolnavul supravietuieste cu
grave sechele neurologice.
Dupa localizarea topografica a focarului sangerarii distingem:
Hemoragii in interiorul diencefaiului:

hemoragie capsulo - striata = forma clasica' tradusa printr-un deficit motor masiv cu
diminuarea in faza initiala a tonusului muscular, ROT si cu BABINSKI bilateral
pozitiv in timp ce tulburarile de sensibilitate sunt minime.

hemoragia lenticulara = este rara, asimptomatica

simptomatica,
prezinta
hemicoree,
hemiatetoza,
heoiiparkinsoniene.

hemoragia talamica m deosebit de grava, cu inundatie ventriculara, tradusa clinic prin

hemipareza tranzitorie cu hemianestezie profunda si hipoestezie superficiala, miscari
involuntare.

hemoragia hipotalamica = foarte rara, in care exitusul survine in 2-3 ore, tradusa clinic
prin simptome de edem cerebral masiv, cu evolutie galopanta, cu hipersomnie,
hipertermie precoce, agitatie si hiperglicemie.

hemoragii

in

teritoriul

trunchiului

iar

cand este
fenomen

cerebral

Formele primitive sunt foarte rare si includ:

hemoragia
de
peduncul
cerebral
discreta insotita de minime tulburari
hemisindrom cerebral si de miscari involuntare.

tradusa
printr-o
hemipareza
de sensibilitate si de un

hemoragia pontina - este forma cea mai frecventa, putand fi : unilaterala sau bilaterala,
prezentand clinic: hipertemie precoce, fixitate pupilara, pupilele putand fi, fie miotice,
fie midriatice, hipertensiune cu valori crescute, sacade oculare urmate de revenirea
lenta in pozitia initiala, tulburari respiratorii, crize epileptiforme, paralizii spastice ale
membrelor inferioare si paralizii ale nervilor crameni, facial, abducens si trigemen,
sub forma de trismus.

 hemoragia bulbara - este foarte rara, prezentand tulburari respiratorii

si circulatorii si paralizii ale nervilor craniem, in formele primitive,debutul
fiind prin coma profunda urmata rapid de exitus.
-

hemoragia cerebeloasa: in care apar va simptome premonitorii: -cefaleea cervico nucala persistenta, senzatie de slabiciune in membrele inferioare, ameteli, varsaturi,
puls neregulat.

Tabloul clinic oscileaza intre doi poli extremi: unele cazuri usoare pot evolua
asimptomatic sau cu usoare ameteli si discrete stari de obnubilare, iar la polul opus se constata
stare de coma profunda cu evolutie fulminanta ce duce rapid la exitus.
-

hemoragia ventriculara:

Se prezinta sub doua forme: primitiva = foarte rare cazuri traduse prin: cefalee
violenta instalata brusc, crize de epilepsie subintrante urmate de coma profunda cu
hipertermie, tremuraturi si mioclonii si crize de rigiditate decerebrata, cu prezenta sindromului
meningeal cu LCR hemoragie.
In forma secundara se constata o hipertermie precoce cu coma profunda areactiva,
crize convulsive, redoare de ceafa si BABINSKJ bilateral.
-

hemoragia spinala (hematomielia)

Are de obicei origine traumatica prin mecanism direct sau indirect asupra cuplului
vertebro- medular, ducand la sangerari masive in interiorul ducand la sangerari masive in
interiorul parenchimului spinal, interesand unilatera sau bilateral mai multe segmente
medulare in regiunea cervicala.
Clinic se traduce prin dureri bruste in regiunea rachisului urmate de instalarea
dramatica a unei paraplegii sau tetraplegii.
In ceea ce priveste accidentele vasculare ischemice simptomatologia clinica clinica
include o gama variata de manifestari avand urmatoarele caracteristici:
-

instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea maxima in cateva

minute;

caracterul deficitanal fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestari

excitatorii;

durata variabila a atacurilor, in general scurta, de la cateva minute 24-72 de ore, de obicei, sub
6 ore;
-

reversiblitatea totala a simptomatologiei clinice, ceea ce determina in majoritatea

cazurilor, lipsa manifestarilor neurologice obiective in perioadele intereritice;

caracterul repetitiv al crizelor, indeosebi in cazul stenozelor, mai ales in primul an de

la debut,

Manifestarile clinice ale A.I.T. pot fi grupate in 3 tipuri, in functie de

teritoriu vascular cerebral in care se produc: carotidian, vertebra

bazilar si global.
A.I.T, in sistemul carotidian prezinta:

- hemipareza: cu localizare stereotipa si partiala si mai rar hemiplegie;

- tulburarile senzitive: sunt unilaterale si imbraca o topografie iocala:se manifesta ca:
parestezii, hipoestezii, senzatie de membru mort', asterognozii;
- tulburarile afazice cum ar fi: anartrie, jargonofazie, tulburari de intelegere izolate sau
asociate;
cecitatea monoculara tranzitorie este considerata semnul caracteristic pentru ischemia
carotidiana.
Alte semne clinice cum ar fi: hemianopsia laterala homonima, cefalalgiile,
confuziile mentale de scurta durata, sunt considerate semne de A.I.T. carotidian, doar daca se
insotesc de manifestarile de mai sus.
A.I.T. in sistemul vertebro- bazilar are ca semne evocatoare:
- vertijul - semnul cel mai precoce, fiind girator sau de balansare, plutire, scufundare sau
deplasare laterala. Caracteristic este faptul ca este declansat de modificarile bruste ale capului
in spatiu si in raport cu corpul: trecerea de la elino la ortostatism, rotatia si extensia capului.
-tulburari de motilitate putand cuprinde unul sau mai multe membre pana la tetraplegie ;
-tulburari de sensibilitate - parestezii faciale, periorale si/sau linguale;
- tulburari de vedere, uni sau mai frecvent bilaterale de tip halucinatii, incetosarea privirii,
hemianopsie omonima laterala sau amauroza bilaterala;
-deficite
pasagere
ale
nervilor
sau fara strabism, disfonie sau disartrie;

cranieni

manifestate

prin

diplopie

cu

-crizele de drop attacks'apar uneori in mod izolat timp de luni chiar ani fiind expresia unei
evolutii favorabile, dar de regula se intrica cu alte fenomene de suferinta de trunchi cerebral;
- tulburarile ataxice - manifestate prin tulburari de echilibru, de mers sau de coordonare a
extremitatilor;
- alte semne: cefalee cu caracter pulsatil, pseudomigrenos, greturi, varsaturi, sughit, surditate,
alterari ale starii de somn - veghe.
A.I.T. global - prezinta tulburari asociate, concomitent in sistemul carotidian si
vertebro - bazilar cu pierderi episodice de cunostinta, de durata variabila cu stari confuze
episodice si neansotite de fenomene convulsivante.

Toate aceste simptorne intalnite in diverse localizari se poc sau nu asocia favorizand
punerea mai rapida a unui diagnostic.

G. DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL AL ACCIDENTELOR

VASCULARE CEREBRALE
DIAGNOSTICUL POZITIV
Se stabileste pe:
-

anamneza

examenul clinic si

examenele paraclinice.

Prin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale

simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si existenta si rolul factorilor etiopatogeni
declansanti, favorizand si de circumstanta.
In general se constata aparitia afectiunii la persoane in jurul varstei de 50 de ani si de
varsta a Hl-a, uneori chiar mai tineri, la care afectiunea debuteaza in plina sanatate aparenta
sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori etiopatogenici.
La examenul clinic se constata prin examenul neurologic ca si prin examenul pe
aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a hemoragiei cerebrale.
Marea hemoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul survenind,
in general la barbatii activi, hipertensivi, in plina zi, fara simptome premonitorii, cu instalarea
unei stari de coma profunda insotita de mari fenomene vegetative si redoare de ceafa.
Pentru diagnostic sunt de luat in considerare 6 elemente clinice, si anume: hipertensiunea arteriala; - debut brusc si profunzimea comei; -dezvoltarea in cateva secunde
sau minute a hemiplegiei si a altor semne focale; - instalarea ictusului .in conditii, de sress'
psihic sau efort fizic; -violenta durere de cap in momentul apoplectic, depistabila daca
pierderea de cunostinta nu este fulgeratoare si - LCR xantociomic sau mediu sanguinolent.
In cazul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva
zile, fiind necesare o serie de examene paraclinice.
Punctia lombara pune: in evidenta a in LCR sau unui lichid cefalo-rahidian rozat sau
xantocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect de
disputa pentru ca extragerea LCR poate declansa fenomenul de angajare in cazul exitentei
unui edem cerebral important sau poate sa declanseze o noua sangerare.
Punctia lombara poate fi efectuata in orice afectiune a sistemului nervos, efectuanduse cu multa precautie la bolnavii cardiaci, hipertensivi, la cei cu compresiuni medulare, morb
fiind contraindicata in tumorile cerebrale si alte procese expansive craniene.
La examenul LCR se apreciaza:

Aspectul in mod normal este clar ca apa de stanca prezentand, in patologie, diferite
aspecte: limpede* hemoragie, xantocrom si tulbure. In AVC este evident ca LRC este
hemoragie in toate cele trei eprubete deosebindu-1 astfel de lichid accidentai
hemoragie din cursul unei punctii rahidiene prin inteparea unui vas meningean.

Examenul citobacteriologic - normal LCR contine 1-3 elemente/mmc

care, in general, sunt limfocite. Polinuclearele cresc in meningitele septice la
cateva zeci de mii pe mmc. Astfel lichidul devine tulbure si se face
determinarea calitativa a elementelor prin centrifugare, frotiu colorat
cu albastru de metilen sau hematoxilina.

Examenul
chimicconsta
in
dozarea
albuminei,
clorurilor
si
glucozei. Albumina se determina prin reactia PANDY. Normal nu trebuie sa
apara nici o reactie, in timp ce, in patologie apare un nor fin alb albastrui.
Cantitatea normala de aibumina este de 0,2-0,3 g/l.

Clorurile in mod normal sunt egale cu 7,3 g/l, scazand mult in meningitele
tuberculoase, la fel ca si glicorahia care normal este de 0,5-0,8.
Examenul fondului de ochi pune in - evidenta existenta unui edem cerebral important
sau declansarea unei noi hemoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa.
Este indicat sa nu se apeleze la substante pupilodilatatoare pentru a nu masca aparitia
unor modificari pupilare cum ar fi midriaza aparuta in cursul formarii unui hematom
intracranian acut.
O eventuala staza pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea punctiei
rahidiene examenul fondului de ochi, ofera informatii asupra starii arterelor mici si arterelor
cerebrale si mai putin a arterelor cerebrale mari.
Electroencefalograma (EEG) - este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice cu
o valoare importanta ce contribuie la certificarea diagnosticului de accident vascular cerebral
putand aduce clarificari privitoare la patogenia si topografia AVC precum si la stadiul lui
evolutiv. In perioada initiala se constata o depresiune moderata a ritmului alfa iar in cursul
evolutiei traseul este invadat de unde delta niai bine exprimate de partea leziunii. Pe acest
fond se poate contura focarul lezional format din unde delta polimorfe uneori intricat cu
varfuri spike-uri.
In cazul unor forme foarte grave, traseul este dezorganizat difuz fiind format din unde
de voltaj crescut.
Oftalmodinamometria - consta in masurarea presiunii in artera oftalmica similar cu
presiunea humerala cu ajutorul unui aparat denumit oftalmodinametru.
Oftalmodinamometria se deosebeste de determinarea presiunii numerale prin doua
aspecte: controlul vizual, oftalmoscopic al pulsatiilor arterei centrale a retinei si compresiuni
indirecte ale acesteia prin intermediul globului ocular.

Angiogrfia cerebrala este o radiografie craniana efectuata dupa injectarea in

arterele carotide z substantei de contrast iodate, cu expunerea la interval de secunde pentru a
surprinde substanta de contrast in arborele arterial si venos cerebral.
Angiografia carotidiana este total contraindicata la bolnavii in stare de coma chiar
daca se banuieste existenta unor malformatii vasculare, investigatia fiind traumatizata prin
insasi natura ei si putand agrava tabloul clinic.
Tomografia computerizata este metoda ce certifica definitia de AVC a unui infarct
cerebral ce se prezinta ca o zona hipodensa in comparatie cu hemoragia cerebrala ce apare ca
o zona hiperdensa. Cu ajutorul tomografiei computerizate se poate diagnostica o hemoragie
meningee pana in ziua a noua, iar in hemoragiile subarahnoidiene metoda da indicatii asupra
localizarii sangerarii uneori putand pune in evidenta chiar anevrismele cerebrale.
Este metoda care permite cea mai corecta diferentiere a unui AVC de alte afectiuni ce
necesita interventii neurochirurgicale.
Scintigrafia - este o metoda de explorare a encefalului si.rachisului cu ajutorul
izotopilor' radioactivi. Ea se bazeaza pe proprietatea unor tesaturi anormale (tumori,
inflamatii), de a capta si fixa anumite substante marcate cu izotopi radioactivi, substante
trasoare. Substanta radioactiva se administreaza per os sau parenteral cu 2-3 zile inaintea
expunerii si nu este toxica pentru organism.
Efectuarea electrocardiogramei (EKG) - este obligatorie la bolnavii internati in
urgenta pentru aprecierea gravitatii cardiopatiei ischemice si a eventualelor tulburari de ritm si
conducere.
In AVC survenit la vaivulopati, indeosebi la cei cu stenoza mitrala, hemocultura este
necesara pentru confirmarea sau infirmarea unei endocardite bacteriene.
Pentru diagnostificarea aterosclerozei o tehnica de o deosebita importanta o
reprezinta dozarea fractiunilor lipoproteice ce deschide astfel perspective pentru profilaxia
acestei afectiuni.
Diabetul zaharat este greu de depistat cu certitudine imediat dupa AVC cand
hiperglicemia nu este expresia unui diabet zaharat ci este consecutiva suferintei hipotalamice
posmctus apoplectic.
In cazul accidentului ischemic de mica intindere, glicemia si testul de toleranta la
glucoza pot preciza existenta diabetului zaharat.
La bolnavii hipertensivi cu AVC in fazele acute se poate recomanda efectuarea
unor explorari neinvazive ale rinichilor ce orienteaza apre diagnosticul etiologic al bolii
renale.
Explorarile hematologice - sunt utile pentru precizarea etiolgiei AVC V permitand
diagnosticarea diverselor boli hematologice: anemii, leucemii, hemofilii.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Diagnosticul diferential in cazul AVC hemoragie se realizeaza, cu urmatoarele

afectiuni:
hematomul spontan al tinerilor - boala ce este apanaj al varstei tinere produs de o
malformatie vasculara si care se dezvolta in substanta alba emisferei cerebrale spre deosebire
de hemoragia cerebrala ce se dezvolta topografic in zona capsulo - striata, diferentierea se
face pe angiografie,scintigrama si EEG si dau posibilitatea diferentieii si stabilirii deciziei
operatorii.
Hemoragia meningeana - se caracterizeaza prin debut brusc insotit de stare de agitatie
psihomotorie cu semne de focar putin importante, iar daca exista coma-aceasta este
superficiala si rapid reversibila.
Embolia cerebrala,- survine de regula la persoanele tinere suferind de valvulopatii
cronice,, fibrilante, avand un debut, brusc;cu ictus in plina sanatate si intrare in coma imediata
dar o coma fara semne vegetative. Diferentierea se face pe absenta sangelui in LCR. pe
ameliorarea simptomatologiei generale si de focar si pe existenta unei embolii in teritorii
extracerebrale.
Encefalopatia hipertensiva - se intalneste la bolnavii hipertensivi ce prezinta brusc un
sindrom de hipertensiune intracraniana(H.I.C) la care pierderea de cunostinta este putin
importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este remisiva imbracand un caracter
pseudotumoral.
Hematomul subdural - are un debut progresiv, cu evolutie ondulatorie si semne de focar
putin exprimate. Dupa o perioada lunga de timp se instaleaza un sindrotm de R.I.C. ce se
accentueaza progresiv. Diferentierea certa este facuta prin examen arteriografic.
Tumorile cerebrale - se traduc uneori printr-un ictus tumora! ca modalitate de debut a unei
tumori cerebrale, evolutia mergand de cele mai multe ori spre deces. Diferentierea se face prin
scintigrama cerebrala.
Cel mai important diagnostic diferential este cel dintre hemoragia cerebrala si
ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni.
Diagnosticul diferential al A.LT.are in vedere excluderea unor manifestari ce nu sunt
determinate de o ischfnie cerebrala tranzitorie;
- vertijul labirintic - ce se manifesta izolat sau insotit uneori de fenomene cochleare si
vegetative; se diferentiaza prin probele vestibulare instrumentale, pozitive pentru vertijul
labirintic;
- crizele epileptice senzitive - care cuprind progresiv encefaiul, spre deosebire de cele din
AIT ce cuprind dintr-o data tot teritoriul interesat;
- unele tumori cerebral (meningioame sau glioame) care debuteaza si evolueaza lent,
progresiv si de care se diferentiaza prin EEG si prin scintigrama cerebrala:
-

Hipoglicemia la diabetici - ce poate provoca manifestari senzitive si

motorii;
- Migrenele de acompaniament - ce insa debuteaza la varste mult mai tinere, aparand
progrsiv, in 5-45 minute si care se insotesc de tulburari vizuale si parestezii;
- Tulburari nevrotice - ce se intalnesc la pacientii sub 50 ani, apar in urma unor conflicte
psihogene, lipsind simptomatologia organica neurogenica.
In general pentru a diferentia cele doua tipuri de ictus utilizam o constelatie
simptomatica clinica si paraclinica in care elementele de luat in considerare sunt:
-varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani,in timp ce
ictusul ischemic sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de
varsta sunt foarte mari in cele doua afectiuni,
-Valorile tensionale crescute - indeosebi ale diastolei pentru hemoragia 'cerebrala, in tim ce in
ectusul ischemic, valorile tensionale pot fi normale sau scazute,
-dintre
semnele
prodromaie
cefaleea
este
considerata
caracteristica
pentru hemoragia cerebrala fiind rara in cazul ramolismentului in timp ce
parezele,
afaziile,
hemianopsiile
tranzitorii,
limitate
in
spatiu,
si
fara
durabilitate sunt caracteristice ictusul ischemic.
-modul de instalare este diferit in cele doua afectiuni nepunand nici un fel problema in cazul
hemoragiilor cerebrale mari ci ridicand probleme in cazul formelor subacute. De regula
instalarea actului ischemic este mai lenta durand de la cateva ore la 2-3 zile in timp ce, daca
cel din hemoragia cerebrala survine ziua in plina activitate cel din ramolismentul cerebral
survine de cele mai multe ori fioaptea;la varstnici cu hipertensiune moderata sau mafe.
-Starea de coma este caracteristica prin gravitate si profunzime de la debut in hemoragia
cerebrala in timp ce in ictusul ischemic este vorba mai mult de obnubilare sau o coma
superficiala. De asemenea, febra este precoce si ridicata, in hemoragie fiind de natura central
diencefalica, in timp ce, in ictusul ischemic apare tardiv ca expresie a unei complicatii
infectioase;
- Instalarea semnelor neurologice este rapida in hemoragie cu bilateralitatea semnelor
obiective: hemiplegie masiva, deviatia conjugata a ochilor si capului.in timp ce, in ictusul
ischemic, instalarea si definitivarea simptologiei obiective este lenta, unilateralitatea este
stricta, deviatia conjugata absenta, hemipareza disociata, iar tulburarile sfmcteriene, foarte
marcate in hemoragia cerebrala, sunt absente in ictusul ischemic. De asememea sindromul
meningeal ce constituie regula in hemoragia cerebrala lipseste intotdeauna in ictusul ischemic.
- Modul de evolutie - in cel mai mare numar de cazuri de ictus hemoragie merge inexorabil
spre deces in timp ce forma ischemica este oscilanta uneori cu caracter partid remisiv.
- Semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si nemodificat in
ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.

H. EVOLUTIA, COMPLICATIILE SI PROGNOSTICUL ACCIDENTELOR

VASCULARE CEREBRALE.
EVOLUTIA
Evolutia AVC este imprevizibila mergand de la una favorabila cu recuperare definitiva
si fara sechele, cum este cazul formelor ischemice tranzitorii, pana la o evolutie nefavorabila,
infausta, cu deces, in cazul formelor hemoragice masive.
Prognosticul vital al ictusului hemoragie este extrem de sumbru ierarhizarea in ordinea
gravitatii fiind urmatoarea:
-

hemoragia pontina - moare inainte de 24 de ore

hemoragia cerebeloasa - deces intre 24 - 48 ore

hemoragia in teritoriul striat - daca nu intervine inundatia ventriculara permite

supravietuirea pana in a 14-a zi.

O categorie deosebita o reprezinta evolutia formelor cronice cu ramolisment cerebral

ce duc la sechele definitive de la monopareze la tetrapareze, hemiplegii sau tetraplegii cu
tulburari neurovegetative intense.
Acestea pot fi considerate atat forme evolutive cat si COMPLICATII.
Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si forma
nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina ,si a progreselor in
ingrijirile de sanatate.
PROGNOSTICUL
Variaza in functie de evolutia bolii si de gradul de dependenta al bolnavului referinduse la prognosticul imediat si la cel quo ad vitam.
Se cosidera in general ca prognosticul hemoragiei cerebrale este mai putin sumbru la
persoanele de sex feminin, in cazurile de hemoragie subacuta sau acutajmortalitatea putand
scadea pana la 50 %.
Exista o serie de circumstante care marcheaza gravitatea evolutiei si iminenta
prognosticului fatal:
-

invadarea
sangelui
in
spatiile
subarahnoidiene
concomitenta sau succesiva si a unui sindrom meningeal;

cu

instalarea

inundatia ventriculara - este evenimentul clinic, care spulbera orice speranta de

supravietuire, prognosticul letal fiind inevitabil.

Hemoragiile secundare de trunchi cerebral - traduse prin coma profunda, areactiva, cu

pierderea timpului reflex al deglutitiei, disparitia reflexului cornean, respiratie
CHEYNE - STOCKES sau inversarea tipului respirator, rigiditate pupilara;

Instalarea
unui
mare
sindrom
concomitent si fenomenele de angajare.

Hemoragiile digestive
pentru bolnav.

ca

si

de

complicatii

HIC

prin

redutabile

edemul
si

de

cerebral
rau

augur

Istoria naturala a accidentelor ischemice cerebrale constituite cuprinde factorii de

prognostic imediat si de prognostic indepartat.
Prin prognostic imediat se intelege mortalitatea survenita in cursul primelor patru
saptamani dupa accidentul ischemic cerebral, riscul vital imediat variind intre 13 si 42 %
mortalitate.
Cel mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la zece zile,
urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor:
-

varsta si sexul - cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului cerebral
sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispozitiei la infectii
respiratorii prin imobilizarea la pat; in ceea ce priveste sexul nu exista diferente
semnificative;

viteza de instalare - debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o mortalitate

crescuta comparativ cu debutul progresiv.

Antecedentele de boala cerebro - vasculara - cresc mortalitatea prifl A.I.T. pana la 60

%.

Tulburarile starii de constiinta - supravietuirea este mai mare la cei ce nu prezinta

stare comatoasa.

Localizarea infarctului cerebral - leziunile de trunchi cerebral au ur prognostic mai

bun decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale.
Factorii de prognostic indepartat sunt:

hipertensiunea arteriala sistemica;

complicatiile cardiace, indeosebi infarctul de miocard;

recidivele;

starea mentala si fizica, prezenta tulburarilor psihice agravand prognosticul;

localizarea leziunii;

varsta si sexul, rata de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati.

CAPITOLUL III
TRATAMENTUL SI PROFILAXIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL
Afectiunile vasculare cerebrale indiferent de mecanismul fiziopatologic de producere
sunt caracterizate de aceasi complicatii: suferinta sau distrugerea neuronala. Ca
atare, obiectivele tratamentului AVC, urmaresc:
-

tratamentul suferintei neuronale;

prevenirea agravarii leziunii neurologice;

realizarea unei ameliorari functionale a sechelelor;

tratarea cauzei afectiunii vasculare si prevenirea recidivelor;

Pentru realizarea obiectivelor terapeutice se utilizeaza doua cai: tratamentul

medicamentos - in speranta unui control fiziopatologic al leziunii neurologice si un
- tratament- chirurgical pentru leziunea anatomica responsabila de afectiunea vasculara
cerebrala.
Accidentele vasculare cerebrale sunt urgente medico - chirurgicale ce impun o
conduita terapeutica relativ diferita intre cele doua mari tipuri de AVC - ischemic si
hemoragie.
Atitudinea imediata in AVC este legata de modul de manifestare: cele care survin in
alte locuri decat la domiciliu necesita internarea de urgenta in spital, in timp ce cele ce survin
la domiciliu, impun un mare discernamant referitor la alternativa transportarii in spital. Astazi
insa se considera ca si acestea trebuie urgent internate in serviciul reanimare bolnavul avand
sanse mult mai mari de tratament decat daca ar fi ingrijit la domiciliu.
Transportul bolnavilor pe distante mari nu face decat sa adanceasca starea de coma
spulberand orice speranta de recuperare vitala. Ca atare, transportul se va face la cel mai
apropiat spital competent unde se pot aplica masuri de resuscitare si reanimare adecvate.
Pana la venirea medicului, primele masuri de urgenta constau in:
- punerea bolnavului in repaus complet in pozitie de siguranta;
- se va elibera bolnavul de orice compresiune in jurul gatului (nasture la camasa, cravata);
- se vor scoate protezele dentare mobile;
- se va urmari respiratia si se vor lua masuri de eliberare a cailor respiratorii superioare. Daca
a patruns lichid de varsatura, se va curata gura iar pentru a evita caderea limbii in faringe se
va pune capul bolnavului mai sus si intors intr-o parte asigurandu-se astfel pozitia de
securitate.
-se va masura obligatoriu tensiunea arteriala consemnandu-se in biletul de trimitere.

Medicul va hotara momentul transportului la spital unde bolnavului i se vor face:

-

examinarea de urgenta - clinic si paraclinic. daca starea generala o permite, daca nu,
se va face numai examen neurologic.
Dintre examenele paraclinice.se pot efectua:

punctie lombara pentru examenul LCR (daca nu este contraindicata pentru fenomenul
de angajare);

examenul fundului de ochi;

masurarea tensiunii arteriale si in artera centrala retiniana (TACR);

recoltarea de
sange pentru:
TS, TC, TQ, rezerva alcalina, etc.

hemoleucograma

completa, VSH, glicemia,

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

- respiratia va fi ajutata prin aspirarea secretiilor faringiene si prin
pozitia de decubit lateral sau cu capul intors intr-o parte care usureaza
eliminarea acestor secretii. in caz de cianoza se administreaza oxigen, iar Ia
nevoie se face respiratie asistata sau intubatie orotraheala (I.O.T.)
- se urmareste pulsul si se masoara tensiunea arterial
- se urmareste diureza iar in caz de petenfi se caracterizeaza uretra.
Mentinem si corectarea echilibrului hidro electrolitic si acido basic
Se realizeaza prin administrarea de perfuzii intravenoase de glucoza hipertona si
electroliti administrati in functie de ionograma si rezerva alcalina.
Combaterea edemului cerebral este decisiva pentru evolutia tabloului clinic ulterior.
Se realizeaza prin administrarea de:
-

ser glucozat 33 % administrat in mai multe prize de 50-100 ml de 2-4 ori pe zi, in
perfuzie, avand avantajul unui aport caloric util dar putand determina hipervolemie si
hipoosmolaritate plasmatica urmata de hipovolemie si hiperosmolaritate

sulfat de magneziu 25 % cu efect hipotensor pentru circa o ora. Se administreaza i.v.

lent 30 - 60 de minute sau pe sonda gastrica in doza de 2 pana la 5 g /Kg corp.

Avand in vedere marea frecventa a hipertensiunii arteriale in cazuri de hemoragie

cerebrala, scaderea cifrei tensionale este un obiectiv de prim ordin. Utilizarea hipotensoarelor
trebuie diferentiata de la caz la caz, manipularea lor prudenta fiind necesara in scopul evitarii
unor scaderi prea mari ale TA. Se administreaza diuretice cu efect rapid de tip furosemid i.v.
sau in perfuzie 1-2 fiole pe zi. Daca valorile tensiunii arteriale sunt foarte ridicate, se
administreaza raunervil 2,5 ml sau clonidina 0,15 mg intramuscuiar.

Sedarea bolnavului - la nevoie pentru cei cu agitatie psihomotorie recomandandu-le de

trei ori pe zi cate 1/3 din amestecul continand: o fiola Mialgin + o fiola Plegomazin + o fiola
Hiydergin intramuscular.
In cazul in care diagnosticul edopatogenic se poate preciza, se incepe tratamentul
etiopatogenic cu urmatoarea terapie specifica:
In AVC
ischemic se
administreaza:vasodilatatoare
cerebrale:
Sermion, Vincamin, derivate de Gingobiloba (Tanakan), Papaverina, vitamina PP, etc.
-

antiagregante plachetare: Aspirina, Dipiridamol injectabil sau per os;

anticoagulante de tip Heparina, Trombostop. Initial se administreza

Heparina in bolus sau i.v. in perfuzie urmata de administrarea concomitenta
cu Trombostop si apoi numai Trombostop.

Pentru controlul acestui tratament se efectueaza teste de supraveghere

pentru a evita supradozajul, in principal;timpul de coagulare, timpul de
recalcifiere al plasmei, timpul Quick si indicele de protrombina, iar in
centrele specializate, trombelastrograma.
Este contraindicata administrarea acestor medicamente in AVC hemoragie.

Indicatiile majore ale tratamentului anticoagulant sunt: emboliile cardiace, atacurile

ischemice in evolutie si AIT-urile. -combaterea acidozei in focarul lezional;
- combaterea edemului cerebral ce se asociaza ischemiei prin solutii hiperosmolare;
- combaterea factorului vascular prin cresterea rezistentei parietale
anoxie;

vasculare

la

- administrarea de oxigen hiperbar destul de putin utilizat; -tratamentul factorilor de

risc constand in corectarea TA. Glicemiei si
perturbarilor
metabolice
diabetice,
normalizarea valorilor lipemiei.
In AVC hemoragie tratamentul etiopatogenic consta in administrarea de hemostatice
de tip: Etamsilat 1-3 fiole/zi, Fitomenadion sau vitamina K1 i.v. sau i.m. 10 mg, Venostat sau
Adrenostazin precum si Dicynone 1-2 fiole x 250 mg i.v. sau i.m. sau acid
epsilonaminocaproic (E.A.C.A.) agent antifibrinilotic ce se administreaza i.v. lent.
Tratamentul etiologic are o importanta deosebita in AVC, tratandu-se factorii cauzali
prin masuri specifice. Se trateaza:
-

diabetul - cu sulfamide antidiabetice orale sau insulina, si, in ambeie cazuri si regim
igieno-dieteric;

afectiunile vasculare: - HTA - prin hipotensoare; valvulopatii prin cardiotonice si

masuri specifice; tulburari de ritm - prin antiaritmice.

ateroscleroza se trateaza prin medicamente hipolipemiante si hipocolesterolemiante

de tip Lypantil, Zocor, Reductii.
Ingrijirea unui bolnav comatos in urma unui AVC impune interventia unei echipe
medicale complexe: neurolog, neurochirurg, reanimator, cardiolog/internist, necesitand o
asistenta de inalta calificare pentru stabilirea diacnosticului corect.
Internarea bolnavului in coma vasculara se face in saloane din sectia de reanimare ATI
bolnavul necesitand: supravegherea permanenta a functiilor vitale, ventilatie pulmonara,
oxigenoterapie intermitenta sau analeptice respiratorii, combaterea tulburarilor cardiace si
indeosebi a HTA, terapie cu antibiotice cu spectru larg pentru prevenirea infectiilor,
alimentatie parenterala supravegheata.
In situatia in care, prin tratament medical nu se reuseste oprirea din evolutie a
afectiunii ischemice sau vasculare se aplica si tratament chirurgicalconcomitent.
In accidentele ischemice, tratamentul chirurgical consta in interventii care inlatura
obstacolul vascular, ca procedee chirurgicale utilizandu-se diverse metode in functie de
localizarea obstacolului. Astfel: pentru obstacolul Ia nivelul arterei cardiace, se utilizeaza
endarteriectomia carotidiana, shunt-uri, reimplantare si rezectie - anastomoza, in timp ce, la
nivelul arterei vertebrale se pot efectua fie dezobstructia arteriala, fie endarteriectomie cu
patch, cu o incizie asupra originii arterei vertebrale.
In ambele teritorii se poate folosi revascularizarea cerebrala prin anastomoze extra intracraniene.
In AVC hemoragice ce nu au cedat la tratamentul medicamentos, tratamentul
chirurgical se realizeza de obicei treia si a cincea zi fiind conditionat de:- ameliorarea - stariibolnavului, varsta, starea sistemului vascular, absenta comei vasculare, pentru ca altfel,
procentul de letalitate atinge 90 %.
PROFILAXIA AVC
AVC constituie in prezent a treia cauza de deces dupa bolile cardiace si ncoplazice.
Exista o serie de factori de risc a caror prezenta reprezinta un pericol ridicat in dezvoltarea
unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie precizat ca in majoritatea cazurilor nu e
vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o combinatie de mai multi factori.
Gravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor masuri care vizeaza - in prima
linie - factorii de risc ai acestor afectiuni. Deoarece marea parte a tablourilor clinice de
suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de ateroscleroza, se impune luarea din timp a
unor masuri de profilaxie.
Se obisnuieste a se vorbi de o profilaxie primara si o profilaxie secundara a
aterosclerozei.
Profilaxia primara - se adreseaza intregii populatii si se refera la echilibrarea modului
de viata si munca:

alimentatie rationala, evitand depasirea necesitatilor calorice ale organismului prin

administrarea unui regim alimentar hipolipidic,normoglucidic. si bogat in acizi grasi
nesaturati, consumul de alimente sarac in colesterol;

respectarea normelor de igiena a muncii cu regularitate fireasca a perioadelor de

activitate si de odihna;

evitarea fumatului si a consumului abuziv de bauturi alcoolice

participarea zilnica a unor exercitii fizice sau cel putin a miscarii in aer liber cu scopul
de a ameliora respiratia, de a mobiliza capacitatile de rezerva ale aparatului
cardiovascular si de a activa metabolismul lipidic si glucidic.

Profilaxia secundara- se adreseaza bolnavilor ce au reprezentat un AIT sau un AVC si

pe langa cele mentionate mai sus, include si tratamentul afectiunilor de baza si al
complicatiilor lor.
CAPITOLUL IV PLANURILE DE INGRIJIRE ALE CAZURILOR
STUDIATE
Am efectuat stagiul practic in sectia neurologie a Spitalului Municipal Campulung
Moldovenesc, urmarind cinci cazuri de bolnavi cu diagnosticul AVC din care am selectat 3
cazuri care mi s-au parut mai relevante.
Din dialogul cu bolnavii |i din analiza datelor din foile deobservatie au rezultat
urmatoarele aspecte:
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR: FO - 430/2009
NUMELE SI PRENUMELE: M.G
DOMICILIUL: BREAZA
DATA NASTERII: 22.08.1940
OCUPATIA: PENSIONARA
DATA INTERNARII:16.05.2009 ora8.00
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: AVC HEMORAGIC,
STADIULUI II/III, OBEZITATE GRADULII/III

HTA

ESENTIAL

DATA EXTERNARII: 22.05.2009 ora 15.00.

HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANA, HTA ESENTIALA STADIUL Wlll , OBEZITATE
GRADUL II/HI

NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7

ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N = 1, AV = 2
Antecedente

personale

patologice: apendicectomie 1960JTTA 1985

ISTORICUL BOLII: pacienta in varsta de 6^ de, ani, cunoscuta ca hipertensiva, care nu

urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic, obeza. Din
relatarile insotitorului, fiul reiese ca bolnava, cu circa 2 zile inaintea internarii acuza: cefalee,
ameteli, criza de lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a corpului, agitatie,
confuzie.
DATE INDIRECTE: bolnava este transportata la centrul de primire urgente a Spitalului
Municipal Campulung, unde in urma consultulai medicului de garda, i se elibereaza bilet de
internare in sectia de neurologic.
EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic .s-au
constatat urmatoarele aspecte patologice:
-

Stare generala: bolnava inconstienta, afazica, subfebrila T= 38,4C.

Tegumente si mucoase: normai colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii deformate la

nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului drept;

Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie stertoasa

torace normal conformat;, la palpare: vibratii vocale transmise pe ambele arii
pulmonare pana la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta; la auscultatie:
murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul V

intercostal stang, in afara liniei medioclaviculare stangi; TA=230/130 mmHg,
AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile,

Aparat digestiv si anexe: abdomen nedureros hipotron, de partea hemicorpului

drept,nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal.'incetinit.

Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara la

internare GIORDANO negativ bilateral.

Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma

vasculara, dezorientata tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta,
BABINSKI
pozitiv
de
partea
stanga,
afazica,
apraxica,
agitatie
psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR;

DIAGNOSTIC

CLINIC:

AVC

HEMORAGIC

HEMISFERA

STINGA HTA ESENTIALA, STADIUL II/III, OBEZITATE

GRADUL II
DIAGNOSTIC NURSING:
-

Analiza biofiziologica:
afectarea celor de mai sus.

bolnava

cu

aparate

si

sisteme

integre

cu

Din analiza acestor date rezulta ca bolnava este dependenta privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:
nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;
nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura ;
nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate:
nevoia de a evita pericolele;
nevoia de a-si mentine temperatura constanta;
nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;
nevoia de a elimina;
nevoia de a se odihni si;
nevoia de a invata despre boala sa;
-

Analiza psihologica: bolnava inconstienta, dezorientata temporo-spatial.

Analiza sociologica: bolnava cu posibilitati reduse de a se trata fiind pensionara.

NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI

M. G.

HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANA, HTA ESENTIALA STADIUL II/III, OBEZITATE

GRADUL II/III
Dat
a

Manifestari de dependenta

Obiectivul

Interventii ale nursei

16.05.2
009

- stare de inconstientacu
hiporeflectivitateosteolendinoasa sihipo
reflectivitatefotomotorie

- bolnavul se va
interna sa-i asiguram o
respiratie si o

Autonome

Delegat

Ora
8:30

-diminuarea fortei musculare pe

hemicorpul drept- agitatie psihomoiorie

circulatie adecvata

identificareabolna
vului

-sa-i efectuam analizele

de laborator si
paraclinice pentru

-inventariaza
bunurile
bolnavului

complet
za
docume
ele pent
internar

Precizarea
diagnosticului

monitor
zeaza
functiile
vitale R
-masoara si
21/min;
inregistreaza
functiile vitale ale T= 38,2
TA =
bolnavului
210/120
mmHg;
-ii asigura
Av =
microclirnatul in
72b/min
salon si repaus
absolut la pat
--pregateste boln pregates
bolnavu
avul pentru
recoltareaanalizel fizic si
or de laborator in psihic
pentru
urgenta
recoltare
analizel
-ii asigura lavita
de
renala
pentru varsaturi si laborato
in urgen
sustine capul
grup
bolnavului in
timpul efortului de sanguin
Rh, HLC
varsatura
TS, TC,
TQ, ind
-pregateste
de
bolnavul si
protrom
materialele

-cefalee intensaincontenta urinara

- subfebrilitate
-varsaturi
-transpiratii abundente

-sa fie alimentat si

hidratat corespunzator
-sa-i mentinem
tegumentele
simucoasele curate
-sa-i asiguram
microclimatul in
salon si conditii de
odihna
-sa-i mentinem legatura
cu
familia
area

pentru

educ

acesteia in ajutarea
bolnavului
- sa
-i satisfacem nevoil
e fudamentale la pat

-transporta
bolnavul in sectie
si de aici la ATI

necesare pt.
efectuarea
examenului de
fund de ochi

na,
calcemi
glicemie
choleste
l,
transam
aze,
electrofo
eza (ane
2)

adminis
aza oxig
pe sond
nazala
(anexa 6

pregates
materila
si bonav
pentru
recoltare
LCR
(anexa 7
instalare
sondei
nazale s
sondei
urinare

adminis
aza
medicam
ntele
prescris
de medi
glucoza
33% fio
3+sulfat
de
magnez
25% o
fiola i.v
+furose
d 2 fiole
miofilin

fiola, to
in
perfuzx
lenta si
Hiposer
de 2 ml,
fiola i.m
si
vitamin
C2 fiole
i.v. lent;
Diazepa
1 fiola/z
diminea
Fenobar
tal o
fiola /zi

Data
16.05.2009

-bolnava confuza cu hiperteflectivitate

osteotendentioasa si
hiporeflectivitatea muobiectivitate

Ora 18:30

- diminuarea fortei musculare pe

Aceleasi

- Herhicorpul drept
- Agitatie
- Psihomotoric
- Cefalee intensa
- Subfebrilitate
- Varsaturi

- Monitorizeaza si
supravegheaza
functiile vitale ale
bolnavei

- Moni
inregis
functiil
bolnav

- Asigura lejeria
curata de corp si pat
si pregateste bolnava
pentru contra vizita
medicului

R-21/m

- Pregateste
materialele si ajuta
medicul pentru
efectuarea punctiei
lombare si pentru
efectuarea analizelor
de laborator din
L.C.R

T= 37,

- Informeaza tura de
noapte privind
recoltarea urinei

-bolnava
confuza
afazica
17.05.20 apravica
09
- cefalegii
puternice
Ora
8:00
- subfebrila
- diminuarea

-Sa-i
asuguram
o
respiratie
si o
circulatie
adecvata
- Sa o
reechilibra

- Asigura
medioclimatul in
salon
- Recolteaza urina
prin sonda pentru
examen sumar urina

- Monitorize
aza si
inregistreaza
functiile
vitale ale
bolnavei
R-20/min

-Monitorizeaza
functiile vitale si le

AV = 7

-Inregi
rezulta
recolta

- Admi
suprav
medica
- Supravegheaza
de med
bolnava timp de doua se intro
ore dupa punctia
Penicil
lombara asigurand
i.n 1.0
repaus la pat fara
perna cu capul in
- Asigu
deosebi lateral
igienoadmini
- Asigura conditiile
paren.o
necesare repausului
glucoz
la pat
ml x 2

- Transpiratie abundenta

Dat
a

TA= 20

TA=

Bolnava
dependenta
privind
satisfacerea
urmatoarei
nevoi
fundamental
e prioritare
nevoia de a
avea o
respiratie si

inregistreaza in foaia
de observatie si
temperatura

190/105mm
Mg

fortei musculare m volemic

pe
- Sa-i
- Herhicorpul efectuam
stnng
analizele de
laborator si
- Sensibilitatea praclinice
pentru
dureroasa la
precizarea
mobilizare
diagnosticul
ui
- Varsaturi

circulatie
adecvate:
nevoia de a-si
mentine
temperatura
temperatura
corpului
constanta,
nevoia de ase
alimenta si
hidrata
corespunzator,
nevoia de a
elimina,,
nevoia de asi mentine
tegumentele
curate, nevoia
de a se deplasa
si a-si mentine

- Sa fie
alimentata si
hidratata
-Lipsa
corespunzato
cunostintelor
despre boala sa r
- Anxietate

-Sa asiguram
materialele
Dat
a

-diminuarea
fortei
musculare pe

21.05.20
09
- Herhicorpul
stnng in
revenire
Ora
8:00

-Sa-i
asuguram
o
respiratie
si o
circulatie
adecvata

-Monitorizeaza
functiile vitale si le
inregistreaza in foaia
de observatie si
temperatura
-Asigura lejerie curata

- Monitorize
aza si
inregistreaza
functiile
vitale ale
bolnavului

HT = 41%
L=5800/mm
c; TS= 3min
30 sec;
TC=5min
TQ = 14
sec; IP =

de corp si pat

- Sensibilitatea
dureroasa
crescuta la
stimuli externi

R-19/min

-Sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzato
r

75%,
glicemie- 90
mg/Dvlcr
normal reactie
PANDY
negativ

- Schiteaza
vorbitul

- Sa-i
efectuam
- Recunoaste analizele de
persoanele din laborator si
praclinice
jur
pentru
precizarea
-Insomnie
diagnosticul
ui
-anexietate
-Sa asiguram
-Lipsa
materialele
cunostintelor
despre boala sa necesare
Dat
a

-Stare
generala
ameliorata

22.05.20
09
- Forta
musculara in
revenire
Ora
schiteaza
15:00
opozitie prin

-Medical
decide
externarea
cu
continuare
a
tratamentu
lui la
domiciliu

- Asigura
medioclimatul in
salon
-Monitorizeaza
functiilevitale si le
inregistreaza in foaia
de observatie si

- Monitorize
aza si
inregistreaza
functiile
vitale in
foaie de
observatie si

Bolnav cu
stare
generala
mult
ameliorata,
partial
dependent
privind
satisfacerea

-Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata, fiind somer.

-Analiza cultural-spirituala: bolnav cu nivel scazut de cultura sanitara legata de boala sa, de
religie ortodox-crestma, care nu respecta posturile religioase si respecta regimul igieno dietetic prescris de medic.

PLAN DE INGRIJIRE
NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI

R. I.

FO 702/2009

DIAGNOSTIC CLINIC AV.C HEMORAGIC HTA ESENTIALA STADIUL VII

Data

Manifestari de dependenta Obiectivul

24.05.200
9

- stare de coma cu
reflectivitate osteotendenti
noasa
Ora 16:00 si hiporeflectivitate fotomo
torie

Interventii ale nursei

- bolnavul se va interna
-sa-i asiguram o respiratie si o
circulatie adecvata

-diminuarea fortei
musculare pe hemicorpul
stang

-sa-i efectuam analizele

delaborator si paraclinice
pentru

-cefalee intensaincontenta
urinara

precizarea diagnosticului

- subfebrilitate
-transpiratii
- incontinenta urinara

-sa-i asiguram materialel

necesare pentru efectuarea
igienei in pst si pentru
eliminarea dejectiilor
-sa-i mentinem tegumentele
simucoasele curate
-sa-i asiguram microclimatul
in
salon si conditii de odihna
-sa-i mentinem legatura cu
familia

pentru

educarea

acesteia in ajutarea bolnavului

- sa
-i satisfacem
mentale la pat

nevoilefuda

Autonome

Delegat

Identificarea bolnavului

-comple
docume
pentru
internar

-inventariaza bunurile
bolnavului
-transporta bolnavul in
sectie si de aici la ATI
-masoara si
inregistreaza
functiile vitale ale
bolnavului
-ii asigura
microclirnatul in salon
si repaus absolut la pat

monitor
za funct
vitale R
21/min;
38,1C; T
170/95m
; Av =
78b/min

-pregate
bolnavu
si psihic
--pregatestebolnavul
pentru
pentru
recoltareaanalizelor de recoltare
analizel
laborator in urgenta
laborato
urgenta:
-pregateste bolnavul si
materialele necesare pt. sanguin
HLC, TS
efectuarea examenului
TC, TQ,
de fund de ochi
indice d
protrom
-asigura materialele
glicemie
necesare pentru
choleste
alimentarea
parenteralava bolnavului transam
electrofo
-transmite turei a treia
sa efectueze toaleta
adminis
organelor genitale
oxigen p
externe si sa recolteze
urina in dimineata

urmatoare pentru
examen sumar de urina

sonda na

-pregate
materila
bonavul
pentru
recoltare
LCR

- instala
sondei n
si a sond
urinare

adminis
medicam
le prescr
de medi
glucoza
fiole,
5+sulfat
magnez
25% o f
i.v.
+furosem
fiole,+
manitol
2x125 m
vitamina
fiole i.v.
piraceta
fiole, to
perfuzie
la indica
medicul

Data

Manifestari de
dependenta

25.05.2009
Ora 08:00

Obiectivul

Interventii ale nursei

- eliminarea dejectiilor
- lipsa cunostintelor
despre boala sa
- prezinta varsaturi

- sa-i mentinem
tegumentele si
mucoasele curate
- sa-i asiguram tavita
renala pentru varsaturi
si sustinem capul

Autonome
-supravegheaza continuu
starea generala a
bolnavului si ii asigura o
pozitie de securitate,
antialgica

Delegate

-adminis
prescrisa
glucoza 3
de magn
+ furosem
20% - 2x

- asigura satisfacerea
nevoilor fundamentale la
pat pentru alimentare si
eliminare

bolnavului in timpul
efortului de varsatura

- asigura regimul igienodietetic si hidratarea

corespunzatoare a
bolnavului pe cale
parenterala

perfuzie
2 F i.v le
fiola i.m

- asigura
corespun
parentera

- sai-i asiguram
- pregateste bolnavul
microclimatul in salon si
pentru vizita medicului
conditiile de odihna
Data

Manifestari de
dependenta

26-28.05.2009
Ora 08:00

- bolnav constinet
afazic, apraxic
- subfebril
- diminuarea fortei
musculare pe
hemicorpul stang
- sensibilitatea
dureroasa la
mobilizare
- anxietate
- lispsa
cunostintelor
despre boala sa

Obiectivul
-Aceleasi +
asigurarea
conditiilor de
ohihna si somn

Interventii ale nursei

Autonome
-Asigura microclimatul
in salon

Delegate

-Monitorizeaza si inregis
functiile vitale ale bolna

-Monitorizeaza functiile - R= 20min dispneica;

vitale si le inregistreaza
in foaia de observatie si TA = 160/90 mm/hg
temperatura
AV = 78b/min;
-Asigura lejeria curata
de corp si pat
T = 37,9 C
-Pregateste bolnavul
pentru vizita medicului
-Asigura bolnavului o
pozitie de securitate,
antialgica
-Asigura regimul
igieno-dietetic si
hidratarea
corespunzatoare a
bolnavului

-Prezinta un scaun tare

-In 26.05.2009 inregistre

rezultatul electroforezei
observatie a bolnavului

-Se scoate sonda nazala

administrare a ohigenulu

-Administreaza medicati
de medic aceeasi + Aspa
zi i.m + ulei de parafina

-Diureza pe sonda 900 m

Data
28.0508.06.2
009
Ora
08:00

Manifestari
de
dependenta

Obiectivul

Interventii ale nursei

- sa
asiguram o
Autonome
- hiporeflectiv circulatie si
itate
respiratie
-Educa
osteotendinoa adecvata
privind
sa
modul de
- sa fie
ingrijire in
- diminuarea
alimentat si continuarea
fortei
hidratat
bolnavului
musculare pe corespunza
hemicorpul
tor
-Asigura
stang in
microclimatu
revenire
- sa-i
l in salon
asiguram
- sensibilitate materialele dureroasa
necesare
Monitorizeaz
crescuta la
pentru :
a functiile
stimuli externi efectuarea vitale si le
igienii la
inregistreaza
pat si
- recunoaste
in foaia de
persoanele din eliminarea observatie si
dejectiilor
jur
temperatura
- sa-i
mentinem
tegumentel
e si
mucoasele
curate
- sa-i
asiguram
microclima
tul in salon
si
conditiile
de odihna
- sa facem
educatie

-Asigura
lejerie de
corp si pat
-Pregateste
bolnavul
fizic si psihic
pentru vizita
medicului
-Asigura
bolnavului o
pozitie de
securitate ,
antialgica
-Asigura

Delegate
Monitorize
aza
functiile
vitale si
inregistreaz
a in foaia
de
observatie
si
temperatura
:

Evaluare
-bolnav partial
dependent privind
satisfacerea
urmatoarelor nevoi
fundamentale
prioritare

nevoia de a aveai o
respiratie si o
circulatie adecvata;
nevoia de a-si
mentine
o temperatura
constanta, nevoia de
a se alimenta si
hidrata
R= 18/ min; corespunzator;
nevoia de a elimina;
TA=
160/85mm/ nevoia de a-si
mentine tegumentele
hg
curate ;nevoia de a
se deplasa si mentine
AV=
o postura corecta
73b/min;
;nevoia de a se
T= 36,6 C ; odihni ;nevoia de a
evita pericolele
scaun = 1
si nevoia de a invata
pe zi
despre boala sa. rezultate analize: in
Administre 07.06.2009
:Hb=12g/dl;L=7800/n
aza
nmc; Ht=42%; L=
medicatia
prescrisa de 5600 mmc;;
medic
TS =3130
aceeasi
-Asigura
alimentatia
bolnavului
cu 1l /zi cu

TC=5min TQ=16 sec

indice
protrombina=60%

regimul
igienodietetic si
hidratarea
corespunzato
are
-Asigura
materialele
necesare pe
ntru
efectuarea
toaletei
partiale la pat
-Mentine
legptura cu
sanitara
familia si o
familiei si
educa,
bolnavului
privind
privind
modul de
necesitatea
ingrijire in
continuari
continuare a
tratamentului
bolnavului la
la domiciliu
domiciliu

lichide la
temperature
camerei
( ceai ,
compot,
supa si
semisolide
)
-In
07.06.2009
se
reconlteaza
analize de
laborator de
control
( HLC , TS,
TQ, IP,
glicemie )
si se
efectueaza
punctie
lombara
pentru
examenul
LCR de
control

glicemie = 98 ml/dl
LCR = aspect
normal reactie PANDY
discrt pozitiva,
presiunea LCR
normala

-Se scoate
sonda
vezicala

Data

Manifestari de
dependenta

09.06.2009
Ora 13:00

- stare general
ameliorata
- forta musculara
in revenire
-schiteaza
opozitie prin
contractura
-sensibilitate
dureroasa la

Obiectivul
-medicul decide
externarea cu
continuarea
tratamentului la
domiciliu sub
supravegherea
apartinitorilor

Interventii ale nursei

Autonome
-Asigura
microclimatul in
salon
-Monitorizeaza
functiile vitale si le
inregistreaza in foaia
de observatie si
temperatura

Delegate
-monitoruizeaza
functiile vitale R =
18/min; T= 36,6C; TA
= 160/85mmHg; Av =
77b/min;
-administreaza
medicatia prescrisa de
medic = aceeasi

-Educa apartinatori si
bolnavul privind
continuarea
tratamentului la
domiciliu, despre
modul de viata,
munca si alimentatia
bolnavului;

-pregpteste
documentele pentru
externare, le prezinta
medicului, le
transcribe in foaia de
observatie, in biletul
de externare si in
scrisoarea medical
pentru medical de
-Preda apartinptorilor familie
bunurile persoanale
ale bolnavului si
documentele de
externare
-Preia lejeria
bolnavului si o preda
la magazia spitalului
stimuli externi

-Solicita statia de
salvare pentru
deplasarea
bolnavului la
domiciliu
-Ia legatura cu
medicul de familie
pentru continuarea
supravegheri
bolnavului la
domiciliu si
preluarea in evidenta
speciala
-Scoate bolnavul din
evidentele sectiei
-

CAZUL III
CULEGEREA DATELOR: FO = 1222/2009
NUMELE Sl PRENUMELE: L.D
DOMICILIUL: BREAZA
DATA NASTERII: 22.08.1930
OCUPATIA: PENSIONAR
DATA INTERNARII: 03.05.2009 ora8.00
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
STADIULUI II/III

AVC HEMORAG1C, HTA

ESENTIAL

DATA EXTERNARII: 11.05.2009 ora 15.00.

AVC. HEMORAGIC, HTA ESENTIALA STADIUL II/III, HEMIPLEGIE STANGA
NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7
ANAMNEZA: Antecedente
Antecedente personale patologice:

personale fiziologice:
HTA 1985

1,

AV

ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 77 de, ani, cunoscut ca hipertensiv care nu

urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic. Din anamneza
reiese ca in urma cu circa 2 zile inaintea internarii, bolnavul acuza: cefalee, ameteli, criza de
lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a corpului, agitatie, confuzie.
EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic .sau constatat urmatoarele aspecte patologice:
-

Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebrila T = 37,4C.

Tegumente si mucoase: normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

- Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii deformate la

nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului drept;
- Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie stertoasa
torace normal conformat;, la paipare: vibratii vocale transmise pe ambele arii pulmonare pana
la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta; ia auscultatie: murmur vezicular prezent
pe ambele arii pulmonare.

- aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul V

intercostal stang, in afara liniei rnedioclaviculare stangi; TA=230/I30 mmHg, AV=78/min;
artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.
- Aparat digestiv si anexe: abdomen suplu nedureros, ficat si splina in limite normale,
tranzit intestinal incetinit.
- Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara la
internare GIORDANO negativ bilateral.
- Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma vasculara, dezorientata
tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta, BABINSKI pozitiv de partea stanga, afazica,
apraxica, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.
INTERPRETAREA DATELOR:
DIAGNOSTIC CLINIC: AVC HEMORAGIC HEMIPLEGIE
STANGA HTA ESENTIALA,
DIAGNOSTIC NURSING:
- Analiza
biofiziologica:
afectarea celor de mai sus.

bolnav

cu

aparate

si

sisteme

integre

cu

Din analiza acestor date rezulta ca bolnav este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:
nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;
nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura;
nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate;
nevoia de a evita pericolele;
nevoia de a-si mentine temperatura constanta;
nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;
nevoia de a elimina;

nevoia de a se odihni si;

nevoia de a invata despre boala sa;

-

Analiza

psihologica:

bolnav

inconstient,

dezorientat temporo-spatial,

Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata fiind pensionar.

PLAN DE INGRIJIRE
NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI

L.D..

FO = 1222/2009

DIAGNOSTIC CLINIC AVC HEMORAG1C, HTA ESENTIAL STADIULUI II/III

Data

Manifestari de dependenta

03.05.2009 - stare de inconstineta cu

hiporeflectivitate osteotendentino
Ora 08:30 asa
si hiporeflectivitate fotomotorie
-diminuarea fortei musculare pe
hemicorpul drept
-agitatie psihomotorie
- cefalee intensa
- incontinenta urinara
- subfebrilitate
- varsaturi
- transpiratii abundente

Obiectivul
-sa-i
asiguram o
respiratie si o
circulatie
adecvata
- sa-l
echilibram
volemic si
hematologic
-sa-i
efectuam
analizele
de laborator
si paraclinice
pentru
precizarea
diagnosticulu
i
-pregateste
bolnavul
si materialele
necesare
pentru
examenul
fund de ochi

Interventii ale nursei

Autonome
-Transportarea bolnavul
in sectie si deaici la ATI
-masoara si inregistreaza
functiilevitale ale
bolnavului
-ii asigura microclirnatul
in salon si repaus absolut
la pat
--pregateste bolnavul
pentru
recoltareaanalizelor de
laborator in urgenta
-pregateste bolnavul si
materialele necesare pt.
efectuarea examenului de
fund de ochi
-asigura materialele
necesare pentru
alimentarea parenteralava
bolnavului

-transmite turei a treia

sa efectueze toaleta
-sa fie
organelor genitale
alimentat si
externe si sa recolteze
hidratat
urina in dimineata
corespunzator urmatoare pentru examen
sumar de urina
- sa-i
asiguram
materealele
necesare

Delegate
-completeaza
documentele
pentru
internare

monitoruizeaza
functiile vitale
R = 21/min;
T= 38,2C; TA
=
210/120mmHg
; Av =
72b/min;

-pregateste
bolnavul fizic
si psihic pentru
recoltarea
analizelor de
laborator in
urgenta: grup
sanguine, Rh,
HLC, TS, TC,
TQ, indice de
protrombina,
calcemie
glicemie,
cholesterol,
transaminaze,
electroforeza
-administreaza
oxigen pe
sonda nazala
-pregateste

materilae si
bonavul pentru
recoltarea LCR
- instalarea
sondei nazale
si a sondei
urinare

-administreaza
medicamentele
prescrise de
medic: glucoza
33% fiole,
3+sulfat de
magneziu, 25%
o fiola i.v.
+furosemid 2
fiole,+ miofilin
1 fiola toate in
perfuzie lenta
si hiposerpil de
2ml 1 fiola i.m
si vitamina C 2
fiole i.v lent ;
diazepam o
fiola pe zi
dimineata,
fenobarbital 1
fiola pe zi

pentru
efectuarea
igienei la pat si
pentru
eliminarea
dejectiilor
- sa-i mentinem
tegumentele si
mucoasele
curate
- sa-i asiguram
microclimatul
in salon si
Dat
a
03.05.20
09
Ora
18:00

Manifestari
de
dependenta
- bolnava
confuza cu
hiporeflectivi
tate
osteotendino
asa
- diminuarea
fortei
musculare pe
hemicorpul
drept

Obiectivul

Interventii ale nursei

-aceleasi
Autonome
-monitorizeaza
si
supravegheaza
functiile vitale
ale bolnavei

Delegate

monitoruize
aza functiile
vitale ale
bolnavei : R
= 21/min;
- asigura lejeria T= 37,9C;
curata de corp TA =
200/110mm
si pat si
pregateste bol Hg; Av =
72b/min;
nava pentru
contra vizita

Evaluare
-bolnava
dependenta privind
satisfacereaurmatoa
relor nevoi
fundamentale prior
itare: nevoia de a
aveai o respiratie si
o circulatie
adecvata; nevoia
de a-si mentine
o temperatura
constanta, nevoia
de ase alimenta si
hidrata
corespunzator;

bolnavei
- pregpteste
materialele si
ajuta medicul
pentru
efectuarea
punctiei
lombare si
pentru
efectuarea
nalizelor de
laborator din
LCR
supravegheaza
bolnava timp
de 2 ore dupa
punctia
lombara
asigurand
repaus la pat
fara perna cu
capul in d.l .

- agitatie
psihomotorie

- incontineta
urinara
- varsaturi
- subfebrilitate
- transpiratii
abundente

04.05.20
09
Ora
08:00

Manifestari
de
dependenta
- bolnava
confuza
afazica
apraxica

Administrea
za si
supraveghea
za medicatia
prescrisa de
medic :
aceeasi +
penicilina G
sodica i.m =
1.000.000
u.i /6 ore

nevoia de a elimina;
nevoia de a-si
mentine tegumentele
curate ;nevoia de a
sedeplasa si mentine
o postura corecta
- asigura
;nevoia de a se
conditiile
odihni ;nevoia de a
-Asigura
necesare
evita pericolele
regimul
repausului la
sinevoia de a invata
igieno
pat
despre boala
dietetic prin sa.Rezultat LCR
administrare
- informeaza
tura de noapte a parenterala Reactia PANDY +
de glucoza presiunea LCR
privind
5% cate 125 crescuta cu lichid
recoltarea
urinei a doua zi ml x 2 ori pe Aerohemoragic si
zi
dimineata
hamatii alterate.:

- cefalee
intensa

Dat
a

-pregateste
materialele
si bolnava
pentru
efectuarea
punctiei
lombare la
pat in
vederea
recoltari
LCR si
inregistreaza
rezultatul in
F.O

Obiectivul
-sa-i
asiguram o
respiratie
si o
circulatie
adecvata

Interventii ale nursei

Autonome
-asigura
microclimatul
in salon

Delegate
monitoruize
aza functiile
vitale ale

Evaluare
-bolnava
dependenta privind
satisfacereaurmatoa
relor nevoi
fundamentale prior
itare: nevoia de a
aveai o respiratie si

- recolteaza
urina prin
sonda pentru
examenul
sumar urin

- cefalagii
puternice
- subfebrila
- diminuarea
fortei
musculare pe
hemicorpul
stang
- sensibilitate
dureroasa la
mobilizare
-varsaturi
-anxietate
- lispa
cunostintelor
Data

- sa o
reechilibram
volemic si
hematologic
- sa efectuim
analizele de
laborator si
paraclinice
pentru
precizarea
diagnosticulu
i
- sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzato
r

- sa-i
Manifestari de
dependenta

05-08.05.2009
Ora 08:00

- bolnava confuza
afazic apraxic
- cefalegii

Obiectivul

bolnavei : R
= 20/min;
dispneica;
T= 38,3C;
TA =
190/100mm
Hg; Av =
70b/min;

o circulatie adecvata;
nevoia de a-si
mentine
o temperatura
constanta, nevoia de
ase alimenta si
hidrata
corespunzator;
nevoia de a elimina;
nevoia de a-si
mentine tegumentele
curate ;nevoia de a
sedeplasa si mentine
o postura corecta
;nevoia de a se
odihni ;nevoia de a
evita pericolele
sinevoia de a invata
despre boala sa
Interventii ale nursei

-aceleasi +
asigurarea
Autonome
Delegate
conditiilor de
odihna si somn - asigura microclimatul in -monitoruizeaza
salon
functiile vitale ale
bolnavei : R =

puternice

- diminuarea fortei
musculare pe
hemicorpul stang

05-08.05.2009
Ora 08:00

- bolnava confuza
afazic apraxic
- cefalegii
puternice
-subfebril
- diminuarea
fortei musculare
pe hemicorpul
stang
- sensibilitate
dureroasa la
mobilizare
- anxietate
- lipsa
cunostintelor
despre boala sa

- asigura lejeria curata de

corp si pat si
pregateste bolnava pentru
contra vizita medicului

-- se scoate sonda
nazala de administrare a
oxigenului

- asigura regimul igienodietetic si hidratarea

corespunzatoare a
bolnavului

- sensibilitate
dureroasa la
mobilizare
Manifestari de
dependenta

20/min;dispneica T=
37,7C; TA =
185/100mmHg; Av =
70b/min, prezinta un
scaun tare

- asigura bolnavului o
pozitie ,, de securitate
antialgica

-subfebril

Data

-monitorizeaza si
supravegheaza functiile
vitale ale bolnavei si le
inregistreaza in foaia de
observatie si temperatura

Obiectivul

-In 08.05.2009
inregistreaza rezultate
electroforezei in F.O a
bolnavei
-Administreaza
medicatia prescrisa de
medic = aceasi +
aspatofort fiole pe zi
i.m

Interventii ale nursei

-aceleasi +
asigurarea
Autonome
Delegate
conditiilor de
odihna si somn - asigura microclimatul in -monitoruizeaza
salon
functiile vitale ale
bolnavei : R =
20/min;dispneica T=
-monitorizeaza si
37,7C; TA =
supravegheaza functiile
185/100mmHg; Av =
vitale ale bolnavei si le
70b/min, prezinta un
inregistreaza in foaia de
scaun tare
observatie si temperatura
- asigura lejeria curata de
corp si pat si
pregateste bolnava pentru
contra vizita medicului

-- se scoate sonda
nazala de administrare a
oxigenului

- asigura bolnavului o
pozitie ,, de securitate
antialgica

-In 08.05.2009
inregistreaza rezultate
electroforezei in F.O a
bolnavei

- asigura regimul igienodietetic si hidratarea

corespunzatoare a
bolnavului

-Administreaza
medicatia prescrisa de
medic = aceasi +
aspatofort fiole pe zi

i.m

ANEXA
CUPRINZAND TEHNICILE DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI EFECTUATE IN
CURSUL INGRIJIRILOR DE NURSING
ANEXA 1. MASURAREA SI INREGISTRAREA FUNCTIILOR VITALE.
A. TEHNICA MASURARII SI NOTARII RESPIRATIEI.
Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de O2 necesar
proceselor vitale , in paralel cu eliminarea in atmosfera a CO2, rezultat al acestora.
- Materialele necesare: ceas cu secundar, foaia de temperatura, pix cu pasta albastra.
- Timpii de executie:
- se pregatesc materialele neresare;
-nu se anunta bolnavul,pentru ca acesta poate influenta ritmul respirator;
-se numara miscarile inspiratorii ale toracelui, prin asezarea mainii
suprafata toracelui timp de 1 minut;

nursei

pe

- se noteaza rezultatul in foaia de temperatura cu un punct de culoare

albastra si se uneste cu valoarea anterioara, pentru fiecare linie
orizontala
se
socotesc 2 respiratii.
B.TEHNICA MASURARII SI NOTARII PULSULUI.
Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superfiale, comprimata
incomplet pe un plan rezistent.
- Materiale necesare: ceas cu secundar, foaie de temperatura, pix cu pasta rosie.
- Timpii de executie:
-se pregatesc materialele necesare;
-se pregateste bolnavul psihic si fizic, explicandu-i tehnica si mentinandu-1 in repaus fizic 510 minute;
-se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului;
-se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si se uneste cu
valoarea anterioara, pentru fiecare linie orizontala se socotesc 4 pulsatii.
C. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism generatoare de caldura,

prin metabolizarea alimentelor energetice.
- Materialele necesare: tensiometru maximal, individual casoleta cu tampoane de vata
si comprese de tifon, prosop, sapun, pahar cu % solutie cloramina 1-5 %, tavita renala, foaia
de temperatura, creion albastru.
-Timpii de executie:
-se pregatesc materialele necesare si se verifica termometru, apoi se sterge termometru
de solutia dezinfectanta:
-se pregateste bolnavul psihic explicandu-i tehnica si fizic asezandu-1
confortabil;

in

decubit

-se sterge axila bolnavului prin tamponare cu prosopul;

-se aseaza termometru in axila cu rezervorul de Hg pe pielea centrului axilei;
-se apropie bratul

de trunchi

cu

antebratul

flectat pe suprafata anterioara a toracelui;

-se scoate termometru dupa 5-10 minute;

-se sterge cu o compresa uscata si se citeste gradatia;
-se scutura termometru, se spala cu apa si detergenti si se aseaza in solutie dezinfectanta
(bromocet 20%) in borcanul umplut %,
-se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura cu un punct albastru, uninduse apoi cu valoarea obtinuta anterior, obtinandu-se curba termica;
-pentru fiecare filie orizontala se socotesc 2 diviziuni de grad.
D. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE.
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arterelor.
-Materialele necesare: tava pentru instrumentele medicale, tesniometru cu Hg,
stetoscop biauricular, creion albastru si rosu, foaia de temperatura, tampon cu alcool.
- Timpii de executie:
-se pregatesc materialele necesare;
-se pregateste bolnavul explicandu-i scopul masuratorii si se mentine in repaus timp
de 10-15 minute
-se aseaza manometrul pe noptiera sau intr-un loc fara vizibilitate pentru bolnav la
nivelul cordului,

-se aplica manseta pe bratul bolnavului;

-se fixeaza membrana stetoscopului sub manseta pe artera humerala;
-se pompeaza aerul in manseta cu ajutorul perei de cauciuc pana la o valoare mai mare
decat cea masurata anterior sau pana la 300 mml la prima determinare a T.A.;
-se decomprima progresiv aerul din manseta; privind manometrul se
memoreaza valoarea tensionala obtinuta la aczirea primului zgomot
pulsatil
(tensiunea maxima) si apoi se decomprima in continuare pana la disparitia ultimei unde
pulsatile cand se memoreaza din nou valoarea obtinuta (tensiunea minima);
- se scoate manseta tensiometrului;
- se dezinfecteaza stetoscopul;
- se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura in chenar albastru hasurat cu culoare
rosie, socotind pentru fiecare linie orizontala o unitate coloana de mercur.
E. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI.
Diureza este procesul de eliminare a urinei din organism in 24 h.
-

Materiale necesare: vase cilindrice gradate, creion albastru, foaia de temperatura.

Timpii de executie:

- se pregatesc materialele necesare, etichetand vasele cu numele bolnavului, salonul, sectia

unde este internat, denumirea probei cerute;
-

se educa bolnavul sa urineze numai in urinar;

se colecteaza urina pe 24 ore, se citeste gradatia de pe vas;

- se noteaza in foaia de temperatura valoarea obtinuta, pentru flecare linie orizontala,

socotindu-se 100 ml urina.
ANEXA 2. TEHNICA ADMINISTRARII INJECTIILOR.
A. TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE
-Materiale necesare: seringi de unica folosinta, in ambalaj
original,
intact, 2 ace calibru diferit, tampoane de vata sterile; solutii dezinfectante (alcool sanitar
rectificat; solutia de injectat sterila,trusa antisoc, lampa spirt).
-Timpii de executiei: se pregateste bolnavul asezandu-1 in pozitie de decubit ventral;
nursa se spala pe maini;

- se aspira solutia de injectat in seringa dupa ce gatul acesteia a fost flambat inainte si dupa
taierea fiolei;
- se dezinfecteaza locul de electie pentru injectat (cadranul supero- extern al fesei);
- se scoate aerul din seriga, tinandu-o in pozitie verticala, pana la aparitia primei picaturi de
solutie in varful acului;
- se introduce acul atasat la seringa in muschi;
- se aspira pentru verificarea pozitiei acului fata de vasul de sange;
- se introduce lent solutia de injectat;
- se extrage acul printr-o miscare ferma;
- se comprima locul respectiv cu un tampon steril imbibat in alcool sanitary
- nursa se spala pe maini;
- reorganizarea locului de munca;
- urmarirea bolnavului pentru a surprinde eventualele reactii adverse la medicamente.
B TEHNICA INJECTIEI INTRAVENOASE.
Consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism direct in
torentul circulator prin intermediul unui ac adaptat la seringa. Scopul:
- terapeutic la diferite substante;
- explorator - pentru administrarea substantelor de contrast radiologie.
Tehnica: pregatirea bolnavului:
-

psihica: explicandu-i necesitatea acestei tehnici pentru, tratarea bolii sale, locul
injectarii si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei;

fizica: se aseaza bolnavul in pozitie confortabila de decubit dorsal sau pe scaun cu

spatar protejat de un prosop si o aleza.

Materiale necesare:
-

seringi de unica folosinta in ambalaj original, integru, steril;

ace sterile de unica folosinta pentru aspirarea medicamentelor (L = 38 mm, D = 1 mm,

cu bizou lung) si injectarea solutiei medicamentoase cu L = 25 mm, diametrul = 6/10 7/10 si bizou scurt;

solutie sterila de injectat, izotona sau hipertona ce se resorb instantaneu in circulatie,

in fiole integre, care mai intai se identifica,

garou, tampoane sterile din vata si tifon, manusi sterile;

solutii dezinfectante sterile (alcool sanitar rectificat la 70);

pile din metal pentru deschiderea fiolelor;

lampa spirt pentru flambare,

tavita renala

musama si aleza;

prosop;

trusantisoc.

Tehnica propriu-zisa:
-

se spala pe maini cu apa si sapun;

se verifica ambalajul seringii si acului;

se verifica termenul de valabilitate al sterilizarii seringii;

se verifica integritatea fiolelor sau flaconul, eticheta, doza, termenul de valabilitate si

aspectul solutiei;

se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat solutia, acoperit cu

mansoul de protectie si se aseaza pe o compresa sterila;

se procedeaza la aspirarea continutului fiolei dupa: golirea lichidului din varful fiolei
prin miscari de rotatie, dezinfectarea gatului fiolei prin flambare, sau stergere cu
tamponul imbibat in alcool, dupa-care se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
apoi se deschide fiola astfel1 cu mana staga se tine fiola, iar cu policele si cu indexul
mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei, se
trece gura fiolei deschise deasupra flacarii, apoi se introduce acul in fiola deschisa
tinuta intre policele, indexul- si degetul mijlociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta in
mana dreapta.

Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii drepte,
avand grija ca biroul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat, fiola
rasturnandu-se progresiv cu orificiul

se indeparteaza aerul din seringa tinuta in pozitie verticala cu acul in sus, prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin virful acului,

se schimba acul
medicamentoase.

de

aspirat

cu

cel

folosit

pentru

injectarea

solutiei

Pentru dizolvarea pulberilor se procedeaza astfel:

-

se aspira solventul in seringa (ser fiziologic, apa distilata, sau alt solvent special);

se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de cauciuc si

se asteapta evaporarea alcoolului;

se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent

prescrisa;

se scoate acul din flacon ti se agita pana la completa dezvoltare a pulberii.

Pentru aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc se procedeaza astfel:

se dezinfecteaza dopul de cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului,

se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi

expirata;

se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon

introduce aerul;

se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa

sub actiunea presiunii din interiorul flaconului;

acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectarea solutiei
medicamentoase,

se alege locul punctiei venoase;

se aplica garoul pe bratul bolnavului la unirea a doua treimi superioare cu treimea

inferioara a acestuia pentru a evidentia vena de punctionat;

se dezinfecteaza locul injectiei,

se efectueaza punctionarea venei cu acul introdus in directia fluxului sanguin,

perforarea tegumentului facandu-se -in directie -usor oblica, pana simtim senzatia unui
gol elastic, dupa care se schimba directia acului in sensul axului longitudinal al venei
si se inainteaza in interiorul ei inca 1-1,5 cm;

se controleaza daca acul este in vena prin aspiratie;

se desface garoul;

se injecteaza lent, sprijinind seringa cu mana stanga si impingand pistonul seringii cu

policele mainii si indexul mainii drepte;

pana la nivelul dopului si se

se verifica periodic prin aspirare, daca suntem in vena,

la terminarea injectarii solutiei se retrage brusc acul din vena pe directia pe care l-am
introdus;

se aplica tamponul imbibat cu alcool pe locul injectarii, efectuand o usoara

compresiune, dar iara a flecta bratul;

se supravegheaza bolnavul un timp variabil dupa injectare in report cu starea lui

generala si solutia injectata.

Incidente si accidente:
-

flebalgie prin introducerea rapida a solutiei sau a unor substante iritante;

periflebita prin inflamatia tesutului perivenos;

hematom;

embolie gazoasa prin introducerea aerului in vena;

embolie gazoasa prin introducere de substante uleioase, ambele ducand la embolie

pulmonara si deces; -soc alergic; colaps.

FARMACOLOGIA AVC
Terapia moderna foloseste in mod obisnuit substante excitante si deprimante al
sistemului nervos central. Actiunea unui medicament poate fi locala si generala. Un factor
important in activitatea medicamentului il reprezinta:
- structura chimica
- doza
Intensitatea actiunii unui medicament si rapiditatea actiunii lui crete dupa calea de
administrate:
- orala
- subcutanata
-intramuseulara, intravenoasa
FENOBARBITAL
Actiune terapeutica: Sedativ, hipnotic cu actiune prelungita, anticonvulsivant.
Indicatii: Sedativ in diferite stari de hiperexcitabilitate, afectiuni medicale sau chirurgicale
care necesita scdare (hipertensiune, cardiopatie ischemica etc.) insomnii epilepsie (marele rau

epileptic), convulsii la sugari, copii si adulti medicatia prenarcotica, adjuvant al fototerapiei in

icterul neo-natal (creste metabolizarea bilirubinei prin inductie enzimatica).
Contraindicatii: Stari precomatoase si comatoase, parkinsonism, intoleranta la fenobarbital,
insuficienta renala, cardiopulmonara si hepatica grava, diabet, porfirie latenta.
Reactii adverse: Poate provoca fenomene paradoxale de excitatie nervoasa si eruptii alergice
de tip urticarian.
Mod de administrare: Adulti ca sedativ, cate un comprimat de 15 mg la 4 ore (doza poate fi
marita la nevoie); hipnotic 1 comprimat de 100 mg seara la culcare (in insomniile grave si la
agitati, 2-3 comprimate de 100 mg/zi); in boala Basedow 1/2 comprimat de 100 mg/zi;
anticonvulsivant, in intoxicatiile cu stricnina, in tetanos 2-3 fiole/zi i.m.; in epilepsie se incepe
cu 1/2 comprimat de 100 mg de 2-3 ori/zi continuandu-se cu 200-300 mg/zi fractionat pana la
disparitia convulsiilor. Doza unica maxima de 300 mg; doza zilnica maxima 600 mg; copii sedativ 6 mg/kg corp/zi in 3 prize oral sau i.m. anticonvulsivant 3-5 mg/kg corp/doza oral sau
i.m. Se poate repeta pana la maximum 300 mg. Atentie: Nu se injecteaza i.v. datorita
solventului.
Interactiuni medicamentoase: Fenobarbitalul scade eficacitatea anticoagulantelor
cumarinice chinidinei, ciclosporinei, contraceptivelor hormonale orale, glucocorticoizilor,
doxiciclinei, teofilinei prin stimularea metabolizarii lor hepatice (se recomanda doze mai mari
din acestea, iar ia oprirea administrarii barbituricului, scaderea dozelor, eventual se evita
fenobarbitalul); actiunea deprimanta centrala a fenobarbitalului poate fi crescuta de alcool,
alte barbiturice si sedative, sulfamide antidiabetice, imipramina (prudenta in asociere).
Forma de prezentare: Cutii cu 5 fiole a 2 ml solutie 10%; cutii cu 100 fiole a 2 ml solutie
10%; cutii cu 5 fiole a 1 ml solutie 4%; cutii cu 30 comprimate a 15 mg; cutii cu 10
comprimate a 100 mg.
DIAZEPAM, comprimate, diazepamum
Prezentare farmaceutica: Comprimate continand diazepam 2 mg sau 10 mg (flac. cu 30
buc); fiole a 2 ml solutie injectabila continand diazepam 10 mg (cutie cu 5 buc).
Actiune terapeutica: Tranchilizant din grapa benzodiazepinelor; miorelaxant si
anticonvulsivant, antispastic uterin, slab parasimpatolitic; efectul este rapid, de durata relativ
scurta la inceputul tratamentului, dar durabila la prelungirea acestuia.
Indicatii: Stari de anxietate in nevroze, sindrom psihovegetativ, sindrom de menopauza, stari
depresive cu agitatie, afectiuni diverse insotite de tensiune psihica si anxietate; insomnie prin
anxietate, pavor nocturn si somnambulism; pentru sedare, in cadrul curei de dezintoxicare la
alcoolici; spasme musculare in boli reumatice, traumatisme, fracturi, accidente cerebrovasculare; tetanos, stare de rau epileptic; ca medicatie pre- si postoperatorie; in iminenta de
avort sau nasterea prematura, pentru usurarea nasterii in caz de hipertonie uterina.
Mod de administrare: Oral, la adulti si copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2 ori/zi (dupa
situatie); la batrani 2 mg de 1-2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta); la copii mici cate 1-2 mg
de 2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta, pana la 0,5 mg/kg corp si zi). I.m. sau i.v. (lent, cu

multa prudenta) la adulti si copii mari 2-20 mg (se poate repeta, dupa 3-4 ore), in tetanos 200400 mg/zi; la copiii mici 0,1-0,25 mg o data (se repeta, la nevoie, dupa 15-30 minute).
Reactii adverse: Somnolenta, oboseala, ameteli, slabiciune musculara, uscaciunea gurii,
constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune, diminuarea libidoului, rareori ataxie, agiatie
psihimotorie, foarte rar neutropenie, icter; dozele mari, administrate timp Indelungat, pot
provoca dependenta. Injectarea i.v. (mai ales cand se face repede) poate fi cauza de deprimare
respiratorie marcata (sunt necesare mijloace pentru asistarea respiratiei). Injectia i.m. este
dureroasa; uneori dureri de-a lungul venei injectate.
Contraindicatii: Stari comatoase, colaps, miastenie grava, alergie specifica; se evita la
sugarii mai mici de o luna, prudenta in timpul sarcinii si alaptarii; prudenta la bolnavii cu
glaucom, doze mici la cerebrovasculari, in insuficienta cardio-respiratorie, la batrani si la
debilitati; injectarea nu este recomandabila in caz de insuficienta respiratorie decompensata si
impune multa prudenta la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata si la cei cu insuficienta
respiratorie cronica.
MIOFILIN, solutie injectabila aminophyllinum
Compozitie: Comprimate/capsule, continand 100 mg aminofilina. Fiole continand:
Aminofilina

0,048 g

0,240 g

Piperazina hexahidrat 0,005 g

0,025 g

Apa distilata pana la

10 ml

2 ml

Actiune farmacoterapeutica: Miofilinul se incadreaza in grupa mare a preparatelor

antispastice si actioneaza litic direct asupra musculaturii bronsice.
Indicatii: Astm esential, dispnee astmatiforma de origini diverse.
Contraindicatii: Hemoragii cerebrale, nefrita acuta, epilepsie.
Mod de administrare: Per os: se incepe cu 1 comprimat/capsula (100 mg) de 3 ori pe zi,
crescandu-se progresiv pana la 3-4 comprimate/capsule/zi, sau pana la aparitia de reactii
adverse semnificative. Adulti: 1-3 fiole de 10 ml pe zi in injectii lente intravenoase. Copii: 715 ani =1-2 fiole de 2 ml pe zi in injectii lente intravenoase.
Forma de prezentare: Cutie cu 20 comprimate/capsule a 100 mg. Cutii cu 5 fiole de 10 ml a
0,24 g pentru adulti. Cutii cu 100 fiole de 10 ml a 0,24 g pentru adulti. Cutii cu 5 fiole de 2 ml
a 0,048 g pentru copii. Cutii cu 100 fiole de 2 ml a 0,048 g pentru copii.
VITAMINA C 10%, fiole 2 mi, 5 ml, fiole acidum ascorbicum
Compozitie: Fiole continand acid ascorbic 0,20 g/2 ml si 0,50 g/5 ml.
Actiune farmacoterapeutica: Factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare,
intervine in procesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul glucidelor, proteinelor si
grasimilor; actioneaza substitutiv in starile de deficit de acid ascorbic, corectand tulburarile

specifice; grabeste vindecarea plagilor, favorizeaza depunerea calciului in oase si vindecarea

fracturilor, creste rezistenta capilarelor, mareste rezistenta la infectii.
Indicatii: Profilaxia si tratamentul scorbutului si altor forme de hipovitaminoza C: boli grave,
stari febrile prelungite, infectii, interventii chirurgicale. Plagi atone, parodontoza, gingivite,
stomatite, osteoporoza, fracturi, hemoragii prin fragilitate capilara, anumite forme de anemie
(in asociere cu fierul sau cu acidul folie), methemoglobinemie. Surmenaj, efort fizic prelungit,
astenie de primavara. Profilaxia virozei si a gripei.
Contraindicatii: Litiaza renala (tratamente indelungate cu doze mari), stari de supraincarcare
cu fier, la bolnavii cu hemocromatoza, talasemie, deficit de acid folie sau la cei care primesc
transfuzii de sange frecvent.
Reactii adverse: Rareori diaree, precipitarea exalatilor si uratilor in urma acida. Injectarea
rapida intravenos poate provoca ameteli sau chiar lipotimie.
Interactiuni medicamentoase: Acidul ascorbic poate favoriza precipitarea sulfamidelor in
urina. Scade efectele anticoagulantelor orale, fenotiazinelor. Accentueaza efectele adverse ale
contraceptivelor orale si estrogenilor la doze de peste 1 g /zi.
Mod de administrare: Adulti: intramuscular sau intravenos 0,1-1 g/ zi. Copii: intramuscular
sau intravenos 0,05-0,30 g/zi.
Forma de prezentare: Cutii cu 10 si 100 fiole de 2 ml. Cutii cu 5 si 100 fiole de 5 ml.
Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate.
FUROSEMID 1% , fiole furosemidum
Compozitie: O fiola contine Furosemid: 0,02 g/2 ml.
Actiune farmacoterapeutica: Furosemid este un diuretic de ansa cu actiune diuretica si
saluretica prompta, de intensitate mult mai mare decat alte diuretice (se instaleaza in decurs de
cateva minute dupa injectare i.v. atat la omul sanatos cat si in retentiile hidrice) si cu o curba
de actiune dependenta de doza. Dupa administrarea i.v., efectul apare in 5-15 min, este maxim
in 15-30 min. si dureaza 2-3 ore. Actiunea Furosemidului are ca mecanism inhibitia
reabsorbtiei ionului de sodiu la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle si de asemenea la
nivelul tubului distal. Intr-un prim timp are loc cresterea perfuziei renale si reducerea
reabsorbtiei de apa si electroliti la nivelul nefronului proximal. Ulterior prin reducerea
volumului extracelular se produce scaderea diurezei.
Indicatii: Edeme cardiace, hepatice, renale, gravidice, trombotice locale, edeme cerebrale.
Hipertensiune arteriala (in hipertensiunea marcata se asociaza cu medicatia hipotensoare).
Intoxicatia cu barbiturice (asociat cu perfuzia de substante alcalinizante, dupa asa-numita
metoda scandinava). Hipercalcemie, diureza fortata in intoxicatii medicamentoase. Secretie
neadecvata de hormon antidiuretic, de hormon paratiroidian; astm.
Contraindicatii: Glomerulonefrita acuta, insuficienta renala acuta cu anurie, hipovolemie,
alcaloza, hipokaliemie, asocierea cu curarizante, intoxicatia cu digitalice, ciroza hepatica
decompensata, coma hepatica. Prudenta in porfirie, insuficienta cardiaca grava, diabet, guta,

obstructia cailor urinare, hipertrofia de prostata, hipoparatiroidism, insuficienta renala acuta

prin intoxicatii cu medicamente hepato sau nefrotoxice.
Mod de administrare: Administrarea parenterala a Furosemidului (i.v. sau i.m.) este indicata
ori de cate ori se impune lichidarea rapida a unei retentii hidrice, de asemenea cand resorbtia
intestinala este perturbata sau cand exista diferite piedici in calea administrarii per os a
diureticului. Dozele uzuale sunt de 20-40 mg/zi, in pediatrie de 1 pana la 6 mg/kg corp.
Dozele variaza de la caz la caz intre 0,020 g (1 fiola) si 0,400-0,600 g (20 fiole) cu o viteza de
administrare i.v. de maximum 4 mg/min. In cazuri de nefroza sau insuficienta renala cronica
se utilizeaza doze mai mari de Furosemid (160 mg). Sindrom hemolitic-uremic: 2,5-4 mg/kg
corp la fiecare 3-4 ore. Insuficienta cardiaca congestiva: perfuzii intravenoase continue cu
doze mari (pana la 8 g/zi); este favorabila asocierea cu captropil (dar cu prudenta).
Hipertensiune arteriala, edem pulmonar acut, in care administrarea intravenoasa a
Furosemidului este imperativa, doza initiala este de 0,040 g (2 fiole) care poate fi repetata la
nevoie dupa 20 minute. In edemul cerebral se injecteaza i.v. cate 0,020-0,040 g (1-2 fiole) de
3 ori pe zi.
Reactii adverse: Rareori pot aparea fenomene de alergie cutanata sau leucotrombopenie,
reversibile la sistarea tratamentului. Uneori pot avea loc modificari hemodinamice
nefavorabile (hipotensiune ortostatica pana la colaps), diureza excesiva (la persoanele in
varsta) cu deshidratare si spoliere de potasiu. Furosemid poate diminua efectul unor
medicamente cum sunt catecolaminele sau dimpotriva poate intensifica efectul altora, de
exemplu al antihipertensivelor (in special inhibitorilor enzimei de conversie), al tubocurarinei.
Poate produce tulburari ale echilibrului hidro-electrolitic (hiponatremie, hipokaliemie,
alcaloza metabolica hipocloremica), hiperlipemie, scade clearance-ul renal de Li,
hiperuricemie, tulburari gastrointestinale, depresie medulara, favorizeaza trombozele,
ischemie cerebrala la varstnici, tulburari de vedere, ameteli, cefalee, parestezii, disfunctii
hepatice, rahitism, nefrita alergica interstitiala, hipoacuzie sau surditate pasagera. In cazuri de
supradozare: hipoglicemie acuta.
Forma de prezentare: Cutii a 5 fiole de 2 ml; cutii a 100 fiole de 2 ml.
MANITOL, solutie perfuzabila manitolum
Compozitie: Saci P.V.C. continand 250ml si 500 ml solutie perfuzabila manitol 200 g/l.
Actiune terapeutica: Solutia hipertonica de manitol este un diuretic osmotic nemetabolizabil
de organism, eliminat prin filtrare glomerulara. Creste osmolaritatea plasmei putand stabili un
gradient osmotic ce grabeste difuziunea apei catre spatiile extracelulare si plasma. Contribuie
astfel la scaderea presiunii intracraniene si intraoculare, in iminenta edemului cerebral si
cresterea presiunii umorii apoase.
Indicatii: Manitol 20%: edem cerebral cu hipertensiune intracraniana, hipertensiune
intracelulara.
Contraindicatii: Hiperosmolaritate
intracelulara.

plasmatica

preexistenta,

deshidratare

predominant

Mod de administrare: Intravenos sub forma de perfuzie. La adulti: 250 ml/zi manitol 20% cu
un ritm de 40 picaturi/minut; 500 ml/zi manitol 10% cu ritm de 60-70 picaturi/minut. La

copii: 10 ml/kg corp/zi manitol 10% cu ritm de 10-15 picaturi/minut pentru 10 kg corp.
Atentie! Preparatul se administreaza sub controlul diurezei si al electrolitilor serici. Se impune
prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiaca. Este necesara incalzirea sacului cu Manitol 20%
pana la disparitia cristalelor (solutia este suprasaturata).
Forma de prezentare: Saci P.V.C. a 250 ml solutie perfuzabila Manitol 20%. Saci P.V.C. a
500 ml solutie perfuzabila Manitol 20%.
GLUCOZA, solutie perfuzabila glucosum
Compozitie: Fiole continand sol. apoasa injectabila: 20%, 40%,33%. Saci de P.V.C. atoxic,
apirogen, contine 250 ml, respectiv 500 ml de solutie glucoza 5%, 10%, 20%.
Valoarea calorica: Solutia 5% (izotona) - 200 cal/l; solutia 10% (hipertona) -400 cal/l; solutia
20% (hipertona) - 800 cal/l; solutia 33% (hipertona) - 1320 cal/l; solutia 40% (hipertona) 1600 cal/l.
Actiune farmacoterapeutica: glucoza administrata in scop terapeutic, furnizeaza energia
necesara functionarii normale a celulelor, contribuind la crutarea proteinelor; amelioreaza
troficitatea ficatului, protejandu-1 de diferite noxe; imbunatateste functia miocardului bolnav,
echilibreaza tensiunea arteriala si restabileste reactivitatea vasculara, deprimata prin narcoza,
hipotermie, anoxie s.a. In solutia izotona (5%) glucoza reface temporar volemia in conditii de
deshidratare, are un efect anticetogen in acidoza organica si poate servi la completarea
rezervelor de glicogen hepatic. Solutiile hipertone maresc presiunea coloid-osmotica a
sangelui, favorizand trecerea apei din tesuturi in sange si realizand astfel o deshidratare
tisulara. Cantitatea mare de glucoza care se elimina prin rinichi, in cazul administrarii
solutiilor hipertone, antreneaza apa, provocand o diureza osmotica.
Indicatii: Stari de denutritie (alimentatie parenterala, deshidratare, hipoglicemii, hepatopatii
infectioase carentiale sau toxice, insuficienta cardiaca, tulburari functionale ale miocardului
pe fond anoxie, miocardite, diferite boli infectioase) si intoxicatii (cu barbiturice, morfina,
salicilati, mercur s.a.) colaps vascular. Solutiile hipertone sunt indicate pentru actiunea lor
osmotica in hipertensiunea intracraniana (tumori, traumatisme cranio-cerebrale), accidente
cerebrovasculare si edemul cerebral (de asemenea, ca diuretice).
Contraindicatii: Deshidratari mari (solutiile hipertone), insuficienta renala grava. Injectarea
rapida si in doze mari prezinta, la cardiaci, pericolul aparitiei edemului pulmonar.
Posologie si mod de administrare: Solutia izotona (5%) se poate administra subcutanat,
intravenos sau intrarectal, cea mai uzitata fiind calea intravenoasa. Solutia de glucoza 5% se
administreaza in perfuzie venoasa lenta, in cantitate de aproximativ 1 litru in 24 de ore. Viteza
perfuziei fiind de 240-400 ml/ora (60-100 picaturi/minut). Solutiile hipertone 10%o si 20% se
administreaza de asemenea in cantitate de 1 litru in 24 de ore, viteza perfuziei variind intre
200 si 300 ml/ora (50-70 picaturi/minut). Solutiile hipertone 33% si 40% se perfuzeaza lent,
in cantitate de cel mult 500 ml/24 h, cu o viteza de 80 si 180 ml/ora (20-50 picaturi/minut), e
utilizare a sacilor din P.V.C. (atoxic, apirogen) cu solutii perfuzabile de glucoza: se alege sacul
cu solutie glucozata de concentratia necesaraModul d si volumul dorit, se scoate din punga de
polietilena in care este ambalat si se controleaza aspectul solutiei (trebuie sa fie limpede si sa
nu contina particule solide in suspensie) etanseitatea sacului (prin comprimarea acestuia) si
incadrarea in termenul de valabilitate (2 ani de la data fabricatiei imprimata pe sac.

PENICILINA G POTASICA , flacon injectabil benzylpenicillinum kalicum

Prezentare farmaceutica: flacoane continand: benzilpenicilina potasica 400 000 u.i., 1 000
000 u.i. sau 5 000 000 u.i. sub forma de pulbere pentru prepararea de solutie injectabila.
Actiune terapeutica: Antibiotic bactericid fata de cocii grampozitivi si gramnegativi, unii
bacili grampozitivi, spirochete si actinomicete. Sunt indeosebi sensibili streptococii,
pneumococii, gonococii, meningococii, germenii gangrenei gazoase, bacilul carbunos,
actinomicetele, spirochetele; majoritatea tulpinilor de stafilococ au devenit rezistente
(stafilococi penicilinazo-secretori). Efectul antibacterian este rapid si de durata relativ scurta.
Realizeaza concentratii plasmatice mari (comparativ cu penicilina V si cu Moldamin).
Indicatii: Infecti cu germeni sensibili: pneumonie, empiem, meningita cu pneumococ,
endocardita cu streptococ viridans (in asociatie cu streptomicina sau gentamicina),
meningococemie, meningita cu meningococ, infectii severe cu anaerobi, sifilis (neurosifilis,
sifilis cardiovascular, sifilis congenital la nou-nascuti), actinomicoza, antrax, gangrena
gazoasa, tetanos, infectii cu Listeria; sterilizarea purtatorilor de bacili difterici; profilactic, la
bolnavii cu valvulopatii care sufera interventii dentare (se asociaza cu streptomicina) si cu
ocazia interventiilor pe intestin sau tractul genito-urinar (se asociaza cu streptomicina,
kanamicina sau gentamicina). Se prefera penicilinei G sodice in caz de retentie hidrosalina.
Mod de administrare: In injectii intramusculare, in injectii intravenoase sau in perfuzii
intravenoase, obisnuit 1 200 000-6 000 000 u./zi la adulti si 400 000-1 200 000 u./zi la copii,
fractionat, la 4-8 ore interval; in infectiile grave, injectii sau perfuzii intravenoase cu 10-50
milioane u.i./zi.
Reactii adverse: Reactii alergice: urticarie (relativ frecvent), edem angioneurotic, febra,
inflamatii articulare (rar), dermatita exfoliativa, soc anafilactic (foarte rar) - atentie! sunt
posibile accidente anafilactice acute letale, suprainfectii cu Proteus, Pseudomonas, Candida;
convulsii (la doze mari, intravenos), anemie hemolitica, leucopenie, trombocitopenie,
nefropatii (la dozele mari, rareori); reactie Herxheimer, uneori, la prima injectie de penicilina
in sifilis; durere la locul injectiei intramusculare.
Contraindicatii: Alergie la penicilina - instituirea tratamentului cu Penicilina G sau alte
peniciline (alergia este incrucisata), pe orice cale si in orice doze, impune investigarea
anamnestica ingrijita, pentru decelarea eventualelor reactii alergice specifice in antecedente si
evitarea accidentelor de acest tip; prudenta la bolnavii cu diferite afectiuni alergice; folosirea
in aplicatii locale trebuie evitata (provoaca frecvent sensibilizare). Prudenta cand se
administreaza doze mari la bolnavii cu insuficienta cardiaca (aport de potasiu). Poate interfera
cu determinarea urobilinogenului si a glucozei urinare.
PIRACETAM, fiole piracetamum
Compozitie: Fiole continand piracetam 1 g/5 ml.
Actiune farmacoterapeutica: Actioneaza la nivelul sistemului nervos central, ca agent
nootropic, protejand cortexul cerebral impotriva hipoxiei; creste concentratia ATP in neuroni,
favorizeaza sinteza proteinelor cerebrale, influenteaza pozitiv conductibilitatea nervoasa,
creste rezistenta celulelor cerebrale la hipoxie.

Indicatii: Sindroame posttraumatice, dupa interventii chirurgicale pe creier, alcoolism, vertij,

dementa senila; accidente cerebrovasculare si tulburari de comportament la copii.
Contraindicatii: Insuficienta renala severa.
Precautii: Se administreaza cu prudenta sau se evita in primul trimestru de sarcina; se
administreaza cu prudenta la epileptici si in insuficienta renala moderata (doze mai mici).
Reactii adverse: Ocazional determina fenomene minore de excitatie psihomotorie, insomnii,
agresivitate, stimulare sexuala; poate favoriza descarcarile epileptogene, mai rar poate
provoca greata, voma, diaree, gastralgii.
Mod de administrare: Se injecteaza intramuscular sau intravenos, de obicei cate 1 fiola (1 g)
de 3 ori pe zi, in cazurile grave 12 fiole pe zi.
ASPATOFORT , fiole Combinatii
Prezentare farmaceutica: Fiole a 10 ml solutie apoasa injectabila continand 1-aspartat de
sodiu 250 mg si piridoxina hcl. 125 mg (cutie cu 10 si 50 fiole).
Actiune terapeutica: Trofic hepatic, detoxifiant al amoniacului.
Indicatii: Hepatita cronica, hepatita acuta, encefalopatie portala, precoma si coma hepatica.
Mod de administrare: In perfuzie intravenoasa, 2 fele in 300 ml solutie glucozata izotona,
introduse intr-o ora (se poate repeta de 2-4 ori/zi).
TANAKAN , comprimate plante
Compozitie: Extract standardizat si titrat de Ginkgo Biloba (EGb761) 40 mg/comprimat, 40
mg/ml (solutie buvabila), 1,2 g/flacon.
Proprietati: Extractul EGb 761 din frunzele de Ginkgo Biloba contine peste 40 de principii
active, intre care ginkgolidele si bilobalidele sunt specifice numai acestui extract. Are un mod
de actiune complex la nivel vascular, exercitand un efect vasoreglator asupra arterelor. Creste
rezistenta vasculara si scade permeabilitatea capilarelor. Creste tonusul peretilor venosi.
Hemoreologic. scade hiperagregabilitatea plachetara (efect anti-FAP) si eritrocitara (efect
antisiudge). La nivel tisular protejeaza integritatea membranelor celulare prin neutralizarea
radicalilor liberi. Are efect neuroiropic, stimuland procesele de compensare neuronala,
tumoverul neuromediatorilor, cresterea densitatii receptorilor sinaptici. Amelioreaza
metabolismul energetic bazai, stimuland captarea oxigenului si consumul aerob al glucozei si
favorizand epurarea lactatilor.
Indicatii: imbatranim li ischemie cerebrala: deficite cognitive legate de varsta; sechele ale
accidentelor vasculare cerebrale sau ale traumatismelor craniene. Sindroame
cohleovestibulare: vertij, acufene, hipoacuzii. Ischemie corio-retiniana, degenerescenta
maculara legata de varsta, retinopatii diabetice. Arteriopatii ale membrelor inferioare: dureri la
mers, dureri de decubit, tulburari trofice.
Contraindicatii: Nu are.

Reactii adverse: Rare (cefalee, tulburari digestive).

Precautii: Nu este un antihipertensiv si nu poate inlocui tratamentul tensiunii arteriale prin
medicatia ei specifica.

TORECAN, drajeuri tyetilperazinum

Compozitie: Tietilperazina.
Forma de prezentare: Drajeuri (sub forma de dimaleat) de 6,5 mg. Supozitoare (sub forma
de dimaleat) de 6,5 mg. Fiole de 1 ml (sub forma de dimaleat) cu 6,5 mg.
Actiune terapeutica: Antiemetic si antivertiginos.
Farmacodinamica: Torecan-ul, un derivat de fenotiazina, este un antiemetic puternic si un
agent antivertiginos, care actioneaza central atat asupra zonei chemoreceptoare din bulb
(medulla oblongata), cat si asupra centrului vomei. Este eficient in prevenirea sau inlaturarea
tuturor tipurilor de greata si varsaturi si, de asemenea, a vertijului de origine centrala si
vestibulara.
Farmacocinetica: Torecan-ul este bine absorbit din tractul gastrointestinal. Dupa
administrare orala, nivelele maxime de tietilperazina in plasma sunt atinse in 2-4 ore.
Compusul este metabolizat in proportie mare, doar circa 3% din doza este excretata in urina
sub forma nemodificata. Volumul de distributie a fost calculat la 2,7 l/kg corp. Perioada de
eliminare este de circa 12 ore.
Indicatii: Greata si voma asociate cu tulburari gastrointestinale, intoleranta la medicamente,
traume cerebrale si presiune intracraniana crescuta, dupa radioterapie si postoperator. Vertij
asociat cu ateroscleroza, in sindromul Meniere si alte boli sau leziuni care afecteaza aparatul
vestibular, procese expansive intracraniene, dupa traumatisme craniene. Rau de miscare.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la fenotiazine, stari comatoase. Torecan-ul nu trebuie
administrat copiilor sub 15 ani, deoarece la aceste varste exista o susceptibilitate crescuta
pentru efecte secundare extrapiramidale.
Sarcina si alaptare: Torecan-ul nu trebuie administrat femeilor insarcinate sau care alapteaza,
decat daca este absolut necesar.
Reactii adverse: (vezi 'Precautii'): Uscaciunea gurii, astenie, somnolenta, tahicardie,
hipotensiune. In cazuri izolate, s-au observat anomalii ale functiei hepatice si aparitia
sindromului malign neuroleptic. Ca si alti derivati fenotiazinici, desi rar si de obicei la
pacienti mai tineri, Torecan-ul poate provoca simptome extrapiramidale (crize oculogire,
tulburari de deglutitie si vorbire, spasme musculare). Aceste simptome raspund de obicei
prompt la tratamentul parenteral cu un agent antiparkinsonian. in multe cazuri, simptomele
extrapiramidale dispar rapid dupa intreruperea tratamentului.
Interactiuni: Torecan-ul poate potenta
benzodiazepinelor, opiaceelor si alcoolului.

efectele

CAPITOLUL V
CONCLUZII

sedativelor

SNC,

inclusiv

ale

Accidentele vasculare cerebrale sunt afectiuni grave, invalidante ale sistemului nervos
central cu consecintele cele mai multe ori,grave asupra individului ce prezinta aceste
afectiuni.
Accidentele vasculare cerebrale se clasifica in :
-

acidentele vasculare cerebrale hemoragice si

accidente vasculare cerebrale ischemice.

Din punct de vedere anatomo - patologic suferintele vasculare ale encefalului se

clasifica in :
-

ischemii cerebrale prin tromboza sau embolia arterelor cerebrale si

ischemii tranzitorii (A.I.T.)

hemoragii cerebrale: propriu-zise si hematoame cerebrale

hemoragii subarahnoidiene

encefalopatii

tromboflebite ale venelor cerebrale.

hypertensive

Din punct de vedere epidemiologie accidentele vasculare hemoragice sunt cele mai
frecvente afectiuni ale sistemului vascular encefalic, ce afecteaza in mod relativ egal ambele
sexe, predominant in grupa de varsta 50-65 de ani, uneori chiar la varste mai mici, afectand
astfel, persoane active in deplina maturitate.
Astazi insa din ce in ce mai frecvente sunt accidentele ischemice tranzitorii sau
functionale datorita adoptarii in tarile civilizate a unor masuri deosebite de profilaxie a
accidentelor hemoragice, masuri ce s-au impus datorita ratelor crescute de morbiditate si
mortalitate, AVC-urile ocupand locul 3 ca si cauza de deces dupa afectiunile cardiovasculare
si neoplasme.
In etiopatogenia AVC-urilor se incrimineaza 3 categorii de factori: determinanti,
declansanti si factori de risc.
Intre ei, cei mai importanti sunt: HTA, obezitatea, sedentarismul, supralimentatia si
consumul exagerat de grasimi greu absorbabile. consumul exagerat de cafea si fumatul si in
mod deosebit stressul psihosocial si economic, generat de viata cotidiana, adica factori ce au
dus la cresterea morbiditatii afectiunii.
Din punct de vedere clinic, accidentele vasculare se pot manifesta in mod foarte
variat, de la simple cefalee ameteli si piederi de cunostinta, dizartrie, varsaturi, pana la coma,
paralizii, hemiplegii si chiar moarte.
Diagnosticul pozitiv se pune pe anamneza, examenul clinic si examenele paraclinice,
din care cele mai importante, sunt; examenul LCR, examenul fundului de ochi,

electroencefalografia, oftalmodinamometria, pneumencefalografia gazoasa si indeosebi

tomografia computerizata.
Evolutia este foarte variata in raport cu factorii etiopatogenici, cu terenul bolnavului si
bolile asociate, cu varsta bolnavului, cu modalitatea de aparitie, acuta sau cronicii, cu
afectiunile concomitente ce pot surveni o data cu AVC-ul.
Complicatiile si prognosticul sunt de asemenea variabile, dar de obicei, prognosficul
este imprevizibil, putand merge de la o evolutie favorabil, fara sechele, pana la coma si deces.
Tratamentul A VC este simptomatic, patogenic si etiologic, constand in raport cu
etiologia in:
-

tratament supravegheat la cea mai apropiata unitate competent

acordarea primului ajutor,

urmarirea finctiilor vitale

examen neurologic, oftalmologie, cu masurarea TACR

punctie lombara cu extragerea LCR in scop diagnostic,

daca este necesar si daca nu este chiar contraindicata urmata de

tratamentul propriu-zis ce variaza cu forma clinica de boala.

dar

numai

Astfel AVC ischemic se administreaza vasodilatatoare si antispastice (Sermion,

Papaverina, Vincamina), antiagregante plachetare de tip Aspirina si Dipiridamol,
anticoagulante de tip heparina si derivatii sai (Calciparina, Fraxiparina) urmata de tratament
oral cu Trombostop ca doza de intretinere. tar in cazul AVC hemoragie se administreaza
hemostatice de tip Fitomenadion, Adrenostazin, Venostat, preparate de calciu.
Tratamentul etiologic este variabil cu cauza, administrandu-se antihipertensive in
perfuzie sa i.m. sau per os. cardiotonice, antidiabetice, antisclerolice si antibiotice.
Pentru bolnavii in coma vasculara ca si pentru cei hemiplegiei sunt necesare ingrijiri
infirmiere deosebite, care sunt acordate pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale
prioritare:
nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata
nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura
nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate
nevoia de a evita pericolele
nevoia de a-si mentine temperatura constant

 nevoia de a se aliminta si hidrata corespunzator

nevoia de a elimina
nevoia de a se odihni si
nevoia de a invata despre boala sa,
Urmarind cele 3 cazuri la trei persoane varstnice, hipertensive, obeze, diagnosticul cu
AVC hemoragie, mi-am imbogatit cunostintele teoretice despre aceasta boala si am invatat sa
ingrijesc bolnavi hemiplegiei, cu suferinte deosebite ce au necesitat ingrijiri.

CAPITOLUL VI
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PACIENTULUI
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi
fundamentale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi
este telul profesiei de asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia
fundamentala, este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea starii
de bine din punct de vedere fizic si mintal. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta si hidrata;
3. a elimina;
4. a se misca, a pastra o buna postura;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se imbraca si dezbraca;
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. a fi curat, a-si proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10.

a comunica;

11.

a actiona dupa credintele sale si valorile sale;

12.

a se realiza;

13.

a se recreea;

14.

a invata.
Scurta prezentare a nevoilor

1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia,
frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta,
antrenament, starea de sanatate etc.
2. A bea si manca

a. Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura,

masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie,
nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:
3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp
mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-soeio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica
frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura
a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul
muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea
anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau
inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural.
Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la
modificari in domeniul motricitatii.
5.A dormi si a te odihni
a.Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de
sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio
vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si
psihice.
b.Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca).
Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.
6. A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita
capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea
vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigent particulare: voal, turban
etc.
7. A mentine temperatura corpului in limita normale
a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta
temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator Temperatura corpului
depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.

b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura

corpului.
8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele
a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si
miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului.
Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la
altul. Curatenia este influentata de cultura grupului
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si
de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta
nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).
b. Componenta psihica simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului,
ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei personae apartinatoare aceleiasi
comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala flintelor umane.
a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala.
Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non- verbala cuprinde
gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat:
sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta
a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea
vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie
sa fie ajutat de asistenta.
11. A-ti practica religia
a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului:
pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala evolutia practicilor religioase este in functie de
fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena
cresterea sau diminuarea adeziunii la religie, in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi
cere asistentei o educatie liberala.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca.
Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica
si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei

nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a

fi util prin diverse activitati.
13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor flintelor umane.
a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de
sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, member amputate) au alte cai de
recreere decat cei sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie
poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi
este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea
acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de
invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim
alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in
acelasi timp si de a fi independent.

BIBLIOGRAFIE
1. TITIRCA L, - URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE PENTRU
MEDICALE, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2000;
2.
TITIRCA L, - GHID DE NURSING.
Bucuresti, 2000;

Editura

CADRE

'Viata Medicala Romaneasca',

3.
TITIRCA
L,
- TEHNICI
DE EVALUARE
SI
BOLNAVILOR Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.

INGRIJIRE

4.
TITIRCA
L.
- BREVIAR DE EXPLORARI
FUNCTIONALE SI
INGRIJIRI SPECIALE, Editura Viaa Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2G01.
5.
M6ZESC.C - TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVILOR, Editura Medical, Bucuresti,
2001.
6.
BALTAG.
G
BOINAVILOR,
VOL I - II,

INGRIJIRI
GENERALE Sl SPECIALE
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981.

7.
REPC1UCE - ANATOMIA
Bucuresti 1958.
8.
MORARU I. Bucuresti, 1980.

ANATOMIE

OMULUI,

VISCERE, VOL.2,

PATOLOGICA

VOL

UI,

ALE

Editura Medicala,
Fd-ara

Medicala,

9.
ARSENIC - TRATAT DE NEUROLOGIE:, VOL LV. PARTEA II Editura Medicala,
Bucuresti 1982.
10.

CIMPEANU E - NEUROLOGIE CLINICA VOL II, Editura Dacia, Cluj, 1980,