Masterplan Proiect Smid

Componenta Deseuri
Recipient:
Florian Burnar Director, Autoritatea
de Management pentru POS Mediu Ministerul Mediului
Liliana Chirila Director, Directia
Fonduri Structurale - Ministerul Mediului
Activitate 1.3: Elaborarea a cinci aplicatii in domeniul gestionarii

deseurilor
Rezultat: Master Plan 2008-2038 pentru sistemul integrat de
gestionare a deseurilor la nivelul judetului Dolj
Asistenta Tehnica pentru Pregatire de Proiecte (TAPPP)
Phare 2005/017-553.04.03/08.01 / EuropeAid/123067/D/SER/RO
Consortium:
Rambll, Denmark (lead company)
Rambll, Romania
Fichtner, Germany
Interdevelopment, Romania
PM, Ireland
PM International Services, Romania
Madalin Cucinschi -
Elaborat de:
Oana Musuroaea Razvan Caragea Gheorghe Paduraru Anghel Eugen Gheorghe Pahoncea Alex Pascariu Radu Pahoncea Hila Ovidiu Jiletcovici Iulian Victoria Goldenberg Oprea Cristina -
Adjunct pentru judetul Dolj echipa de

management - componenta deseuri
Expert mediu
Inginer constructii civile
Inginer geotehnic
Inginer geotehnic
Inginer topograf
Inginer topograf
Inginer topograf
Proiectant
Inginer electromecanic
Expert financiar
Expert institutional
Aprobat de:
Ghassan Obid _
Sef proiect:
Daniela Cancescu
Adresa office:
Ministerul Mediului
Str. Libertatii nr. 12, camera 304 E
Bucuresti
+40-729-800085
dc@ramboll.com
Tel:
E-mail:
ISSUE
DATE
ORIG
AUTH
CHK
15.09.08
RP/CD
GO
28.10.08
REVIEW
RP/CD
Sef echipa de management - componenta

deseuri
APPRVD
TAPPP
GO
APPRVD
CLIENT
DESCRIPTION
Master Plan,
Judet Dolj
Master Plan,
Judet Dolj
Master Plan
pentru
Sistem Integrat de Gestionare a
Deeurilor - Judetul Dolj
Martie 2009
Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation PHARE 2005 / 017 553.04.03/08.01
Master Plan Sistem Integrat de Gestionare a deeurilor - Judetul Dolj
CUPRINS
REZUMAT ..........................................................................................................................12
Obiectivele si scopul Master Planului .................................................................................12
Situatia existenta si deficiente ............................................................................................13
Sortarea, compostarea i tratarea deeurilor .....................................................................15
Depozite conforme .............................................................................................................15
Depozite neconforme n zonele urbane .............................................................................16
Locaii de depozitare n zona rural ...................................................................................16
Proiecte locale privind gestionarea deseurilor aflate in implementare in judetul Dolj.........16
Proiectii...............................................................................................................................17
Obiectivele si tintele sistemului integrat al managementului deseurilor .............................19
Analiza optiunilor ................................................................................................................20
Strategia judeteana ............................................................................................................23
Plan de investitii pe termen lung ........................................................................................24
Analiza economico financiara..........................................................................................28
Macro-suportabilitatea........................................................................................................37
Investiii de infrastructura prioritara ....................................................................................42
1.
INTRODUCERE ............................................................................................................ 47
1.1
2.
Prezentarea proiectului...........................................................................................47
1.1.1
Cadrul General ...............................................................................................47
1.1.2
Prile interesate.............................................................................................47
1.2
Obiectivele Proiectului ............................................................................................49
1.3
Structura Master Planului .......................................................................................51
SITUATIA EXISTENTA................................................................................................. 52
2.1
Rezumat .................................................................................................................52
2.2
Aria Proiectului .......................................................................................................53
2.2.1
Localizare .......................................................................................................53
2.2.2
Date demografice ...........................................................................................54
2.2.3
Suprafata judetului..........................................................................................57
2.2.4
Dezvoltarea economica ..................................................................................57
2.2.5
Obiective istorice si culturale ..........................................................................63
2.2.6
Scurta descriere a caracteristicilor gestionarii deseurilor in judetul Dolj .........63

2.3
Caracteristici naturale .............................................................................................70
2.3.1
Mediu nconjurtor ..........................................................................................70
2.3.2
Clima...............................................................................................................71
2.3.3
Peisagistica si topografie ................................................................................73
2.3.4
Geologie si hidrogeologie ...............................................................................74
2.3.5
Ecologie si arii sensibile ...............................................................................76
2.3.6
Arii urbane si rurale/ folosirea terenului ..........................................................77
2.4
Infrastructura ..........................................................................................................82
2.4.1
Infrastructura de transport ..............................................................................82
2.4.2
Utilitati .............................................................................................................83
2.4.3
Sisteme de nclzire .......................................................................................84
2.5
Evaluare socio-economica......................................................................................85
2.5.1
Profilul socio-economic al Romniei n perioada 2000 2006 .......................85
2.5.1.1
Populaia, densitatea i gradul de urbanizare.............................................85
2.5.1.2
Structura economiei ....................................................................................86
2.5.1.3
Evoluia forei de munc .............................................................................88
2.5.1.4
Tendine ale migraiei interne......................................................................90
2.5.1.5
Evoluia veniturilor i cheltuielilor populaiei................................................90
2.5.2
2.6
Situaia socio economic a judeului Dolj ....................................................93
2.5.2.1
Populaia .....................................................................................................93
2.5.2.2
Structura administrativ a judeului Dolj......................................................95
2.5.2.3
Structura economiei locale..........................................................................95
2.5.2.4
Utilizarea forei de munc ...........................................................................96
2.5.2.5
Capacitatea turistic ...................................................................................99
Evaluarea cadrului instituional si legal.................................................................102
2.6.1
Cadru administrativ General .........................................................................102
2.6.2
Cadrul Legal .................................................................................................102
2.6.2.1
Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor...............................102
2.6.2.2
Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana ........................103
2.6.2.3
Legislatie de mediu relevanta ...................................................................107
2.6.2.4
Legislatia privind gestionarea deseurilor...................................................110
2.6.2.5
Reglementari privind functionarea administratiei publice locale ...............113
2.6.2.6
Conventii, tratate si acorduri internationale...............................................115
2.6.3
Instituii de mediu..........................................................................................116
2.6.4
Analiza institutionala privind gestionarea deseurilor municipale in judetul Dolj

121
2.7
Surse si fluxuri de deeuri ....................................................................................126
2.7.1
Metodologie si ipoteze ..................................................................................126
2.7.2
Rezumat .......................................................................................................130
2.7.3
Generarea deseurilor....................................................................................132
2.7.3.1
Deseuri municipale colectate ....................................................................132
2.7.3.2
Deseuri municipale generate ....................................................................135
2.7.3.3
Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2007

137
2.7.4
Compozitia deseurilor menajere si asimilabile..............................................137
2.7.5
Fluxuri speciale de deseuri ...........................................................................138
2.8
2.7.5.1
Deseuri periculoase din deseurile municipale...........................................139
2.7.5.2
Namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orasenesti ......................140
2.7.5.3
Deseuri din constructii si demolari ............................................................142
2.7.5.4
Deseuri de echipamente electrice si electronice.......................................144
Sistemul de gestionare a deseurilor municipale ...................................................146
2.8.1
Colectare si transport deseuri municipale.....................................................146
2.8.2
Tratarea si valorificarea deseurilor ...............................................................153
2.8.3
Tratarea deeurilor biodegradabile...............................................................155
2.8.4
Depozite existente ........................................................................................156
2.9
Tarife si costuri pentru gestionarea deeurilor......................................................160
2.9.1
Cadrul legal i metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile de salubritate
practicate in Romania Februarie 2008 ......................................................................160
2.9.2
3.
Nivelul tarifelor i operatorii din judeul Dolj ..................................................165
2.10
Proiecte privind gestionarea deseurilor aflate in curs de implementare ...............169
2.11
Suficienta datelor ..................................................................................................173
2.12
Concluzii ...............................................................................................................174
PROIECTII................................................................................................................... 176
3.1
Rezumat ...............................................................................................................176
3.2
Metodologie si estimari .........................................................................................176
3.2.1
Metodologie si estimari referitoare la creterea economic n Romnia n
perioada 2008-2038 .....................................................................................................176
3.2.2
Metodologie i estimri privind creterea economica n Dolj ........................177
3.2.3
Metodologie i estimri referitoare la proiecia generarii de deeuri municipale

177
3.3
Proiecii Socio-Economice ....................................................................................181
3.3.1
Concepie si tendine macroeconomice si prognoze ....................................181
3.3.1.1
Tendine macroeconomice pe plan naional .............................................181
3.3.1.2
Tendine ale economiei judeului Dolj .......................................................182
3.3.2
Proiecii demografice ....................................................................................183
3.3.3
Proiecii ale veniturilor...................................................................................185
3.3.3.1
Proiecii ale veniturilor n Romnia ...........................................................185
3.3.3.2
Proiecii ale veniturilor n judeul Dolj ........................................................187
3.3.4
Proiecii ale activitilor economice...............................................................190
3.3.4.1
3.4
Proiectia privind generarea deseurilor municipale................................................192
3.5
Proiectia compoziiei deeurilor ............................................................................196
3.6
Proiectia fluxurilor de deeuri ...............................................................................199
3.6.1
Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipale ...............199
3.6.2
Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje .....................................203
3.6.3
Proiectia privind generarea deseurilor municipale periculoase.....................206
3.6.4
Proiectia privind generarea deseurilor voluminoase .....................................207
3.6.5
Proiectia privind namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti ....207
3.6.6
Proiectia privind deseurile din constructii si demolari ...................................208
3.7
4.
5.
Proiecii la nivel naional ...........................................................................190
Concluzii ...............................................................................................................209
OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE ....................................................... 210

4.1
Rezumat ...............................................................................................................210
4.2
Obiective Naionale de Gestionare a Deeurilor...................................................210
4.3
Comparri cu Planurile Naional si Regionale si cu alte strategii si planuri relevante

219
4.4
inte Judeene in sectorul de Gestionare a Deeurilor.........................................221
4.5
Concluzii ...............................................................................................................229
ANALIZA OPTIUNILOR.............................................................................................. 230

5.1
Rezumat ...............................................................................................................230
5.2
Metodologie si ipoteze privind optiunile tehnice de gestionare a deseurilor
municipale solide si a fluxurilor speciale ..........................................................................231
5.2.1
Optiuni tehnice pentru colectarea deseurilor menajere reziduale.................231
5.2.1.1 Obiective privind colectarea deeurilor menajere prevazute n PRGD

Regiunea 4 SV Oltenia si PJGD Dolj........................................................................231
5.2.1.2
Optiuni tehnice pentru colectarea deeurilor reziduale.............................232
5.2.1.3
Evaluarea optiunilor tehnice de colectare .................................................234
5.2.1.4
Optiune tehnic propus...........................................................................236
5.2.2
Opiuni tehnice pentru colectarea separat a deeurilor reciclabile .............238
5.2.2.1 Obiective privind colectarea separata a deeurilor reciclabile prevazute n

PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj ...............................................238
5.2.2.2
Optiuni tehnice pentru colectarea separata a deeurilor reciclabile .........239
5.2.2.3
Evaluarea opiunilor tehnice de colectare separat a deeurilor reciclabile

240
5.2.2.4
Opiunea tehnic propus.........................................................................242
5.2.3
Opiuni tehnice pentru colectarea separat a deeurilor biodegradabile
menajere 244
5.2.3.1 Obiective privind colectarea deeurilor biodegradabile prezentate n PRGD
Regiunea 4 sud Vest Oltenia si PJGD Dolj ...........................................................244
5.2.3.2
Optiuni pentru colectarea separata a deeurilor biodegradabile ..............245
5.2.3.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deeurilor biodegradabile

municipale ................................................................................................................245
5.2.3.4
5.2.4

Opiuni tehnice pentru colectarea deeurilor voluminoase ...........................249
5.2.4.1 Obiective privind colectarea deeurilor voluminoase prezentate n PRGD

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj ...........................................................249
5.2.4.2
Opiuni tehnice pentru colectarea deeurilor voluminoase .......................249
5.2.4.3
Evaluarea opiunilor ..................................................................................250
5.2.4.4
5.2.5
Opiuni tehnice pentru colectarea deeurilor periculoase menajere .............252
5.2.5.1 Obiective privind colectarea deeurilor periculoase prezentate n PRGD

Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia .................................................................................252
5.2.5.2
Optiuni tehnice pentru colectarea deeurilor periculoase menajere .........253
5.2.5.3
Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deeurilor periculoase..........254
5.2.5.4
Opiunea propus .....................................................................................256
5.2.6
Optiuni tehnice pentru transportul i transferul deeurilor ............................257
5.2.6.1 Obiective privind transportul i transferul deeurilor prezentate n PRGD

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia ................................................................................257
5.2.6.2
Opiuni pentru statiile de transfer pentru deeuri ......................................257
5.2.6.3
Evaluarea opiunilor tehnice......................................................................260
5.2.6.4
Opiune propus .......................................................................................263
5.2.7
Opiuni tehnice pentru sortarea/reciclarea deeurilor ...................................264
5.2.7.1 Obiective privind sortarea/reciclarea deeurilor prezentate n PRGD

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia ................................................................................264
5.2.7.2
Opiuni pentru sortarea deeurilor ............................................................265
5.2.7.3
Evaluarea opiunilor ..................................................................................266
5.2.7.4
5.2.8
Optiuni tehnice pentru tratarea deeurilor biodegradabile muncipale...........267
5.2.8.1 Obiective privind tratarea deeurilor biodegradabile municipale prezentate

n PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia.................................................................268
5.2.8.2
Optiuni pentru tratarea deeurilor biodegradabile muncipale ...................268
5.2.8.3
5.2.8.4
Compostare individual ............................................................................272
5.2.8.5
Comparaie ntre principalele tehnici de tratare a deeurilor biodegradabile

280
5.2.9
Optiuni tehnice pentru eliminarea deeurilor prin depozitare .......................283
5.2.9.1 Obiective privind eliminarea deeurilor prezentate n PRGD Regiunea 4

Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj ..............................................................................283
5.2.9.2
Opiuni pentru eliminarea deeurilor .........................................................284
5.2.9.3
5.2.10
Optiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor neconforme i a spatiilor de
depozitare din mediul rural ...........................................................................................285
5.2.10.1
Opiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor municipale neconforme ..285
5.2.10.2
Opiuni tehnice pentru nchiderea spaiilor de depozitare din mediul rural

288
5.2.11
Opiuni tehnice pentru gestionarea deeurilor din construcii i demolri.....291
5.2.12
Optiuni tehnice pentru gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de
epurare orasensti..........................................................................................................294
5.2.12.1 Obiectivele PRGD privind managementul nmolurilor de la epurarea
apelor uzate oreneti ............................................................................................294
5.2.12.2 Analiza opiunilor pentru managementul nmolurilor de la epurarea apelor
uzate oreneti .......................................................................................................295
5.2.12.3 Evaluarea opiunilor pentru managementul nmolurilor de la epurarea
apelor uzate oreneti ............................................................................................298
5.2.12.4 Opiunea propus pentru managementul nmolurilor provenite de la

staiile de epurare .....................................................................................................298
5.3
Evaluarea opiunilor ..............................................................................................299
5.3.1
Alternativa 1 - Reciclare , compostare i un depozit conform pentru jude...303
5.3.2
Alternativa 2 - Reciclare, compostare, tratare mecano-biologica i un depozit
conform regional n Mofleni ..........................................................................................310
5.3.3
5.4
Alternativa 3 - Reciclare, compostare i un depozit conform regional n Mofleni

315
Evaluarea Alternativelor .......................................................................................320
5.4.1
Metodologie i previziuni ..................................................................................321
5.4.2
Evaluarea Criteriilor Economice .......................................................................323
5.4.2.1
Evaluarea Investiiilor........................................................................................324
5.4.2.2
Evaluarea Costurilor Operaionale i de ntreinere..........................................326
5.4.3
Evaluarea criteriilor tehnice, de mediu i sociale/instituionale/legale ..............328
5.4.4
Clasare final i recomandare ..........................................................................328
5.5
Alternativa propus i recomandat .....................................................................329
6.
STRATEGIA JUDETEANA......................................................................................... 332
7.
PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG ................................................................ 337

7.1
Rezumat ...............................................................................................................337
7.2
Contextul Planificrii .............................................................................................338
7.3
Plan de investitii pe termen lung...........................................................................339
7.4
Parametrii de baza pentru proiectare si pre-dimensionare...................................340
7.5
Costuri unitare si costuri administrative, de intretinere si de operare ...................341
7.5.1
Colectarea si transportul deseurilor ..............................................................343
7.5.2
Transferul deseurilor.....................................................................................345
7.5.3
Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform............345
7.5.4
Reciclarea si valorificarea deseurilor ............................................................345
7.5.5
Tratarea deseurilor .......................................................................................346
7.5.6
Inchiderea depozitelor neconforme ..............................................................346
7.6
Costuri investiionale ............................................................................................347
7.7
Costuri de operare, ntreinere si administrare .....................................................349
7.7.1
Colectarea si transportul deseurilor ..............................................................349
7.7.2
Transferul deseurilor.....................................................................................350
7.7.3
Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform............351

7.7.4
Reciclarea si valorificarea deseurilor ............................................................351
7.7.5
Tratarea deseurilor biodegradabile...............................................................351
7.7.6
Inchiderea depozitelor neconforme ..............................................................352
7.8
8.
9.
Grafic de Implementare si Etapizarea Masurilor...................................................352
7.8.1
Criterii pentru etapizare ................................................................................352
7.8.2
Grafic de Implementare si Plan de Etapizare ...............................................352
7.9
Impactul masurilor propuse ..................................................................................356
7.10
Atingerea intelor .................................................................................................356
7.11
Cerine Instituionale .............................................................................................356
7.12
Concluzii ...............................................................................................................361
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA...................................................................... 362

8.1
Rezumat ...............................................................................................................362
8.2
Ipoteze..................................................................................................................362
8.3
Costuri investiionale ............................................................................................363
8.4
Costuri de Operare si ntreinere (O&I).................................................................367
8.4.1
Costuri unitare ..............................................................................................367
8.4.2
Veniturile obinute din materialele reciclabile................................................369
8.4.3
Distanele de transport..................................................................................370
8.4.4
Costurile anuale pentru O&I .........................................................................370
8.5
Valoarea Actualizata Neta ....................................................................................371
8.6
Concluzii ...............................................................................................................373
ANALIZA SUPORTABILITATII .................................................................................. 374

9.1
Rezumat ...............................................................................................................374
9.2
Metodologie si abordare .......................................................................................374
9.3
Ipoteze..................................................................................................................377
9.4
Determinarea necesarului de finantare (Funding Gap) ........................................378
9.5
Capacitatea de plat a populaiei n judeul Dolj...................................................380
9.6
Analiza de senzitivitate .........................................................................................381
9.7
Concluzii ...............................................................................................................384
10. PROGRAMUL DE INVESTIRE PRIORITARA IN INFRASTRUCTURA..................... 385

10.1
Rezumat ...............................................................................................................385
10.2
Prioritizarea masurilor proiectelor .........................................................................385
10.2.1
Criterii ...........................................................................................................385
10.2.2
Rezultate.......................................................................................................388
10.3
Indicatori cheie ai performantei.............................................................................388
10.4
Lista masurilor prioritare de investiii ....................................................................388
11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .......................... 393

12. ANEXE ........................................................................................................................ 395
12.1 Anexa 2.5.1 - Populaia, pe sexe si medii, la 1 iulie din judeul Dolj n perioada
2002-2006 ........................................................................................................................396
12.2
2006
Anexa 2.5.2 - Evoluia populaiei din mediul rural n judeul Dolj n perioada 2000397
12.3
Anexa 2.5.3. - Populaia Municipiilor i Oraelor, la 1 Iulie 2006, n Judeul Dolj400
12.4 Anexa 2.5.4 - Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n

judeul Dolj n anul 2006...................................................................................................401
12.5 Anexa 2.5.5 - Cifra de afaceri a unitilor locale active din industrie, construcii,
comer i alte servicii, pe activiti ale economiei judeului Dolj , n anul 2006.................402
12.6 Anexa 2.5.6 - Populaia ocupat civil pe activiti ale economiei naionale, la
sfritul anului n judeul Dolj n perioada 2002-2006.......................................................403
12.7 Anexa 2.5.7 - Numrul mediu al salariailor, pe activiti ale economiei n judeul
Dolj n perioada 2002-2006 ..............................................................................................404
12.8 Anexa 2.5.8 - Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti economice n
judeul Dolj n perioada 2002-2006 ..................................................................................405
12.9
Anexa 2.5.9 - Bugetul de venituri i cheltuieli total gospodrii, n Romnia (2007)

406
12.10
Anexa 2.5.10 - Cheltuielile totale ale gospodriilor, pe decile, n anul 2006, n
Romnia 408
12.11
Anexa 2.9.1. Elementele de cheltuieli ce sunt incluse n calculul tarifului de
gestiune a deeurilor ........................................................................................................409
12.12
Anexa. 3.3.1 Proiectia principalilor indicatori macroeconomici, pentru perioada
2008 2013, - 27 martie 2008 ......................................................................................410
12.13
Anexa. 3.3.2 - Evoluia populaiei proiectate a judeului Dolj pe total i medii de
reziden, n perioada 2007-2025 ....................................................................................412
12.14
Anexa 3.3.3 - Proiecii ale venitului mediu pe o gospodrie n termeni nominali
pe total economie, mediu urban i mediu rural n Romnia n perioada 2008-2038
(varianta optimist)...........................................................................................................413
12.15
(varianta medie) ...............................................................................................................414
10
12.16
(varianta pesimist) ..........................................................................................................415
12.17
pe total economie, mediul urban i mediul rural n judeul Dolj n perioada 2008-2038
(varianta optimist)...........................................................................................................416
12.18
Anexa 3.3.7.- Proiecii ale venitului mediu pe o gospodrie n termeni nominali
(varianta de echilibru).......................................................................................................417
12.19
Anexa 3.3.8.- Proiecii ale venitului mediu pe o gospodrie n termeni nominali
(varianta pesimist) ..........................................................................................................418
12.20
Anexa 3.3.9.- Proiecia structurii sectoriale a economiei n Romnia, n perioada
2008-2038. .......................................................................................................................419
12.21
Dolj
Anexa 3.3.10 - Proiecia structurii economice n perioada 2008-2038, n judeul

420
12.22
ANEXA 3.4 - Proiectia deseurilor municipale total judet si pe medii..............422
12.23
ANEXA 3.6.1 - Proiectia deseurilor biodegradabile municipale........................439
12.24
ANEXA 3.6.2 - Proiectia deseurilor de ambalaje ..............................................443
12.25
ANEXA 3.6.5 - Proiectia cantitatilor de namoluri rezultate de la statii de epurare
orasenesti judetul Dolj ...................................................................................................447
12.26
Anexa 5.3 Localitatile arondate fiecarei zone si repartizarea platformelor de
precolectare......................................................................................................................452
12.27
Anexa 5.3.1 Estimare cantitati Alternativa 1 ..................................................459
12.28
12.29
11
REZUMAT
REZUMAT
Obiectivele si scopul Master Planului
Acest Master Plan a fost realizat n cadrul proiectului Asisten tehnic pentru sursa de
Pregtire a Proiectelor PHARE 2005/017-553.04.03-08.01.
Master Planul a fost elaborat pe baza metodologiei oferite de Ministerul Mediului i acoper
o perioad de planificare de 30 de ani (2008 2038).
Din punct de vedere geografic, Master Planul cuprinde ntrega suprafata a judeului Dolj, atat
zona urban cat i n cea rural.
Master Planul propune o strategie de management pentru gestionarea deeurilor la nivel
judeean pe o perioada de 30 de ani, un plan de investiii, care trebuie s asigure
ndeplinirea tuturor sarcinilor prezentate n Tratatul de Aderare al Romniei la Uniunea
European i n legislaia romana n vigoare.
La elaborarea Master Planului s-a tinut seama de toate elementele de planificare din
domeniul gestionarii deeurilor existente n prezent la nivel national, regional i judetean
(Strategia i Planul National de Gestionare a Deseurilor, Planul Regional de Gestionare a
deeurilor Regiunea 4 Sud Vest - Oltenia, Planul Judetean de Gestionare a deeurilor
Judetul Dolj).
Pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale in Judetul
Dolj au fost definite obiectivele si masurile ce tebuie realizate pentru perioada de planificare
2008-2038. Mai jos sunt prezentate obiectivele generale trasate pentru Judetul Dolj, acestea
fiind detaliate in capitolul 3 al acestui document.
-
Dezvoltarea unei politici judetene coerente in vederea implementarii unui sistem integrat
de gestionare a deseurilor;
Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea implementarii

cerintelor nationale si armonizarea cu structurile europene;
Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala;
Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea

deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale cu precadere a principiului
poluatorul plateste si a principiului subsidiaritatii;
Promovarea unui sistem de informare si constientizare pentru toti factorii implicati in

implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor;
Obtinerea de date si informatii complete si corecte, adecvate cerintelor de raportare

nationala si europeana;
Maximizarea prevenirii generarii deseurilor;
Modernizarea si extinderea sistemului integrat de colectare si transport al deseurilor;

reziduale la nivelul intregului judet;
Optimizarea transportului deseurilor reziduale;
Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile;
12
REZUMAT
-
Implementarea/extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor din constructii si

demolari, a deseurilor voluminoase, a deseurilor din echipamanete electrice si
electronice;
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate;
Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislative in domeniul gestionarii

deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului.
Master Planul propune planul de investitii pe termen lung care sa asigure atingerea tuturor
tintelor prevazute n Tratatul de aderare a Romaniei la UE i n legislatia actuala. Din planul
de investitii pe termen lung sunt selectate investiile prioritare ce urmeaza a fi finantate din
POS Mediu.
Acest document trebuie s fie revizuit i actualizat concomitent cu progresul nregistrat n
implementarea msurilor stabilite, modificarea cererii, integrarea total a msurilor adecvate
pentru fluxurile de deeuri municipale i evoluia legislaiei, obiectivelor i intelor europene i
naionale.
Situatia existenta si deficiente

Judeul Dolj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia, cu o populaie, la
nivelul anului 2006, de 715.989 locuitori, dintre care 383,752 mii locuiesc n zonele urban i
332,237 mii n zonele rurale. Densitatea medie a populaiei se situeaz la un nivel relativ
ridicat, 96,6 locuitori/ km.
Harta judeului cuprinznd locaia judeului Dolj.
n anul 2006, la nivelul judeului Dolj, din punct de vedere administrativ, sunt incluse 3
municipii (Craiova reedin de jude, Bileti i Calafat), 4 orae (Bechet, Dbuleni, Filiai,
Segarcea) si 104 comune cu 378 sate.
Managementul deeurilor, existent n judeul Dolj, ca i n majoritatea judeelor din ar, nu
prezinta un sistem integrat care s ndeplineasc reglementrile legale i s asigure
13
REZUMAT
ndeplinirea obiectivelor i scopurilor stabilite prin planurile de management al deeurilor la
nivel national, regional sau judetean.
Cantitatile de deseuri generate la nivelul judetului Dolj in perioada 2001 2005 sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Cantiti de deeuri municipale generate n perioada 2001 2005 n judeul Dolj
Cantitate de deeuri (tone)
Tipuri de deeuri
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
2002
2003
2004
2005
2005
ANPM
GD MUN
283.906
297.720
277.399
249.882
122.550
166.600
126.314
174.053
146.383
67.630
54.888
72.993
73.577
74.166
38.970
12.048
8.816
7.791
7.179
150
5.445
0
22
0
6.581
0
0
7.250
7.120
36.000
3.600
0
16
5.200
0
0
0
6.941
9.061
5.802
6.664
0
327
0
800
0
0
6.997
9.133
5.848
4.561
0
1.538
0
1.080
0
0
7.053
9.207
5.895
150
0
0
0
0
0
20
560
4.270
10.950
nd*
67.793
nd*
nd*
nd*
2001
Deeuri
municipale
(deeuri
menajere i asimilabile din comer, 273.901
industrie, instituii), din care:
Deeuri menajere colectate n
170.100
amestec de la populaie
Deeuri asimilabile din comer,
industrie, instituii, colectate n 55.371
amestec
Deeuri municipale (menajere i
0
asimilabile) colectate separat, din
care:
0
hrtie i carton
0
sticl
0
plastic
0
metale
0
lemn
0
biodegradabile
Deeuri voluminoase
0
Deeuri din grdini i parcuri
7.150
Deeuri din piee
6.880
Deeuri stradale
34.400
Deeuri menajere generate i
nd*
necolectate
Sursa: Agenia pentru Protecia Mediului Dolj, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de
salubritate/Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj ianuarie 2008
* datele nu sunt disponibile

Pe parcursul anului 2006, populaia care a apelat la serviciile de salubritate a reprezentat
aproximativ 35,2% din numrul total al locuitorilor judeului, n zonele urbane, aria de
acoperire fiind de 65,8 %, iar n zonele rurale, de 0%.
n judeul Dolj, n anul 2004, comunele Bechet i Dbuleni au fost transformate n orae.
Aceste localiti nu au beneficiat de servicii de salubritate, n prezent situaia lor fiind
neschimbat din acest punct de vedere. Acest aspect a contribuit la o reducere a gradului de
acoperire cu servicii n zonele urbale.
In prezent colectarea deeurilor se realizeaz de ctre 5 operatori de salubritate dup cum
este prezentat n tabelul urmtor:
14
REZUMAT
Localiti
deservite
Numr de
ceteni
deservii
Licen ANRSCUP
Serviciul de Salubritate Public
Craiova
200.422
Autorizaie clasa I aprobat

prin Ordinul ANRSC nr.
511/2005
SC Retim Ecologic Service SA
Filiai
5537
Segarcea
8300
Calafat
18.000
Bileti
20.076
Denumire

Primaria Segarcea
Direcia de Servicii de Utiliti
Publice Primaria Calafat
Primria Bileti
Sortarea, compostarea i tratarea deeurilor

n acest jude, nu exist in prezent nicio staie de sortare sau de tratare a deeurilor
biodegradabile. La jumatatea anului 2009 este preconizat a intra in functiune statia de
transfer si sortare de la Goicea, cu o capacitate de cca. 52 t/zi ce va deservi comunele:
Goicea, Giurgita, Macesu de Sus, Macesul de Jos, Carna, Barca, Bistret, Ghighera si
Catane.
Depozite conforme
n judeul Dolj, exist doar un singur depozit conform Depozitul pentru deeuri urbane
solide i industriale similare, funcional din iunie 2006 (data finalizarii primei celule 31.03.2006).
Acest depozit a fost construit de SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL, ca urmare a contractului
de asociere nr. 17/05.06.2002 incheiat cu Consiliul Local Craiova (care a pus la dispoziie
spaiul necesar). Apoi, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a cedat aciunile ctre SC ECOSUD
SRL, care administreaz n prezent depozitul.
Suprafaa total initiala destinat depozitului a fost de 49,38 ha cu o capacitate de cca.
6.000.000 m din care au fost cedate 5 ha pentru constructia viitoarelor statii de sortare si
compostare din Craiova. Durata estimat de funcionare este de cca. 30 de ani. n prezent,
celulele funcionale sunt 2 i 3 cu o suprafa de 1,2 ha, cu o capacitate de depozitare de
200.000 m per celul. S-a estimat c aceste noi celule vor funciona pe o perioad de 4 ani.
Conform datelor furnizate de operator, cantitatea de deeuri depozitate n 2006 a fost de
90.600 tone, n 2007 a crescut la 102.081 tone. Trebuie subliniat c, pe lng deeurile
municipale, sunt acceptate pentru depozitare i deeuri industriale asimilabile deseurilor
solide urbane si stradale.
Depozitul este deinut de Consiliul Local Craiova, SC ECOSUD SRL este operatorul
economic care administreaz i este autorizat s deserveasca un numr de aproximativ
420.000 de locuitori (Craiova i alte 32 de localiti din judeul Dolj). n prezent, doar
deeurile municipale generate de Craiova sunt depozitate acolo. Data estimat pentru
nchiderea depozitului este 2046. Practic, depozitul are capacitatea necesar pentru a prelua
toate deeurile judeului, asigurnd perioada planificat (2008-2038).
15
REZUMAT
Depozite neconforme n zonele urbane
In judeul Dolj la nivelul anului 2007 existau 4 depozite neconforme de tip b, pentru zone
urbane care au ncheiat sau vor ncheia activitatea de depozitare n conformitate cu
calendarul pentru depozitele existente, HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor.
Dup ncetarea activitii de depozitare, aceste locaii trebuiesc nchise n maximum 2 ani, n
conformitate cu Directiva 199/31/CE cu privire la depozitarea deeurilor.
n tabelul urmtor, sunt prezentate datele generale cu privire la depozitele neconforme.
Depozite neconforme, 2007
Depozit/localitate
Data
nceperii/ncheier
ii depozitarii (HG
349/2005)
Craiova Valea Sarpelui
1970/2005
Bailesti 1
1970/2008
Calafat
1960/2010
Filiasi
1985/2015
Segarcea - Transilvania
1965/2017
Sursa: LEPA Dolj i Consiliul Judeean
Suprafaa
proiectat
(ha)
Capacitate
proiectat
(m3)
Capacitate
disponibil
2006 (m3)
36
9,5
3
2,3
1
4.000.000
650.000
150.000
70.000
20.000
1.000.000
5.000
Locaii de depozitare n zona rural

n cadrul proiectului, n lunile mai-iunie 2008, s-a realizat un proces de evaluare a spaiilor de
depozitare a deeurilor din zonele rurale.
n urma evalurii fcute la nivelul judeului Dolj, au fost identificate 374 de spaii de
depozitare a deeurilor n zonele rurale, acoperind o suprafa total de depozitare de aprox.
170 ha, cu un volum aproximativ de deeuri depozitate de 300.000 m3.
n majoritatea situaiilor, categoriile de deeuri depozitate sunt casnice, deeuri din activiti
de construcii i demolri i biodegradabile (din grdini).
Proiecte locale privind gestionarea deseurilor aflate in implementare in judetul

Dolj
In prezent in judetul Dolj se afla in diferite etape de implementare 5 proiecte de gestionare a
deseurilor, finantate din fonduri PHARE CES ce vor fi finalizate in cursul anului 2009.
Prin aceste proiecte se achizitioneaza dotari ce vor fi luate in calculul viitorului sistem integrat
de gestionare a deseurilor din judetul Dolj.
Proiectele mentionate sunt:
Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in

comuna Goicea (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de
colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare);
ECO-SISTEM Cetate Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de
gestionare a deseurilor municipale - comuna Cetate (dotarea cu recipienti de
colectare si autovehicule de transport specializate);
Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si inchiderea
depozitelor de deseuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare
16
REZUMAT
(achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele; amenajarea de platforme de

pre-colectare);
Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna Urzicuta
(achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;)
Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri la
nivelul Municipiului Bailesti (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare;
achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);
Proiectii
Pe baza analizei datelor obtinute, de la Agenia pentru Protecia Mediului Dolj, a Planului de
Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj ianuarie 2008 si a indicatorilor statistici de
generare a deeurilor au fost estimate cantitile de deeuri municipale ce vor fi generate
pentru perioada de planificare de 30 de ani (2008 2038) a Master Planului.
Tabelul urmtor prezint prognoza cantitilor de deeuri ale principalelor categorii de
deeuri care sunt estimate a fi generate n 2011, 2020 i la finele perioadei estimate 2038.
Proiecia cantitii de deeuri municipale
Cantitate municipal (tone/an)
2011
2020
Tipuri de deeuri
Deeuri casnice colectate separat
i amestecat
Deeuri similare colectate separat
i
amestecat
din
comer,
industrie, instituii
Deeuri colectate din grdini i
parcuri
Deeuri colectate din piee
Deeuri stradale colectate
Deeuri casnice generate i
necolectate
Total
deeuri
municipale
colectate
Total
deeuri
municipale
generate
Total nmoluri
(35 % d.m.)
2038
181.441
184.688
187.998
33.791
36.303
41.902
5.981
6.426
7.417
5.313
14.456
5.708
15.531
6.588
17.926
240.981
248.655
261.831
240.981
248.655
261.831
25,382
27,590
24,305
In baza proieciei de generare a deeurilor au fost cuantificate sarcinile privitoare la deeurile

din ambalaje, ct i sarcinile pentru deeurile municipale biodegradabile.
Cu privire la deeurile de ambalaje, n 2010 trebuie reciclat o cantitate minim de 33.073
tone de deeuri (din care cel puin 18.538 tone de deeuri de hrtie i carton).
n 2013, cantitatea total reciclat trebuie s fie de minimum 50.377 tone (din care peste
21,461 tones deeuri de hrtie i carton).
17
REZUMAT
Proiecia cantitii de deeuri mpachetate generate i care urmeaz a fi reciclate
Tipuri de deeuri
Total deeuri din ambalaje
generate
Total deeuri din ambalaje de
reciclat
Total deeuri din ambalaje de
recuperat
2010
91,387
Cantitate (tone/an)
2013
113,324
33,073
50,377
39,166
57,430
2016
143,877
Fr sarcini
suplimentare
Fr sarcini
suplimentare
n conformitate cu prevederile legale, cantitatea de deeuri municipale biodegradabile

depozitate trebuie redus semnificativ, astfel nct n 2016 doar 35% din cantitatea generat
n 1995 s mai poat fi depozitat. Cantitile de deeuri municipale biodegradabile care au
fost generate i trebuie s fie transportate de la depozit sunt dup cum urmeaz:
Proiecia cantitii de deeuri municipale biodegradabile i care urmeaz a fi transportate de la
depozit
Cantitate (tone/an)
Tipuri de deeuri
2010
2013
2016
Total
deeuri
municipale
155,853
154,164
155,220
biodegradabile generate
Total
deeuri
municipale
35,808
74,134
99,669
biodegradabile
care
trebuie
transportate de la depozit
Proiecia generrii deeurilor municipale periculoase, deeuri voluminoase i nmoluri

reziduale este prezentat n tabelul urmtor:
Proiecia cantitii de deeuri municipale periculoase, deeuri voluminoase i nmoluri
reziduale generate
Cantitate (tone/an)
Tipuri de deeuri
2011
2020
2038
Total
deeuri
municipale
1,430
1,342
1,175
periculoase
Total deeuri voluminoase
761
4,963
5,679
Total nmoluri reziduale
23,035
27,590
24,305
(35 % d.m.)
Pe baza proiectiei de generare a deseurilor au fost cuantificate tintele privind deseurile de

ambalaje, precum si tintele privind deseurile biodegradabile municipale.
In ceea ce priveste deseurile de ambalaje, in anul 2011 trebuie reciclata o cantitate minima
de 44.140 tone deseuri de ambalaje (din care cel putin 20.400 tone deseuri de hartie si
carton), iar cantitatea totala valorificata trebuie sa fie de minim 50.800 tone. In anul 2013,
cantitatea totala reciclata trebuie sa fie de minim 58.100 tone (din care peste 22.500 tone
deseuri de hartie si carton), iar cantitatea total valorificata de minim 63.400 tone.
18
REZUMAT
Conform prevederilor legislative cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate
trebuie sa fie redusa substantial, astfel incat in anul 2016 mai poate fi depozitata doar 35 %
din cantitatea generata in anul 1995.
Cantitatile de deseuri biodegradabile municipale care trebuie reduse la depozitare sunt
urmatoarele:
in anul 2010 35.794 tone;
in anul 2016 99.669 tone.
Obiectivele si tintele sistemului integrat al managementului deseurilor

Obiectivele i sarcinile managementului deeurilor pentru judeul Dolj au fost stabilite pe
baza prevederilor Planului Regional de Management al Deeurilor pentru Regiunea 4 i
Planului Judeean de Management al Deeurilor, i pe baza prevederilor legale Europene i
naionale, ct i lund n considerare situaia curent din ar.
Obiectivele sunt clasificate n dou categorii:obiective generale i obiective tehnice.
Obiectivele generale se refer la:
aspecte instituionale i organizaionale necesare pentru implementarea sistemului
integrat de management al deeurilor;
finanare a sistemului de management al deeurilor;
informarea i contientizarea publicului, ct i la
mbuntirea colectrii, procesrii i validrii datelor legate de deeuri.
Obiective tehnice sunt urmtoarele:
Prevenia generrii deeurilor promovarea compostrii individuale n zona rural,

campanii de informare i contientizare asupra metodelor de prevenie a generrii de
deeuri municipale;
Colectarea deeurilor i transportul modernizarea i extinderea ponderii prezente de
colectare i transport pentru asigurarea unei ponderi de conectare la serviciile de
salubritate de 100% n zona urban i de 90% n zona rural; construirea de staii de
transfer n perioada 2009-2011;
Colectare separat colectarea separat a deeurilor reciclabile pentru asigurarea
ndeplinirii sarcinilor stabilite prin legislaie cu privire la reciclare / recuperare prezentate
pentru deeurile mpachetate pentru perioada 2009-2013; colectarea separat a DEEE
(deeuri de echipamente electrice i electronice) pentru asigurarea sarcinilor legislative,
implementarea schemelor de colectare separat ncepnd cu 2009, pentru deeurile
municipale biodegradabile, deeurile voluminoase, deeurile municipale periculoase i
deeurile din construcii i demolri;
Promovarea recuperrii deeurilor construirea de staii de sortare pentru deeurile
reciclabile sortate separat i asigurarea reciclrii ntregii cantiti de deeuri sortate;
construirea de staii de compostare, promovarea recuperrii de energie din deeuri
pentru acele deeuri care nu pot fi recuperate material.
Tratarea deeurilor - asigurarea de staii de tratare a deeurilor biodegradabile astfel
nct s se asigure ndeplinirea sarcinilor privitoare la ndeprtarea deeurilor
biodegradabile de la depozite; tratarea nmolului rezidual din staiile de tratare a apei
19
REZUMAT
reziduale urbane n vederea recuperrii sau ndeprtrii acestora, tratarea deeurilor

municipale periculoase. tratarea deeurilor din construcii i demolri n vederea
recuperrii,
Depozitarea deeurilor ncetarea activitii depozitelor neconforme i nchiderea i
eliminarea spaiilor de depozitare rurale pn la 16 iulie, 2009, nchiderea depozitelor
neconforme n conformitate cu actele normative.
Analiza optiunilor
Asistenta tehnica a propus a fi luate in consideratie 3 alternative pentru realizarea sistemului
de management integrat al deeurilor n judetu Dolj.
Toate cele 3 alternative ndeplinesc cerinele referitoare la managementul deeurilor impuse
prin legislatia UE si nationala, ndeplinesc sarcinile prevzute pentru reciclare ct i pentru
reducerea deeurilor biodegradabile.
Cele 3 alternative prezinta:
o parte general legat de colectarea, transportul, reciclarea i depozitarea

deeurilor reziduale, ceea ce este similar n toate cele 3 alternative;
o parte specific, legat de tratarea deeurilor biodegradabile, care este diferit n

fiecare alternativ.
Tratarea deseurilor biodegradabile in cele trei alternative este propusa a se realiza astfel:
Alternativa 1: Compostarea deeurilor bioldegradabile i vegetale verzi din parcuri si

gradini ntr-o statie unica de compostare plasata langa Craiova;
Alternativa 2: Compostarea deeurilor vegetale verzi din parcuri si gradini ntr-o

statie unica de compostare plasata langa Craiova si tratarea deeurilor reziduale de
pe raza judetului ntr-o staie de Tratare Mecanico-Bilologic situata de asemenea
situata langa Craiova;
Alternativa 3: Compostarea deeurilor bioldegradabile si vegetale verzi din parcuri si

gradini n cadrul a trei statii de compostare aflate langa Craiova, Bileti i Dobreti.
Suprafata judetului a fost impartita in 6 zone in concordanta cu Planul Judetean de

Gestionare a Deseurilor si cu proiectele aflate in curs de implementare (vezi zona Goicea).
In Anexa 5.3 sunt prezentate localitatile arondate pentru fiecare zona, distantele la statia de
transfer si respectiv la depozit.
In tabelul de mai jos sunt prezentate capacitatile statiilor de transfer, compostare, sortare si
de tratare mecano - biologica necesare implementarii fiecarei alternativealternative.
20
REZUMAT
Privire general asupra alternativelor
Alternative
Staii de sortare
Alternativa
1 staie de sortare planificat
1Reciclare
de n Goicea (1.100 t/a) in 2009
materiale
Necesar:
Compostare
1 staie de sortare de 67.000
Depozitare
t/a, n Craiova n 2012;
conform
4 staii de sortare adiionale n
2016 n Bileti (6.200 t/a); n
Calafat (5.500 t/a); n Filiai
(4.500 t/a); i Dobreti (6.500
t/a).
Alternativa 2
Reciclare
materiale
Compostare i MBT Necesar:
Depozitare
conform
2016 n Bileti (6.200 t/a); n
(4.500 t/a); i Dobreti (6.500
t/a).
Alternativa 3
Reciclare
materiale
Depozitare
conform
2016 n Bileti (6.200 t/a); n
(4.500 t/a); i Dobreti (6.500
t/a).
Componente ale scenariilor

Compostare
MBT
Staii de transfer
Nu este planificat nicio staie
Nu
este 1 staie de transfer planificat
necesar staie n Goicea (1.600 t/a) in 2009
Necesar:
MBT
Necesar:
1 staie de compostare n 2012 n
4 staii de transfer n 2012 n
Craiova
pentru
deeuri
Bileti (12.500 t/a); n Calafat
bilodegradabile
din
gospodarii
(10.000 t/a); n Filiai (6.500
individuale din Craiova i deeuri
t/a); i Dobreti (9.500 t/a).
verzindin parcuri din toate oraele
(20.000 t/a). Extindere de 33.000 t/a
n 2016.
Necesar:
1 staie de transfer planificat
1 staie MBT de n Goicea (3.000 t/a) in 2009
Necesar:
150.000t/a este Necesar:
1 staie de compostare n 2012 n necesar
n 4 staii de transfer n 2012 n
Craiova
pentru
deeuri Craiova.
bilodegradabile din deeuri verzi din
(10.000 t/a); n Filiai (7.000
parcuri din toate oraele (9.000 t/a).

Necesar:
Nu
1 staie de compostare n 2012 n necesar
Craiova
pentru
deeuri MBT
bilodegradabile
din
gospodarii
verzi din parcuri din toate oraele
(22.000 t/a), i
2 staii de compostare adiionale n
2016 n Bileti (5.000 t/a); i
Dobreti (2.500 t/a).

este n Goicea (3.000 t/a) in 2009
staie Necesar:
(10.000 t/a); n Filiai (7.000
21
Depozitare
Existente:
1
depozit
conform
n
Mofleni
(capacitate 44 ha)
Necesar:
Nu este necesar niciun
depozit suplimentar
Existente:
1
depozit
conform
n
Mofleni
(capacitate 44 ha)
Necesar:
depozit suplimentar
Existente:
1
depozit
conform
n
Mofleni
(capacitate 44 ha)
Necesar:
depozit suplimentar
REZUMAT
Evaluarea Alternativelor a fost realizat n dou etape pe baza a patru grupe de criterii
dup cum este specificat mai jos:
Etapa I: n aceast etap, cele 3 Alternative au fost evaluate utiliznd primul grup de
criterii:
-
Criterii Economice (costuri de investiie, funcionare i ntreinere, etc.).
n a II-a etap, evaluarea s-a realizat pentru:

-
Criterii tehnice,
Criterii de mediu,
Criterii de acceptan social/public i Criterii instituionale.
In tabelul de mai jos sunt prezentate cele trei alternative cu punctajele obtinute.
Total punctaj
primit
Economie
Total Investiii n
Alternativa 1, cu o staie de
compostare central
n termeni de punctaj total al
evalurii alternativelor,
Criteriile economice
(costurile de investiii
i funcionare);
Criteriile tehnice,
Criteriile de mediu;
Criteriile de
Alternativa 2, cu MBT
i funcionare);
Criteriile tehnice,
Criteriile de
Alternativa 3, cu 3 staii de
compostare
(costurile de investiii i
funcionare);
Criteriile tehnice,
Criteriile de acceptan
acceptan
acceptan
social/public i
social/public i
social/public i
instituional.
instituional.
Aceast alternativ a primit
al doilea punctaj de 2.25.
instituional.
ultimul punctaj de 1.74.

punctajul maxim de 2.69.
51.7 millioane Euro
63.4 millioane Euro
51.3 millioane Euro
22
REZUMAT
millioane Euro
Economie
Costuri totale
anuale (millioane
Euro /an)
ndeplinirea
sarcinilor legate
de deeurile
municipale
biodegradabile
Colectarea
separat,
sortarea i
reciclarea
materialelor de
mpachetare
Ierarhia n
managementul
deeurilor
17.7 millioane Euro /an
Aceast alternativ va ndeplini

sarcinile legate de deeurile
biodegradabile care trebuie a fi
reduse
prin
reciclarea
hrtiei/cartonului, lemnului, etc.
Pentru 2010, 2013 i chiar
pentru perioada de dup 2016.
n 2014 ndeplinirea sarcinilor
legate
de
deeurile
biodegradabile
va
trebui
revizuit, i dac este cazul, se
vor
lua
n
considerare
capaciti adiionale sau soluii
alternative.
Aceast alternativ nu va
ndeplini sarcinile legate de
deeurile biodegradabile care
trebuie a fi reduse prin
reciclarea
hrtiei/cartonului,
lemnului, etc. Ct i a
compostrii masei verzi/din
parcuri, etc. n 2010, 2013,
care de asemenea vor ndeplini
prin MBT tratarea deeurilor
biodegradabile care trebuie s
fie funcionale n 2013, care de
asemenea
vor
ndeplini
sarcinile pentru 2016 i n
continuare.
n termenii Colectrii Separate,
sortarea
i
reciclarea
Materialelor ambalate, toate
cele trei alternative sunt egale
i vor ndeplini sarcinile.

reduse
prin
reciclarea
ct i a compostrii masei
verzi/din parcuri, etc. n 2010,
2013 i chiar dup 2016. n 2014
ndeplinirea sarcinilor legate de
deeurile
biodegradabile
va
trebui revizuit i n cazul n care
e necesar, se vor lua n
considerare capaciti adiionale
sau soluii alternative.
n termeni de reciclare i
recuperare
a
deeurilor,
Alternativa 2 este clasata mai
jos fa de Alternativele 1 i 3.
recuperare
a
deeurilor,
Alternativele 1 i 3 sunt mult mai
bine clasate fa de Alternativa
2.
n termeni de reciclare a
deeurilor biologice, Alternativa
1 se claseaz mult mai bine
dect Alternativa 2 i deasupra
Alternativei 1. (cca. 41.000 t/a n
2013; cca. 54.000 t/a n 2016)

sortarea
i
reciclarea
Reciclarea
deeurilor
biologice
Sistemul de
tarifare
Deeuri reziduale
pentru depozitare
recuperare
a
deeurilor,
Alternativele 1 i 3 sunt mult
mai bine clasate fa de
Alternativa 2.
Alternativei 3. ( cca. 39.000 t/a
n 2013 si cca. 52.000 t/a n
2016)
n termeni de sistem de tarifare
ateptat, aceast Alternativ va
avea un sistem de tarifare mai
redus dect Alternativele 2 i
acelai cu Alternativa 1.
Cantitatea de deeuri reziduale
pentru depozitare se ridic la
aprox. 154.000 t/a n 2013 i
133.000 t/a n 2016.
recuperare
a
deeurilor,
(cca. 14.000 t/a n 2013; si
2016)
avea cel mai ridicat sistem de
tarifare.
aprox. 160.000 t/a n 2013 i
127.000 t/a n 2016

sortarea
i
reciclarea
Materialelor ambalate, toate cele
trei alternative sunt egale i vor
ndeplini sarcinile.

aprox. 153.000 t/a n 2013 i
131.000 t/a n 2016.
Dupa punctajul maxim obtinut Asistena Tehnic a recomandat Alternativa 3 ca

fiind cea mai bun Alternativ pentru judeul Dolj.
Strategia judeteana
Definirea strategiei judetene respectiv a masurilor ce trebuie puse in aplicare
implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor care sa nu afecteze
ambiant si sanatatea oamenilor reprezinta un aspect deosebit de important
determinarea investitiilor viitoare necesare a se realiza la nivelul judetului Dolj,
perioada de planificare 2008-2038.
pentru
mediul
pentru
pentru
In capitolul 2 al acestui document a fost analizat si descris sistemul actual de gestionare a

deseurilor municipale, atat aspectele tehnice cat si cele institutionale si au fost identificate
principalele deficiente ale sistemului. Pornind de la situatia existenta s-a determinat
23
REZUMAT
evolutia populatiei judetului Dolj, a principalilor indicatori economici si a generarii
deseurilor municipale pentru o perioada de 30 de ani.
Strategia judeteana este strans legata de obiectivele si tintele stabilite pentru gestionarea
deseurilor in judetul Dolj. In formularea acestora au fost luate in considerare urmatoarele
documente strategice:
-
Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor;

Tratatul de aderare si Planurile de implementare in domeniul gestionarii
deseurilor;
Programul Operational Sectorial de Mediu;
Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor;
Planul Regional de Gestionare a deseurilor pentru Regiunea 4 SV Oltenia;
Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj;
Alte strategii si planuri relevante ce cuprind obiective privind gestionarea
deseurilor: Planul National de Dezvoltare, Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului, Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice.
Pe baza obiectivelor definite pentru judet si a deficientelor identificate in actualul sistem

de gestionare a deseurilor s-au analizat optiunile tehnice pentru fiecare componenta din
sistem astfel incat sa se asigure indeplinirea tintelor legislative. Astfel au fost alese cele
mai bune tehnici pentru:
-
Colectarea deseurilor;
Transportul si transferul deseurilor la depozitul zonal;
Sortarea/reciclarea deseurilor;
Tratarea deseurilor biodegradabile;
Eliminarea deseurilor muncipale;
Inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de

depozitare din mediul rural.
O descriere completa a optiunilor tehnice recomandate pentru fiecare componenta

precum si alternativa tehnica aleasa pentru implementarea sistemului integrat de
gestionare a deseurilor este prezentata in capitolul 5.
In capitolul 6 sunt detaliate masurile si termenele aferente fiecarui obiectiv, prezentate
diferentiat pentru mediul urban si mediul rural.
Plan de investitii pe termen lung

Ca parte a pregatirii Master Plan-ului, a fost pus la punct sistemul de gestionare a
deseurilor pentru intreg judetul in vederea definirii masurilor de investitie pe termen lung
ce duc la conformarea cu Directivele UE in domeniul gestionarii deseurilor.
In capitolul 2 al acestui document a fost analizata situatia existenta inlcusiv facilitatile
referitoare la gestionarea deseurilor in judet, identificandu-se deficientele sistemului
existent.
24
REZUMAT
Una din principalele activitati in desfasurarea proiectului va fi de a constientiza beneficiarii
de importanta realizarii conformarii cu Directivele UE, precum si de a recunoaste ca, in
stabilirea prioritatilor de investitie, trebuie acordata suficienta atentie (i) suportabilitatii
acestor investitii si (ii) capacitatii locale de a implementa proiectele prevazute.
In capitolul 5 au fost evaluate si discutate in detaliu diferite alternative pentru proiectarea
unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, fiind identificata cea mai buna alternativa.
Pentru alternativa propusa, investitia pe termen lung necesara a se realiza pentru
implementarea masurilor prevazute a fost cuantificata, luand in considerare gradul de
suportabilitate al populatiei pentru investitii si capacitatile de implementare si operare
locale si/sau regionale.
Planul de investitii pe termen lung include investitii pentru:
Colectarea si transportul deseurilor reziduale;
Colectarea separata si transportul deseurilor de reciclabile;
Colectarea separata si transportul deseurilor biodegradabile;
Colectarea separata si transportul deseurilor voluminoase;
Colectarea separata si transportul deseurilor periculoase;
Stabilirea punctelor de colectare prin aport voluntar;
Statii de transfer si transportul deseurilor de la statiile de transfer catre

depozitul zonal conform existent;
Statii de sortare;
Compostarea deseurilor biodegradabile si compostare individuala;
Statii de compostare;
Reabilitarea tuturor depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare rurala;
Cheltuieli neprevazute si proiectare;
Asistenta tehnica pentru a asigura beneficiarului capacitatea adecvata de

management in vederea implementarii masurilor si sustinerii investitiei.
Toate masurile de investitie sunt descrise si justificate in detaliu in capitolul 5 al acestui

document.
In tabelul urmator este prezentata investita totala penrtu judetul Dolj, de cca 156 mil. euro
detaliata pentru fiecare an din perioada de planificare de 30 ani si pentru fiecare
componenta a sistemului de deseuri. In costurile totale sunt incluse de asemenea
reinvestitiile, calculate in functie de perioda de amortizare a fiecarei facilitati de deseuri,
cheltuielile pentru asistenta tehnica si supervizare si cheltuielile neprevazute. In prima
parte a investiei au fost scazute facilitatile exsitente la nivelul judetului pentru gestionarea
deseurilor, in urma analizei din capitolul 2 al Master Planului.
25
REZUMAT
cu exceptia echipamentelor si terenurilor existente

2009
Plan de Investitii Alternativa 3
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Part 1
years
X 1000
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
Part 2
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
Colectarea si
transportul
deseurilor reziduale
30
1.630
3.490
Vehicule
Colectarea si
transportul
deseurilor
reciclabile
4.050
Placi
Pubele/Container
Placi
Pubele/Container
3.490
3.490
4.050
3.490
4.050
3.490
4.050
30
4.820
Vehicule
Colectarea separata
si transportul
deseurilor
biodegradabile
3.640
Placi
Pubele/Container
3.490
4.820
4.820
4.820
3.640
4.820
3.640
4.820
3.640
30
210
210
210
210
210
210
Vehicule
Colectarea si
transportul
deseurilor
voluminoase
330
330
330
330
Vehicule
Colectarea
deseurilor
periculoase
790
790
790
790
Containere
Stocarea
temporara a
deseurilor peric.
50
30
101
360
30
700
300
Pubele/Container
e
Vehicule
50
50
50
360
50
360
50
360
Centre de reciclare
Teren
Lucrari civile
Containere
300
300
300
Statii de transfer
40
Teren
Lucrari civile
30
1.270
Echipamente
15
100
26
300
300
REZUMAT
Pubele/Container
e
140
Vehicule
Transfer la
depozitul conform
180
1.160
Vehicule
20
140
20
50
140
20
180
140
50
20
140
180
1.160
20
50
140
180
1.160
1.160
Statii de sortare
Teren
20
20
Lucrari civile
30
2.390
2.700
Echipamente
15
1.850
1.900
630
310
30
20
Vehicule
Compostarea
deseurilor
biodegradabile
Teren
Lucrari civile
30
600
520
Echipamente
15
1.560
1.350
780
200
Vehicule
Compostare
individuala
Compostoare
Inchiderea
depozitelor
neconforme /
spatiilor de
depozitare
Costuri de
investitii
Constientizarea
publicului
Asistenta Tehnica
pentru Supervizare
60
630
310
1.850
60
1.900
630
310
1.560
780
2.850
190
630
1.350
780
2.850
60
190
780
2.850
2.850
8.110
300
Cheltuieli
neprevazute
Total
450
10.960
200
3.800
500
3.590
710
38.911
200
20
8.230
9.010
110
2.850
11.940
9.010
500
470
110
15.270
11.920
27
20
3.250
9.510
110
2.870
11.920
9.010
REZUMAT
Investiiile necesare a fi realizate pentru punerea n aplicare i funcionarea sistemului
integrat de gestionare a deeurilor municipale in judetul Dolj pentru perioada de
planificare 2008-2038 se ridica la 156 mil. euro, din care: 50.071 mil euro in perioada
2009 -2012, 17,260 mil. Euro in perioada 2014 2016 si 88,870 mil. Euro in intervalul de
timp ramas pana in 2038.
n totalul investiiilor sunt incluse cheltuielile privind asistena tehnic (AT) i cele
neprevzute.
Rezultatul preconizat pentru fiecare etap din planul de investitii este prezentat odata cu
indicatorii selectati in vederea realizarii:
tintelor POS
tintelor regionale / judeene
precum i a costurilor investiionale aferente necesare pentru atingerea tintelor.
Analiza economico financiara

Investiiile au fost estimate n baza costurilor unitare detaliate n capitolele 5 i 7.
Costurile de investiie pentru Alternativa 3 au fost determinate pentru fiecare activitate
(colectare i trasport, sortare i reciclare, tratare, depozitare, inchiderea depozitelor
neconforme). A fost calculat valoarea net, la care s-au adugat, dup caz, pentru
lucrrile de construcie, costurile pentru proiectarea de detaliu (proiectare tehnic i
detalii de execuie) i pentru asistena tehnic pentru supravegherea lucrrilor (maxim
5%). S-au adugat costurile pentru diverse i neprevzute (maxim 10%) i pentru
campania de informare i contientizare a publicului.
A rezultat o schem de investiii pentru judeul Dolj, care are la baz tabelele de costuri
prezentate n capitolul 7.6. Planul de invesiii are urmatoarele faze: prima faz pentru
perioada 2009 2013, a doua faz n perioada 2014 2016 si a treia faza pentru 2017
2038.
Toate calculele au fost efectuate in mii euro n preuri constante ale anului 2008 i fr
TVA.
Necesarul de investiii i ealonarea acestora n perioada 2009 2013 sunt prezentate
n tabelul urmator. Toate sumele sunt n mii euro i fr TVA.
Ealonarea investiiei iniiale (2009 2013)
TOTAL,
din
care:
mii euro
Structura investitiei initiale
2009
mii
euro
2010
mii
euro
2011
mii euro
Deeuri menajere n amestec Colectare i transport
9.170
18,31%
9.170
Deeuri menajere colectate separat

- Colectare i transport
8.460
16,90%
8.460
28
2012
mii
euro
2013
mii
euro
REZUMAT
Deeuri bio - Colectare i transport
540
1,08%
540
Deeuri voluminoase - Colectare i

transport
790
1,58%
790
Colectare deeuri periculoase din

gospodrii
511
1,02%
511
Subtotal colectare si transport
19.471
38,89%
19.471
Centre de reciclare
1.000
2,00%
1.000
Staii de transfer
1.730
3,46%
1.730
Tranferul deeurilor tratate la

depozit
1.160
2,32%
1.160
Staii de sortare
4.890
9,77%
4.890
Staii de compostare deeuri bio
2.970
5,93%
2.970
Uniti de compostare n zone rurale
2.850
5,69%
Statii de tratare mecano-biologica

(MBT)
Depozit pentru deeuri municipale

tratate
Inchiderea gropilor / depozitelor neconforme existente
8.110
16,20%
Asistenta tehnica - campania de

promovare, proiectare si supervizare
500
1,00%
300
200
Asistenta tehnica si supraveghere

de santier
3.800
7,59%
3.800
Diverse si neprevazute
3.590
7,17%
3.590
Total
50.071
100,00%
10.960
38.911
200
100,00%
100,00%
21,89%
77,71%
0,40%
Esalonare pe ani
2.850
8.110
Astfel investitia totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 50,071
milioane euro din care 35,272 miloane euro investitii propuse pentru finantare in
cadrul POS Mediu si 14,799 milioane euro investitii care vor fi finantate de catre
agentii de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale considerate
neeligibile a fi finantate prin POS Mediu.
29
REZUMAT
Total Investitie (euro) pentru perioada 2009-2013,
din care:
Prin programul POS Mediu (euro)
Din surse proprii sau alte surse de finantare (euro)
50.071.000
35.272.000
14.799.000
Structura detaliata a costurilor de investitie propuse pentru finantare din POS Mediu este
prezentata in tabelul urmator:
Total
mii euro
neeligibile
Cofinantate
din FEDR
Deeuri menajere n amestec - Colectare i transport
9.170
5.110
4.060
Deeuri menajere colectate separat - Colectare i transport
8.460
6.276
2.184
540
342
198
Deeuri voluminoase - Colectare i transport
790
790
Colectare deeuri periculoase din gospodrii
511
511
19.471
13.029
Public Amenity centres
1.000
1.000
Staii de transfer
1.730
1.730
Tranferul deeurilor tratate la depozit
1.160
1.160
Staii de sortare
4.890
4.890
2.970
2.970
2.850
2.850
Statii de tratare mecano-biologica (MBT)
Depozit pentru deeuri municipale tratate
Inchiderea gropilor / depozitelor ne-conforme existente
6.442
8.110
8.110
500
500
Asistenta tehnic, consultanta si supravegherea de santier
3.800
3.800
3.590
770
2.820
50.071
14.799
35.272
Asistenta tehnica - campania de promovare
Total
Totalul costurilor de investiie pn n 2013 este de 50,071 milioane euro, din care
35,272 milioane euro prin POS Mediu, ceea ce corespunde unei investiii de 71,12
euro per capita, la o populaie estimat de 704,08 mii locuitori. Prin adugarea TVA,
investiia iniial se ridic la 59,585 milioane euro.
Trebuie subliniat c ponderea cea mai mare o are sistemul de colectare i transport
38,47%, urmat de nchiderea depozitelor neconforme 16,83%.
Structura investiiei iniiale (n mii euro - fr TVA) este:
Teren
mii euro
90
0,18%
30
REZUMAT
Lucrri de construcie
4.960
9,91%
Echipament
3.510
7,01%
Platforme
1.630
3,26%
Recipiente si containere
9.010
17,99%
Vehicule specializate
11.920
23,81%
101
0,20%
Platforme compostare casnice
2.850
5,69%
Lucrari de inchidere
8.110
16,20%
Sub-total 1 investitie neta
42.181
84,24%
3.590
7,17%
3.800
7,59%
500
1,00%
50.071
100,00%
Depozitare temporara pt deseuri periculoase
Proiectare tehnic i detalii de execuie; asisten tehnic pentru

supravegherea lucrrilor
Total investitie
Se observ c lucrrile de construcie reprezint 9,91% din totalul investiiei, n timp ce

containerele reprezint 17,99%, iar autovehiculele specializate 23,81%. O pondere
nsemnat o au, aa cum s-a mai artat, lucrrile de nchidere a depozitelor neconforme
(16,20%).
Duratele medii de via ale principalelor component ale investitiei:
Element
Durat medie de via1
30 ani
Lucrri speciale (celulele depozitului)
5 ani
Echipamente mecano-electrice
15 ani
8 ani
Recipieni i containere specializate
5 ani
Pe baza acestor durate s-au ealonat reinvestirile necesare funcionrii sistemului.

Costurile anuale de ntreinere i reparaii sunt estimate ca procent din valoarea de
investiie, dup cum urmeaz:
Cheltuieli de ntreinere i reparaii
Valori
1
3
5
Lucrri de construcii
Echipamente mecanice (ncrcare normal)
Echipamente mecanice
1
% din investitie
%
%
%
n conformitate cu reglementrile contabile privind amortizarea imobilizrilor corporale

31
REZUMAT
Containere / recipieni
10
10
%
%
Pentru determinarea cheltuielilor cu munca vie s-a plecat de la normativul de deservire

al echipamentelor, salariile medii practicate n judeul Dolj, pe categorii de salariai i
ncrcarea anual a acestora.
Au fost considerate urmtoarele elemente pentru determinarea ncrcrii personalului:
Sptmni lucrtoare pe an
Zile lucrtoare ntr-o sptmn
Ore lucrate pe zi
Concedii de boal
Zile lucrtoare disponibile pe an
Zile n care staia opereaz pe sptmn
Sptmni n care opereaz staia
Necesar de zile lucrtoare pe an
Factor de multiplicare pentru personal
48
5
8
5%
228
6
52
312
137%
Din acest tabel rezult c pentru o persoan conform normativului sunt necesare 1,37
persoane care s fie angajate efectiv.
Costurile cu materialele, combustibili, energie i utiliti s-au determinat pe baza
consumurilor specifice i a preurilor anului 2008.
Valorile unitare utilizate utilizate n determinarea costurilor de operare i ntreinere sunt
prezentate n tabelul urmator:
Costuri Unitare
Valori anuale
ntreinere i reparaii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Lucrri (construii civile)

Echipamente mecanice (cu ncrcare normal)
Echipamente mecanice (cu ncrcare mare)
Containere i recipieni
Personal
Director, conductorul unitii
Director adjunct, tehnic
Maistru
Muncitor calificat
Funcionar administrativ
Muncitor (calificare sczut)
ofer
Secretar
Muncitor necalificat
Sortatori (personal necalificat)
UM
Valori lunare
Ponderi din investiie

1
%
3
%
5
%
10
%
10
%
Cost anual pentru companie
21.600
/a
18.000
/a
16.800
/a
7.200
/a
9.600
/a
5.400
/a
6.000
/a
9.600
/a
2.400
/a
2.400
/a
48
Spt./an
Salariu lunar
1.800
1.500
1.400
600
800
450
500
800
200
200
32
REZUMAT
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
5
8
5%
228
6
52
312
137%
Zile lucrtoare pe sptmn

Regim de lucru (ore pe zi lucrtoare)
Incapacitate temporar de munc (C.M.)
Zile lucrtoare efectiv disponibile intr-un an
Zile de lucru (operare) ale staiei pe sptmn
Sptmni de operare efectiv ale staiei
Necesar zile de lucru intr-un an
Factor de ncrcare al personalului (necesar zile
lucrtoare / disponibil zile lucrtoare)
Consumabile
25.
26.
27.
28.
29.
-
Electricitate
Ap
LFO
Diesel
Diferite consumabile
Costuri pentru predarea la depozit
0,048
5,00
500,00
1,20
3,00
/kWh
/m
/t
/l
/t
30. Depozit conform pentru deseuri municipale
8,80
/t
31.
32.
33.
-
1.000
2,00
0,20
1,00
/t
/m
/m
/m
Deeuri periculoase din gospodrii

Levigat
Ap uzat
Costul terenului
Zile/spt.
Ore/zi
zile/an
Zile/spt.
Spt./an
Zile/an
Cantiti considerate la
depozit
Veniturile din reciclare s-au determinat pe baza cantitilor ce urmeaz a fi recuperate i

vndute reciclatorilor i pe baza preurilor oferite n prezent n judeul Dolj, dup cum
urmeaz:
Venituri
Hrtie
Sticl
Plastic
Metal
Compost
Reject
Valori
20,00
40,00
60,00
150,00
15,00
0,00
UM
/t
/t
/t
/t
/t
/t
Acestea au fost incluse n calculul costurilor cu semn negativ.

Un element important n calculul costului transportului deeurilor l constituie distanele
de transport, prezentate n tabelul de mai jos:
Numr de persoane pentru un vehicul
Numr de ncrctori
Distane de transport
Viteza medie de transport
3
Valori
40,00
UM
km/h
33
REZUMAT
Viteza medie de transport (n localitate)
Timpul mediu pn la staie
35,00
0,30
km/h
h
Pe baza costurilor unitare prezentate anterior au fost determinate costurile anuale de

operare i ntreinere, din care au fost sczute veniturile din reciclare. Valoarea acestora
este 11,538 milioane euro. Structura detaliat a acestora este prezentat n capitolele 5
i 7. Din aceste costuri, nu toate sunt generate de populatie i, deci, nu toate sunt
suportate de populaie. Pentru colectare i trasport, procentul este de 100%, dar pentru
celelalte faciliti populaia suport doar un procent. Totalul costurilor de operare i
ntreinere ce ar trebui suportate de populaie este de 8,792 milioane euro. Structura
acestora este prezentat n tabelul urmator.
Structura costurilor anuale de O&I minus venituri din reciclare
mii euro
2.520
21,84%
2.610
22,62%
220
1,91%
320
2,77%
1.580
13,69%
7.250
62,84%
Staii de transfer
283
2,45%
620
5,37%
Staii de sortare
-925
-8,02%
630
5,46%
2.230
19,33%
Alte - contract de management
1.450
12,57%
Total
11.538
100,00%

Dup cum se poate observa, ponderea cea mai mare o reprezint activitatea de
colectare i trasport 62,84%. Pe locurile urmtoare se gsete activitatea de eliminare
la deponie (19,33%). Din activitatea de reciclare se obin venituri de aproape 8,02% din
total.
Valoarea actualizat net (VAN) a fost determinat pentru investiii i pentru cheltuielile
de operare i ntreinere.
34
REZUMAT
Au fost considerate urmtoarele ipoteze: investiiile de nlocuire s-au calculat pe baza
perioadelor din Tabelul 8.3-4, iar rata de actualizare este de 5%, analiza efectuandu-se
pe un orizont de 30 ani.
VAN, structurat pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deeurilor:
NPV
mii euro
Deeuri reziduale - Colectare i transport
7.921
18,12%
Deeuri reciclabile - Colectare i transport
7.308
16,72%
Deeuri biodegradabile - Colectare i transport
466
1,07%
682
1,56%
Deseuri periculoase Colectare si transport
441
1,01%
16.820
38,47%
864
1,98%
Staii de transfer
1.494
3,42%
Tranferul deeurilor la depozit
1.002
2,29%
Staii de sortare
4.224
9,66%
Staii de compostare
2.566
5,87%
2.585
5,91%
Inchiderea depozitelor neconforme existente
7.356
16,83%
424
0,97%
Asistenta tehnica si supraveghere de santier
3.283
7,51%
Total
3.101
43.718
7,09%
100,00%
Structura investitiei initiale - valori actualizate

Centre de colectare prin aport voluntar
Statie de tratare mecano-biologica (MBT)

Sursa: calculat pe baza tabelului 8.3-2
VAN, structurat pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deeurilor

investiia total (2009-2038):
Structura investitiei totale (investitia initiala + reinvestiri) actualizat
NPV
mii euro
21.304
22,77%
23.230
24,83%
1.385
1,48%
1.718
1,84%
1.029
1,10%
48.665
52,02%
Puncte de colectare prin aport voluntar
1.558
1,67%
Staii de transfer
2.178
2,33%
2.450
2,62%
35
REZUMAT
Staii de sortare
10.784
11,53%
Staii de compostare
6.474
6,92%
6.320
6,76%
7.356
7,86%
424
0,45%
3.715
3,97%
3.631
Total
Sursa: Calculat pe baza tabelelor din Anexa 8.3-1
91.371
3,88%
100,00%

VAN, structurat pe elemente componente ale sistemului de gestiune a deeurilor

costuri de operare i ntreinere:
Structura costurilor totale de O&I minus venituri din reciclare actualizat
NPV
mii euro
35.143
25,59%
36.398
26,50%
3.068
2,23%
4.463
22.034
101.107
73,62%
Staii de transfer
3.947
2,87%
8.646
6,30%
-12.900
-9,39%
8.786
6,40%
7.531
5,48%
3,25%
Staii de sortare
Staii de compostare
Statie de tratare mecano-biologica (MBT) - din 2016
Alte campanie de constientizare si contract de management
Total
20.221
137.338
Dup efectuarea calculelor rezult valorile prezentate n tabelul urmator:

Total valori actualizate
mii euro
Total VAN investitie (mii euro)
96.428
41,25%
VAN O&I (mii euro)
137.338
58,75%
36
14,72%
100,00%
REZUMAT
Total VAN Investitie + O&I (mii euro)
233.766
100,00%
Valoarea actualizat net a investiiei este de 91,371 mil euro, ceea ce reprezint
39.95% din total, ceea ce arat ponderea mare a costurilor de operare i ntreinere
(60,05%).
Dintre investiii ponderea cea mai mare o are colectarea deeurilor reziduale (18,12%)
urmat de inchiderea depozitelor neconforme (17,09%), si colectarea separata (16,72%).
Analiznd ponderea investiiei iniiale, este interesant de observat c aceasta
reprezint 47,85% din valoarea actualizat net a investiiei i reinvestirilor. Din
aceasta, costul eligibil care intra in finantarea prin POS mediu este de 35.272 mii
euro, adic 70,44% din investitia initial. Deoarece n analiz a fost considerat
obinerea unei finanri nerambursabile numai pentru partea eligibil din investiia
iniial si s-a considerat c diferenta de 14.799 mii euro va fi finantat de ctre
operatorii de salubritate, trebuie gsit o soluie de finanare i pentru reinvestiri,
a cror pondere n totalul investitiei pe orizontul de analiz este mare (11,05%
pentru perioada 2014 - 2016 si 56,89% pentru perioada 2017 - 2038) pentru a
asigura durabilitatea sistemului.
Costurile de operare si ntretinere detin o pondere important n costurile totale
ale sistemului (60,05%), cea ce face ca politica de tarife s devin un element
important n asigurarea durabilittii investitiei.
Macro-suportabilitatea
n conformitate cu Ghidul pentru pregtirea Master Planului, n determinarea
suportabilitii investiiilor propuse pentru grupurile int s-a considerat c un procent de
1,5% din venitul mediu al familiilor cele mai srace (decila 1 de venit) poate fi utilizat ca
limit de suportabilitate pentru cheltuielile cu serviciile de salubritate.
n determinrile cuprinse n capitolul 8 toate valorile sunt nete, fr TVA. n determinarea
suportabilitii investiiei s-a inclus i TVA-ul.
Calculul suportabilitatii a luat in considerare posibilitile de finanare rezultate prin
aplicarea metodei de calcul Diferenta de finantare (Funding Gap).
Ipotezele i valorile unitare au fost calculate n Capitolele anterioare ale MP (Cap. 3,
Cap. 7 i Cap. 8).
Aa dup cum s-a menionat n Capitolul 3, nu exist date statistice oficiale privind
nivelul veniturilor i structura consumului la nivel de jude. n Capitolul 3 au fost estimate
valorile necesare privind veniturile pe baza datelor la nivel naional, regional, judeean
etc.
37
REZUMAT
Cu privire la mrimea gospodriilor este important de menionat urmtoarele:
n Romnia este de ateptat o scdere a gospodriei medii de la 2,8-2,9

persoane n anul 2008 la 2,45 persoane n anul 2038;
judeul Dolj urmeaz ndeaproape tendina naional, numrul de
persoane n gopodria medie urmnd s scad de la 2,984 n 2008 la
2,568 n 2038;
Evoluia populaiei a fost descris pe larg n Capitolul 3. Potrivit estimrilor, raportul
urban-rural se va modifica n favoarea mediului rural (vezi tabelul urmtor). Aceast
tendin poate fi foarte uor modificat prin nfiinarea de orae i municipii noi, pe
msura mbuntirii infrastructurii din mediul rural, crearea de zone metropolitane etc.
Numrul de persoane pe o gospodrie este n tendin descresctoare n judeul Dolj.
n capitolul 2.9 au fost prezentate tarifele practicate n judeul Dolj. Tarifele variaz foarte
mult ntre rural i urban.
n mediul rural nu exist operatori de salubrizare. Excepie o constituie comuna Simnicu
de Sus, unde exist un contract pentru transportul deeurilor, pentru acest serviciu se
ncaseaz o tax local de 3 RON/lun pentru fiecare persoan fizic i 5 RON/lun
pentru fiecare persoan juridic. Gradul de ncasare a facturilor este de 100%.
n mediul urban tarifele sunt, ns, foarte diferite, astfel: tarifele pentru persoane fizice
variaz de la 1,225 lei/pers/lun n oraul Segarcea la 2,64 lei/pers/lun n municipiul
Craiova (la un curs de schimb de 3,7 lei/ aceasta nseamn 0,33 - 0,71 /pers/lun,
adic sub 1 /pers/lun). n Craiova, tarifele pentru salubritate sunt de aprox. 2 ori mai
mari dect n Segarcea.
Pentru persoanele juridice, tarifele se calculeaz la m3. Cele mai mari tarife sunt
ncasate n municipiul Segarcea (36,6 lei/mc ~ 10 /mc ) iar cel mai mic tarif l regsim n
municipiul Calafat (19,79/lei/mc ~ 5.35 /mc).
Datorit modurilor de taxare i ncasare pentru populaie foarte diferite existente n
judeul Dolj, ncepnd cu serviciul gratuit i pn la tariful pe ton, nu se poate
determina un tarif mediu ca medie ponderat a tarifelor existente. Pentru uurina
analizei s-a luat n consideraie un tarif mediu determinat medie ponderat a tarifelor
existente n mediul urban. Acesta este de 2,64 lei/pers./lun.
Pe baza metodologii Funding Gap si a datelor privind investitia din judetul Dolj, a fost
calculata urmatoarea structura de finantare a proiectului, prezentata in tabelul de mai
jos):
Nr. Crt.
Mii euro
1.
Total Investitie , din care
2.
Valoare investitie finantat de operatori
3.
Total valoare proiect pentru POS Mediu
4.
Contributie din venituri la total investitie
50.071,00
14.799,00
35.272,00
100%
1.480,05
38
REZUMAT
la
valoare
3,39%
5.
Contributie din venituri

(amendat cu pro-rata)
eligibil
6.
Valoare eligibila proiect
1.195,72
34.076,28
7.
EU Grant2 (80% din valoare eligibila)
27.261,02
77,29%
8.
Contributia nationala ( 18% din valoare eligibila)
6.133,73
17,39%
9.
Contributia local (2% din valoarea eligibil)
681,53
1,93%
10.
Total contributie local (eligibile si altele dect

eligibile, 10=5+9)
1.875,64
5,25%
Estimarea contributiei POS Mediu la finantarea investitiei din judetul Dolj

Mod de calcul
Elemente de calcul
Valori
EC
Costuri Eligibile actualizate
30.934,44
DIC
Investitia actualizata
43.718,37
DNR
Venituri Nete Actualizate
EE=DIC-DNR
Cheltuieli eligibile
1.480,05
42.238,32
R=EE/DIC
Rata de co-finantare
96,61%
DA=EC*R
Diferenta de finantat
34.076,28
CRpa
Rata maxima de cofinantare

0,8
CV
EU grant
Contributia din venituri aferenta

costuri eligibile (CV *pro-rata)
EU Grant = DA*Crpa
Contributia nationala
1.195,72
27.247,56
6.130,70
Contributie public
POS
Contrib. Locala
33.378,25
Total valoare proiect
35.272,00
Investiii
operatorilor
14.799,00
1.893,73
ale
Total investiie
1.480,05
50,071,00
Conform Document cadru de implementare pentru POS Mediu

39
REZUMAT
Obiectivul specific al acestei seciuni a MP este de a verifica dac o gospodrie
din judeul Dolj are capacitatea de a acopri cel puin costurile de operare i
ntreinere (O&I) ale sistemului (din care s-au sczut veniturile din reciclri).
Dac o gopodrie nu i poate permite s plteasc un tarif care s acopere cel puin
aceste costuri, atunci proiectul nu este durabil fr intervenia autoritii administraiei
publice locale, sub forma unor subvenii de la bugetele local.
Principalele etape n compararea capacitii de plat a unei familii din judeul Dolj cu
factura necesar s acopere cheltuielile necesitate de operarea sistemului de gestiune a
deseurilor din judetul Dolj:
S-a construit fluxul de costuri pe perioada 2012-2038; pentru
costurile de O&I s-a eliminat ponderea aferenta cantitilor de
deeuri generate de industrie (vezi capitolul 8, tabelul din Anexa
8.1);
S-a considerat o rat de cofinanare de 66,69% din partea POS

Mediu (grantul UE + contributia nationala);
S-a considerat ca 29,66% din investitie va fi asigurata de catre

operatori (14,799 mil. Euro)
Valorile astfel calculate au fost indexate cu inflaia din zona euro pe

termem lung (2,5%);
La aceste valori se adaug TVA de 19%;
Se mpart valorile obinute la populaie, an de an; rezult tariful/pers

(n Euro);
Se calculeaz factura pe gospodrie prin nmulirea tarifului/pers. cu

nr. mediu de persoane/gospodrie;
Se determin capacitatea de plat pe gospodrie, n euro, prin

mprirea venitului la cursul euro, an de an i aplicarea procentelor
corespunztoare (1% la venitul mediu i 1,5% la venitul pentru prima
decil);
Se traseaz graficul capacitatii de plat/familie (calculat cu 1% din

valoarea medie i 1,5% din prima decil de venituri)
Se traseaza factura pe familie calculat anterior si diferenta fata de

factura curenta (indexata cu inflatia).
In acest context s-a obtinut evolutia capacitatii de plata, dupa cum urmeaza:
40
REZUMAT
Factura/familie/luna pentru noul

sistem (euro)
100,00
1% din venitul mediu/familie/judet

(euro)
1,5% din prima
decila/familie/judet (euro)
Evolutie factura
medie/familie/judet* (sistem
existent 2008) (euro)
e u ro /fa m ilie /lu n a
10,00
1,00
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Factura/familie/luna pentru noul sistem (euro)
5,85
6,01
6,16
6,33
6,50
6,69
6,87
7,07
7,27
7,46
7,67
7,90
8,14
8,38
8,61
8,92
9,16
9,42
9,68
9,93
10,21
10,49
10,78
11,09
11,36
11,68
12,00
12,32
1% din venitul mediu/familie/judet (euro)
7,09
7,78
8,53
9,49
10,32
11,15
11,98
12,81
13,63
14,46
15,53
16,60
17,66
18,73
20,86
23,17
25,01
26,86
28,70
30,09
32,75
35,41
38,07
40,73
43,40
46,95
50,51
54,06
1,5% din prima decila/familie/judet (euro)
4,65
5,05
5,66
6,25
6,75
7,25
7,76
8,26
8,76
9,26
10,02
10,77
11,52
12,28
13,03
14,09
15,15
16,21
17,27
18,33
19,82
21,31
22,80
24,29
25,78
27,73
29,68
31,64
Evolutie factura medie/familie/judet* (sistem existent 2008) (euro)
2,33
2,40
2,48
2,57
2,63
2,68
2,73
2,79
2,85
2,90
2,95
3,01
3,08
3,14
3,19
3,26
3,33
3,39
3,46
3,53
3,60
3,67
3,75
3,82
3,89
3,97
4,05
4,13
Evolutia capacitatii de plata, factura pentru noul sistem si cresterea facturii (axa secundara)
41
Din graficul de mai sus rezulta urmatoarele:
In cazul limitei de 1% din venitul mediual gospodariei medii, nu este depit

capacitatea de plat a familiilor din judeul Dolj, pe durata 2010-2038, deci prin
prisma acestui indicator investiia propus este suportabil pentru populaia
judeului Dolj, Factura lunar minim pe gospodrie, necesar pentru a asigura
durabilitatea sistemului, va fi n 2012 (primul an n care sistemul va incepe sa
functioneze) de 6,01 euro/familie/luna, cu o cretere de aprox. 2,74% n fiecare an,
ajungnd n ultimul an de analiza, la 12,32 euro/familie/luna.
In cazul limitei de 1.5% din prima decila de venituri se constata o perioada tranzitorie
(2009-2014) in care limita este depasita. Aceasta se explic prin nivelul foarte redus
de venituri al familiilor din mediu rural, unde n prezent nici nu exist serviciu de
salubritate. Dac analizm mai profund, pentru mediul urban, chiar pentru populatia
cea mai srac (decila 1 de venit), tariful determinat nu duce la depsirea limitei de
suportabilitate, problema este la populatia din mediul rural, unde tariful va deveni
suportabil abia in anul 2014. De aceea, pentru a preveni incapacitatea acestor familii
de a plti pentru serviciul de salubritate, autoritile administraiei publice locale vor
trebui s gndeasc un sistem de subvenii sau de asisten social pentru familiile
cele mai srace (decila 1 de venituri din mediul rural). Trebuie inut seama i de faptul
c familiile cu venituri reduse produc i mai puine deeuri i, n contextul trecerii la un
sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul deeurilor generate, i aceste familii vor
putea plti noua factur pentru gestiunea deeurilor.
Factura noua va creste fata de cea platita anterior, in medie, cu 3,52/familie/luna, in

anul 2011 si cu 8,20 /familie/luna in anul 2038.
Tinand seama de aceste considerente se poate trage concluzia ca investitia propusa

poate fi suportata de populatie, in conditiile in care beneficiarul (Consiliul Judetean) va
lua masuri pentru asigurarea unui sistem de protectie sociala pentru acoperirea
diferentelor de tarif pentru familiile cele mai sarace din mediul rural, pe perioada 2009
2014.
Investiii de infrastructura prioritara

Tabelul urmator cuprinde rezultatele prioritizarii masurilor ce trebuie intreprinse pentru
implementarea unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor in perioada 2009 2013
Crt.
Investitii totale necesare a se realiza

pentru
implementarea
sistemului
integrat de gestionare a deseurilor
Faza
1a
Colectarea deseurilor reziduale
Etapa 1
1b
Transportul deseurilor reziduale
Etapa 1
2a
Colectarea
reciclabile
2b
Transportul deseurilor reciclabile
separata
deseurilor
Sursa de finantare
Surse proprii
POS Mediu*
Etapa 1
Etapa 1
Surse proprii
POS Mediu*
42
REZUMAT
3a
Colectarea
separata
biodegradabile
deseurilor
3b
Transportul deseurilor biodegradabile
Etapa 1
Colectarea
separata
deseurilor voluminoase
transportul
Etapa 1
Surse proprii
Colectarea
separata
si
transportul
deseurilor periculoase municipale
Etapa 1
Surse proprii
Centre de colectare
Etapa 1
Surse proprii
Statii de transfer
Etapa 1
POS Mediu
Transferul deseurilor municipale la depozit
Etapa 1
POS Mediu
Statie de sortare
Etapa 1
POS Mediu
10
Statie de compostare
Etapa 1
POS Mediu
11
Compostare individuala in mediul rural
Etapa 1
POS Mediu
12
Deseuri din constructii si demolari
Etapa 1
13
Inchidere depozite
Etapa 1
si
Etapa 1
Surse proprii
POS Mediu*
Surse proprii
POS Mediu
*Exceptie face Municipiul Craiova care nu va fi primi in dotare autovehicule de transport

Investitiile propuse asigura indeplinirea prevederilor legislative pentru o gestionare
adecvata a deseurilor.
Alternativa 3
Costuri de investitie
Colectare si transport deseuri reziduale

Platforme betonate
Planul de
investiii
prioritare ce
urmeaz a fi
finanate prin
POS Mediu, in
euro, n
perioada 20092013
1.630.000
Pubele
Masini
2.430.000
4.060.000
Subtotal
Colectare si transport deseuri reciclabile
Pubele
Masini
2.184.000
2.184.000
Subtotal
Colectare si transport deseuri biodegradabile
Pubele
Masini
198.000
198.000
Subtotal
Colectare si transport deseuri voluminoase
Masini
43
REZUMAT
Subtotal
Colectare si transport deseuri periculoase
Masini
Stocare temporara deseuri periculoase
Containere
Subtotal
Centre de reciclare
Civil
Containere
Subtotal
Statii de transfer
GOICEA (planificata prin alte proiecte)
BAILESTI (nou)
420.000
CALAFAT (nou)
480.000
FILIASI (nou)
410.000
DOBRESTI (nou)
420.000
Subtotal
1.730.000
Transport de la ST la depozit
Subtotal
1.160.000
Statie de sortare
Statie de sortare Craoiva (nou)
4.890.000
Statie de sortare Bailesti (nou)

Statie de sortare Calafat (nou)
Statie de sortare Filiasi (nou)
Statie de sortare Dobresti (nou)
Subtotal statii de sortare
4.890.000
Instalatie compostare
Instalatie compostare Craiova (nou)
2.970.000
Instalatie compostare Bailesti (nou)

Instalatie compostare Dobresti (nou)
Subtotal
2.970.000
Compostare individuala
Uniti de compostare (rata de acoperire de 100% gospodriile din zonele rurale, cu instalatii de
compostare, 80% din deeurile biogradable; 94800 de uniti, 40 de euro / unitate)
Subtotal compostare individuala
2.850.000
2.850.000
Depozitare
Depozit conform la Craiova
Subtotal depozitare
exsista
exsista
44
REZUMAT
Inchidere (remediere) depozite neconforme
Bailesti 1& 2
1.575.000
Calafat
980.000
Filiasi
245.000
Segarcea
1.260.000
Bechet
Subtotal
2.450.000
6.510.000
Inchidere spatii depozitare rurale
1.600.000
TOTAL DESEURI MUNICIPALE
28.152.000
Constientizarea publicului
500.000
Asistenta Tehnica pentru Supervizare
3.800.000
Cheltuieli neprevazute
2.820.000
TOTAL Investitii
35.272.000
Astfel investitia necesara a se aloca pentru perioda prin POS Mediu in perioada
2009-2011 este de 35,272 milioane Euro
Perioada de implementare si principalele activitati propuse a fi desfasurate pentru prima
etapa de implementare a proiectului (2009 - 2011)in cadrul POS Mediu sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
Activitatea
Termen
limita
Durata
Mar-09
17 luni
Elaborare: Echipa de AT
Aprobare: MM, ADI ECO DOLJ
Mai-09
2 luni
Analiza Cost Beneficiu
Mai-09
2 luni
Raport Institutional
Mai-09
2 luni
EIM
Mai-09
2 luni
Elaborarea Aplicatiei standard

pentru accesare fondurilor
Pregatirea Documentatiei de
licitatie pentru asistenta tehnica
Pregatirea Documentatiei de
licitatie pentru lucrari
Mai-09
2 luni
Mai-09
2 luni
Mai-09
2 luni
Aprobare: MM, ARPM pentru Regiunea 4
SV Oltenia
Pregatirea documentatiei
licitatie pentru achizitii
Aprobarea aplicatiei
Mai-09
2 luni
August-09
3 luni
Elaborare Master Plan
Elaborare
Fezabilitate
Studiu
de
de
Responsabili
UE
45
REZUMAT
Licitarea
si
contractarea
asistentei tehnice si supervizarii
Asistenta tehnica si supervizare
Licitarea
si
contractarea
lucrarilor
Derularea lucrarilor
Licitarea si contractarea de
bunuri
(compostoare
individuale)
Achizitia
de
bunuri
(compostoare individuale)
Licitarea si contractarea de
bunuri (autovehicule destinate
colectarii
si
transportului
deseurilor)
Achizitia
de
bunuri
(autovehicule
destinate
colectarii
si
transportului
deseurilor)
Licitarea
si
contractarea
publicitatii si constientizare
publica
Publicitate si constientizare
publica
Licitarea
si
contractarea
serviciilor de operare
Licitarea
si
contractarea
auditului
Audit
Noiembrie09
Decembrie 11
Mai-10
3 luni
19 luni
6 luni
PIU
PIU, AT
Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ
PIU, AT
PIU, AT
Monitorizare: MM, ADI ECO DOLJ
PIU, AT
Decembrie 11
Ianuarie 10
19 luni
Aprilie - 10
3 luni
Iunie-11
6 luni
Decembrie 11
6 luni
PIU, AT, Furnizor bunuri

Aprobare/Monitorizare: MM, ADI ECO
DOLJ
Mai-10
3 luni
PIU, AT
Decembrie 11
19 luni
Decembrie 11
Noiembrie09
Decembrie 11
6 luni
PIU, Consultant Publicitate

DOLJ
PIU, AT
PIU
PIU, Firma auditare
DOLJ
3 luni
3 luni
25 luni
PIU, AT, Furnizor bunuri

DOLJ
PIU, AT
46
CAPITOLUL 1
Introducere
1. INTRODUCERE
1.1
Prezentarea proiectului
1.1.1
Cadrul General
Odata cu aderarea la Uniunea Europena, Romania, ca Stat Membru si-a asumat o serie
de angajamente ferme pentru atingerea standardelor europene si, implicit pentru
realizarea investitiilor de mediu necesare.
La nivel national toate directivele europene in sectorul de mediu au fost transpunse in
legislatia romaneasca, insa pentru a asigura complianta cu aceasta si pentru a respecta
termenele stabilite un efort financiar semnificativ trebuie suportat de tara noastra. In acest
sens Romania beneficiaza de sprijin financiar din partea UE.
Implementarea acquis-ului a impus elaborarea unei strategii de gestionare a deseurilor la
nivel national, precum si identificarea de masuri si actiuni de implementare a acestei
strategii prin Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planurile Regionale si
Judetene.
Prezentul proiect face parte din Programul Phare CES 2005 Intarirea Structurilor
Institutioanle pentru realizarea, dupa aderare, a unui management eficient i solid a
Fondurilor Structurale, i gestionarea eficienta a programelor n concordanta cu cerintele
EDIS. Acest Master Plan este o componenta a Proiectului de Asistena Tehnica pentru
Pregtire de Proiecte (Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation) PHARE
2005 / 017 553.04.03/08.01.
Consortiul care a castigat Proiectul de Asistenta Tehnica este compus din: Ramboll
Denmark A/S / Project Management Ltd / Fichtner GmbH & Co. KG / Interdevelopment
S.R.L. / Ramboll Romania S.R.L. / PM International Services Grup S.R.L.
Contractul de asisten tehnic a nceput la data de 12 octombrie 2007.
Consultantul care furnizeaz aceast Asisten Tehnic va sprijini Direcia de Programare
i Evaluare din cadrul Ministerului Mediului (MM) i beneficiarii int locali n pregtirea de
aplicaii pentru proiecte de investiii n domeniul deeurilor municipale.
1.1.2
Prile interesate
Beneficiarii i prile implicate n acest proiect sunt:
Ministerul Mediului (MM) i instituiile din subordine att la nivel judeean, ct i

regional, ca instituii rspunztoare de conformarea cu prevederile Comunitii
Europene, de care ine seama acest Master Plan;
Ministerul Finanelor Publice prin Autoritatea de Certificare i Pli (ACP);
Organisme intermediare pentru POS Mediu cu 8 uniti teritoriale;
Autoritatile administratiei publice locale: Consiliul Judetean Dolj si toate consilile locale
din judetul Dolj.
Ministerul Mediului (MM) este beneficiarul acestui proiect. De asemenea, fiind

responsabil de programarea msurilor cofinanate de UE. MM va coordona pregtirea
47
CAPITOLUL 1
Introducere
proiectului pe baza acestei Asistene Tehnice, avnd n vedere i corelarea cu alte echipe
de consultan pentru a asigura coeren. MM va sprijini OCPC n scopul implementrii
tehnice a Msurii, mpreun cu monitorizarea i raportarea.
n concordan cu Documentul de Poziie al Romniei, Capitolul 21 Politic Regional,
Hotrrea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituional pentru
coordonarea, implementarea i gestionarea instrumentelor structurale, modificat prin HG
nr. 1179/2004 i HG nr. 128/2006, abrogate prin HG nr. 457/4 aprilie 2008, MM a fost
desemnat Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operaional Sectorial
(POS) Mediu. Avnd acest rol, MMDD este responsabil de managementul FSC puse la
dispoziia sectorului de mediu dup aderare.
Autoritatea de Certificare i Pli (ACP) pentru fonduri structurale, care funcioneaz n
cadrul Ministerului Finanelor Publice, reprezint o structur organizatoric responsabil
de certificarea sumelor cuprinse n declaraiile de cheltuieli transmise la Comisia
European i de primirea fondurilor transferate Romniei din Fondul European de
Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune.i asigurarea
transferului acestora ctre beneficiari n mod adecvat, precum i a sumelor aferente
acestora alocate din fonduri de la bugetul local.
Organismele Intermediare (OI) au fost create n fiecare Regiune de Dezvoltare (8
regiuni); acestea pun n aplicare partea privind implementarea POS la nivel regional
acionnd ca interfa ntre AM i beneficiari. Responsabilitile OI sunt cu privire la
programare, monitorizare, control i raportare. OI joac un rol esenial n implementarea
POS Mediu verificnd dac operaiile de cofinanare respect reglementrile naionale i
europene. Evaluarea cererii de finanare va fi transferat, n mod treptat, ctre OI,
ncepnd cu al doilea val de proiecte FSC (anul 2010), pe cnd selecia rmne n
custodia AM.
Ageniile Locale pentru Protecia Mediului sunt responsabile cu monitorizarea factorilor
de mediu, precum i cu reglementarea activitatilor cu impact asupra mediului.
Consiliile Judeene i Locale, n conformitate cu Legea nr. 241/2006 i Legea
administratiei publice nr. 215/2001 sunt responsabile cu administrarea domeniului public,
inclusiv cu infrastructura privind gestionarea deseurilor. . Autoritile Administraiei Publice
Locale au competen exclusiv i responsabilitate pentru nfiinarea, organizarea,
monitorizarea i controlul funcionrii serviciilor publice la nivel local. Autoritile publice
locale sunt beneficiarii locali ai acestei asistene tehnice. Toate instiuiile menionate
anterior vor participa la procesul de luare a deciziilor privind proiectele de investiie
propuse n cadrul acestei Asistene Tehnice.
Instituiile partenere n acest proiect sunt:
Ministerul Finantelor Publice (MFP), Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanelor Publice coordoneaz pregtirea i
funcionarea cadrului legislativ, instituional i procedural pentru gestionarea
instrumentelor structurale i programeaz, coordoneaz, monitorizeaz i evalueaz
utilizarea asistenei financiare nerambursabile, ndeplinind rolul de coordonator naional al
asistenei n relaia cu UE.
n acest sens, ACIS coordoneaz:
- Asistena nerambursabil acordat Romniei de Uniunea European prin
Programul Phare;
48
CAPITOLUL 1
-
Introducere
Asistena nerambursabil acordat Romniei, pe baz bilateral, de ctre Statele

Membre UE;
Elaborarea i implementarea Planului Naional de Dezvoltare, document strategic
ce fundamenteaz accesul Romniei la Fondurile Structurale.
Elaborarea, monitorizarea i evaluarea cadrului strategic naional de referin, a
programelor operaionale i a documentelor cadru de implementare
corespunztoare;
Dezvoltarea capacitii administrative, elaborarea i actualizarea procedurilor
structurilor implicate n gestionarea instrumentelor structurale
Activitatea de informare i comunicare n domeniul instrumentelor structurale
Programul de asisten tehnic JASPERS (Asisten comun pentru promovarea
proiectelor n regiunile europene)
Conform HG nr. 386/2007, privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si

Finantelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ACIS este organizat la nivel de
direcie general, n componena creia funcioneaz patru direcii i un serviciu:
- Direcia Analiz i Programare;
- Direcia Coordonare de Sistem,
- Direcia Monitorizare,
- Direcia Asisten Tehnic (ndeplinete i rolul de Autoritate de Management
pentru Programul Operaional Asisten Tehnic),
- Unitatea Central de Evaluare.
Ministerul Internelor i Reformei Administrative (MIRA) este responsabil cu
monitorizarea general a serviciilor municipale din Romnia i cu dezvoltarea strategiilor
i politicilor de mbuntire a calitii acestor servicii.
Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti
Publice (A.N.R.S.C.) este autoritatea de regelementare competenta pentru salubrizarea
localitatilor. Printre alte atribuii, aceast autoritate elibereaza licenta, elaboreaza
metodologii si regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utitiltati publice din sfera
sa de reglementare si pentru piata acestor servicii si monitorizeaza modul de respectare
si implementare a legislatiei aplicabile acestor serviciii n conformitate cu Legea
romneasc nr. 51/2006 legea serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile
si completarile ulterioare.
EC DG REGIO controleaz conformarea procesului de implementare cu prevederile
Memorandumului de Finanare.
1.2
Obiectivele Proiectului
Lund n considerare situaia actual din sectorul gestionarii deeurilor i Termenii de

Referin ai contractului, obiectivul general al proiectului este imbunatatirea infrastructurii
de mediu n conformitate cu standardele europene n domeniul gestionarii deseurilor
pentru a spori n mod semnificativ calitatea mediului i a conditiilor de viata.
In domeniul concret al gestionarii deseurilor, obiectivul este acela de a crea n 5 judete
sisteme integrate de gestionarea deseurilor, care sa promoveze prevenirea i valorificarea
deeurilor i sa asigure atingerea tuturor tintelor asumate prin Tratatul de aderare a
Romaniei la UE i a celor prevazute n POS Mediu.
49
CAPITOLUL 1
Introducere
Master Planul a fost elaborat pe baza metodologiei pusa la dispozitie de catre MM i

acopera o perioada de planificare de 30 ani (2008 2038). Din punct de vedere geografic,
Master Planul se refera la tot judetul Dolj, atat mediul urban, cat i mediul rural.
La elaborarea Master Planului s-a tinut seama de toate elementele de planificare
existente n prezent la nivel national, regional i judetean:
Strategia i Planul National de Gestionare a Deseurilor;
Planul Regional de Gestionare a deeurilor Regiunea 4 Sud Vest Oltenia;
Planul Judetean de Gestionare a deeurilor Judetul Dolj.
Strategia de dezvotare economico-social pentru municipiul Craiova 2007-2013;
Pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale in

Judetul Dolj au fost definite obiectivele si masurile ce tebuie realizate pentru perioada de
planificare 2008-2038. Mai jos sunt prezentate obiectivele generale trasate pentru Judetul
Dolj, acestea fiind detaliate in capitolul 3 al acestui document.
-
Dezvoltarea unei politici judetene coerente in vederea implementarii unui sistem

integrat de gestionare a deseurilor;
Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea implementarii

cerintelor nationale si armonizarea cu structurile europene;
Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru

gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale cu precadere a
principiului poluatorul plateste si a principiului subsidiaritatii;
Promovarea unui sistem de informare si constientizare pentru toti factorii implicati in

implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor;
Obtinerea de date si informatii complete si corecte, adecvate cerintelor de raportare

nationala si europeana;
Modernizarea si extinderea sistemului integrat de colectare si transport al deseurilor;

reziduale la nivelul intregului judet;
Optimizarea transportului deseurilor reziduale;
Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile;
Implementarea/extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor din constructii

si demolari, a deseurilor voluminoase, a deseurilor din echipamanete electrice si
electronice;
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate;
Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislative in domeniul gestionarii

deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului.
Master Planul propune planul de investitii pe termen lung care sa asigure atingerea tuturor
tintelor prevazute n Tratatul de aderare a Romaniei la UE i n legislatia actuala. Din
planul de investitii pe termen lung sunt selectate investiile prioritare ce urmeaza a fi
finantate din POS Mediu.
50
CAPITOLUL 1
Introducere
Acest document trebuie s fie revizuit i actualizat concomitent cu progresul nregistrat n

implementarea msurilor stabilite, modificarea cererii, integrarea total a msurilor
adecvate pentru fluxurile de deeuri municipale i evoluia legislaiei, obiectivelor i intelor
europene i naionale.
1.3
Structura Master Planului
Master Planul a fost elaborat n conformitate cu Metodologia pusa la dispozitie de catre

MMDD i cuprinde urmatoarele capitole:
Introducere prezentarea cadrului general al proiectului, a obiectivelor i a
modului de abordare;
Analiza situatiei actuale acest capitol cuprinde informatii privind situatia socioeconomica a judetului, date privind cantitatile de deeuri generate, sistemul actual
de gestionare a deeurilor din judet, tarife i costuri actuale privind gestionarea
deseurilor, precum i descrierea proiectelor actuale existente n jude privind
gestionarea deseurilor;
Proiectia este prezentata proiectia socio-economica, proiectia de generare a
deeurilor
municipale, a compozitiei, precum i proiectia de generare a
principalelor fluxuri de deeuri pentru intreaga perioada de planificare;
Obiective i tinte nationale, regionale i judetene sunt prezentate principalele
obiective i tinte existente n documentele de planificare din domeniul gestionarii
deeurilor existente la nivel national i regional, precum i obiectivele i tintele
stabilite pentru judetul Dolj;
Analiza optiunilor sunt prezentate i analizate principalele tehnici existente
pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea i eliminarea deeurilor
municipale i este stabilita alternativa propusa pentru judet;
Strategia judetului pe baza alternativei propuse i a tintelor care trebuie atinse
se stabilesc masurile, precum i termenele de realizare a acestora;
Planul de investitii pe termen lung;
Analiza economico-financiara;
Analiza suportabilitatii;
Programul prioritar de investitii n infrastructura;
Planul de actiune pentru implementarea proiectului.
Master Planului fiind destinat s reprezinte cel mai important document strategic al
judeului, nivelul su de detaliu este optimizat i corelat n funcie de acest scop, ntr-o
manier clar i simpl.
In anexe sunt prezentate date detaliate atat n ceea ce priveste situatia existenta, cat i
proiectia anuala pentru intreaga perioada de planificare.
51
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2. SITUATIA EXISTENTA
2.1 Rezumat
Anul de referin pentru descrierea situaiei existente n Judeul Dolj este anul 2006,
datele din documentele existente privind gestionarea deseurilor fiind actualizate
Datele privind generarea deeurilor municipale i infrastrucura existent pentru
gestionarea deeurilor sunt prezentate pentru anul 2007 sau 2008 n funcie de
disponibilitatea datelor.
n prima parte a acestui capitol sunt prezentate caracteristicile fizice i geografice ale
judeului, date privind infrastructura existenta de drumuri i canalizare precum i aspectele
socio-economice i instituionale.
Judetul Dolj, este al aptelea jude ca mrime al rii si face parte din Regiunea 4 Sud
Vest Oltenia. Judetul Dolj ocupa o pozitie sudica in ansamblu national cu o suprafata de
7.414 km ce reprezint 3,1% din suprafaa rii.
O caracteristic important, cu un impact semnificativ pentru planificarea sistemului

integrat de gestionare a deeurilor este reprezentat de faptul c populaia judeului Dolj
are o pondere relativ egala pe mediul urban si rural, circa 53,7% din populaia total a
judeului locuind in mediul urban iar 46,3% in mediul rural. La 1 iulie 2007 populatia totala
a judetului este inregistrata la 712.187 locuitori.
52
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Din punct de vedere administrativ, Judetul Dolj este alcatuit din 3 municipii, 4 orase si 104
comune.
n a doua parte a prezentului capitol este analizat si evaluat sistemul actual de gestionare
a deeurilor municipale cu privire la cantittile generate precum i facilitatile existente

pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea i eliminarea deseurilor.
In judeul Dolj toate municipiile si orasele sunt deservite in prezent de servicii de
salubrizare cu un grad de acoperire de cca. 59 % iar in mediul rural aceste lipsesc
aproape cu desavarsire. In acest sens exceptie numai in comuna Simnicul de sus exista
cca. 1200 abonati ceea ce reprezinta 0.36 % din total mediul rural.
n ceea ce privete depozitarea deeurilor, n judeul Dolj, in prezent exista in functiune un
singur depozit conform de deeuri municipale clasa b, ce deserveste doar Municipiul
Craiova, 3 depozite neconforme tipul b amplasate n localitatile Calafat, Segarcea i
Filiasi si inca cateva spatii de depozitare neautorizate: Bailesti 2, Segarcea, Bechet si
Dabuleni care au termen de sistare a depozitarii si inchiderii pana la 16 iulie 2009.
n mediul rural au fost identificate un numar de 374 de spatii de depozitare neconforme de
depozitare a deeurilor menajere, ocupand o suprafa de circa 170 ha.
n partea a treia sunt prezentate n detaliu fluxurile speciale de deeuri respectiv deeuri
periculoase din deeuri menajere, nmoluri provenite de la staiile de epurare, deeuri din
echipamente electrice i electronice i deeuri din construcii i demolri.
n acest capitol sunt detaliate de asemenea costurile i tarifele/taxele practicate de
operatorii de salubrizare pentru gestionarea sistemului actual de deeuri.
Prin proiecte PHARE ce se implementeaza in prezent pe raza judetului Dolj se
achizitioneaza dotari ce vor fi asimilate in vederea implementarii unui sistem integrat de
gestionare a deseurilor pentru:
zona Goicea (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu recipiente de
colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer si sortare);
comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare si autovehicule de transport
specializate);
comuna Poiana Mare (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;
amenajarea de platforme de pre-colectare);
comuna Urzicuta (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;)
Municipiul
Bailesti
(reamenajarea/amenajare
platforme
de
pre-colectare;
achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);
2.2 Aria Proiectului

2.2.1 Localizare
Judeul Dolj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud Vest Oltenia (constituit n
baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional n Romnia) care cuprinde de
asemenea judeele Gorj, Mehedini, Olt i Vlcea. Regiunea Sud Vest Oltenia ocup o
suprafa de 29.211 km2, egal cu 12% din suprafaa total a Romniei, i este situat
ntre meridianele de 222' si 242' i paralelele de 433' i 453'.
53
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Judetul Dolj are o suprafa total de 7.414 km2, ce reprezint 3,1% din suprafaa rii,
fiind al aptelea jude ca mrime al rii. Coordonatele geografice ale judeului sunt:
4400' i 4430' latitudine nordic i 2200' si 2300' longitudine estic.
Doljul face parte dintre judeele de veche tradiie din ara Romneasc, a crui existen
a fost legat de rul Jiu sau mai precis de valea acestuia, o adevrat ax geografic pe
care se afl reedina i ctre care converg toate cile de legtur din cuprinsul lui.
Judeul Dolj are urmtoarele vecinti:
1. N Judeele Gorj i Vlcea;
2. E Judeul Olt;
3. S Fluviul Dunrea;
4. V Judeul Mehedini.
Fluviul Dunrea strbate partea de sud a judeului pe o distan de 150 km, formnd
totodat i grania cu Bulgaria.
2.2.2
Date demografice
Avnd o populaie de aproape 715.989 locuitori, n anul 2006 judeul Dolj ocupa locul al
aselea pe ar la acest indicator. Din totalul populaiei, 383.752 mii locuiesc n mediul
54
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
urban i 332.237 mii n mediul rural. Densitatea medie a populaiei se situeaz la un nivel
relativ ridicat, respectiv 96,6 loc/km2.
Tabel 2.2-1 Evoluia populaiei totale a judeului Dolj n perioada 2001 - 2006
Anul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Locuitori pe km2
100,1
98,5
97,8
97,2
97,0
96,6
Total persoane
741.825
730.214
725.342
720.554
718.874
715.989
Sursa: Direcia Judeean de Statistic Dolj
750.000
740.000
730.000
nr locuitori
720.000
710.000
700.000
690.000
680.000
670.000
660.000
650.000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Figura 2.2-1 Evoluia populaiei totale a judeului Dolj n perioada 2001 - 2006
Analiza pe medii de reziden relev urmtoarele aspecte:
La nivelul anului 2002, populaia urban reprezenta 50,5% din populaia total a
judeului, iar cea rural 49,5%;
n anul 2006 populaia judeului n mediul urban a nregistrat o uoar cretere

(53,6%), n timp ce populaia din mediul rural a nregistrat o scdere (46,4%).
Trebuie menionat faptul c n anul 2004 dou comune au fost transformate n orae,
respectiv Bechet i Dbuleni.
55
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.2-2 Ponderea i evoluia populaiei n mediul urban i rural, la 1 iulie

Populaie
2001
2002
2003
2004
2005
(nr.
Romnia
Reg SV
Dolj
Dolj
locuitori)
12.243.748 1.088.044 383.048 368.398 368.080 381.702 383.965
Urban
10.164.645 1.306.851 358.777 361.816 357.262 338.852 334.909
Rural
2006
383.752
332.237
390000
380000
370000
nr. locuitori
360000
350000
urban
rural
340000
330000
320000
310000
300000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Figura 2.2-2 Distribuia populaiei n judeul Dolj pe medii urban / rural
Populaia judeului Dolj prezint o tendin de mbtrnire, aceasta regsindu-se n

piramida vrstelor ca o ngustare la baza acesteia. n totalul populaiei, ponderea
populaiei cuprins ntre 0-14 ani n anul 2006 a fost de 14,8% (16,5% n anul 2002), cea
ntre 15-59 ani de 63,4% (61.5% n anul 2002) i cea a populaiei n vrst de 60 de ani i
peste de 21,8% ( 22% n anul 2002).
mbtrnirea demografic este mai accentuat n mediul rural datorit structurii pe vrste
a celor ce migreaz din rural n urban. De asemenea mbtrnirea mai accentuat a
populaiei rurale se explic i prin mbtrnirea populaiei feminine, a crei vrst medie
era de 44,4 ani n anul 2006, fa de 40,6 ani vrsta medie a populaiei.
n ceea ce privete volumul mobilitii teritoriale, acesta a sczut considerabil, ajugnd n
anul 2006 la 13,6 stabiliri de domiciliu la 1.000 locuitori, respectiv 13,8 plecri cu domiciliul
din localitate la 1.000 locuitori.
Tabel 2.2-3 Evoluia populaiei pe grupe de vrst n judeul Dolj, la 1 iulie
Pe grupe de vrst
Anii
Total
0-14 ani
15-59 ani
60 i peste
741.825
125.288
453.105
163.432
2001
730.214
120.355
448.941
160.918
2002
56
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
725.342
116.020
2003
720.554
112.056
2004
718.874
107.806
2005
715.989
105.743
2006
450.291
449.941
453.861
454.174
159.031
158.557
157.207
156.072
Tabel 2.2-4 Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n anul 2006
Plecai
Sosii
Sold
9.556
9.654
98
Total
4.676
4.327
-349
Urban
4.880
5.327
447
Rural
2.2.3
Suprafata judetului
Judetul Dolj are o suprafa total de 7.414 km2. Utilizarea terenului n Judeul Dolj i n
Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia este prezentat n tabelul urmtor.
Tabel 2.2-5 Utilizarea terenului n Regiunea 4 Sud-Vest i n judeul Dolj la 31.12.2005
Regiunea 4 SV
Judeul Dolj
km2
%
km2
%
Suprafaa total, din care:
292.116
100,00
7.414
100,00
Suprafaa agricol
180.660
62,00
5.856,99
79,00
Arabil
125.504
4.886,77
66,00
Puni
37.757
684,35
9,23
88.002
29,52
0,39
Fnee
39.625
175,38
2,36
Vii i pepiniere viticole
46.358
80,97
1,09
Livezi i pepiniere pomicole
Pduri i alte terenuri cu vegetaie
850,41
11,47
forestier
207,57
2,79
Ape i bli
499,04
6,73
Alte suprafee
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2005
2.2.4
Dezvoltarea economica
Principalele ramuri industriale dezvoltate n judeul Dolj aparin industriei prelucrtoare

(97% din totalul unitilor), reprezentate n special de:
industria alimentar;
industria buturilor;
industria textil;
recuperarea deeurilor i resturilor de materiale reciclabile;
industria construciilor metalice i a produselor de metal;
producia de mobilier etc.
57
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.2-6 Uniti locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti
i clase de mrimi, anul 2006
Din care: pe clase de mrime, dup
Activiti
Total
numrul de salariai
0-9
10-49
50-249
250 i peste
Judeul Dolj
12.261 10.912
1.064
231
54
Industrie extractiv
19
13
3
3
Industrie prelucrtoare
1.443
1.061
256
100
26
Energie electric i termic, gaze i ap
16
2
2
4
8
Construcii
714
543
125
43
3
Comer cu ridicata i cu amnuntul,
repararea i ntreinerea autovehiculelor
7.510
6.950
496
57
7
i motocicletelor i a bunurilor
personale i casnice
Hoteluri i restaurante
554
510
39
5
Transport i depozitare
580
511
59
4
6
Tranzacii imobiliare, nchirieri i
activiti de servicii prestate n principal 1.277
1.186
74
16
1
ntreprinderilor
Alte activiti de servicii colective,
148
136
10
2
sociale i personale
Industrie extractiv
12.261 10.912
1.064
231
54
1)
Include numai unitile locale cu activitate de nvmnt sau sntate i asisten social,
organizate ca societi comerciale.
Sursa: Direcia Judeean de Statistc Dolj
Tabel 2.2-7 Numrul societilor comerciale active la sfritul anului 2006
Numr total
ntreprinderi cu
Societi cu capital
ntreprinderi de stat
ntreprinderi
capital privat
mixt
1.478
20
1.458
Sursa: Direcia Judeean de Statistc Dolj
Industria
In primele 11 luni ale anului 2007 a crescut cu 18 % comparativ cu perioada
corespunztoare din anul precedent, cretere datorat n principal ramurilor: mijloace de
transport neincluse la cele rutiere (+98,0%), fabricarea materialelor de construcii i a altor
produse din minerale nemetalice (+55,5%), recuperarea deeurilor i resturilor de
materiale reciclabile (+28,0%), pielrie i nclminte (+27,0%), prelucrarea lemnului
(+24,3%), chimie i fibre sintetice i artificiale (+18,8%), edituri poligrafie i reproducerea
nregistrrilor pe supori (+14,3%). ns scderi majore s-au nregistrat n ramurile:
prelucrarea lemnului (-29,7%), chimie i fibre sintetice i artificiale (-11,2%), metalurgie (11,1%), textil i produse textile (-8,3%).
Exporturile au reprezentat 22,2% din valoarea total a livrrilor de produse industriale,
fiind susinute n principal de ntreprinderile mari din industria prelucrtoare. Pe
principalele ramuri, ponderea exporturilor n total livrri, n perioada 01.01.-30.11.2007 a
fost de 75,9% pentru maini i aparate electrice, de 66,4% pentru ramura mijloacelor de
transport rutier, de 61,1% pentru maini i echipamente, de 53,1% pentru ramura chimiei
i fibrelor sintetice i artificiale i de 18,0% pentru ramura mobilier i alte activiti
industriale neclasificate n alt parte.
58
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Agricultura
Tabel 2.2-8 Suprafaa cultivat cu principalele culturi n judeul Dolj (hectare)
Anul
2002
2003
2004
2005
2006
Suprafaa cultivat - total
460.893 453.330 484.124 447.679 400.890
Cereale pentru boabe
360.156 350.462 401.136 378.101 329.310
Gru i secar
198.146 192.057 240.228 246.358 234.500
Orz i orzoaic
15.440
4.878
9.013
13.320
12.465
Porumb
142.878 150.056 146.786 114.757 79.575
Plante uleioase
47.366
49.200
44.071
32.181
34.529
Floarea soarelui
40.335
42.716
36.270
28.792
29.334
Sfecl de zahr
86
9
302
898
Cartofi
3.907
3.508
1.833
3.094
2.980
Legume
10.339
10.963
14.428
14.319
1.424
Zootehnia
Un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigur, valorificarea resurselor
agricole aflate n gospodriile populaiei.
Ponderea sectorului privat n totalul efectivelor de animale la sfritul anului 2006 a fost
de 98% la bovine, 97% la porcine, 99% la bovine i caprine i de 100% la psri.
n ceea ce privete efectivele de animale, n anul 2006 Dolj era judeul cu cel mai mare
numr de ovine din cadrul regiunii SV.
Tabel 2.2-9 Efectivele de animale la sfritul anului
Anul
2002
2003
Bovine - total
56.442
57.829
din care: vaci, bivolie i juninci
41.576
40.505
Porcine
146.780 155.491
din care: scroafe de prsil
9.130
8.309
Ovine
188.920 204.353
din care: oi i mioare
164.155 179.395
Caprine
48.392
55.803
2004
50.264
36.349
205.813
9.850
183.832
145.645
55.288
2005
51.773
36.082
205.430
8.683
224.850
171.893
54.675
2006
51.392
34.701
209.845
4.862
218.899
178.582
55.943
Turismul
n anul 2006 capacitatea de cazare turistic a fost de 20 de uniti, n cretere cu 5,3%
fa de anul precedent i cu 11,1% fa de anul 2002.
Tabel 2.2-10 Capacitatea i activitatea de cazare turistic
Capacitate de cazare
Sosiri
nnoptri
An
Existent
n funciune (mii
(mii)
(mii)
(locuri)
locuri - zile)
1.116
346,9
56,1
87,0
2002
1.179
302,3
37,2
57,7
2003
1.068
354,4
38,7
78,4
2004
1.140
405,9
41,3
84,4
2005
1.297
468,9
44,4
93,5
2006
Indici de utilizare net a

capacitii n funciune (%)
25,1
19,1
22,1
20,8
-
59
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
500
Capaciti de cazare
450
Sosiri
nnoptri
400
nr persoane
350
300
250
200
150
100
50
0
2002
2003
2004
2005
2006
Figura 2.2-3 Evoluia activitii de cazare turistic
Din datele prezentate se constat o cretere a capacitilor de cazare i a numrului de

vizitatori. Tendina de cretere a numrului de nnoptri este relevant numai pentru
intervalul 2003 2006.
Numrul de nnoptri n anul 2006 a fost de 93.500 (78% din totalul nnoptrilor pentru
turitii romni), n cretere cu 9.134 fa de anul 2005 i cu 6.505 fa de anul 2002.
Numrul turitilor cazai n anul 2006 a fost de 44.392, n cretere cu 3.083 turiti fa de
anul 2005 i n scdere cu 11.741 fa de 2002. Din total, 80% au fost cazai n hoteluri
(68% n anul 2002), 12% n hanuri i moteluri (28% n anul 2002), 2% n vile turistice, iar
6,5% n alte uniti de cazare turistic.
Tabel 2.2-11 Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic
Judeul Dolj
2006
Total
20
Hoteluri, moteluri i hosteluri
14
Campinguri i uniti tip csut
1
Vile turistice i bungalouri
2
Pensiuni turistice urbane
2
Pensiuni turistice rurale
1
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei i Direcia Judeean de Statistic Dolj
Forta de munca si rata somajului

Populaia ocupat civil cunoate o scdere fa de anul 2002, corelat cu dinamica
populaiei totale a judeului Dolj. Analiza ocuprii populaiei civile pe activitile economiei
naionale relev urmtoarele aspecte:
o scdere a populaiei active n agricultur si energie electric, gaze i ap;
60
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
o cretere a populaiei active n urmtoarele domenii: comer, construcii, tranzacii

imobiliare i alte servicii, hoteluri i restaurante.
Tabel 2.2-12 Populaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale (la sfitul anului)
Judeul Dolj (mii pers)
2002
2003
2004
2005
2006
268,5
Total, din care:
276,0
270,6
263,8
266,6
Agricultur, vntoare i silvicultur
133,7
128,8
116,7
117,5
110,8
Industrie:
49,9
48,0
49,8
48,4
49,3
- Industrie extractiv
1,9
1,9
2,0
1,8
2,0
- Industrie prelucrtoare
41,3
40,9
42,7
41,4
42,2
- Energie electric i termic, gaze i
ap
6,7
5,2
5,1
5,2
5,1
Construcii
10,6
10,2
10,4
11,1
12,6
Comer
28,0
28,7
29,7
31,4
33,9
2,2
2,8
3,4
3,2
3,2
Transport, depozitare i comunicaii
10,4
10,1
9,3
10,0
11,5
Intermedieri financiare
1,7
1,7
1,7
1,8
1,8
Tranzacii imobiliare i alte servicii
6,1
6,8
7,3
7,8
8,9
Administraie public i aprare
4,3
4,3
4,7
5,2
5,5
nvmnt
14,2
13,8
13,6
13,6
13,9
Sntate i asisten social
11,3
11,6
12,2
11,4
12,2
Celelalte
activiti
ale
economiei
naionale
3,6
3,8
5,0
5,2
4,9
Tabel 2.2-13 Numrul mediu al salariailor, pe activiti ale economiei naionale
Judeul Dolj (nr. pers.)
2002
2003
2004
2005
2006
Total, din care:
123.546 122.096 120.431 119.219 124.565
4.681
5.553
4.435
3.199
3.164
Pescuit i piscicultur
134
99
75
94
55
Industrie:
45.970
43.525
43.054
41.048
41.654
- Industrie extractiv
1.723
1.915
1.909
1.969
2.139
- Industrie prelucrtoare
37.424
36.261
36.278
34.023
34.464
- Energie electric i termic, gaze
6.823
5.349
4.867
5.056
5.051
i ap
Construcii
7.855
7.663
7.018
7.007
7.102
Comer
19.181
19.153
21.052
22.036
23.761
1.208
1.666
1.118
1.124
1.262
9.237
9.116
8.061
8.086
8.744
1.542
1.527
1.475
1.625
1.762
3.925
3.763
3.919
4.695
5.544
4.154
4.282
4.510
4.889
5.461
nvmnt
13.382
13.180
12.920
12.820
13.108
9.938
10.141
9.951
9.723
9.928
Celelalte activiti ale economiei
2.339
2.428
2.843
2.873
3.020
naionale
La acest moment se cunoate faptul c rata omajului n Judeul Dolj la sfritul anului
2006 a fost de 6,8%, n scdere fa de anul 2002 ( 7,1%).
61
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Din numrul total al omerilor nregistrai n anul 2006, 33,3% beneficiaz de drepturi
bneti, omerii neindemnizai reprezentnd 66,7%.
Tabel 2.2-14 Evoluia Ratei omajului
omerii nregistrai la Ag.
Jud. Dolj
pt. ocuparea forei de
munc (nr. persoane)
36.921
2001
20.934
2002
23.580
2003
16.176
2004
17.834
2005
19.598
2006
Din care:
femei
(nr. persoane)
15.741
9.205
10.425
6.923
6.777
7.836
Rata
omajului
- total (%)
11,2
7,1
8,0
5,8
6,3
6,8
Rata
omajului
- femei (%)
9,9
6,5
7,5
5,0
5,0
5,8
Venitul mediu
Privitor la ctigul salarial trebuie subliniat tendina de cretere nregistrat pentru
intervalul analizat (2002 2006) pentru salariul mediu pe economie n judeul Dolj.
Creterile cele mai mari se nregistreaz n domeniile comer, construcii, transport i
depozitare, comunicaii, administraie public i aprare, intermedieri financiare, iar cele
mai mici n domeniile agricultur, vntoare i silvicultur, pescuit, piscicultur, industrie.
Tabel 2.2-15 Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti ale economiei naionale
(RON)
Judeul Dolj
2002
2003
2004
2005
2006
Total economie
379
483
597
720
855
254
343
418
529
581
318
360
424
382
407
Industrie
415
538
641
792
899
Industrie extractiv
654
747
928
1.307
1.714
363
481
582
707
776
639
854
971
1.162
1.395
Construcii
290
406
492
623
703
Comer
243
337
373
450
544
196
249
369
378
454
520
661
821
822
958
848
1057
1331
1860
1817
316
429
534
584
782
489
615
850
956
1428
nvmnt
418
474
723
857
1094
351
440
555
732
863
343
407
470
593
709

Celelalte
activiti
ale
naionale
economiei
PIB
Evoluia PIB n ultimii 5 ani, inclusiv anul de referin 2005, definete influena venitului
asupra generrii deeurilor, att cantitativ ct i calitativ.
62
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.2-16 Produsul intern brut la nivelul judeului Dolj

PIB/an
2001
2002
29.316,6 35.115,8
PIB total (milioane lei) jude Dolj
3.951
4.808
PIB pe locuitor (lei) jude Dolj
2003
50.996,4
7.026
2004
66.136,0
9.178
2005
7.274,1
1.011
2.2.5
Obiective istorice si culturale
Judeul Dolj reprezint att din punct de vedere natural ct i al obiectivelor istorice i
culturale un teritoriu parial nevalorificat. Principalele atracii turistice ale judeului sunt
vestigiile istorice. Principalele atracii turistice sunt reprezentate de:
Vestigii istorice:
Casa Bniei - Craiova;
Casa Glogoveanu - Craiova;
Casa Jianu - Craiova;
Fntna Popova - Craiova;
Fntna Odobescu;
Fntna Jianu - Craiova (1800);
Cula Poenarilor - Almaj (sec. XVIII);
Casa Coofenilor - Coofenii din Fa (1653);
Ruinele Castrului roman - Rcri (sec I - III d.Hr.);
Vestigii arheologice din Neolitic i Epoca bronzului - Coofenii de Jos (din cultura
Coofeni).
Edificii religioase:
Mnstirea Bucov;
Biserica Domneasc "Sf. Dumitru" - Craiova;
Mnstirea Sadova, ctitorit de boierii Craioveti (sec. XV);
Manastirea Jitianu - n comuna suburban Podari, monument din sec. XV;
Mnstirea Segarcea (sec. XVI);
Biserica "Sf Ilie"-Craiova (1720), refacut de Gh. Ttrescu;
Biserica "Sf. Gheorghe Nou" - Craiova (1755);
Biserica "Sfinii mprai" - Craiova (1753);
Biserica Madona Dudu - Craiova, construit n 1929 pe locul uneia mai vechi din 1758.
2.2.6
Scurta descriere a caracteristicilor gestionarii deseurilor in judetul Dolj
Deeurile municipale generate cuprind att deeurile generate i colectate (n amestec

sau selectiv), ct i deeurile generate i necolectate. Deeurile colectate reprezint
deeurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deeurile necolectate
sunt reprezentate de deeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate
(populaie urban i rural care nu beneficiaz de servicii de salubritate). Indicatorii de
generare deeuri menajere n mediul urban i rural recomandai de Metodologie sunt 0,9
63
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
kg/loc/zi n mediul urban i 0,4 kg/loc/zi n mediul rural (n jude nu au fost realizate pn n
prezent msurtori).
n tabelul urmtor sunt prezentate cantitile de deeuri municipale generate la nivel de
jude, conform datelor deinute de APM Dolj (existente n proiectul PJGD realizat n anul
2006, precum i alte date existente la nivelul Ageniei) i celor existente n PRGD Regiunea
4 Sud Vest.
Datele de baz privind generarea deeurilor municipale au fost furnizate n principal de
ctre operatorii de salubritate pe baza chestionarelor de anchet statistic (date bazate n
mare msur pe estimri i nu pe date precise, obinute prin cntriri).
Tabel 2.2-17 Cantiti de deeuri municipale generate n perioada 2001 2005 n judeul Dolj
Tipuri de deeuri
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
2002
2003
2004
2005
2005
ANPM
GD MUN
283.906
297.720
277.399
249.882
122.550
166.600
126.314
174.053
146.383
67.630
54.888
72.993
73.577
74.166
38.970
12.048
8.816
7.791
7.179
150
5.445
0
22
0
6.581
0
0
7.250
7.120
36.000
3.600
0
16
5.200
0
0
0
6.941
9.061
5.802
6.664
0
327
0
800
0
0
6.997
9.133
5.848
4.561
0
1.538
0
1.080
0
0
7.053
9.207
5.895
150
0
0
0
0
0
20
560
4.270
10.950
nd*
67.793
nd*
nd*
nd*
2001
Deeuri
municipale
(deeuri
menajere i asimilabile din comer, 273.901
industrie, instituii), din care:
170.100
industrie, instituii, colectate n 55.371
amestec
Deeuri municipale (menajere i
asimilabile) colectate separat, din
0
care:
0
hrtie i carton
0
sticl
0
plastic
0
metale
0
lemn
0
biodegradabile
Deeuri voluminoase
0
7.150
Deeuri din piee
6.880
Deeuri stradale
34.400
Deeuri menajere generate i
nd*
necolectate
Sursa: Agenia pentru Protecia Mediului Dolj, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de
salubritate/Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj ianuarie 2008
* datele nu sunt disponibile

Analiza datelor prezentate anterior (date furnizate de APM Dolj conform raportrilor
statistice) nu a condus la identificarea unei tendine privind cantitile de deeuri municipale
generate anual. Lipsa unei corelri ntre dinamica cantitilor de deeuri municipale pe de-o
parte i evoluia populaiei, respectiv a gradului de acoperire cu servicii pe de alt parte,
poate fi justificat doar prin calitatea precar a datelor raportate ctre APM Dolj.
n ceea ce privete cantitile de deeuri municipale colectate selectiv, la cantitile
declarate de agenii de salubritate au fost adugate cantitile de deeuri colectate de
ctre agenii economici autorizai pentru colectarea deeurilor reciclabile.
64
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Pentru anul 2005 se pot remarca diferene semnificative ntre datele deinute de APM Dolj
i datele existente n baza de date ANPM GD MUN.
Estimarea cantitilor de deeuri municipale generate la nivelul anului 2005 (anul de
referin)
Pe baza analizei datelor prezentate anterior, a indicatorilor statistici de generare a
deeurilor i a datelor deinute de Agenia pentru Protecia Mediului Dolj, au fost estimate
cantitile de deeuri municipale generate la nivelul anului 2005 n judeul Dolj.
Cantitile de deeuri menajere colectate i necolectate de la populaie au fost
calculate pe baza datelor disponibile privind aria de acoperire cu servicii de
salubrizare i a indicilor de generare de 0,9 kg/locuitor x zi n mediul urban i 0,4
kg/locuitor x zi n mediul rural.
Analiznd datele raportate i datele rezultate n urma calculelor se poate constata faptul
c datelele raportate n perioada 2003 2005 privind cantitatea de deeuri menajere
colectate de la populaie sunt supraestimate.
Tabel 2.2-18 Deeuri menajere generate colectate i necolectate n perioada 2001 2005
conform datelor raportate i a celor estimate
2001
2002
2003
2004
2005
Date raportate APM Dolj
Deeuri
menajere
170.100
166.600
126.314
174.053
146.383
colectate n amestec de
la populaie
Deeuri
menajere
nd
nd
67.793
nd
nd
generate i necolectate
Date estimate
Deeuri
menajere
colectate n amestec de
nd
nd
102.932
82.892
82.892
la populaie
Deeuri
menajere
nd
nd
70.143
91.969
92.137
generate i necolectate
Pe baza datelor prezentate anterior au fost estimate cantitile de deeuri municipale

generate n anul 2005, ce reprezint baza de calcul a prognozei de generare a deeurilor
pentru perioada 2006 - 2013.
Tabel 2.2-19 Estimarea cantitilor de deeuri municipale generate n anul 2005 n judeul
Dolj
Nr.
Cod
2005
2005
Tipuri de deeuri
2005
crt.
deeu
(date raportate,
(date
Date ANPM
cf. Tabel 2-30)
estimate)
Deeuri
municipale
(deeuri
menajere i asimilabile din
20
249.882
122.550
1.
231.299
comer, industrie, instituii) din
15 01
care:
20 03 01
146.383
67.630
1.1
82.892
1.2 industrie, instituii colectate n 20 03 01
74.166
38.970
40.000
amestec
1.3 Deeuri municipale (menajere i
20 01
7.179
150
150
65
CAPITOLUL 2
Nr.
crt.
Situatia existenta
Cod
deeu
Tipuri de deeuri

2005
2005
2005
(date raportate,
(date
Date ANPM
cf. Tabel 2-30)
estimate)
1.4
asimilabile) colectate selectiv

Deeuri voluminoase
15 01
20 03 07
20
20
1.5
20 02
7.053
560
600
1.6
Deeuri din piee
20 03 02
9.207
4.270
4.500
1.7
Deeuri stradale
Deeuri menajere
necolectate
20 03 03
20 01
15 01
5.895
10.950
11.000
nd
92.137
1.8
generate
Pe baza cantitilor de deeuri estimate pentru anul 2005 au fost recalculai indicatorii de
generare a deeurilor municipale, precum i a deeurilor menajere colectate n amestec
de la populaie.
Tabel 2.2-20 Indicatori de generare a deeurilor la nivelul anului 2005
2005
2005
(cf. datelor raportate)
(cf. datelor estimate)
Deeuri municipale generate (t)
249.882
231.299
146.383
82.892
Populaia total (nr. locuitori)
718.874
718.874
Populaie deservit (nr. locuitori)
252.335
252.335
348
322
580
329
Deeuri menajere colectate

amestec de la populaie (t)
Indicator
deeuri
generate (kg/loc x an)
municipale
Indicator
deeuri
colectate (kg/loc x an)
menajere
Compoziia deeurilor menajere

Datele privind compoziia deeurilor prezint o importan deosebit, definind potenialul
pentru valorificarea deeurilor i ajutnd la stabilirea sistemelor de colectare.
Compoziia deeurilor menajere i asimilabile la nivelul judeului Dolj, existent n baza de
date GD-MUN pentru anul 2005, este prezentat la nivelul ntregului jude, fr a fi
defalcat pe mediul urban i mediul rural. Compoziia deeurilor menajere este estimat
pe baza datelor din chestionarele de anchet statistic completate de operatorii de
salubritate, nefiind determinat prin msurtori. De asemenea nu au fost disponibile date
privind ponderea materialelor de deeuri de ambalaje n deeurile menajere la nivelul
judeului Dolj.
n Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 4 Sud Vest Oltenia este
prezentat compoziia medie a deeurilor menajere n anul 2003, att pentru mediul urban ct
i pentru mediul rural, estimat pe baza datelor din chestionarele de anchet statistic
completate de operatorii de salubritate.
66
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.2-21 Compoziia medie estimat a deeurilor menajere n anul 2003 la nivelul
Regiunii 4 Sud-Vest sursa de date PRGD
Ponderea (%)
Material
Zona urban (%)
Zona rural (%)
Hrtie i carton
12,49
7,91
Sticl
4,61
3,54
Plastic
7,83
8,46
Metale
5,51
2
Lemn
2,77
4
Deeuri biodegradabile
57,86
65,63
Altele
8,93
8,5
TOTAL
100
100
Colectarea i transportul deeurilor

Serviciul de salubrizare al localitilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare i
eliminare deeuri municipale) se desfoar sub controlul, conducerea sau coordonarea
autoritilor publice locale.
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:
-gestiune direct de ctre autoritile administraiei publice locale, prin compartimente
specializate organizate n cadrul consiliului local sau
-gestiune delegat - cnd autoritile administraiei publice locale pot apela pentru
realizarea serviciilor la unul sau mai muli operatori de servicii publice, crora le
ncredineaz (n baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zis a
serviciilor, precum i administrarea i exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare
necesare n vederea realizrii acestora.
Activitile de colectare i transport al deeurilor municipale din judeul Dolj sunt
organizate diferit, n funcie de mrimea localitii, numrul persoanelor deservite, dotare,
forma de proprietate.
Organizarea colectrii deeurilor la nivelul judeului Dolj i gradul de acoperire cu
servicii de salubrizare
n prezent, majoritatea municipalitile sunt acoperite de servicii de salubritate. Operatorii
de servicii de salubritate factureaz i colecteaz taxele de la gospodrii pentru ridicarea
deeurilor. Taxele sunt n general stabilite n funcie de numrul locuitorilor dintr-o
gospodrie sau de numrul de pubele descrcate.
n zonele rurale, nu sunt organizate servicii de salubritate.
La nivelul anului 2005, populaia deservit cu servicii de salubritate reprezenta
aproximativ 35,2 % din numrul total de locuitori ai judeului, n mediul urban aria de
acoperire fiind de 65,8 %, iar n mediul rural de 0 %.
n tabelul urmtor este prezentat evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare n
judeul Dolj n perioada 2001 2006.
67
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.2-22 Evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Numr de locuitori
2001
2002
2003
2004
Total populaie
741.825 730.214 725.342 720.554
Total deservit (nr)
nd
nd
313.339 252.335
nd
nd
Total deservit (%)
43,2
35,0
Total nedeservit (nr)
nd
nd
412.003 468.219
Total nedeservit (%)
nd
nd
56,8
65,0
383.048 368.398 368.080 381.702
Populaie urban
Populaie urban deservit (nr)
nd
nd
313.339 252.335
Populaie urban deservit
nd
nd
85,1
66,1
(%)
Populaie urban nedeservit
nd
nd
54.741 129.367
(nr)
Populaie urban nedeservit
nd
nd
14,9
33,9
(%)
358.777 361.816 357.262 338.852
Populaie rural
Populaie rural deservit (nr)
0
0
0
0
Populaie rural deservit (%)
0,0
0,0
0,0
0,0
Populaie rural nedeservit (nr) 358.777 361.816 357.262 338.852
Populaie rural nedeservit (%)
100,0
100,0
100,0
100,0
2005
718.874
252.335
35,1
466.539
64,9
383.965
252.335
2006
715.989
252.335
35,2
463.654
64,8
383.752
252.335
65,7
65,8
131.630
131.417
34,3
34,2
334.909
0
0,0
334.909
100,0
332.237
0
0,0
332.237
100,0
n judeul Dolj, n anul 2004, comunele Bechet i Dbuleni au fost transformate n orae.
Aceste localiti nu beneficiau de servicii de salubritate, n prezent situaia lor fiind
neschimbat din acest punct de vedere. Acest lucru a contribuit la scderea gradului de
acoperire cu servicii din mediul urban.
n ceea ce privete sistemele de colectare selectiv, la nivelul judeului Dolj sunt
implementate astfel de sisteme, partial la nivelul municipiului Craiova.
Date privind agenii de salubrizare
Activitile de colectare i transport al deeurilor municipale din judeul Dolj sunt
organizate diferit, n funcie de mrimea localitii, numrul persoanelor deservite, dotare,
forma de proprietate.
n tabelul urmtor este prezentat situaia operatorilor de salubritate din judeul la nivelul
anului 2006.
Din anul 2007 SC Retim Ecologic Service SA Craiova s-a desfiinat, societatea Retim
Ecologic Service Punct de lucru Filiai este operatorul de salubritate al oraului Filiai
(Autorizaie ANRSC nr. 726/2005, Autorizaie de mediu nr. 10/10.01.2007).
68
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.2-23 Situaia operatorilor de salubritate din judeul Dolj n anul 2006
Denumire
Localiti
deservite
Numr
locuitori
deservii
Integral
de stat
Majoritar
de stat
Forma de proprietate
Autohton
Majoritar
integral
privat
privat
Cu
capital
mixt
Public
de interes
local
Autorizaie
ANRSCUP
Licen
clasa I
aprobat
prin Ordinul
ANRSC nr.
511/2005
5537
Segarcea
8300
Direcia Servicii de Utilitate

Public
Calafat
18.000
Primria Bileti
Bileti
20.076
Serviciul Public de Salubritate
Craiova
134.422
SC Retim Ecologic Service SA
Craiova
66.000
Filiai
SC Aqvaterm SA
Serviciul Public de Salubritate
69
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2.3 Caracteristici naturale

2.3.1 Mediu nconjurtor
Industrializarea excesiv realizat idn ultimul timp a condus la poluarea judeului, distrugerea
vegetaiei, infestarea apelor curgtoare din zon.
De asemenea, dezvoltarea economico-industrial din ultimii ani nu a inut seama de raiunile
specifice proteciei mediului. Din aceast cauz, n acest moment, judeul Dolj nu beneficiaz in
present de o infrastructura corespunztoare pentru protecia mediului i nici de o educaie civic la
nivelul cerinelor standardelor europene.
Pe teritoriul judeului Dolj au fost identificate o serie de zone critice sub aspectul deteriorrii strii
de calitate a mediului, astfel:
1.
Zone critice sub aspectul polurii atmosferei
- Zona industrial de nord-vest (denumit generic "punct fierbinte") care este monitorizat
cu prioritate de Agenia Regional de Protecie a Mediului Craiova, reprezentat de SNP
PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova i de Termoelectrica Bucureti - FE Craiova;
- Platforma industrial de nord a municipiului Craiova, reprezentat de Termoelectrica
Bucureti - Ue Craiova II, traficul auto i feroviar, prelucrare primar iei Gherceti (SPP Craiova).
- Platforma industrial de vest a municipiului Craiova - produse agroalimentare: bere (S.C.
BERE S.A.), elemente prefabricate din beton, igl i materiale de construcii (S.C. ELPRECO
S.A.), antiere de construcii, traficul rutier pe DE 70 Craiova-Filiai i feroviar - relaia CraiovaTimioara.
- Platforma industrial Podari (producie agroalimentar, zahr, ulei, buturi alcoolice etc.)
reprezentat de S.C. OLPO S.A. PODARI, S.C. ZAHRUL PODARI, S.C. REGINA S.A., S.C.
WIMAR S.A..
- Platforma industrial Calafat - producie agroalimentar - zahr, amidon i glucoz, alcool
etc., precum i energie electric i termic pe baz de pcur i CLU reprezentat de S.C.
ZAHRUL S.A., S.C. EXTENSIV S.A., S.C. AMIDON GLUCOZ S.A. i respectiv CET Calafat.
2.
Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane
2.1
Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa
- Zona industrial de nord-vest - "punct fierbinte" - SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM

Craiova, SE Ialnia (afecteaz rul Jiu).
- Zona industrial Podari - producie agroalimentar
- Platforma industrial i oraul Filiai - gospodrie comunal i activiti industriale i de
prestri servicii - (contribuie la afectarea rului Jiu).
- Platforma industrial de nord a municipiului Craiova - structura de petrol Brdeti a SPP
Craiova i nord-est judeul Dolj - SPP Stoina (afectarea rului Jiu i Amaradia).
70
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
- Municipiul Craiova ca mare aglomeraie urban cu evacuarea apelor uzate oreneti n

rul Jiu - zona Malu Mare
- Platforma industrial i municipiul Calafat - contribuie la afectarea fluviului Dunrea.
- Platforma industrial i oraul Bileti - contribuie la afectarea prului Balasan.
- Confluena rului Amaradia cu rul Jiu.
- Confluena rului Jiu cu fluviul Dunrea (amonte Bechet).
2.2
Zone critice sub aspectul polurii apelor subterane
- Platforma industrial de nord a municipiului Craiova i nordul judeului Dolj (SPP Craiova
i SPP Stoina).
- Zona industrial Ialnia i imnic - SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova i
Termoelectrica Bucureti - SE Craiova i Ue Craiova II, prelucrare primar i transport iei
Brdeti - Gherceti, Melineti, Crcea.
- S.C. CONPET S.A. Ploieti, Regionala Craiova - colectoare de transport produse
petroliere.
- Sistemele agropedoameliorative: Calafat (Basarabi) Bileti, Cetate - Galicea Mare,
Sadova - Corabia
- Spargerea accidental a conductelor magistrale de transport iei, motorin, gaze etc. ale
SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
3.
Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor
- Zona de sud a judeului Dolj - fenomenul de deflaie eolian ca urmare a tierilor abuzive
a lizierelor de salcmi.
- Zona Brdeti nord, Melineti, Tlpau-Frcau.
- Spargerea accidental a conductelor magistrale de transport iei, motorin, gaze etc. ale
SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
- Depozitele de deeuri industriale i menajere din extravilanul municipiului Craiova.
2.3.2 Clima
Judeul Dolj aparine zonei cu clim temperat, cu influene mediteraneene. Poziia sa i
caracterul de depresiune al terenului pe care l ocup n vecintatea curburii fcute
de lanul carpato-balcanic, determin, per ansamblu, un climat mai cald dect n partea central i
nordic a rii, cu o medie anual de 10 11,5C, iar numrul zilelor fr nghet depete 225 de
zile/an.
Judeul se caracterizeaz prin ierni moderate, veri clduroase, cu un numr mare de zile tropicale,
precipitaii n toate anotimpurile, dar cu ndelungate perioade secetoase n intervalul iunie - iulie i
uneori martie - aprilie.
Temperaturile medii multianuale sunt cuprinse ntre 10,0 i 10,8 C0.
71
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.3-1 Temperaturii Medii Anuale
Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie
Precipitaiile medii multianuale ntre 523 mm i 672 mm.

Figura 2.3-2 Cantitati medii anuale de precipitatii
72
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Vnturile cele mai frecvente i mai puternice ce bat n zon sunt Austrul i Crivul. Austrul bate
din vest i este un vnt uscat, care aduce vara i toamna secet, iar crivul bate dinspre est i
nord-est, aducnd iarna zpad i valuri de frig .
Figura 2.3-3 Viteza medie a vanturilor
2.3.3 Peisagistica si topografie

Relieful judeului Dolj este dominat de Cmpia Romn, zona de lunc a Dunrii n sud i de
zone deluroase n nord. Relieful se prezint sub forma unor trepte plate, care se ridic sub form
de piramid din lunca Dunrii spre dealurile Amaradiei, de la 30 pn la 350 m deasupra nivelului
mrii.
Dup aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un jude de cmpie, iar
dup agentul principal care a generat formele de relief se ncadreaz perfect n categoria judeelor
dunrene.
Trebuie menionat existena n sudul judeului a celei mai mari suprafee nisipoase din ar, n
paralel cu un numr impresionant de lacuri formate fie de revrsrile Dunrii, fie de acumulrile de
precipitaii.
73
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.3-4 Relieful judetului Dolj
2.3.4 Geologie si hidrogeologie

Geologia
Din punct de vedere geologic, spaiul ocupat de judeul Dolj face parte din marea depresiune
structural care a aprut n mezozoicul superior ntre Carpai i Balcani, odat cu nlarea
acestora. Fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o cuvertur groas de formaiuni
sedimentare (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietriuri), aezate orizontal sau monoclinal,
avnd caracteristicile unei structuri de platform.
Din punct de vedere tectonic, Doljul se ncadreaz ntr-o arie cu o stabilitate pronunat. Micri
slabe de scufundare lent se manifest totui n sectoare relativ largi la sud-est de Calafat i
Filiai, iar n partea sudic a interfluviului Jiu Olt a fost pus n eviden o micare, la fel de
slab, de nlare.
74
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Solurile de pe teritoriul judeului Dolj sunt n strns legtur cu roca, clima, precum i cu
vegetaia i se grupeaz astfel:
clasa argilovisoluri cu tipurile: soluri brune de pdure, soluri brun-rocate de pdure, soluri
argiloiluviale moderat podzolite;
clasa molisoluri cu tipurile: cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri castanii,

cernoziomuri carbonatice;
clasa solurilor neevoluate cu tipurile: soluri aluviale, soluri nisipoase, slab solificate.
Clasa argilovisolurilor evolueaz sub pdurea de stejar, cer i grni, pe formaiuni geologice de
argile, nisipuri i pietriuri care alctuiesc dealurile din nordul judeului. n sud, aceste soluri se
ntlnesc n arealul localitilor: Unirea, Giubega, Perior, Segarcea, Celaru. Aceast categorie de
soluri se formeaz pe luturi argiloase i sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor agricole,
pentru pomicultur i viticultur.
Clasa molisolurilor, cu cernoziomuri levigate i cernoziomuri ciocolatii, se formeaz pe luturi
loessoide, depozite luto-nisipoase sub vegetaia de step i silvostep pe terasele mai nalte de la
vest de Valea Desnuiului i pe cmpul din stnga Jiului unde nu sunt nisipuri.
Clasa solurilor neevoluate, prezente n lunca larg a Dunrii i Jiului, se grupeaz n soluri
aluviale, care n multe poriuni au evoluat spre cernoziomuri aluviale.
n Lunca Dunrii prezena aluviunilor nisipoase i a nisipurilor spulberate de vnt a determinat
predominarea solurilor nisipoase n diferite grade de evoluie, precum i a nisipurilor nesolificate.
Figura 2.3-5 Harta geologica a Romaniei
Sursa: Formin SA
Hidrografia
Principalele cursuri de ap ce strbat judeul sunt: Dunrea (care curge ntre Cetate i Dbuleni) i
Jiul (care strbate judeul de la Filiai la Zaval, pe o distan de 150 km) cu afluenii si: rurile
Gilort, Motru, Argetoaia, Rasnic, Amaradia, Desnui, Teslui.
Jiul intr n jude la confluena cu Motrul i nregistraz oscilaii mari ale debitelor i nivelurilor.
Observaiile au artat c Jiul este unul dintre rurile cu coninut foarte ridicat al aluviunilor i n
general cu o mare putere de transportare a acestora.
Tabel 2.3-1 Principalele cursuri de ap din judeul Dolj
Rul
Lungimea (km), din care:
% din total n judeul
75
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
n Romnia
1.075
n Judeul Dolj
150
Dolj
13,95
Jiu
339
140
41,66
Amaradia
103
34
33,00
Desnui
95
84
88,42
Teslui
92
73
79,34
TOTAL
1.704
481
Dunrea
Sursa: Agenia de Protecia Mediului Dolj
Suprafaa total a luciilor de ap din jude este de 20.757 ha, reprezentnd 2,79 % din suprafaa
total a judeului.
Apele stttoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici i lacuri antropice amenajate n
scopuri complexe: rezerve de ap industrial i potabil, aprare mpotriva inundaiilor,
piscicultur etc. Astfel reeaua hidrografic a fost completat de lacurile i iazurile prezente n
lunca Dunrii i n micile depresiuni dintre dune (Lacul Bistre, Ialnia, Fntna Banului, Maglavit,
Golenti, Ciuperceni). Lacul de acumulare Ialnia servete la alimentarea cu ap a Municipiului
Craiova.
Formaiunile cuaternare purttoare de ape freatice, care au putut fi separate i urmrite n cadrul
judeului Dolj, aparin Pleistocenului superior i sunt constituite din depozitele
aluvionare ale
teraselor Jiului i afluenilor acestuia.
Teritoriul judeului nglobeaz cantiti reduse de ape minerale i mineralizate. Exist dou
localiti unde apele minerale sunt valorificate local, i anume Urzicua i Gighera.
Figura 2.3-6 Harta hidrologica a Romaniei
Sursa: Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a apelor
2.3.5 Ecologie si arii sensibile

Resurse naturale
Din punct de vedere al resurselor naturale, judeul Dolj este considerat lipsit de substane
minerale utile, ca i alte judee de cmpie. Prezint importan local doar rocile folosite ca
materiale de construcie (argile, luturi argiloase, balast), aflate n diferite perimetre din aria
localitilor Calafat, Filiai, Brca, Cernele, Lipovu, Ialnia.
76
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Pe lng aceste resurse, au fost puse n eviden importante zcminte de hidrocarburi (gaze
naturale i iei) n partea nordic i nord-vestic a judeului. Importante zcminte de iei se
gsesc la Melineti, Brdeti, Almj, imnicu de Sus, Gherceti, Pielei, Cooveni, Malu Mare,
Crcea, iar gaze naturale la Ialnia, Gherceti, imnicu de Sus, Pieleti i Cooveni.
n ceea ce privete resursele de ape minerale, din cauza reliefului de cmpie judeul Dolj este slab
dezvoltat n acest sens. Astfel exist dou localiti unde apele minerale sunt valorificate local, i
anume Urzicua i Gighera.
Resurse naturale de suprafa (pduri, terenuri agricole, puni)
Fondul forestier ocup 86,4 mii ha din suprafaa judeului. Suprafaa mpdurit total a judeului
este de 81,9 mii ha (cca. 11% din suprafaa total a judeului).
Structura ocuprii teritoriului:
vegetaia forestier - cca. 11% din teritoriu;
terenurile agricole - cca. 79%;
apele de suprafa - 2,79%;
alte suprafee - 4,2%.
La nivelul anului 2005 suprafaa agricol a judeului Dolj cuprindea 585.699 ha, din care
suprafa arabil 488.677 ha, puni i fnee 71.387 ha i livezi 8.097 ha.
Datorit solului fertil n judeul Dolj se cultiv n principal gru - secar, orz, orzoaic, ovz,
porumb, foarte multe leguminoase, plante uleioase, legume etc.
Tabel 2.3-2 Evoluia suprafeei agricole n perioada 2001 2005 n judeul Dolj (hectare)
Suprafaa
Suprafaa
Din care pe categorii de folosin
Judeul Dolj
total
agricol
Arabil Puni Fnee
Vii
Livezi
2001
741.401
588.950
489.683 68.767
2.973
18.788 8.739
2002
741.401
585.654
487.369 68.521
2.956
18.332 8.476
2003
741.401
585.736
487.615 68.530
2.952
18.287 8.352
2004
741.401
585.759
487.516 68.679
2.952
18.260 8.352
2005
741.401
585.699
488.677 68.435
2.952
17.538 8.097
Sursa: Direcia Judeean de Statistic Dolj 2005
n urma aplicrii prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 36/1991 privind
organizarea societilor agricole, a Legii privatizrii societilor comercialr nr. 58/1991, a Legii nr.
54/1998, a avut loc restructurarea i diversificarea formelor de proprietate. Astfel 81,7% din
suprafaa agricol total aparine sectorului privat.
2.3.6
Arii urbane si rurale/ folosirea terenului
Aezri umane
n anul 2006 judeul Dolj numra 3 municipii, 4 orae, 104 de comune i 378 de sate.
Judeul Dolj prezint urmtoarea organizare administrativ teritorial:
3 municipii: Craiova - municipiu reedin de jude, Bileti, Calafat;
4 orae: Bechet, Dbuleni, Filiai, Segarcea;
104 comune, cu 378 sate.

77
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.3-3 Organizarea administrativ a teritoriului, la 1 iulie

2003
2004
2005
2006
Romnia
Reg. SV
Dolj
Dolj
Numr orae i municipii
276
35
Numr municipii
103
11
Numr comune
2.727
385
94
104
104
104
Numr sate
13.042
2.072
380
378
378
378

Tabel 2.3-4 Populaia stabil pe localiti urbane n judeul Dolj, la 1 iulie 2006
Total jude
715.989
Din care urban:
383.752
Municipiul Craiova
298.027
Municipiul Calafat
18.559
Municipiul Bileti
20.335
Oraul Bechet
3.986
Oraul Dbuleni
13.451
Oraul Filiai
19.137
Oraul Segarcea
8.259
78
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.3-7 Organizarea administrativ a judeului Dolj
Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Dolj
Conform prevederilor directivei europene 1999/31/EC i a HG 349/2005 privind depozitarea

deeurilor, localitatea izolat este definit ca o aezare cu un numr de maximum 500 de locuitori
i cu maximum 5 locuitori/km2, aflat la o distan de cel puin 50 km fa de cea mai apropiat
aglomerare urban cu minimum 250 de locuitori/km2 sau avnd drumuri cu acces dificil pn la
cele mai apropiate aglomerri urbane, determinat de condiii meteorologice aspre pe o perioad
semnificativ din cursul unui an.
n judeul Dolj nu exist localiti izolate.
Agricultura.
Judeul Dolj dispune de urmtorul potenial agricol:
suprafaa agricol 585.699 ha (79 % din suprafaa total), din care 562.573 ha n proprietate
privat;
79
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
suprafaa arabil 488.677 ha (66 % din suprafaa agricol), din care 474.356 ha n
proprietate privat;
suprafaa punilor 68.435 ha (9,23 % din suprafaa agricol), din care 64.608 ha n
proprietate privat;
suprafaa fneelor 2.952 ha (0,39% din suprafaa agricol) din care 2.799 ha n proprietate
privat;
suprafaa cu livezi, pepiniere pomicole 8.097 ha (1,09 % din suprafaa agricol), din care
5.499 ha n proprietate privat.
Silvicultura. La sfritul anului 2006 suprafaa fondului forestier a fost de 86,4 mii ha, cu 0,7 mii
ha mai mare ca cea nregistrat la sfritul anului 2005. Pdurile acopereau n anul 2006 81,9 mii
ha (11%), ceea ce nseamn 1,1 ha pdure/locuitor. n anul 2006 s-au efectuat lucrri de
mpdurire pe 1,1 ha.
Volumul de mas lemnoas pus n circuitul economic n anul 2006, de 174 mii mc, a fost n
scdere cu 14% fa de anul 2005 i cu 14,6% fa de anul 2002.
Suprafee protejate precum rezervaii naturale, monumente
Pe teritoriul judeului Dolj, msurile de protecie a mediului nconjurtor luate n concordan cu
reglementrile legale s-au concretizat n crearea unor rezervaii naturale ca puncte de interes
tiinific i de atracie turistic. Exist astfel un numr de 37 rezervaii naturale, ce sunt prezentate
n Tabelul urmator.
Tabel 2.3-5 Situaia ariilor protejate din Judeul Dolj
Botanic
Botanic
Botanic
Botanic
Botanic
Botanic
Paleontologic
Paleontologic
Mixt
Acvatic
Acvatic
Acvatic
Acvatic
Acvatic
Acvatic
Suprafaa
(ha)
50
20
8
4
6
10
4
6
200
102
28
47
3,2
1,2
28
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Legea 5/2000
Acvatic
80 kmp
Legea 5/2000
Acvatic
Acvatic
Rezervaie
natural
Forestier
Forestier
36 kmp
28
Legea 5/2000
Legea 5/2000
351,3
HG 2151/2004
300
220
HCJ 26/1994
HCJ 26/1994
Forestier
110
HCJ 26/1994
Forestier
200
HCJ 26/1994
Nr. crt.
Numele ariei protejate
Tip arie
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
17
18
Poiana Bujorului din pdurea Plenia

Valea Rea - Radovan
Dunele Dbuleni (La Cetate)
Pajitea halofil Gighera
Pajitea Cetate din Lunca Dunrii
Pajitea Gogou - tefnel
Locul fosilifer Bucov
Locul fosilifer Dranic
Ciuperceni - Desa
Lacul Adunaii de Geormane
Complexul lacustru Preajba - Fci
Balta Cilieni Bileti
Lacul Ionele
Balta Neagr
Balta Lat
Rurile Desnui i Terpezia amonte
de Fntnele
Rul Balasan amonte de Bileti
Lacul Caraula
19
Zaval
20
21
Pdurea din Lunca Jiului - Bratovoieti

Pdurea de grni Lumau - Cooveni
Pdurea de salcm tardiflor - Malu
Mare
Pdurea de arborete de stejar
brumriu Branitea - Bistre
16
22
23
80
Observaii
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Pdurea de cereto-grniete cu stejar

brumriu - Izvoare
Pdurea Tufa Brzei cu amestecuri de
stejar brumriu, stejar pufos i cer
Pdurea Rebegi
Pdurea Valea Stanciului Frcau
Melineti
Pdurea de cer i grni tiubei - Vela
Pdurea Galben tefanel - Gogou
Pdurea Ciurumela Tunari Piscu
Vechi
Pdurea ,,Nisipeni,, - Ciuperceni
Pdurea de salcm cu rezerve de
stejar Nisipuri - Bileti
Pdurea Cioace - Desa (cu specii
xerofite)
Pdurea de arboreta de ceretogrniete din zona Plenia - Verbia
Pdurea cu arboreta de stejar i frasin
- Radovan
Pdurea Bacov - Calafat
Pdurea Bucov - Leamna
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
Forestier
100
HCJ 26/1994
Forestier
160
HCJ 26/1994
Forestier
180
HCJ 26/1994
Forestier
40
HCJ 26/1994
Forestier
Forestier
150
60
HCJ 26/1994
HCJ 26/1994
Forestier
80
HCJ 26/1994
Forestier
150
HCJ 26/1994
Forestier
50
HCJ 26/1994
Forestier
210
HCJ 26/1994
Forestier
15
HCJ 26/1994
Forestier
250
HCJ 26/1994
Forestier
Forestier
40
150
HCJ 26/1994
HCJ 26/1994
De asemenea n cadrul reelei Natura 2000, care reprezint o reea ecologic de arii naturale
protejate format din Situri de importan comunitar (SCI), constituite conform Directivei Habitate
(Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale i a Faunei i Florei Slbatice), i
Arii de protecie special avifaunistic (SPA), constituite conform Directivei Psri (Directiva
79/409/CEE referitoare la Conservarea psrilor slbatice), la nivelul judeului Dolj au fost propuse
8 situri Natura 2000, din care 3 Situri de importan comunitar i 5 Arii speciale de protecie
avifaunistic. Dintre acestea au fost declarate 7 situri Natura 2000 (SPA-ul propus Dbuleni
Grinduri nu a fost inclus n reea).
Zonele declarate n anul 2007 ca situri de importan comunitar - SCI (OM 1964/2004) i situri de
protecie avifaunistic (HG 1284/2007), parte a reelei Natura 2000, sunt prezentate n Tabelul 2.3
- 6. Acestea includ o parte din rezervaiile naturale prezentate anterior.
Tabel 2.3-6 Situri incluse n reeaua Natura 2000
ROSCI0039
ROSCI0045
Suprafa
total (ha)
40.853
71.394
Suprafa n
Jud. Dolj (ha)
40.853
64.968,5
ROSCI0202
44
44
ROSPA0010
ROSPA0013
ROSPA0023
ROSPA0074
1.915,6
29.024,3
21.999,9
3.562,6
1.915,6
29.024,3
21.405,9
3.562,6
161.774
Nr.
Denumire
Cod
1
2
Ciuperceni - Desa
Coridorul Jiului
Poiana Bujorului din Pdurea
Plenia
Bistre
Calafat Ciuperceni - Dunre
Confluena Jiu Dunre
Maglavit
3
4
5
6
7
Total
Monumente :
Monumentul 1877 - Calafat, amintete de Rzboiul de Independen, de pe malul Dunrii

(de langa Calafat);
Monumentul Cobuz-Calafat, n cinstea eroilor Razboiului de Independen;
Monumentul 1907 - Craiova, n Parcul Romanescu;
Statuia lui Tudor Vladimirescu - Craiova, n memoria conductorului Revoluiei de la 1821;

81
CAPITOLUL 2
2.4
Situatia existenta
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza - Craiova.
Infrastructura
2.4.1 Infrastructura de transport

Cai rutiere
Judeul Dolj dispune de 450 km drumuri naionale, 1.800 km drumuri judeene i comunale i
2.300 km drumuri publice.
Doljul reprezint judeul care are cea mai mare lungime din drumurile publice, cu destinaia
drumuri europene, modernizate din cadrul Regiunii Sud Vest i anume 191 km (31,0% din nivelul
regional i 3,2% din nivelul naional).
Judeul Dolj este strbtut de o serie de drumuri naionale i europene importante:
DN 6 sau E 70, Craiova - Filiai i Craiova Caracal;
DN 65 sau E 574 Craiova Bal;
DN 56 sau E 79 Craiova Calafat;
DN 55 Craiova Bechet;
DN 56A Maglavit Cetate;
DN 54A Dbuleni Bechet;
DN 55A Bechet Calafat;
DN 65C Craiova - Blceti.
De asemenea judeul este traversat de dou coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV

(Berlin Nrnberg Praga Budapesta Bucureti Constana Salonic Istanbul) i Coridorul
VII (Dunrea).
Tabel 2.4-1 Situaia drumurilor publice la 31 decembrie 2005
Drumuri naionale
Cu
Total
Modernizat mbrcmini
drumuri Total
uoare
e
rutiere
15.93
14.374
1.253
79.904
Romnia
4
10.460
2.043
1.665
266
Reg. SV
2.197
423
374
49
Dolj
Drumuri judeene i comunale

Cu
Modernizat mbrcmini
Total
uoare
e
rutiere
63.97
6.774
19.662
0
8.417
1.719
2.085
1.774
124
641
n Capitolul 6, Figura nr. 6-3 este prezentat infrastructura rutier principal a judeului Dolj,
relevant pentru analiza soluiilor de transport al deeurilor.
Reteaua de cai ferate
Principalul nod feroviar al judeului este Municipiul Craiova, ce are legturi cu toate principalele
localiti din regiune i din ar. La nivelul anului 2005 liniile de cale ferat n exploatare, n
exclusivitate cu ecartament normal, nsumau 226 km, mai puin de jumtate dintre acestea fiind
electrificate (84 km).
82
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.4-2 Liniile de cale ferat n exploatare la 31 decembrie 2005

Din care cu ecartament
Total
normal
Anul
Din care
2005
Cu o
Cu dou
Total
electrificat
cale
ci
e
10.948
3.999
10.816
7.806
3.010
Romnia
1.006
512
1.006
758
248
Reg. SV
226
84
226
145
81
Dolj
Linii cu
ecartamen
t larg
Densitatea
liniilor la 1000
km2 de
teritoriu
57
-
45.9
34.4
30.5
Transporturi aeriene
Judeul Dolj este deservit de aeroportul din Craiova, care este deschis pe toat perioada anului.
Acesta reprezint aeroportul de rezerv pentru Bucureti atunci cnd condiiile meteorologice nu
permit traficul aerian nspre i din Capital.
Transportul Public
Principalul prestator de servicii de transport public urban n Judeul Dolj este unitatea TPL Dolj
(Transport Public Local).
Transportul prin intermediul autobuzelor n judeul Dolj este majoritar. n anul 2005 numrul
acestora era de 267 autovehicule.
Tabel 2.4-3 Transportul urban de pasageri la 31 decembrie 2005
Lungimea liniei
Numrul vehiculelor n inventar
simple (km)
(nr)
Teritoriu
Autobuze
Tramvaie Troleibuze Tramvaie
i
Troleibuze
microbuze
925,5
700,5
1.733
6.126
847
Romnia
17,0
23,0
44
553
19
Reg. SV
17,0
44
267
Dolj
Anuarul Statistic al Romniei 2005
Numr de pasageri
transportai (mii)
Autobuze
Troleibuze
66.288
50.327
2669
-
Transport portuar
n judeul Dolj exist dou porturi amplasate de-a lungul Dunrii: Calafat i Bechet. Drumurile
europene de pe teritoriul judeului asigur legturi eficiente cu aceste 2 porturi.
Dup construcia podului Calafat - Vidin peste Dunre, se previzioneaz c oraul Calafat va
ndeplini condiiile pentru a deveni Zon Liber: un punct cheie n traficul internaional att rutier i
feroviar, ct i fluvial.
2.4.2 Utilitati
Alimentare cu ap i canalizare
Conform datelor existente la nivelul Direciei Judeene de Statistic Dolj, n anul 2006 n judeul
Dolj doar 20 de localiti (din care 7 municipii i orae) beneficiau de sistem centralizat de
distribuie a apei potabile i doar 8 localiti (din care 6 municipii i orae) dispuneau de reele de
canalizare.
83
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.4-4 Reeaua de alimentare cu ap, anul 2006

Volum de ap potabil
Lungimea total
distribuit consumatorilor
simpl a reelei de
Judeul
(mii mc)
distribuie a apei
Din care: pentru uz
potabile (km)
Total
casnic
927,6
41.957
31.632
Dolj
Numr localiti cu instalaii

de alimentare cu ap
potabil
Din care: municipii
Total
i orae
20
7

Tabel 2.4-5 Reeaua de canalizare public, anul 2006
Lungimea total simpl a
Judeul
conductelor de canalizare
public (km)
539,2
Dolj
Numr localiti
Din care: municipii
Total
i orae
8
6
Reeaua de distribuie a apei n judeul Dolj are o lungime total de 927,6 km i este repartizat
n proporie de 80% (738,2 km) n mediul urban, respectiv 20% n mediul rural.
n mediul rural, nivelul de nzestrare a localitilor cu instalaii de alimentare cu ap potabil din
reeaua public este sczut. Menionm faptul c n unele orae, din cauza capacitii reduse a
instalaiilor de captare i distribuie, alimentarea cu ap se face n mod discontinuu, nesatisfcnd
necesitile de alimentare cu ap.
Reeaua de canalizare este extins la 8 localiti, din care 6 municipii i orae, i are o lungime
total de 539,2 km. n oraele din jude se constat lipsa staiilor de epurare a apelor uzate.
2.4.3 Sisteme de nclzire

Numrul de localiti n care se distribuie energie termic n sistem centralizat i gaze naturale n
judeul Dolj este foarte sczut. Singurul productor de energie electric furnizat n Sistemul
Energetic Naional este CEZ Distribuie Dolj.
CE Craiova reprezint furnizorul de energie termic (abur tehnologic, ap cald i cldur) n
sistem centralizat, prin Regia de Termoficare Craiova, pentru o mare parte a populaiei i agenilor
economici din municipiul Craiova.
n anul 2006 lungimea conductelor de distribuie a gazelor era de 564,1 km, din care 467 km n
municipiul Craiova i 20,3 km n oraul Filiai.
Tabel 2.4-6 Reeaua i volumul gazelor naturale distribuite, la 31 decembrie 2005
Localiti n care se
Lungimea simpl
Volumul gazelor naturale
distribuie gaze naturale
a conductelor de
distribuite (mii mc)
Regiune
/Jude
distribuie a
Din care:
Din care: pentru
Total
Total
gazelor (km)
municipii i orae
uz casnic
1.221
182
23.917
10.294.577
3.476.292
Romnia
51
20
1.806
708.637
159.598
Reg.1 SV
6
2
508,2
238.067
54.466
Dolj
Tabel 2.4-7 Localiti n judeul Dolj n care se distribuie energie termic, la 31 decembrie
2005
2
Localiti n care se distribuie energie termic
2
Din care municipii i orae
84
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2.5 Evaluare socio-economica

2.5.1 Profilul socio-economic al Romniei n perioada 2000 2006
2.5.1.1 Populaia, densitatea i gradul de urbanizare
Din punct de vedere al populaiei, Romnia este cea de a aptea ar a Europei. n anul 2001,
numrul locuitorilor era de 22.435.205 (Tabelul 2.5.1). n perioada 2001-2005, a continuat tendina
de reducere a populaiei, nceput pe fondul procesului de implementare a mecanismelor
concureniale. Sub aspect demografic, transformrile operate n cadrul mecanismului economic au
condus la o scdere semnificativ a natalitii i la o intensificare a migraiei externe i cu
deosebire a emigraiei din motive economice.
Tabel 2.5-1 Numrul i densitatea locuitorilor n Romnia n perioada 2001-2006
Densitate
(nr. Pondere
populaie
Anul
Nr. locuitori
Locuitori/Km2)
urban (%)
2000
22435205
94.1
54.8
2001
22408393
94,0
54.6
2002
21794793
91,4
53.3
2003
21733556
91,2
53.4
2004
21673328
90,9
54.9
2005
21623849
90,7
54.9
2006
21584365
90.5
55.2
Modificare
medie
-170168
-0,72
0,08
anual
Calculat dup Anuarul Statistic al Romniei, INS, 2007
n consecin densitatea populaiei a avut o tendin de reducere de la 94,1 locuitori /Km2 n anul
2000 la 90.5 locuitori /Km2 n anul 2006.
Proporia populaiei urbane a fost n perioada 2000-2006 cuprins ntre 53,3% i 55,2%. Se
observ o tendin de reducere a ponderii mediului urban n totalul populaiei n cursul anului
2002, cnd se atinge valoarea de 53.3% , pentru ca ulterior s se asiste la o continu sporire a
valorii respectivului indicator.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, Romnia este mprit n 42 judee, care ncepnd de
la jumtatea anilor 1990 au fost grupate n 8 regiuni de dezvoltare3. La 31 decembrie 2006 se
putea identifica urmtoarea structur a localitilor: 103 municipii, 217 orae, 2854 comune i
12951 sate. Gruparea localitilor urbane dup numrul de locuitori relev o concentrare a
populaiei n municipiile i oraele cu peste 200.000 de locuitori. Astfel, la sfritul anului 2005 n
respectivele tipuri de aezri locuia 39,5% din totalul populaiei urbane. Dac se iau n considerare
i localitile cu peste 100.000 locuitori se ajunge la concluzia c mai bine de jumtate din
populaia urban4 i circa un sfert din populaia total a Romniei domiciliaz n localiti cu peste
Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt: 1) Nord-Est, care cuprinde judeele Suceava, Botoani, Iai, Neam, Bacu, Vaslui, 2) Sud-Est,
care cuprinde judeele Vrancea, Buzu, Brila, Galai, Tulcea, Constana, 3) Sud, care cuprinde judeele Ialomia, Clrai, Prahova,
Giurgiu, Dmbovia, Arge, Teleorman, 4) Sud-Vest, care cuprinde judeele Vlcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedini, 5) Vest, care cuprinde
judeele Cara-Severin, Hunedoara, Timi Arad, 6) Nord-Vest, care cuprinde judeele Bihor, Cluj, Satu-Mare, Maramure, Slaj,
Bistria-Nsud 7) Centru care cuprinde judeele Mure, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braov, 8) Bucureti-Ilfov, care cuprinde
Municipiul Bucureti i judeul Ilfov.
4
La 31 decembrie 2005 ponderea diferitelor tipuri de municipii i orae n totalul populaiei urbane era urmtoarea: 0,1% n cazul
aezrilor urbane cu mai puin de 3.000de locuitori, 0,5% n cazul aezrilor urbane care aveau ntre 3.000 i 5.000 de locuitori, 6,0%
n cazul aezrilor urbane care aveau ntre 5000 i 10000 de locuitori, 10,5% n cazul aezrilor urbane care aveau ntre 10.000 i
20.000 de locuitori, 15,1% n cazul aezrilor urbane care aveau ntre 20.000 i 50.000 de locuitori, 12,6% n cazul aezrilor urbane
care aveau ntre 50.000 i 100.000 de locuitori, 15,7% n cazul aezrilor urbane care aveau ntre 100.000 i 200.000 de locuitori,
23,3% n cazul aezrilor urbane care aveau ntre 200.000 i 1.00000 de locuitori, 16,2% n cazul Municipiului Bucureti, care aparine
localitailor cu peste 1.000.000 locuitori.
85
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
100.000 locuitori. n ceea ce privete mediul rural se observ c marea majoritate a populaiei
domiciliaz n comune care au ntre 2.000 i 10.000 de locuitori5.
Tabel 2.5-2 Organizarea administrativ a teritoriului Romniei, la 31 decembrie n perioada 2000-2006
Numrul
Suprafaa
din
care: Numrul
Numrul
oraelor
Anii
total (Km2) i
municipii
comunelor satelor
municipiilor
ROMNIA
238391
1990
260
56
2688
13099
1995
262
80
2687
13097
2000
265
93
2686
13092
2001
265
96
2686
13092
2002
268
97
2698
13089
2003
276
103
2727
13042
2004
314
103
2827
12957
2005
319
103
2851
12946
2006
320
103
2854
12951
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei., INSS, 2007
Conform datelor Recensmntului din 2002 n Romnia erau nregistrate peste 7,9 milioane de
gospodrii, iar numrul mediu de persoane pe o gospodrie era de 2,918 persoane. Dou din cinci
gospodrii sunt alctuite din una i dou persoane. Peste jumtate dintre gospodriile populaiei
din urban erau alctuite din dou sau trei persoane; n rural mai mult de un sfert - din dou
persoane. Dou din trei gospodrii ale populaiei aveau n componen persoane active. Aproape
patru cincimi dintre gospodriile populaiei erau de tip familial, dintre acestea peste 90% fiind
alctuite dintr-un singur nucleu familial. Modelul cel mai frecvent n gospodriile populaiei era cel
al gospodriilor formate dintr-un singur nucleu familial cu un copil. Din aceste motive, dimensiunea
medie a gospodriei se difereniaz n funcie de mediul de reedin. Astfel, respectivul indicator
avea n mediul urban valoarea de 2,889 persoane /gospodrie i de 3,048 persoane /gospodrie
n mediul rural (vezi Tabelul 2.5.3).
n anii urmtori dimensiunea medie a gospodriilor s-a modificat ntr-o anumit msur. Astfel, n
anul 2006, la nivel naional, conform anchetei INS asupra veniturilor i consumului populaiei,
numrul de persoanelor per gospodrie era de 2,929, n mediul urban de 2,849, iar n mediul rural
de 3,034.
Tabel 2.5-3 Numrul de locuine i persoane per locuin n Romnia la 18 martie 2002
Numrul mediu de persoane per
Numrul de locuine
locuin/ gospodrie
Romnia/Anii
Total
Urban
Rural
Total
Urban
Rural
1992
8107114
4076335
3582668
3,07
3,03
3,12
2002
7659003
4259574
3847540
2,92
2,82
3,03
Sursa: Recensmntul populaiei i locuinelor din 1992 i 2002
2.5.1.2 Structura economiei

n prima parte a anilor 2000 n Romnia produsul intern brut a nregistrat o cretere susinut.
Comparativ cu anul 2000 n 2006 nivelul respectivului indicator era cu 42,5% mai ridicat, n timp ce
produsul intern brut /locuitor a nregistrat un spor de 48,2% (Tabelul 2.5.4).
5
Datele referitoare la 31 decembrie 2005 relevau c ponderea deinut de comunele cu mai puin de 1.000 de locuitori n totalul
populaiei rurale era de 0,5%, cea a comunelor cu 1.000-2.000 locuitori era de 9,0%, cea a comunelor cu 2.000-5.000 locuitori era de
58,7%, cea a comunelor cu 5.000-10.000 locuitori era de 29,3%, iar cea a comunelor cu peste 10.000 locuitori de 2,5%.
86
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.5-4 Dinamica produsului intern brut i a valorii adugate pe ramuri n Romnia n perioada
2001-2006
2000 = 100
Anul / Ramura economica
2001
2002
2003
2004
2005
2006
128.0
119.5
125.8
149.2
123.2
127,4
104.8
100.6
113.7
101.9
105.9
107,2
114.5
127.9
121.6
110.8
118.2
132.8
122.1
139.7
139.0
117.8
131.3
172.0
124.9
153.3
161.8
127.8
142.1
182.9
133,7
191,4
189,8
144,8
152,5
77,3
123.0
132.9
141.6
158,0
104.4
102.4
99.9
117.7
114.1
105.1
153.2
116.9
120.7
88.5
107.2
102.6
127.7
122.5
118.2
150.4
126.8
131.3
100.9
108.5
102.9
132.3
132.8
129.0
146.6
132.1
137.0
81,4
114,4
111,7
142,7
139,8
153,7
106,6
142,5
148,2
Industrie
104.4
109.7
Construcii
111.1
119.5
Comer
101.6
105.4
101.0
108.6
103.7
109.0
132.0
142.2
Tranzacii imobiliare i servicii prestate
110.7
120.3
n principal ntreprinderilor
90.8
98.6
nvmnt
97.3
101.4
84.2
105.0
Valoare adugat brut
106.7
112.1
Impozite pe produs
100.6
106.5
Taxe vamale
87.3
88.4
Subvenii pe produs
115.2
123.8
Produs intern brut (PIB)
105.7
111.1
Produs intern brut /locuitor
105.8
114.4
Calculat dup Anuarul Statistic al Romniei., INS 2000-2007
Este de observat c valoarea adugat brut a crescut ntr-un ritm apropiat de cel al PIB. Pe
ramuri, valoarea adugat brut a sporit mai rapid n raport cu media naional n construcii i n
comer, transporturi-comunicaii, intermedieri financiare, tranzacii imobiliare i servicii destinate
ntreprinderilor. Drept urmare, distribuia pe ramuri a valorii adugate a nregistrat modificri
notabile. n cazul agriculturii i silviculturii ponderea n totalul valorii adugate a avut o evoluie
sinuoas, reflectnd n mod indirect impactul condiiilor climatice asupra nivelului activitii acestei
ramuri (Tabelul 2.5.5).
Tabel 2.5-5 Structura valorii adugate pe ramuri n Romnia n perioada 2001-2006
%
2001
2002
12.4
14.7
Industrie
30.4
30.4
Construcii
5.4
5.8
Comer
11.5
10.1
2.6
2.3
11.2
11.0
1.8
2.2
Tranzacii imobiliare i servicii prestate n
14.4
14.7
principal ntreprinderilor
4.9
4.0
nvmnt
3.2
3.0
2.2
1.7
Calculat dup Anuarul Statistic al Romniei, INS 2007
2003
13.0
28.2
6.5
9.6
2.1
11.0
2.1
2004
13.9
27.6
6.7
10.1
2.1
11.0
2.5
2005
9.6
27.3
7.2
11.4
2.4
11.6
2.5
2006
8,8
27,5
8,4
12,0
2,4
11,0
2,1
14.0
13.9
14.2
15,5
7.3
3.4
2.6
5.8
3.6
2.7
7.0
3.9
3.0
5,4
3,9
3,0
87
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Evoluii oscilante au fost nregistrate i n alte ramuri precum: comer, hoteluri i restaurante,
tranzacii imobiliare i servicii prestate ntreprinderilor, nvmnt, sntate i asisten social.
Reduceri ale ponderii n totalul valorii adugate au fost consemnate n industrie, n timp ce
construciile au cunoscut o continu sporire a contribuiei la generarea de valoare adugate. n
aceste condiii, n anul 2006, se observ n Romnia o terializare a modelului de producere a
valorii adugate. Astfel, sectorul primar deinea 8,8%, sectorul secundar 35,9% iar sectorul teriar
5,3%.
2.5.1.3 Evoluia forei de munc
Creterea economic susinut din ultimii ani a avut importante consecine nu numai asupra
volumului i structurii produsului intern brut i a componentelor acestuia, ci i asupra cererii de
for de munc. Comparativ cu anul 2000 n anul 2006 numrul persoanelor ocupate era cu 2,8%
mai redus. (Tabelul 2.5.6). Este de notat c ntre 2000 i 2004 populaia ocupat s-a redus
continuu, pentru ca ncepnd din anul 2005, n urma msurilor de relaxare fiscal, s se
nregistreze o sporire a numrului persoanelor ocupate nregistrate n mod oficial.
Tabel 2.5-6 Dinamica persoanelor ocupate pe ramuri ale economiei n Romnia n perioada 20002006
2000 = 100%
2001
2002 2003
2004
2005 2006
99,2
96,5
96,3
95,5
97,2
98,1
Total
98,0
84,3
80,8
73,8
74,9
70,4
80,0
80,0
80,0
80,0
80,0
80,0
Industrie, din care:
100,6
105,9 102,7
102,4 98,5
98,3
Industrie extractiv
100,0
95,0
89,3
83,6
75,7
64,3
101,2
108,5 106,3
106,4 102,4 103,4
96,0
89,0
79,2
78,0
78,0
75,1
Construcii
96,3
103,7 112,2
118,7 131,2 145,4
Comer
103,6
110,2 116,8
120,9 133,8 144,1
84,9
102,2 112,9
143,0 143,0 144,1
95,7
95,7
95,9
96,4
99,8
108,2
91,9
93,2
97,3
110,8 121,6 128,4
104,1
116,6 131,0
141,3 142,4 162,3
97,3
100,7 105,4
108,2 117,7 124,5
nvmnt
100,2
98,6
99,8
102,1 102,1 101,2
101,8
105,0 105,3
107,6 108,5 114,1
Celelalte activiti ale economiei naionale
101,9
109,0 121,9
150,3 153,5 149,0
Pe ramuri reducerile cele mai puternice creteri relative ale cererii de for de munc au fost
nregistrate n sectorul primar, industria extractiv, producerea de utiliti (energie, gaz, ap).
Majorri ale cererii de for de munc au fost consemnate n industria prelucrtoare i activitile
componente ale sectorului teriar.
Dinamicile difereniate ale cererii de for de munc au avut consecine notabile asupra structurii
populaiei ocupate. Agricultura i-a redus n mod semnificativ ponderea n totalul populaiei
ocupate, de la 41,7% n anul 2000 la 29.7% n anul 2006 (Tabelul 2.5.7). Industria, n ansamblul
su, a avut n perioada 2000-2004 o tendin de cretere a ponderii n totalul populaiei ocupate,
dat fiind sporirea cererii de for de munc n cadrul industriei prelucrtoare. n anul 2005
reducerea numrului de persoane ocupate din respectiva subramur a contribuit n mod decisiv la
reducerea ponderii deinute de industrie n cadrul populaiei ocupate.
88
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.5-7 Structura pe ramuri a populaiei ocupate n Romnia n perioada 2000-2005
-%Anul / Ramura
2000
2001
economica
Agricultur,
41,7
40,5
vntoare i
silvicultur
Pescuit i
0,1
0,0
piscicultur
Industrie
23,2
23,4
Industrie extractiv
1,6
1,6
Industrie
19,6
19,8
prelucrtoare
Energie, gaz, ap
2,0
1,9
Construcii
4,1
3,9
Comer
9,0
9,3
Hoteluri i
1,1
0,9
restaurante
Transport,
4,9
4,6
depozitare i
comunicaii
Intermedieri
0,9
0,8
financiare
Tranzacii imobiliare
3,1
3,3
i alte servicii
Administraie public
1,7
1,7
i aprare
nvmnt
4,9
4,9
Sntate i asisten
4,0
4,0
social
Celelalte activiti ale
1,8
1,8
economiei naionale
Calculat dup Anuarul Statistic al Romniei., INS, 2007
2002
2003
2004
2005
2006
34,9
34,7
32,0
31,9
29,7
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
24,6
1,5
24,8
1,5
24,9
1,4
23,5
1,3
23,2
1,1
21,3
21,6
21,8
20,6
20,7
1,8
4,2
9,9
1,6
4,8
10,9
1,6
5,1
11,4
1,6
5,5
12,4
1,5
6,1
13,2
1,1
1,3
1,6
1,6
1,6
4,6
4,8
4,9
5,0
5,3
0,8
0,9
1,0
1,1
1,1
3,7
4,3
4,6
4,6
5,2
1,7
1,9
1,9
2,1
2,2
4,8
5,1
5,2
5,1
5,0
4,1
4,3
4,5
4,4
4,6
2,0
2,3
2,8
2,8
2,7
89
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
n anul 2006 se costat o nou reducere a ponderii industriei n totalul populaiei ocupate, n
principal ca urmare a diminurii accentuate a numrului de angajai din industria extractiv.
n perioada analizat construciile i serviciile i-au sporit continuu importana n utilizarea forei de
munc. n aceste condiii, n anul 2006 serviciile reprezentau sectorul cel mai nsemnat al
economiei din punct de vedere al utilizrii forei de munc, deinnd 41.0% din totalul populaiei
ocupate, n timp ce sectorul primar avea o pondere de 31,9%, iar cel secundar 29,3%.
Reducerea numrului de persoane ocupate nu a avut ca efect o cretere a ratei omajului.
Dimpotriv, n contextul unei migraii externe tot mai importante, rata omajului s-a redus de la
10,5% n anul 2000 la 5,2% n anul 2005 (Tabelul 2.5.8).
Tabel 2.5-8 Rata omajului n Romnia (2000-2006)
%
Anul
2000
Rata omajului total
10,5
Rata omajului in rndul femeilor
10,1
Calculat dup Anuarul Statistic al Romniei, 2007
2001
8,8
8,4
2002
8,4
7,8
2003
7,4
6,8
2004
6,3
5,6
2005
5,9
5,2
2006
5.2
4.6
Totodat, se observ c rata omajului a fost n toi aceti mai mic dect rata total a omajului,
reflectnd faptul c n contextul restructurrii industriale i a terializrii economiei posibilitile de a
gsi un loc de munc de ctre segmentul feminin al ofertei de for de munc au sporit
considerabil.
2.5.1.4 Tendine ale migraiei interne
n perioada 2001-2005 a fost consemnat o mobilitate teritorial notabil populaiei. Astfel,
fluxurile migratorii interne au atins un nivel de 12,7 la mia de locuitori n 2001 (Tabelul 2.5.9). Se
observ c n cursul anilor 2002-2004 nivelul relativ al migraiei a avut o tendin de cretere,
pentru ca n anul 2005 s se revin la un nivel apropiat de cel nregistrat n anul 2001.
Tabel 2.5-9 Tabelul 2.5.9 Indicatori ai migraiei interne n Romnia n perioada 2001-2006
(promile)
Anul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
TOTAL
12.7
14.7
15.3
17.1
12.6
15,5
Din mediul rural n mediul urban
3.1
3.3
3.5
3.6
2.8
3,5
Din mediul urban n mediul urban
3.5
3.8
4.2
4.5
3.5
4,7
Din mediul rural n mediul rural
2.5
3.2
2.9
3.6
2.5
3,0
Din mediul urban n mediul rural
3.5
4.4
4.6
5.4
3.7
4,4
Sosiri n mediul urban
6.6
7.1
7.7
8.0
6.3
8,2
Plecri din mediul urban
7.0
8.2
8.8
9.9
7.3
9,1
Sold migratoriu mediu urban
-0.4
-1.1
-1.1
-1.8
-0.9
-0,9
Pondere mediu urban in total sosiri (%)
52.1
48.3
50.5
47.2
50.2
58,7
Pondere mediul urban in total plecri (%)
55.4
55.9
57.5
57.9
57.7
52,3
n perioada de timp analizat se poate observa c n mediul urban plecrile au fost mai mari dect
sosirile, soldul migratoriu anual pentru respectivul mediu lund valori cuprinse ntre -0,4% i 1,8%. O asemenea tendin a avut ca efect o scdere a gradului de urbanizare a populaiei. Pe de
alt parte este de remarcat c migraia interurban este ridicat, fapt demonstrat de ponderea de
peste 55% a mediului urban n totalul plecrilor.
2.5.1.5 Evoluia veniturilor i cheltuielilor populaiei
A. Veniturile
90
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
n perioada 2001-2006 venitul mediu pe o gospodrie a cunoscut o continu cretere aa cum

rezult din Tabelul 2.5-10.
Tabel 2.5-10 Veniturile medii pe gospodrie n Romnia n perioada 2001-2006
- lei Anul
Total
521,79
2001
658,51
2002
795,09
2003
1085,79
2004
1212,18
2005
1386,32
2006
Sursa datelor: INS, Ancheta bugetelor de familie, 2006
Urban
565,95
722,03
863,88
1155,02
1347,74
1575,39
Rural
466,63
578,11
711,99
998,56
1036,47
1139,87
Din datele prezentate anterior reiese faptul c ntre gospodriile din mediul urban i cele din
mediul rural exist diferene semnificative din punctul de vedere al nivelului venitului mediu. Astfel,
n anul 2001 respectivul indicator calculat pentru mediul urban era cu 8,5% mai ridicat dect media
naional i cu 21,3% mai ridicat dect cel nregistrat n mediul rural
Tabel 2.5-11 Evoluia raportului veniturilor medii pe o gospodrie n Romnia n perioada 2001-2006
-%Anul
Raport Urban /total
Raport urban/rural
Raport rural /total
108,5
121,3
89,4
2001
109,6
124,9
87,8
2002
108,7
121,3
89,5
2003
106,4
115,7
92,0
2004
111,2
130,0
85,5
2005
113,6
138,2
82,2
2006
Calculat dup Anuarul Statistic al Romniei, INS 2000-2007
Analiza evoluiilor din perioada 2001-2006 conduce la concluzia c relansarea creterii PIB a
condus la o cretere a disparitilor dintre venitul mediu al gospodriilor din mediul urban i cel din
mediul rural.
Pe de alt parte, examinarea distribuiei veniturilor pe decile relev faptul c n anul 2001, raportat
la media naional, venitul din ultima decil era de 217, 8% iar cel din prima decil era de 55,8%
Tabel 2.5-12 Distribuia veniturilor gospodriilor pe decile n raport cu media naional n Romnia n
perioada 2001-2006
-%Anul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Decila 1
55,8
50,7
54,3
51,9
48,4
45,8
Decila 2
64,5
63,4
64,3
60,5
58,2
55,2
Decila 3
69,6
70,2
69,6
68,7
64,4
61,9
Decila 4
74,9
75,3
77,6
77,7
72,9
72,1
Decila 5
82,3
85,3
83,1
82,4
82,2
79,0
Decila 6
86,9
86,6
85,5
86,0
87,1
86,1
Decila 7
96,9
98,9
96,2
95,8
97,4
101,0
Decila 8
115,5
114,8
112,9
111,1
116,2
118,4
Decila 9
135,9
138,1
139,8
141,4
144,5
144,7
Decila 10
217,8
216,6
216,8
224,5
228,7
235,6
Sursa: Date Institutul Naional de Statistic (INS), 2007
n perioada 2001-2006 se constat o accentuare a diferenierii veniturilor, fapt reflectat de

creterea raportului dintre venitul din ultima decile i media naional, care atinge n anul 2006
91
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
valoarea de 235,6% i reducerea raportului dintre venitul din prima decil i media naional care
atinge 45,8%.
B. Cheltuielile populaiei
n anul 2006, cheltuielile totale ale unei gospodrii medii din Romnia au fost de 445,42
lei/lun/persoan (Tabelul 2.5.12a). Din aceast sum 83% o constituiau cheltuielile bneti iar
restul l constituia autoconsumul.
Din totalul cheltuielilor bneti, cea mai mare pondere o aveau cumprarea de alimente i buturi
(22,2%), urmat de cumprarea de mrfuri nealimentare (21,9%). Plata serviciilor constituia
18,4% din totalul cheltuielilor unei gospodrii. Bugetul de venituri i cheltuieli ai unei familii medii
din Romnia, n anul 2007, este prezentat n Anexa 2.5.9.
Tabel 2.5-13 Cheltuielile totale ale gospodriilor, grupate dup numrul persoanelor din componen,
n anul 2006, n Romnia
Total
Gospodrii cu nr. persoane
gospodrii
1 pers
2 pers 3 pers 4 pers 5 pers 6 pers
i mai
multe
Cheltuieli totale
445,42
560,92
lei, lunar / persoan

546,59 515,49 423,81
Cheltuieli bneti din

80,8
81,6
83,0
care, pentru
Cumprarea de
25,2
22,1
22,2
alimente i buturi
consumate
Cumprarea de
19,3
21,9
21,9
mrfuri nealimentare
Plata serviciilor
22,1
19,0
18,4
Cheltuieli pentru
1,0
1,7
2,4
investiii
Cheltuieli de producie
1,5
1,7
1,3
Impozite, contribuii,
7,7
11,3
13,5
cotizaii, taxe
Contravaloarea
19,2
18,4
17,0
consumului de
produse agricole din
resurse proprii
Sursa: Date Institutul Naional de Statistic (INS), 2007
329,92
274,
73
%
87,7
84,6
78,5
73,3
22,1
21,3
22,4
23,0
22,5
21,6
22,9
22,0
19,5
2,1
17,8
4,9
16,1
1,0
13,6
1,0
0,8
17,5
1,0
15,0
1,6
11,6
2,4
8,7
12,3
15,4
21,5
26,7
Dac se analizeaz cheltuielile populaiei din anul 2006, pe decile (Anexa 2.5.10), se constat o
variaie semnificativ a structurii cheltuielilor. Gospodriile din prima decil au cheltuieli bneti de
52,9% din total i autoconsum de 47,1% iar gospodriile din decila 10 au cheltuieli bneti de 95%
din total i doar 5% autoconsum. Aceast situaie se reflect n structura cheltuielilor bneti
referitoare la servicii pentru ap, electricitate i deeuri. Corespunztor se modific i cheltuielile
pentru servicii, inclusiv cele de salubritate. Aceste cheltuieli cresc de la 9,2%, pentru prima decil,
la 20,1% pentru gospodriile din decila 10.
La nivelul Regiunii 4, cheltuielile populaiei au crescut de ~2,1 ori n perioada 2000-2005 (Tabelul
2.5.12b). Cheltuielile pentru locuin, ap, electricitate, gaze i ali combustibili au reprezentat o
pondere de 10,2% n anul 2000 i de 14 % n anul 2005. Se poate constata o sporire a cheltuielilor
pentru serviciile cu locuina i implicit a celor cu gestiunea deeurilor.
92
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.5-14 Cheltuieli totale de consum ale gospodriilor, la nivel regional

2001
Regiunea 4. Oltenia
Cheltuieli totale de consum
365,76
2002
2003
2004
lei, lunar /gospodrie

431,03 502,85 683,10
%
55,7
54,1
50,7
8,1
8,4
7,6
6,7
6,4
6,8
2005
771,00
Produse agroalimentare i buturi nealcoolice

55,7
48,7
Buturi alcoolice, tutun
8,4
7,9
mbrcminte i nclminte
6,8
6,6
Locuin, ap, electricitate, gaze i ali
10,2
11,5
12,4
13,6
14,0
combustibili
Mobilier, dotarea i ntreinerea locuinei
2,7
2,5
3,1
3,2
2,8
Sntate
1,5
1,7
1,7
2,4
2,4
Transport
4,9
4,6
4,2
4,6
5,5
Comunicaii
2,9
3,1
3,0
3,7
4,1
Recreere i cultur
3,4
2,9
2,9
3,6
3,6
Educaie
0,7
0,6
0,6
0,7
0,7
Hoteluri, cafenele i restaurante
1,1
1,1
1,2
1,2
1,3
Diverse produse i servicii
1,7
1,5
2,0
1,9
2,4
Sursa: Institutul Naional de Statistic., Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial., 2007
Din Tabel, rezult c, n mediul urban se pltete de 10 ori mai mult pentru ap, canal, salubritate
i servicii comunale dect n mediul rural. n multe zone rurale nu sunt prestate astfel de servicii
deci populaia rural face cheltuieli minime pentru a elimina deeurile.
Tabel 2.5-15 Cheltuieli pentru plata serviciilor, pe medii, n trimestrul III 2007
- medii lunare pe o gospodrie, lei Total gospodrii
Gospodrii din:
Urban
Rural
Total cheltuieli, din care, pentru:
261,04
349,27
149,79
Energie electric
47,95
53,82
40,55
**)
Energie termic
1,54
2,75
Gaze naturale
12,75
19,91
3,72
Ap, canal, salubritate i servicii
29,66
49,43
4,73
comunale
Alte servicii pentru ntreinerea locuinei
12,32
9,31
16,12
Servicii de sntate
8,19
11,27
4,30
Servicii de transport
19,35
21,72
16,37
Servicii de telefonie
55,72
76,93
28,98
Abonamente radio TV
19,01
23,88
12,86
Educaie
6,44
9,67
2,37
Servicii turistice
24,64
39,01
6,51
Sursa: Veniturile i consumul populaiei, trimestrul III/2007, INS, 2008.
2.5.2
Situaia socio economic a judeului Dolj
2.5.2.1 Populaia
n anul 2002 judeul Dolj avea o populaie de 730214 locuitori.. n anii urmtori populaia a avut o
tendin de scdere , astfel nct n anul 2006 numrul locuitorilor era 7159896. n consecin,
Evoluia numrului locuitorilor judeului Dolj n perioada 2002-2006 a fost: 730214 n anul 2002, 725342 n anul 2003,
720554 n anul 2004, 718884 n anul 2005 i 715989 n anul 2006.
93
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
densitatea populaiei s-a diminuat de la 98,5 locuitori /km2 n anul 2003 la 96,6 locuitori /km2 n
anul 20067 (Anexa 2.5.1).
Analiza modificrilor anuale relev faptul c pe ansamblu procesul de reducere a numrului
locuitorilor a fost unul lent dar continuu, modificrile anuale fiind cuprinse ntre -0,4% i -0,2%
(Tabelul 2.5.16).
Tabel 2.5-16 Indicii anuali i evoluia gradului de urbanizare a populaiei n judeul Dolj n perioada
2003-2006
%
Anul
Populaia total
2002
99.3
2003
99.3
2004
99.8
2005
99.6
2006
98.1
2000-2006
Calculat pe baza datelor din Anexa 2.5.1
Populaia
urban
Populaia rural
99.9
103.7
100.6
99.9
104.2
98.7
94.8
98.8
99.2
91.8
Grad de
urbanizare
50.5
50.7
53.0
53.4
53.6
Dinamica populaiei n mediul urban i respectiv rural a fost sensibil difereniat. Astfel, n mediul
urban se poate identifica o alternan a creterii i descreterii numrului de locuitori. n anii 2003
i 2006 populaia urban s-a diminuat. n schimb n anii 2004 i 2005 se remarc o sporire a
numrului de locuitori din mediul urban, respectivele evoluii au fost un efect al unor reorganizri
administrative n cursul crora a fost sporit numrul de orae i de comune, concomitent cu
reducerea numrului de sate. n ceea ce privete populaia rural se poate remarca faptul c ea sa redus mai cu seam n anul 2004 cnd s-au efectuat reorganizri administrative. Pe ansamblul
perioadei 2003-2006 se observ c n mod relativ populaia urban a sporit mult mai lent dect
diminuarea populaiei rurale, ceea ce explic micorarea numrului de locuitori pe ansamblul
judeului i creterea gradului de urbanizare de la 50,5% n anul 2003 la 53,6% n anul 2006.
Datele referitoare la migraia intern afrent anului 2006 (Anexa 2.5.4) arat c intensitatea
acestui fenomen n judeul Dolj este mai redus comparativ cu media naional. Astfel, raportate
la numrul total al locuitorilor, plecrile reprezentau 13,34, iar sosirile 13,48, ceea ce a condus
la un sold pozitiv de 0,14 al migraiei interjudeene8. Plecrile din urban constituiau 48,9% pe
ansamblul judeului din totalul plecrilor, n timp ce sosirile n urban reprezentau 44,8% din totalul
sosirilor. n aceste condiii, migraia intern a avut ca efect o sporire a populaiei din mediul rural i
o diminuare a numrului locuitorilor n mediul urban.
Tabel 2.5-17 Numrul de locuine i persoane per locuin n judeul Dolj la 18 martie 2002
Dolj/Anii
Numrul mediu de persoane per

locuin/ gospodrie
Numrul de locuine
Valorile anuale ale densitii populaiei n judeul Dolj n perioada 2002-2006 au fost urmtoarele: 98,5 locuitori /km2 n
2
2
2
2
anul 2002, 89,7 locuitori /km , 97,8 locuitori /km n anul 2003, 97,2 locuitori /km n anul 2004, 97,0 locuitori /km n
2
anul 2005 i 96,6 locuitori /km n anul 2006.
8
Datele prezentate n Anexa nr. 2.5.3 arat c n anul 2006pe ansamblul judeului Dolj numrul sosirilor a fost de 9556
persoane, iar al plecrilor de 9654 persoane, ceea ce a condus la un sold pozitiv al migraiei interjudeene de 98
persoane. n mediul urban plecrile au fost de 4676 persoane, n timp ce sosirile au fost de 4327 persoane,
determinnnd un spor negativ al populaiei din orae de 349 locuitori. n mediul rural plecrile au fost de 4880
persoane, iar sosirile de 5327 persoane, determinnd un spor de 457 locuitori ai comunelor i satelor.
94
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
240026
2002
3.1
Sursa: Recensmntul populaiei i locuinelor 2002
2.5.2.2 Structura administrativ a judeului Dolj

Structura administrativ a judeului Dolj a suferit unele modificri n perioada studiat. Astfel, la
nceputul perioadei existau n cuprinsul judeului Dolj 92 de comune i 5 orae, dintre acestea trei
avnd statut de municipiu, Craiova, Bileti i Calafat. n perioada 2003-2004 au avut loc anumite
reorganizri administrative ce au dus la modificarea cifrelor statistice. Astfel, ncepnd cu anul
2004 numrul de orae nregistrate n judeul Dolj este de 7, municipiile rmnnd n continuare
aceleai. Tot din anul 2004 crete i numrul de comune nregistrat la nivelul judeului Dolj, de la
92 la 104. Aceste modificri sunt sintetizate n Tabelul 2.5.18 i au rezultat n urma analizei
informaiilor din Anexele 2.5.2. i 2.5.3.
Tabel 2.5-18 Organizarea administrativ a teritoriului judeului Dolj n perioada 2001-2006
Anii
Numrul oraelor
i municipiilor
Din care:
Municipii
Numrul
Comunelor
Numrul
Satelor
5
3
92
2001
5
3
92
2002
5
3
92
2003
7
3
104
2004
7
3
104
2005
7
3
104
2006
Sursa: www.insse.ro i calcule proprii pe baza Anexelor 2.5.2 i 2.5.3
380
380
380
380
378
378
2.5.2.3 Structura economiei locale

Pentru definirea structurii economiei judeului Dolj s-a utilizat ca indicator repartizarea pe ramuri a
cifrei de afaceri realizate n cadrul activitilor neagricole. Astfel, din punct de vedere al cifrei de
afaceri, cele mai importante ramuri sunt comerul, cu o pondere de 44,9% i industria
prelucrtoare cu 27,6% (Tabelul 2.5.19). Contribuii de peste 5% la generarea cifrei de afaceri mai
aveau doar producerea de utiliti (energie, gaz, ap), i construciile.
Tabel 2.5-19 Repartizarea pe ramuri a cifrei de afaceri a unitilor locale active neagricole din judeul
Dolj n anul 2006
%
Activiti (seciuni CAEN, Rev. 1)
TOTAL
Industrie extractiv
Construcii
Comer
Tranzacii imobiliare servicii prestate ntreprinderilor
Alte activiti de servicii colective, sociale i personale
Calculat dup Anexa 2.5.5
Cifra de afaceri
100,0
1.5
27.6
13.8
5.8
44.9
0.7
3.8
1.7
0.1
De asemenea, se remarc faptul c sectorul serviciilor deine ponderea majoritar (51,3%) n

totalul cifrei de afaceri a judeului Dolj.
95
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Pe de alt parte este de remarcat c n perioada 2001-2005 produsul intern a sporit n termeni
nominali de 2,48 ori, (de la 2931,7 la 7274,1 milioane RON).
2.5.2.4 Utilizarea forei de munc
ntre 2002 i 2006 populaia ocupat a avut n judeul Dolj o tendin de reducere, de la 276 mii
persoane la 268,5 mii persoane.
Diminuarea cererii de for de munc a avut loc n anii 2003 i 2004, pentru ca n urmtorii i ani
numrul persoanelor ocupate s se majoreze cu 1,1% i respectiv 0,7%. Drept urmare., n anul
2006, populaia ocupat era cu 2,7% mai mic dect cea din anul 2002 (Tabelul 2.5.20 )
Tabel 2.5-20 Dinamica populaiei ocupate pe ramuri ale economiei n judeul Dolj n perioada 20012006
%
2001Anul / Ramura economica
2003
2004
2005
2006
2006
Total economie
98.0
97.5
101.1
100.7
97.3
96.3
90.6
100.7
94.3
82.9
Industrie total- din care:
96.2
103.8
97.2
101.9
98.8
Industrie extractiv
100.0
105.3
90.0
111.1
105.3
99.0
104.4
97.0
101.9
102.2
Energie electric i termic, gaze si ap
77.6
98.1
102.0
98.1
76.1
Construcii
96.2
102.0
106.7
113.5
118.9
Comer
102.5
103.5
105.7
108.0
121.1
127.3
121.4
94.1
100.0
145.5
97.1
92.1
107.5
115.0
110.6
100.0
100.0
105.9
100.0
105.9
111.5
107.4
106.8
114.1
145.9
100.0
109.3
110.6
105.8
127.9
nvmnt
97.2
98.6
100.0
102.2
97.9
102.7
105.2
93.4
107.0
108.0
Celelalte activiti ale economiei
105.6
131.6
104.0
94.2
136.1
Diminuarea populaiei ocupate a avut loc n principal datorit micorrii cu circa 18% a cererii de
for de munc n agricultur, vntoare i silvicultur, i cu circa 24% n producerea de utiliti
(energie, gaz, ap). Reduceri de mai mic intensitate ale efectivelor au fost consemnate i n
nvmnt. n celelalte ramuri numrul de locuri de munc a sporit n proporii care s-au
difereniat considerabil. Sporuri de peste 20% ale efectivelor au fost consemnate n construcii,
comer, hoteluri i restaurante, tranzacii imobiliare i servicii prestate ntreprinderilor, administraie
public i n alte activiti economice.
n aceste condiii, n structura ocuprii forei de munc s-au produs mutaii importante. Astfel, dac
n anul 2002 ponderea agriculturii, vntoarei i silviculturii era de 48,4%, n anul 2006 respectiva
ramur deinea 41,3% din totalul populaiei ocupate. (Tabelul 2.5-21). Reduceri ale importanei
relative din punctul de vedere al utilizrii forei de munc au fost nregistrate i n producerea de
utiliti (energie, gaz,ap). Celelalte activiti i-au majorat ponderea n totalul populaiei ocupate
cele mai mari sporuri relative fiind nregistrate n comer (cu 2,5%) i n tranzacii imobiliare i
servicii prestate ntreprinderilor (cu 1,1%).
96
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.5-21 Structura pe ramuri a populaiei ocupate n judeul Dolj n perioada 2000-2005
%
Agricultur,
vntoare
i
silvicultur
Industrie totalIndustrie extractiv
Energie, gaz, ap
Construcii
Comer
Transport,
depozitare
i
comunicaii
prestate ntreprinderilor
nvmnt
Celelalte activiti economice
2002
2003
2004
2005
2006
48.4
47.6
44.2
44.1
41.3
18.1
0.7
15.0
2.4
3.8
10.1
0.8
17.7
0.7
15.1
1.9
3.8
10.6
1.0
18.9
0.8
16.2
1.9
3.9
11.3
1.3
18.2
0.7
15.5
2.0
4.2
11.8
1.2
18.4
0.7
15.7
1.9
4.7
12.6
1.2
3.8
3.7
3.5
3.8
4.3
0.6
0.6
0.6
0.7
0.7
2.2
2.5
2.8
2.9
3.3
1.6
5.1
4.1
1.3
1.6
5.1
4.3
1.4
1.8
5.2
4.6
1.9
2.0
5.1
4.3
2.0
2.0
5.2
4.5
1.8
n aceste condiii, n anul 2006 sectorul primar reprezenta principalul domeniu de activitate n care
este utilizat potenialul uman, ponderea sa n totalul populaiei ocupate fiind de 41,3%. Sectorul
secundar avea, n raport cu media naional o cot relativ redus, respectiv de 23,1%, n timp ce
sectorul teriar avea o pondere de 35,6,%, ceea ce la prima vedere ar releva un avans pe calea
terializrii utilizrii potenialului uman. Dar avnd n vedere ponderea deosebit de ridicat a
sectorului primar se poate aprecia c actuala structur a ocuprii forei de munc n judeul Dolj
reflect n fapt efectele restructurrii industriale. Pierderea unui important numr de locuri n
industrie a fcut ca o parte nsemnat din fora de munc s i caute plasament n activiti de
refugiu, precum sectorul primar i serviciile de consum, unde cerinele creterii productivitii
muncii sunt mai laxe.
Reducerea numrului de locuri de munc a avut loc pe fondul redimensionrii raporturilor dintre
populaia ocupat salariat i celelalte categorii de populaie ocupat. Astfel, pe ansamblul
judeului numrul de salariai, dup ce s-a diminuat n intervalul 2003-2005, a nregistrat n anul
2006 un spor de 4,5%, ceea ce a fcut ca n acest an respectiva categorie de populaie ocupat
s aib efectivele mai numeroase cu 0,8% comparativ cu anul 2002 (Tabelul 2.5.22).
Tabel 2.5-22 Dinamica numrului de salariai n judeul Dolj pe ramuri ale economiei n perioada
2002-2006
%
Total economie
Agricultur, vntoare silvicultur
Energie, gaz, ap
Construcii
Comer
2003
98.8
118.6
73.9
94.7
111.1
96.9
78.4
97.6
99.9
137.9
2004
98.6
79.9
75.8
98.9
99.7
100.0
91.0
91.6
109.9
67.1
2005
99.0
72.1
125.3
95.3
103.1
93.8
103.9
99.8
104.7
100.5
2006
104.5
98.9
58.5
101.5
108.6
101.3
99.9
101.4
107.8
112.3
2002-2006
100.8
67.6
41.0
90.6
124.1
92.1
74.0
90.4
123.9
104.5
97
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Transport, depozitare
Tranzacii imobiliare i servicii
pentru ntreprinderi
nvmnt
Celelalte activiti economice
98.7
99.0
88.4
96.6
100.3
110.2
108.1
108.4
94.7
114.3
95.9
104.1
119.8
118.1
141.2
103.1
98.5
102.0
103.8
105.3
98.0
98.1
117.1
108.4
99.2
97.7
101.1
111.7
102.2
102.1
105.1
131.5
98.0
99.9
129.1
Pe ramuri, creteri ale numrului salariailor au fost consemnate n industria extractiv (24,1%),
comer (23,9%), ,hoteluri i restaurante (4,5%), intermedieri financiare (14,3%), tranzacii
imobiliare i servicii pentru ntreprinderi (41,2%), administraie public (31,5%), precum i alte
ramuri ale economiei (29,1%).
Cele mai intense reduceri ale numrului de salariai (de peste 25%) au fost nregistrate n sectorul
primar i producerea de utiliti (energie, gaz, ap).
Modificarea numrului de salariai a avut loc concomitent cu remodelarea raporturilor dintre
ctigurile salariale medii ale diferitelor ramuri economice. Pe ansamblul judeului salariul mediu
nominal a sporit de2,56 ori (de la 379 lei n anul 2003 la 855 lei n anul 2006). n anul 2003 cele
mai mari salarii erau cele pltite n industria extractiv, producerea de utiliti(energie, gaz, ap),
intermedieri financiare i administraia public, n timp ce cele mai mici salarii se nregistrau n
sectorul primar, construcii, comer, hoteluri i restaurante, tranzacii imobiliare i servicii pentru
ntreprinderi (Tabelul 2.5.20).
Tabel 2.5-23 Diferenierea salariului pe ramuri ale economiei judeului Dolj, n perioada 2003 - 2006
%
Activitatea
2002
2003
2004
2005
2006
Total economie
Construcii
Comer
Tranzacii imobiliare i servici pt. ntreprinderi
nvmnt
100
67.0
83.9
109.5
172.6
95.8
168.6
76.5
64.1
51.7
137.2
223.7
83.4
129.0
110.3
92.6
90.5
100
71.0
74.5
111.4
154.7
99.6
176.8
84.1
69.8
51.6
136.9
218.8
88.8
127.3
98.1
91.1
84.3
100
70.0
71.0
107.4
155.4
97.5
162.6
82.4
62.5
61.8
137.5
222.9
89.4
142.4
121.1
93.0
78.7
100
73.5
53.1
110.0
181.5
98.2
161.4
86.5
62.5
52.5
114.2
258.3
81.1
132.8
119.0
101.7
82.4
100
68.0
47.6
105.1
200.5
90.8
163.2
82.2
63.6
53.1
112.0
212.5
91.5
167.0
128.0
100.9
82.9
Calculat pe baza Anexei 2.5.8

98
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
n perioada 2003-2006 se observ o sporire mai rapid a salariului mediu nominal n industria
extractiv, construcii, administraie public nvmnt, sntate i asisten social. n
consecin, ierarhia salarial a ramurilor s-a modificat sensibil.. Astfel, salariile din sntate i
asisten social au depit media judeean, n timp ce salariile din industria prelucrtoare s-au
situat cu circa 10% sub respectivul nivel. Pe parcursul perioadei analizate se constat o tendin
de diminuare a diferenierii salariilor medii nominale la nivel de ramur, fapt relevat de evoluia
raportului dintre salariul mediu maxim i cel minim, care era de 432,7% n anul 2000 i de 395,7%
n anul 2006. Respectiva evoluie a avut loc pe fondul unei dinamici relativ mai lente n raport cu
media judeean a salariului n ramura unde se nregistreaz valoarea maxim ( intermedieri
financiare) i dinamica mai accelerat a salariului mediu n ramura cu valoarea minim (hoteluri i
restaurante).
2.5.2.5 Capacitatea turistic
Judeul Dolj, fiind un jude n care forma de relief predominant este cmpia, nu dispune de
condiii favorabile pentru dezvoltarea turismului. Principalele obiective turistice de natur cultural
sunt concentrate n municipiul Craiova (biserici, monumente, muzee, parcuri) iar n afara oraului
se gsesc numeroase rezervaii naturale (Ciupercenii, Bucov, Plenia etc.). Relieful judeului
este dominat de Cmpia Romn, dar exist si zone deluroase n nord. Reeaua hidrografic este
reprezentat de Dunre care curge ntre Cetate si Dbuleni, de Jiu care strbate judeul de la
Filiasi la Zval pe o distant de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fntna Banului,
Maglavit, Golenti, Ciuperceni. Clima este temperat cu influente mediteraneene, datorit poziiei
sud - vestice si proteciei dealurilor din nord.
Raportat la numrul locuitorilor, capacitatea turistic este sczut. n anul 2002 numrul locurilor
de cazare era de 1116. n perioada 2002-2006 capacitatea turistic a nregistrat, dup o evoluie
sinuoas9, o cretere cu 16,2% din punct de vedere al numrului de locuri de cazare, concomitent
cu sporire notabil, respectiv cu 35,2% din punct de vedere al capacitii funcionale (numr de
locuri-zile)10, aa cum reiese din datele prezentate n Tabelul 2.5.24.
Tabel 2.5-24 Dinamici ale capacitii i activitii de cazare turistic a judeului Dolj n perioada 20002006
%
Capacitate de cazare
Anii
2002
2003
2004
2005
2006
2002-2006
n funciune Sosiri (mii)

Existent
(mii locuri(locuri)
zile)
1116
1179
1068
1140
1297
1160
346,9
302,3
354,4
405,9
468,9
375,7
56,1
37,2
38,7
41,3
44,4
43,5
nnoptri
(mii)
Indicii de utilizare
net a capacitii
n funciune (%)
87,0
57,7
78,4
84,4
93,5
80,2
25,1
19,1
22,1
20,8
19,9
21,4
n intervalul 2003-2006 numrul de locuri de cazare n unitile turistice din judeul Dolj a evoluat astfel: 1116 n anul
2002, 1179 n anul 2003, 1068 n anul 2004, 1140 n anul 2005 i 1297 n anul 2006.
10
Numrul de mii de locuri-zile de cazare a fost n anul 2002 de 346,9, n anul 2003 de 302,3, n anul 2004 de 354,4 n
anul 2005 de 405,9 iar n anul 2006 de 468,9.
99
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j62_capacitate_turism_02-06.doc?view=true
n perioada 2000-2006 a crescut puin capacitatea de cazare dar sporului de capacitate de cazare
turistic nu ia corespuns o nviorare a cererii. Dimpotriv, numrul de sosiri cu scop turistic s-a
diminuat cu 20,9%, iar cel al nnoptrilor nu a sporit dect cu 7,5%. n aceste condiii, indicele de
utilizare net a capacitii de cazare n funciune care nc din anul 2002 avea o valoare sczut,
de circa 25%, a cunoscut n urmtorii ani o deteriorare, atingnd 19,9% n anul 2006.
n judeul Dolj, infrastructura turistic este slab dezvoltat. Se pot meniona doar 20 structuri de
primire turistic ceea ce reprezint doar 8% din totalul regional. Mai trebuie menionat c
majoritatea hotelurilor sunt grupate n Craiova.
100
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.5-25 Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, pe regiuni de dezvoltare i judee, la 31 iulie 2006. Judeul Dolj
Regiunea de dezvoltare
Judeul
Total
Hoteluri i Hanuri
moteluri turistice
Cabane
turistice1)
Total Romnia
4710
1220
9
116
Regiunea Sud - Vest Oltenia
250
85
4
Judeul Dolj
20
11
1) Inclusiv cabane de vntoare / pescuit
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=544
Campinguri
Vile
Tabere de Pensiuni
Pensiuni Hoteluri
Popasuri
i uniti turistice i elevi i turistice Sate de turistice pentru Hosteluri
turistice
tip csu bungalouri precolari urbane vacan rurale
tineret
121
10
1
1040
47
2
128
7
-
702
44
2
101
2
-
1259
43
1
34
3
1
41
5
2
31
2
-
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2.6 Evaluarea cadrului instituional si legal

2.6.1 Cadru administrativ General
Romania este o tara situate in partea est-centrala a Europei. Este invecinata cu Ucraina si
Republica Moldova la nord si la est, cu Ungaria si Serbia in vest si cu Bulgaria in sud. Are acces la
Marea Neagra prin partea de sud a tarii.
Romania este stat membru NATO din 29 martie 2004 si membra a Comunitatii Europene din 1
ianuarie 2007.
Conform Sistemului european privind statisca unitatilor teritoriale11, la nivelul Romaniei exista
urmatoarele unitati administrative :
2.
unitati NUT de nivel I macro-regiuni, neutilizate in prezent;
3.
unitati NUT de nivel II 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,7 milioane de
locuitori;
4.
unitati NUT de nivel III 41 judete si municipiul Bucuresti (reprezentand structura
administrativa a Romaniei);
5.
unitati NUT de nivel V 265 municipalitati si orase, 2.666 comune, 13.092 sate (de
asemenea, reprezentand structura administrativa a Romaniei).
Structura administrativa nationala este reprezentata de catre Guvern.
Instrumentele de reglementare sunt reprezentate de Legi, Hotarari de Guvern (HG) si Ordine de
Ministru (OM). Hotararile de Guvern reglementeaza implementarea legilor. Legile sunt aprobate de
catre Parlament. HG sunt semnate de catre Primul Ministru si contrasemnate de catre ministrii de
resort.
Cele 8 regiuni de dezvoltare au fost create in urma asocierii voluntare a judetelor componente. Nu
au personalitate juridica si nu exista structura administrativa de conducere la nivel regional
(consiliu legislativ). Agentiile de Dezvoltare Regionala (singurile structuri la nivel regional) sunt
asociatii non-profit.
La nivel judetean toate ministerele sunt reprezentate de structuri locale cunoscute sub denumirea
de autoritati deconcentrate. Activitatea autoritatilor deconcentrate este coordonata de catre
Prefectura.
Structura legislativa la nivel judetean si local este reprezentata de Consiliile judetene, Consiliile
locale (autoritati deliberate). Componentii consiliilor sunt alesi la fiecare 4 ani. Instrumentele de
reglementare a activitatii la nivel judetean si local sunt reprezentate de Hotararile de consiliu.
Autoritatile executive la nivel judetean si local sunt reprezentate de catre primarii.
Consiliul judetean reprezinta autoritatea administratiei publice locale care coordoneaza activitatea
consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte,
precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
2.6.2 Cadrul Legal

2.6.2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor
Politica Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor se bazeaza pe 3 principii, si anume:
102
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Prevenirea producerii deseurilor un factor cheie in cazul oricarei strategii de gestionare. Daca
poate fi redusa cantitatea de deseuri produsa si gradul de periculozitate a acestora, atunci
valorificarea si eliminare devin operatii mult mai simple.
Valorificarea deseurilor (reciclare, reutilizare) in cazul in care cantitatea de deseuri produsa nu
poate fi redusa, cat mai multe din materiale trebuie recuperate, de preferinta prin reciclare.
Fluxurile de deseuri identificate de Comisie care necesita o atentie speciala sunt: deseurile de
ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile si deseurile de echipamente electrice si electronice.
Imbunatatirea tehnicilor de eliminare finala si monitorizare in cazul in care deseurile generate nu
pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentand ultima solutie. Atat
incinerarea cat si depozitarea deseurilor necesita o monitorizare stricta deoarece aceste activitati
poti avea un impact semnificativ asupra mediului.
Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente
care au fost elaborate de catre Comisia Europeana. Strategia tematica este un instrument modern
al politicii de mediu, oferind o abordare integrata a problematicii analizate (evaluand efectul si
consecintele deciziilor politice asupra diferitelor domenii).
Au fost dezvoltate strategii tematice pentru urmatoarele domenii: aer, prevenirea si reciclarea
deseurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale si mediul urban.
Cele doua premize pe care se bazeaza Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea
deseurilor sunt:
Politica in domeniul gestionarii deseurilor trebuie sa se concentreze pe reducerea impactului
determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea
resurselor, problema cea mai importanta nu este lipsa acestora cat impactul asupra mediului
generat de utilizarea lor.
La realizarea politicii in domeniul deseurilor este recomandata aplicarea instrumentului analiza
ciclului de viata. Astfel, se are in vedere impactul care poate aparea pe parcursul intregului ciclu
de viata al unui produs/serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia
pana in momentul cand acesta devine deseu.
Actiunile propuse in cadrul strategiei sunt:
simplificarea legislatiei existente de gestionare a deseurilor;
utilizarea analizei ciclului de viata in realizarea politicilor din domeniu;
imbunatatirea bazei de cunostinte;
prevenirea producerii deseurilor;
reciclarea la scara mai larga a deseurilor produse.
La nivel national, instrumentele de aplicare a politicii europene de mediu sunt reprezentate de

Strategia si Planul National de gestionare a deseurilor (vezi Capitolul 4).
2.6.2.2 Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana
In perioada negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in domeniul gestionarii
deseurilor au fost elaborat cinci planuri de implementare, si anume:
Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. 259/93 privind supravegherea si

controlul transportului de deseuri in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana;
103
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje,

amendata prin Directiva 204/12/CE;
Plan de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;
Plan de Implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice

si electronice;
Plan de Implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.
Planurile de implementare au fost finalizare in perioada iunie-octombrie 2004. Prin planurile de

implementare se prezinta modul in care Romania se va conforma cu cerinte prevederilor aquis-ului
comunitar si sunt prezentate si justificate perioadele de tranzitie solicitate, prezentate in
continuare.
Planul de Implementare pentru Regulamentul (CEEE) nr. 259/93
controlul transportulu de deseuri
privind supravegherea si
Planul de implementare contine, pe langa prezentarea Regulamentului si a situatiei existente din

Romania (cadrul legislativ si institutional), actiunile pentru pregatirea implementarii si perioadele
de tanzitie solicitate.
Perioadele de tranzitie solicitate sunt urmatoarele:
Romania isi reconsidera pozitia prezentata in Documentul de Pozitie CONF-RO 37/01 si
solicita o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2015, pentru notificarea catre autoritatile
competente a tuturor transporturilor catre Romania de deseuri destinate valorificarii, listate in
Anexa II a Regulamentului (CEE) 259/93, in concordanta cu Articolele 6, 7, si 8 ale
Regulamentului.
Prin derogare de la Art. 7(4) al Regulamentului (CEE) 259/93, Romania solicita ca sa
obiecteze prin autoritatile competente asupra transporturilor de deseuri pentru valorificare,
listate in Anexele II, III si IV ale Regulamentului si asupra transporturilor de deseuri pentru
valorificare, nelistate in aceste anexe, destinate unei instalatii care beneficiaza de o derogare
temporara de la anumite prevederi ale Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii (IPPC), ale Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor
poluanti in aer proveniti de la instalatiile mari de ardere si Directivei 2000/76/CE privind
incinerarea deseurilor, pe perioada in care se aplica derogarea temporara instalatiei de
destinatie.
Prin derogare de la articolul 7(4) al Regulamentului (CEE) nr. 259/93, pana la 31 decembrie
2011, Romania solicita posibilitatea de a ridica obiectii, prin autoritatile competente, la
transporturile catre Romania, pentru valorificare, a urmatoarelor deseuri, in conformitate cu
Articolul 4(3) al Regulamentului. Asemenea transporturi ar trebui sa fie supuse articolului 10 al
Regulamentului.
Plan de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje,
amendata prin Directiva 2004/12/CE
Planul de Implementare pentru directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje cuprinde:
descrierea situatiei existente; prognoza privind gestionarea deseurilor de ambalaje; perioadele de
tranzitie solicitate; strategia de atingere a obiectivelor; actiuni si costuri de implementare, precum
si surse de finantare.
Strategia de atingere a obiectivelor directivei se refera, in principal, la implementarea colectarii
separate, si anume:
Se prevede ca sistemul de colectare separata va fi adaptat la diferite zone si va cuprinde:
104
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
colectare specializata a deseurilor de ambalaje, in cea mai mare parte prin depunerea
voluntara a ambalajelor menajere, cu separarea celor din sticla (din motive tehnice, sticla va fi
colectata exclusiv prin aport voluntar);
colectare specializata a deseurilor biodegradabile, cu exceptia celor din mediul rural;
colectare clasica (reziduuri menajere).
Colectarea separata a deseurilor de ambalaje se va realiza:
din usa in usa - pubele sau saci;
prin aport voluntar puncte de colectare.
Deseurile de ambalaje colectate separat vor fi tratate in statii de sortare.
Implementarea sistemului de colectare separata se va realiza dupa cum urmeaza:
mediu urban dens in anul 2008 coeficientul de crestere a colectarii separate va fi de circa 7
%, cresterea urmand a fi de 7 %/an pana in anul 2011, de 9 %/an in perioada 2012-2017 si de
2%/an in perioada 2017-2022, cand se va atinge un coeficient de colectare separata de 90 %;
mediu urban - in anul 2008 coeficientul de crestere a colectarii separate va fi 8 %, cresterea
urmand a fi de 8%/an pana in anul 2011 si de 10 %/an in perioada 2012-2017, cand se atinge
un coeficient de 90 %, care va ramane constant pana in anul 2022;
mediu rural - in anul 2008 coeficientul de crestere a colectarii separate va fi 6 %, cresterea
urmand a fi de 6%/an pana in anul 2011 si de 12 %/an in perioada 2012-2017, cand se atinge
un coeficient de 90 %, care va ramane constant pana in anul 2022.
Implementarea colectarii separate se preconizeaza sa fie abordata pe trei perioade:
2004 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie;
2007 2017: extinderea colectarii separate la nivel national;
2017 2022: implementarea colectarii separate in zone mai dificile (locuinte colective, mediu
rural dispersat, zone montane).
In ceea ce priveste atingerea tintelor de reciclare/valorificare, Romania a solicitat urmatoarele

perioade de tranzitie:
Atingerea obiectivelor de reciclare de 15 % din greutate pentru lemn pana la 31 Decembrie
2011 (perioada de tranzitie 3 ani);
Atingerea obiectivului global de reciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a
obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul
reciclat ca material plastic) si a obiectivelor de reciclare de 60% din greutate pentru sticla, pana la
31 Decembrie 2013 (perioada de tranzitie 5 ani).
Pentru atingerea tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de hartie si carton (60 %) si
metale (50 %), Romania nu a solictat perioada de tanzitie. Aceste tinte trebuie atinse, conform
prevederilor Directivei, la 31 Decembrie 2008.
Plan de implementare pentru directiva 1999/31/ce privind depozitarea deseurilor

Planul de Implementare pentru Directiva privind depozitarea deseurilor cuprinde: descrierea
situatiei existente (inclusiv inventarul depozitelor de deseuri), planul de actiune pentru
implementare, perioadele de tranzitie si evaluarea costurilor.
Planul de implementare se refera atat la depozitele de deseuri municipale, cat si la depozitele de
deseuri industriale.
In Planul de Implementare este prezentat un numar de 265 depozite de deseuri clasa b din zona
urbana, din care:
105
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
11 depozite de deseuri se vor conforma pana la 31.12.2006;

3 depozite de deseuri conforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, construite in anul 2003 ;
251 de depozite neconforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, care au sistat sau vor sista
activitatea de depozitare etapizat, din care 150 depozite au sistat sau sisteaza activitatea pana
la 16 iulie 2009, iar 101 depozite (cca. 301 ha) vor sista depozitarea intre 16 iulie 2009 si 16
iulie 2017.
Dupa data aderarii, depozitele care vor sista depozitarea se vor inchide conform cu cerintele
Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.
Tinand cont de calendarul prezentat anterior, Romania a solicitat perioada de tranzitie de 8 ani
pentru inchiderea celor 101 depozite de deseuri clasa b neconforme din zona urbana, care se
vor inchide etapizat in perioada 16 iulie 2009 16 iulie 2017.
Romania nu a solicita perioada de tranzitie dupa 16 iulie 2009 pentru inchiderea si ecologizarea
spatiilor de depozitare a deseurilor in zona rurala.
De asemenea, Romania nu a solicitat perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere
a deseurilor municipale biodegradabile depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art.
5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea
amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si
respectiv pana la 16 iulie 2013.
Romania isi propune pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseului biodegradabil utilzarea
urmatoarelor tehnici:
compostarea (digestia aeroba);
tratarea mecano-biologica/digestia anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz
Planul de implementare mentioneaza faptul ca tintele de reducere a deseurilor biodegradabile
depozitate nu pot fi realizate in toate regiunile prin compostarea materiei biodegradabile. In zonele
urbane dense aceste obiective se pot atinge doar prin incinerarea deseurilor menajere, sau in
locul incinerarii, pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptata si pentru toate
regiunile unde deseurile contin un procent mai mare de materie biodegradabila, se va recomanda
tratarea mecano-biologica.
In ceea ce priveste depozitele conforme de deseuri, s-a stabilit ca in Romania sunt necesare:
50 de depozite nepericuloase (clasa b ) cu o capacitate medie de 100000 t/an (suprafata
medie de 10 ha) din care 14 depozite au fost deja construite;
15 depozite nepericuloase (clasa b ) cu o capacitate medie de 50000 t/an (suprafata medie
de 5 ha), pentru asezarile izolate si cu dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea
necesara de depozitare pentru deseurile de productie nepericuloase.
Plan de implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si
electronice
Ca si in cazul celorlalte planuri de implementare, Planul de Implementare pentru Directiva privind
deseurile de echipamente electrice si electronice contine: obiectivele si principalele cerite ale
directivei, descrierea situatiei existente, perioade de tranzitie solicitate, masuri de implementare si
identificarea problemelor, evaluarea costurilor.
Romania solicita prin Planul de Implementare:
106
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
perioada de tranzitie de 2 ani, pana la 31.12.2008, pentru aplicarea paragrafului 5 al articolului

5 privind obiectivul de colectare de minim 4 kg de deseuri de echipamente electrice si
electronice/locuitor si an;
perioada de tranzitie de 2 ani, pana la 31.12.2008, pentru implementarea paragrafului 2 al

articolului 7 privind obiectivele de reciclare/valorificare.
Plan de implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

Planul de implementare pentru Directiva privind incinerarea deseurilor cuprinde patru capitole:
Introducere; Situatia actuala; Planul de implementare si Costuri.
Romania a solicitat o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2008 pentru inchiderea etapizata
a 110 instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale, care
se vor inchide dupa 31.12.2006, dupa cum urmeaza:
1 an, pana la 31.12.2007, pentru inchiderea a 52 de instalatii existente de ardere a deseurilor

periculoase din activitati medicale;
2 ani, pana la 31.12.2008, pentru inchiderea a 58 de instalatii existente de ardere a deseurilor

periculoase din activitati medicale.
Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru instalatiile existente de incinerare a deseurilor

industriale periculoase, pentru incinerarea deseurilor municipale si pentru si pentru instalatiile
existene de coincinerare a deseurilor.
In ceea ce priveste incinerarea deseurilor municipale, Planul de Implementare prevede:
planificarea unei instalatii de incinerare in Bucuresti, cu o capacitate mai mare de 150.000

tone/an;
planificarea unor alte instalatii de incinerare in trei mari orase cu o populatie de peste 300.000
de locuitori, incluzand ariile invecinate.
Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana a fost semnat la Luxemburg in

data de 25 aprilie 2005. Tratatul de aderare prevede la Art. 1 (3) ca conditiile si aranjamentele
referitoare la admitere sunt stabilite in protocolul anexat tratatului..Dispozitiile acestui protocol fac
parte integranta din tratat.
Conditiile si aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite in protocolul anexat tratatului.
Anexa VII a Protocolului privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Republicii
Bulgaria si Romaniei in Uniunea Europeana contine masurile tranzitorii pentru Romania. La
punctul 10 B al anexei sunt prezentate masurile tranzitorii pentru Romania din domeniul
managementului deseurilor, pentru urmatoarele domenii: transportul deseurilor, deseuri de
ambalaje, depozitare, deseuri de echipamente electrice si electronice si incinerare.
Perioadele de tranzitie obtinute de Romania sunt cele solicitate prin planurile de implementare
(prezentate anterior).
Tratatul de aderare a fost ratificat de catre Romania prin Legea 157/24.04.2005.
2.6.2.3 Legislatie de mediu relevanta
In aceasta sectiune este prezentata legislatia de mediu relevanta in cazul proiectarii si
implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, cu exceptia legislatiei privind
gestionarea deseurilor, prezentata in capitolul 2.6.2.4. .
107
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Prin Legea nr.265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectiei mediului, protectia
mediului este declarata un obiect de interes public major. Singura optiune este aplicarea
conceptului si principiilor dezvoltarii durabile. Reglementarile acestui act normativ definesc deseul
ca orice substanta, preparat sau obiect pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia
de a-l arunca.
In continuare sunt prezentate principalele reglementari ale legii protectiei mediului privind
gestionarea deseurilor (Capitolul IV al actului normativ).
Gestionarea deseurilor se realizeaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului.
Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor in scopul eliminarii este interzisa. In cazul
valorifcarii, deseurile pot fi introduse numai cu aprobarea guvernului.
Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de
autoritatile publice competente.
Transportul (intern si international) si tranzitul de deseuri se realizeaza in conformitate cu
acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica.
Procedura de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului este condusa de autoritatile
competente pentru protectia mediului (agentiile pentru protectia mediului si autoritatea centrala)12.
In figura de mai jos sunt prezentate in mod schematic etapele procedurii de reglementare si actele
normative aplicabile.
12
conform art.8
108
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.6-1 Procedura de reglementare a activitatii din punct de vedere al protectiei mediului
PROIECTARE SI IMPLEMENTARE INVESTITIE
Aviz de mediu
Acord (integrat)
de mediu
HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau
private
Ordinului 860/2002 (cu modificarile ulterioare) privind aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a
acordului de mediu.
Aviz
gospodarirea
apelor
Aviz NATURA
2000
Legea 107/1996 (cu modificarile ulterioare) Legea apelor

Ordin 662/2006 pentru aprobarea Procedurii i competenelor de
emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a apelor
Legea 265/2006 - Art.52 alin.(4)

Nu exista procedura de emitere
Autorizatie de
mediu
EXPLOATARE INVESTITIE
HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii

de mediu pentru planuri si programe
Autorizatie de
gospodarirea
apelor
Autorizatie
integrata de
mediu
HG 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a

funcionrii comercianilor Anexa 4: Procedura de autorizare a
activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator
Ordin 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizatiei de mediu
Ordinul 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a
bilanturilor de mediu
Legea 107/1996 (cu modificarile ulterioare) Legea apelor

Ordin 662/2006 pentru aprobarea Procedurii si competentelor de
emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor
OUG 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii
aprobata cu modificari prin Legea 184/2006
Ordin 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizaiei integrate de mediu modificat de Ordinul 1158/2005
Ordin 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru
aplicarea procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu
Avizul de mediu se obtine atat pentru documentele de planificare (planurile nationale, regionale si
judetene de gestionare a deseurilor) cat si pentru planurile de urbanism (PUZ, PUD).
Sistemul national legislativ nu permite derularea in paralel a procedurilor de avizare si celei de
autorizare. In cazul activitatilor care necesita autorizatie de mediu, procesul de autorizare nu poate
incepe decat dupa finalizarea luucrarilor de constructii si verificarea de catre autoritatea de mediu
109
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
competenta a conformitatii lucrarilor executate cu prevederile acordului de mediu. Cu ale cuvinte,

procedura de autorizare poate fi declansata doar dupa finalizarea lucrarilor de constructie. Acest
aspect trebuie avut in vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate si stabilirea datelor de punere in
functiune.
2.6.2.4 Legislatia privind gestionarea deseurilor
In continuare este prezentate legislatia europeana din domeniul gestionarii deseurilor legislatia
cadru si cea care reglementeaza gestionarea fluxurilor de deseuri care fac obiectul planificarii. Atat
in ceea ce priveste legislatia europeana cat si in cazul legislatiei romanesti prin care este
transpusa, sunt prezentate doar principalele acte normative.
Pe langa acestea, mai exista o serie de decizii (la nivel european) si acte normative la nivel
national care reglementeaza problematici administrative, cum ar fi:
sistemul de identificare si marcare a ambalajelor;
constituirea si functionarea structurilor de evaluare si autorizare a operatorilor economici care
preiau responsabilitatea gestionarii diferitelor fluxuri de deseuri (ambalaje, deseuri de
echipamente electrice si electronice);
incurajarea cresterii nivelului de reciclare a diferitelor materiale colectate separat;
norme metodologice de aplicare a diferitelor acte normative;
stabilirea formatului de raportare a datelor referitore gestionea fluxurilor specifice de deseuri.
Legislatia cadru
Directiva nr. 2006/12/CE privind deseurile
Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile
periculoase
OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor

aprobata
prin
Legea
426/2001,
cu
modificarile ulterioare
HG nr. 1470/2004 privind aprobarea
Strategiei Nationale de Gestionare a
Deseurilor si a Planului National de
Gestionare a Deseurilor, cu modificarile
ulterioare
OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a
deseurilor
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si aprobarea listei cuprinzand
deserile, nclusiv deseurile periculoase
Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificarile

ulterioare) de stabilire a unei liste de deseuri
In ceea ce priveste legislatia cadru, directiva privind deseurile si directiva privind deseurile
periculoase au fost transpuse in Romania printr-un singur act normativ care reglementeaza
inclusiv gestionarea deseurilor periculoase. Prin aceasta lege se stabileste ca gestionarea
deseurilor muncipale, inclusiv a deseurilor periculoase din deseurile municipale, este
responsabilitatea autoritatilor publice locale.
De asemenea, documentele de planificare de la nivel national si regional sunt aprobate prin
hotarare de guvern, respectiv ordin de ministru. Revizuirea acestora se realizeaza ori de cate ori
este nevoie, perioada dintre revizuiri fiind de maxim 5 ani.
Legislatia privind operatiile de gestionare a deseurilor
Depozitarea deseurilor
Directiva nr. 99/31/CE
privind depozitarea HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deseurilor
deseurilor
Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea
OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de
110
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
criteriilor si procedurilor pentru acceptarea

deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si
anexei II la Directiva 1999/31/CE
acceptare si procedurilor preliminare de

acceptare a deseurilor la depozitare si lista
nationala de deseuri acceptate in fiecare
clasa de depozit de deseuri
Incinerarea deseurilor
Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea
deseurilor
Transportul deseurilor
Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind
transferul de deseuri (aplicabil din data 11 Iulie
2007)
HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea

deseurilor
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor
masuri pentru aplicarea Regulamentului nr.
1013/2006 privind transferul de deseuri, cu
modificarile ulterioare
Prevederile directivele privind depozitarea si incinerarea deseurilor au fost transpuse in totalitate in

legislatia romana. Romania nu a solicitat perioada de tranzitie pentru inchiderea si ecologizarea
depozitelor din spatiul rural si nici pentru atingerea tintelor de reducere la depozitare a deseurilor
municipale biodegradabile.
Legislatia romana privind depozitarea deseurilor prevede ca termen de inchidere si ecologizare a
spatiilor de depozitare a deseurilor din mediul rural data de 16 iulie 2009.
In cazul deseurilor biodegradabile trebuie atinse urmatoarele tinte::
2010 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din
cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa n anul 1995;
2013 - reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din
cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa n anul 1995;
2016 - Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din
cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa n anul 1995.
In anexa HG 349/2005 sunt prevazuti anii de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri in parte.
Pe langa legislatia interna care transpune directivele europene, in cazul operatiilor de depozitare si
incinerare a deseurilor au fost realizate normative tehnice aprobate prin ordine de ministru. Tot un
ordin de ministru reglementeaza si transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.
Legislatia privind fluxurile specifice de deseuri
Ambalaje si deseuri de ambalaje
Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile
de ambalaje (cu modificarile ulterioare)
Decizia Decizia 97/129/CE privind sistemul de
identificare si marcare a materialelor de ambalaj
Deseuri de echipamente electrice si electronice
Directiva 2002/96/CE privind deseurile de
echipamente electrice si electronice (cu modificarile
ulterioare)
Directiva 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii
anumitor substante periculoase in echipamentele
electrice si electronice (cu modificarile ulterioare)
Utilizarea in agricultura a namolurilor din epurare
Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, si in
particular, a solului, atunci cand namolul provenit de la
statiile de epurare este folosit in agricultura
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor

si deseurilor de ambalaje (cu modificarile
ulterioare)
HG nr. 448/2005 privind deseurile de

echipamente electrice si electronice
HG nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii
anumitor substante periculoase in EEE (cu
modificarile ulterioare)
OM nr. 344/708/2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protectia mediului in
special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile
de epurare in agricultura
Baterii si acumulatori uzati

111
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Directiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii

care contin anumite substante periculoase
Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si
deseurile de baterii si acumulatorii (cu modificarile
ulterioare)
Termenul de transpunere in legislatia nationala

este de 26.09.2008.
Daca in cazul bateriilor si acumulatorilor uzati legislatia europeana nu a fost inca transpusa (se
afla in faza de proiect o hotarare de guvern), in cazul deseurilor de ambalaje si a deseurilor de
echipamente electrice si electronice, legislatia europeana a fost transpusa in totalitate.
Referitor la deseurile de ambalaje, termenele de indeplinire a obiectivelor de reciclare si
valorificare sunt urmatoarele:
31 decembrie 2008 atingerea tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de
hartie/carton si metale;
31 decembrie 2011 atingerea tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de lemn;
31 decembrie 2013 atingerea obiectivului global de reciclare, a obiectivului global de
valorificare si a obiectivelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje de plastic si de sticla.
In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, pana la 31.12.2008 trebuie realizat atat
obiectivul minim de colectare de 4 kg de DEEE/locuitor si an cat si obiectivele de
reciclare/valorificare.
In ceea ce priveste fluxurile speciale, gestionarea deseurilor din constructii si demolari nu este
reglementata in mod separat. Astfel, OUG nr. 78/200 privind regimul deseurilor, cu modificarile si
completarile ulterioare, prevede ca responsabilitatea gestionarii lor este a producatorilor.
Autoritatea publica locala are obligatia de a indica amplasamentele pentru eliminarea acestui tip
de deseuri.
Un act normativ important prin prisma efectelor generate este OUG 16/2001 privind gestionarea
deseurilor industriale reciclabile. Anexa 1 defineste grupele de deseuri industriale reciclabile astfel:
deseuri metalice feroase;
deseuri metalice neferoase;
deseuri de hartii-cartoane;
deseuri de sticla (sparturi de sticla);
deseuri de mase plastice;
deseuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole din cauciuc uzate);
deseuri textile.
Acest act normativ permite operatorilor economici care realizeaza operatii de colectare, sa
colecteze deseuri industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predarii contra
cost a deseurilor reciclabile de catre persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT)
a dus la generarea unei mari probleme in ceea ce priveste implementarea sistemelor de colectare
separata a deseurilor.
Practic, cantitati insemnate de deseuri reciclabile pre-colectate separat ajung sa nu mai fie
colectate de catre operatorii de salubritate, fiind preluate direct din containere de catre persoane
fizice in vederea predarii contra cost la centrele de colectare.
Existenta acestor filiere duble pe de o parte administratia publica locala care dezvolta programe
de colectare separata a deseurilor reciclabile (care reprezinta o sursa de venit pentru sistem) si pe
de alta parte existenta sistemului de reglementare care permite persoanelor fizice realizarea de
112
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
venituri prin predarea de deseuri fara a face dovada modului de obtinere a acestora - a dus la
descurajarea implementarii sistemelor de colectare separata.
2.6.2.5 Reglementari privind functionarea administratiei publice locale
Implementarea si operarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor este responsabilitatea,
autoritatilor publice locale. Din acest punct de vedere legislatia referitoare la functionarea
administratiei publice locale si a serviciilor de utilitati publice are relevanta.
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele acte normative care reglementeaza aceste
domenii.
Tabel 2.6-1 Acte normative administratie publica locala
Legea 215/23.04.2001 a administratiei publice locale republicata
Legea 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia cu modificarile si completarile
ulterioare
Legea 51/08.03.2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice modificata prin OUG 13/2008
Legea nr. 273/29.06.2006 privind finantele publice locale modificata prin OUG nr. 46/23.05.2007 si prin OUG
nr. 64/27.06.2007
HG nr. 745/11.07.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licentelor in domeniul serviciilor
comunitare de utilitati publice
Ordonanta nr. 71/29.08.2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a
domeniului public si privat de interes local aprobata cu modificari prin Legea nr. 3/09.01.2003 si modificata de
Legea nr. 101/25.04.2006
HG nr. 955/15.06.2004 pentru aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.
71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de
interes local
Legea nr.101/25.04.2006 serviciului de salubrizare a localitatilor modificata si completata prin OUG
92/26.09.2007
Ordinul nr. 109/09.07.2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a
tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor
Ordinul nr. 112/09.07.2007 privind aprobarea Contractului - cadru de prestare a serviciului de salubrizare a
localitatilor
Alte acte normative care produc efecte
OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de
lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii aprobata cu modificari prin Legea nr.
337/17.07.2006 si modificata de Legea nr. 128/05.05.2007
In continuare sunt prezentate in rezumat acele prevederi importante ale actelor normative listate
care produc efecte in domeniul planificarii gestionarii deseurilor.
Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica
deplina si patrimoniu propriu.
In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte,
precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul
principiilor descentralizarii, autonomiei locale (numai administrativa si financiara), deconcentrarii
serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii
cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la
resurse financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le
113
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
administreaza si le utilizeaza pentru indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin, in

conditiile legii.
Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor
autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand
asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate
publica, avand ca obiect furnizarea/prestarea n comun a serviciilor comunitare de utilitati publice
si nfiintarea, modernizarea si/sau dezvoltarea, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale
unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru
gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
Sistemele de utilitati publice (sau parti ale acestora) realizate n comun prin programe de investitii
implementate n cadrul asociatiei de dezvoltare intercomunitara apartin proprietatii publice a
unitatilor administrativ teritoriale membre si se nregistreaza n patrimoniul acestora, pe baza
urmatoarelor criterii:
bunurile situate pe raza unei singure unitati administrativ-teritoriale, pe care o si deservesc, vor
apartine domeniului public al acesteia;
bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai
multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al judetului, daca toate
unitatile administrativ-teritoriale implicate sunt situate n acelasi judet si judetul este membru
al asociatiei;
bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai
multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al unitatii administrativ
teritoriale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii, daca aceste unitati administrativteritoriale sunt situate n judete diferite sau daca judetul nu este membru.
Salubrizarea localitatilor este un serviciu comunitar de utilitati publice. Infiintarea si gestionarea

serviciilor de utilitati publice este exclusiv responsabilitatea administratiei autoritatilor publice
locale, acestea fiind gestionate prin intermediul unor operatori.
Gestiunea serviciilor de utilitati publice se realizeaza in doua moduri:
gestiune directa prin hotarare de dare in administrare;
gestiune delegata prin hotarari si contracte de delegare.
Modul de realizare se stabiliste prin hotarare a administratiei autoritatilor publice, respectiv a
asociatiilor de dezvoltare comunitara. Durata contractului de delegare nu poate fi mai mare de 49
ani. Prelungirea acestuia se poate realiza in cazul in care operatorul a facut investitii foarte mari,
care necesita o perioada mai lunga de amortizare.
Este important de precizat ca in cazul gestiunii delegate urmatoarele categorii de bunuri sunt/devin
publice:
2
bunurile realizate de operatori in conformitate cu programele de investitii impuse prin

contractul de delegare a gestiunii;
bunurile realizate de operatori finantate din bani publici.

114
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Serviciul public de salubrizare a localitatilor, se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor

populatiei, ale institutiilor publice si ale agentilor economici de pe teritoriul respectivelor unitati
administrativ-teritoriale.
Serviciul de salubrizare cuprinde activitatile de precolectarea, colectarea sortare transport,
valorificare si eliminare a tuturor categoriilor de deseuri municipale (cu exceptia namolurilor ce
rezulta de la epurarea apei uzate menajere, a caror gestionare este responsabilitatea
administratorului statie de epurare respective).
Operatorii serviciilor de salubritate trebuie sa fie licentiati de catre ANRSC iar finantarea
serviciilor se face prin plata de tarife si taxe de catre utilizatorii acestora, tarife si taxe aprobate de
catre consiliile locale.
Tarifele prestate pentru serviciul de salubrizare sunt fundamentate de catre operatorii economici
ai serviciului si aprobate de autoritatile dministratiei publice locale. Modificarea tarifelor se face pe
baza unui memoriu tehnico-economic prin care se justifica oportunitatea modificarii acestora.
La stabilirea tarifelor se iau in calcul doar anumite tipuri de cheltuieli prevazute de actul normativ si
se trece si o cota de profit.
Unitatilor administrative-teritoriale li se interzice accesul la imprumuturi (sau sa garanteze orice
fel de imprumut) daca totalul datoriilor anuale (rate scadente, dobanzi si comisioane aferente)
depaseste limita de 30% din totalul veniturilor bugetare locale. La calculul datoriilor anuale totale
nu se iau in considerare imprumuturile contractate si/sau garantate pentru asigurarea finantarii
proiectelor care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile (fonduri de pre- si postaderare).
2.6.2.6 Conventii, tratate si acorduri internationale
Incepand cu anul 1990, Romania a semnat o serie de conventii, tratate si acorduri internationale
privind protectia mediului. Acestea au fost ratificate prin legi, devenind obligatorie aplicarea
prevederilor continute.
In continuare sunt prezentate doar acele conventii din domeniul protectiei mediului a caror
prevederi au efect asupra implementarii si operarii sistemelor de gestionare a deseurilor.
Conventia privind controlul transporturilor transfrontiere al deseurilor periculoase si al
eliminarii acestora, Basel, 1989 - Ratificata prin Legea 6/1991
Conventia de la Basel a fost elaborata in vederea reducerii miscarii deseurilor periculoase intre
state, si in mod special, pentru a preveni transferul deseurilor periculoase din tarile dezvoltate spre
cele mai putin dezvoltate.
Astfel, sunt interzise transportul si eliminarea deseurilor pericuoase de catre operatori economici
neautorizati si fara a urma procedura de notificare. Deseurile periculoase transportate trebuie sa
fie ambalate si etichetate conform regulilor intenationale. De asemenea, trebuie insotite de un
document de transport care contine niste informatii minime obligatorii.
Stabileste categoriile de deseuri periculoase care sunt supuse controlului la transportul
transfrontalier si listeaza caracteristicile periculoase ale acestora.
Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul
la justitie pe probleme de mediu, Aarhus, 1998 - Ratificata prin Legea 86/2000
Legea protectiei mediului (nr.265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005) prevede principii,
precum accesul la informatiile de mediu, participarea publicului la procesul de luare a deciziei de
mediu si accesul la justitie in scopul de a preveni sau remedia un prejudiciu. Aceeasi lege prevede
ca autoritatile locale si centrale asigura informarea si participarea publicului la procesul de luare a
deciziei, in conformitate cu Conventia Aarhus.
115
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Fiecare autoritate publica locala si centrala are obligatia infiintarii unui compartiment specializat
pentru furnizarea si diseminarea informatilor de mediu.
Autoritatile competente de mediu faciliteaza participarea publicului in procesul de luare a decizilor
in timpul procedurii EIA si SEA, prin informarea asupra locului dezbaterilor publice, prin furnizarea
de documentatii si informatii generale privind procedura si subiectele dezbaterilor publice.
Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, Rio de Janeiro, 1992 Ratificata prin Legea 24/1994
Obiectivul principal al acestei conventii este de a stabiliza concentratiile gazelor cu efect de sera in
atmosfera la un nivel care sa impiedice perturbarea antropica semnificativa a sistemului climatic.
In cadrul Protocoluluide la Kyoto (1997) au fost stabilite masuri, tinte si perioade clare de reducere
a emisiilor de gaze cu efect de sera. Dintre parti, Romania a fost prima tara care a ratificat
protocolul, obligandu-se astfel la o reducere de 8% a gazelor cu efect de sera in perioada 2008 2012, fata de anul de referinta (1989).
Trebuie mentionat ca una din activitatile antropice din care rezulta gaze cu efect de sera este
reprezentata de depozitarea deseurilor.
Conventia privind Poluantii Organici Persistenti ( POPs), Stockholm, 2001 - Ratificata prin
Legea 261/2004
Obiectivul principal al Conventiei de la Stockholm este protejarea mediului si a sanatatii umane
prin minimizarea efectelor poluantilor organici persistenti (care au capacitatea de a se acumula dea lunfgul lantului trofic). La data semnarii conventiei existau 12 substante chimice aflate in
evaluare, a caror utilizare a fost restrictionata.
Partile la conventie au convenit asupra unei proceduri prin care compusii toxici persistenti pot fi
reevaluati si adaugati la conventie, criteriile fiind pericolul cauzat, caracterul persistent si impactul
transfrontalier.
2.6.3 Instituii de mediu

In figura de mai jos sunt prezentate institutiile care au competente in domeniul protectiei mediului
si implicit a gestionarii deseurilor, la nivel national, regional si local.
116
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.6-2 Institutii cu competente in domeniul gestionarii deseurilor

Institutii la nivel national
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
Garda Nationala de Mediu
Administratia Fondului pentru Mediu
Ministerul Internelor si Reformei Administrative
Ministerul Finatelor Publice
Ministerul Sanatatii
Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor de Utilitati Publice
Institutii la nivel local
Institutii la nivel regional
Prefectura
Consiliul judetean
Consiliul local
Departamanetul local de sanatate
publica
Agentia pentru protectia mediului
Comisariatul judetean al Garzii
Nationale de Mediu
Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului
Organisme Intermediare POS Mediu
Agentia teritoriala a ANRSC
In continuare sunt prezentate principalele responsabilitati in domeniu ale institutiilor identificate.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
elaboreaza cadrul legislativ privind protectia mediului;
dezvolta politici pentru protectia mediului, inclusiv pentru gestionarea deseurilor

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;
- Strategia si Planul National privind Gestionarea Deseurilor;
reprezinta Autoritatea de management pentru Programul Operational Sectorial de mediu.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
implementeaza politicile nationale de mediu elaborate de catre Minister;
identifica si selecteaza proiectele prioritare in domeniul protectiei mediului la nivel national;
coordoneaza activitatea laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri, zgomot si

radioactivitate;
monitorizeaza implementarea legislatiei de mediu si a costurilor anuale privind protectia

mediului;
gestioneaza sistemul national de gestionare a datelor de mediu;
coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru

protectia mediului
117
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
consiliaza Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile - asigurarea suportului tehnic pentru

fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu.
Garda Nationala de Mediu
controleaza activitatile cu impact asupra mediului si aplica sanctiuni contraventionale

prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;
controleaza respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de reglementare;
exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact
semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de
poluare;
controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la intreaga
documentatie;
controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase n conformitate cu

prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte precum si importul unor
categorii de deseuri permise la import conform legii;
verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia Fondului

de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
pune la dispozitia publicului date privind starea mediului n conformitate cu legislatia privind
accesul publicului la informatia de mediu.
Administratia Fondului pentru Mediu
raspunde pentru gestionarea Fondului de mediu;
colecteaza taxe de mediu si finanteaza proiecte care au ca obiectiv protectia mediului.
Ministerul Internelor si Reformei Administrative
monitorizeaza serviciile de utilitate publica si dezvolta strategii si politici pentru imbunatatirea

calitatii acestor servicii.
Ministerul Finantelor Publice
gestioneaza finantele publice la nivel national;
Monitorizeaza implementare proiectelor finantate prin fondurile de pre-aderare si post-aderare

pentru sectorul de mediu.
Ministerul Sanatatii
elaboreaza programe privind sanatatea publica nationala;
monitorizeaza impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei;
gestioneaza datele privind generarea si managementul deseurilor medicale (prin intermediul

Institutului de Sanatate Publica);
elaboreaza acte normative ce reglementeaza impactul gestionarii deseurilor asupra sanatatii

populatiei.
Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor de Utilitati Publice
monitorizeaza delegarea operarii serviciilor de gestionare a deseurilor;

118
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
elibereaza si anuleaza licente pentru operatorii de salubritate;
elaboreaza metodologii si regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilitati publice din

sfera sa de reglementare;
monitorizeaza modul de respectare si implementare a legislatiei aplicabile acestor servicii;
autorizeaza indicatorii de performanta a serviciilor;
aproba tarifele si modificarea tarifelor serviciilor de salubritate.
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
autorizeaza activitatile cu impact asupra mediului, in conformitate cu competentele stabilite de

legislatia in vigoare si coordoneaza acest proces la nivel regional si local;
monitorizeaza stadiul indeplinirii angajamentelor in domeniul protectiei mediului, asumate prin

planurile de implementare negociate cu Comisia Europeana, la nivel regional;
elaboreaza rapoarte de sinteza privind starea mediului la nivel regional si monitorizeaza

procesul de conformare a operatorilor economici la cerintele legislatiei de mediu;
colaboreaza cu agentiile judetene pentru protectia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare
pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si constituirea bazelor de date de mediu la nivel
regional;
gestioneaza si disponibilizeaza, in limita prevederilor legale, informatia de mediu la nivel

regional;
verifica Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor n vederea respectarii principiilor,

obiectivelor si prioritatilor stabilite prin Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor;
participa si furnizeaza date pentru elaborarea si revizuirea Planurilor Regionale si Judetene de

Gestionare a Deseurilor;
monitorizeaza implementarea Planurilor Regionale si Judetene de Gestionare a Deseurilor.
Organisme Intermediare POS Mediu
identificarea prioritatilor regionale care trebuie integrate n POS Mediu pe baza strategiilor
regionale;
realizarea unei prime evaluari si selectari a proiectelor, evaluarea finala urmand a se realiza la
nivelul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile;
colectarea datelor necesare pentru monitorizarea si evaluarea implementarii proiectelor;
consilierea beneficiarilor n pregatirea aplicatiilor si proiectelor ce vor fi finantate din fonduri

structurale si fondul de coeziune;
monitorizarea implementarii proiectelor.
Actioneaza ca interfata ntre Autoritatea de Management (MMDD) si beneficiarii proiectelor, jucand

rolul principal n implementarea POS Mediu la nivelul fiecarei regiuni.
Agentii teritoriale ale ANRSC
Fara personalitate juridica. Regulamentul de organizare si functionare al ANRSC nu specifica atributii
pentru cele 8 agentii teritoriale.
119
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Prefectura
o
avizeaza documentele administrative elaborate de catre autoritatile deliberative.
Consiliul judetean
coordoneaza activitatea consiliilor locale;
constituie, in structura proprie, Unitatea de implementare a proiectului;
elaboreaza, revizuie si participa la monitorizarea Planului judetean de gestionare a deseurilor;
participa, alaturi de celelalte consilii judetene din regiune, la elaborarea si revizuirea Planului
regional de gestionare a deseurilor;
coordoneaza activitatea consiliilor locale, n vederea realizarii serviciilor publice de interes

judetean privind gestionarea deseurilor;
acorda consiliilor locale sprijin si asistenta tehnica n implementarea planurilor judetene si

regionale de gestionare a deseurilor;
hotarasc asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice judetene pentru realizarea unor
lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor.
Consiliul local
raspunde de salubrizarea unitatilor teritorial-administrative;
asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate de

Romania n vederea integrarii n Uniunea Europeana ;
monitorizeaza si asigura ndeplinirea prevederilor din planurile regionale si judetene de

gestionare a deseurilor;
hotarasc asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale pentru realizarea unor
lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, n conditiile prevazute de lege;
asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu

containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora;
asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a

deseurilor din cadrul localitatilor.
sprijina Consiliul judetean in procesul de planificare in domeniul gestionarii deseurilor.
Departamanetul local de sanatate publica
elaboreaza programe legate de sanatatea publica;
supervizeaza si monitorizeaza impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra sanatatii

populatiei.
Agentia pentru protectia mediului
participa la elaborarea Planului judetean de gestionare a deseurilor si a Planului regional de

monitorizeaza implementarea Planului judetean de gestionare a deseurilor;
elibereaza permise de aplicare a namolului de epurare in agricultura.

120
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu
controlul si si impunerea cerintelor legale de mediu la nivel local;
aplica penalitati operatorilor locali pentru nerespectarea legislatiei in domeniul protectiei

mediului.
2.6.4 Analiza institutionala privind gestionarea deseurilor municipale in judetul Dolj

In aceasta sectiune este prezentat cadrul institutional in ceea ce priveste gestionarea deseurilor la
nivelul judetului Dolj.
In cazul fiecare localitati deservite de servicii de salubritate, exista un regulament de salubrizare a
respectivei structuri teritorial-administrative aprobat prin Hotarare de Consiliu Local, respectiv
Comunal.
In general, regulamentul de salubrizare are un continut standard, putand exista unele clauze
speciale de la o localitate la alta. Astfel, acesta cuprinde:
dispozitii generale (includ si definirea termenilor utilizati);
principii si conditii de functionare a serviciilor de salubrizare;
organizarea si functionarea serviciilor de salubrizare (gestiunea acestora, operatorii si

utilizatorii, conditii de functionare);
gestiunea deseurilor solide (amplasarea si modul de utilizare a recipientilor de pre-colectare,

frecventa colectarii etc.);
infiintarea si administrarea depozitelor controlate de deseuri si a statiilor de compost;
curatatul cailor publice (modul de gestionare a deseurilor stradale);
colectarea si organizarea reciclarii deseurilor;
activitati speciale de salubrizare (ex. gestionarea deseurilor din constructii si demolari, a

deseurilor voluminoase si a deseurilor rezultate din cresterea animalelor);
accesul la servicii de salubrizare;
drepturile si obligatiile operatorilor si utilizatorilor;
indicatori de performanta si de evaluare a calitatii serviciilor;
dispozitii finale.
In judetul Dolj, salubrizarea localitatilor se realizeaza in modul urmator:
de catre un operator economic privat - pe baza unui contract de prestari servicii incheiat intre
operator si consiliul local;
de catre o structura (directie, serviciu etc.) din cadrul Primariei pe baza unei hotarari de
Consiliu local de atribuire in gestiune directa.
Practic, din cele 5 localitati care beneficiaza de servicii de salubrizare, doar in cazul Filiasului
exista un operator economic, in restul localitatilor activitatea de salubrizare realizandu-se de catre
structuri specializate ale Primariei.
Pentru o mai buna intelegere a modului de functionare a activitatii de salubrizare la nivelul unei
localitati, in figura de mai jos este prezentata schematic organizarea actuala a activitatii de
salubrizare.
121
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.6-3 Organizarea serviciului de salubrizare a unei localitati
Hotarari ale
Consiliului Local
Contract prestari
servicii de salubritate
Administratie
Publica Locala
Administratie Publica
Deconcentrata
Operator servicii de salubritate

Autorizare
activitate
Activitati de control
Agentia de Protectie a
Mediului
Directia de Sanatate
Publica
Venit
suplimentar
Colectare
separata
Prestari
servicii de
salubritate
Decontare
servicii pe
baza
contract
prestari
servicii de
salubritate
Aport
benevol
Reclamatii
Agenti
economici
Populatie
Taxa salubritate
/ tarif
122
Autoritatea Nationale de
Reglementare pentru
Serviciile Utilitati Publice
s.a.
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Municipiul Craiova
Activitatea de salubrizare a municipiului Craiova se desfasoara in baza Regulamentului de
salubrizare aprobat prin HCL nr. 1/2008.
Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova a fost infiintat in 1995 prin HCLM nr. 20/1995
si functioneaza ca serviciu public de specialitate a Consiliului local, pe baza de gestiune proprie,
avand ca obiect de activitate salubrizarea municipiului.
Prin HCL nr.359/2006 Serviciului Public de salubrizare i s-a incredintat gestinuea directa a
activitatilor de salubrizare a intregii suprafete a Municipiului Craiova.
Colectarea si eliminarea deseurilor din parcuri si gradini se realizeaza de catre Regia Autonoma
de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ Craiova, in baza HCL nr. 56/31.01.2006
prin care se aproba gestiunea directa pentru activitatile de amenajare, intretinere si infrumusetare
zone verzi.
Pana in iunie 2007, salubrizarea municipiului Craiova a fost asigurata si de SC RETIM ECOLOGIC
SERVICE SA PL Craiova. In prezent acest punct de lucru si-a incetat activitatea.
Municipiul Bailesti
Pe teritoriul municipiului Bailesti, activitatea de salubrizare se desfasoara in baza Regulamentului
de salubrizare aprobat prin HCL nr. 71/2005.
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat de Interes Local Bailesti, a fost
infiintat in anul 2003 prin HCL nr. 40/2003 si functioneaza pe baza de gestiune directa pe langa
Consiliul local.
Conform regulamentului de organizare si functionare a acestui serviciu, activitatea de salubrizare
se realizeaza doar pentru deseurile menajere colectate de la populatie si pentru deseurile
menajere si asimilabile colectate de la operatorii economici.
Municipiul Calafat
In municipiul Calafat, activitatea de salubrizarea se desfasoara in baza Regulamentului de
salubrizare aprobat prin HCL 27/2008.
Directia de Servicii de Utilitate Publica a fost infiintata prin HCL 152/2006, in cadrul aparatului de
specialitate al Primarului. Este un serviciu fara personalitate juridica. Una dintre structurile
functionale ale D.S.U.P. este Biroul Salubrizare, ale carui activitati principale sunt colectarea si
transportul deseurilor municipale (inclusiv deseuri din constructii si demolari), mai putin deseurile
periculoase.
Orasul Filiasi
In orasul Filiasi, activitatea de salubrizarea se desfasoara in baza Regulamentului de organizare si
functionare a serviciilor publice de salubrizare, aprobat prin HCL 30/2005.
Incepand cu august 2006, serviciul de salubrizare a orasului este asigurat de catre SC RETIM
ECOLOGIC SERVICE SA Punct de lucru Filiasi, in baza Contractului de concesiune nr.
11654/25.07.2006 incheiat cu Consiliul local al orasului Filiasi.
In domeniul salubrizarii, obiectul contractului este reprezentat de:
colectarea, transportul si depozitarea deseurilor solide;
maturatul si spalatul cailor publice;

123
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
administrarea depozitului de deseuri;
preselectarea, organizarea reciclarii deseurilor si valorificarea deseurilor refolosibile.
Deseurile toxice, periculoase si cele cu regim special nu fac obiectul acestui contract.
Durata contractului este de 25 de ani.
Una din obligatiile RETIM este de a asigura recipienti de pre-colectare standardizati pentru
populatia deservita, in mod gratuit, in comodat. Containerele pentru colectarea separata sunt
predate Consiliului local al orasului. Consiliul local nu percepe taxe pentru utilizarea domeniului
public ocupat de recipientii de pre-colectare a deseurilor in amestec sau separat.
Contractul prevede tarife diferentiate pentru serviciile efectuate si indicatori de performanta in
vederea evaluarii calitatii serviciilor prestate.
Rezilierea unilaterala a contractului se poate realiza numai cu plata unei despagubiri partii
vatamate. Modul de calcul si valoarea despagubirii nu sunt precizate.
Orasul Segarcea
In orasul Segarcea, activitatile de salubrizare se desfasoara in baza Regulamentului Serviciului de
Salubrizare aprobat prin HCL 79/2007. Conform acestuia, indicele de generare a deseurilor
menajere este de 0,7 kg/locuitorxzi.
Directia de Servicii Comunitare Segarcea a fost infiintata prin HCL 62/2006, structura cu
personalitate juridica si gestiune directa in subordinea Consiliului local. Detine autorizatia de
mediu nr. 189/2006.
Depozitul ecologic de deseuri solide urbane Mofleni a fost infiintat printr-un parteneriat publicprivat incheiat intre Consiliul local al Municipiului Craiova si SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL in
anul 2002. Consiliul local a pus la dispozitie un teren cu o suprafata de 49,38 ha iar partenerul
privat a finantat lucrarile de proiectare si constructie, in baza Contractului de asociere
nr.17/05.06.2002. Asociatia incheiata prin acest contract a fost aprobata prin HCL 267/2001.
Ulterior, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a asigurat exploatarea depozitului, pana in anul 2006
cand contractul de asociere a fost cesionat catre SC ECOSUD SRL.
Depozitul este proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova.
Conform prevederilor contractului, Consiliul local se obliga sa asigure ca depozitarea deseurilor
municipale colectate de diferiti operatori autorizati se va realiza in depozitul de la Mofleni. Initial, a
fost stabilita o clauza prin care Consiliul local se obliga sa asigure o cantitate minima de deseuri la
depozitare de 169.200 t/an. Ulterior, aceasta clauza a fost abrogata (prin Actul aditional
nr.1/2006), urmand ca intreaga cantitate de deseuri menajere, industriale asimilabile si stradale
colectate pe teritoriul administrativ al municipiului Craiova (de catre toti operatorii de salubritate) sa
fie eliminata la acest depozit.
Tariful mediu de depozitare stabilit prin contract este de 11,9 USD/tona, cu exceptia primilor 2 ani
de functionare cand tariful este de 17,85 USD/tona de deseuri depozitate. Revizuirea tarifului se
poate realiza numai cu aprobarea Consiliului local al municipiului Craiova.
In ceea ce priveste exploatarea depozitului, obligatiile operatorului sunt urmatoarele:
o
sa asigure protectia locuintelor adiacente drumului de acces la depozit si sa achitre

eventualele cheltuieli de consolidare a acestora;
124
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
sa asigure iluminatul public pe toata lungimea drumului de acces la depozit;
sa angajeze mana de lucru din zona pentru lucrarile de exploatare a depozitului;
sa asigure acoperirea zilnica a stratului de deseuri;
sa furnizeze date (cu o frecventa lunara) Consiliului local in ceea ce priveste cantitatile de
deseuri depozitate.
Alte obligatii ale operatorului:
nu are dreptul de a deveni operator de salubritate (in vederea colectarii si transportului

deseurilor);
are obligatia de a finanta si realiza lucrari de inchidere si ecologizare a vechiului depozit;
inchiderea conform legii a depozitului la data expirarii duratei de functionare si asigurarea

serviciilor de post-monitorizare.
In ceea ce priveste participarea la beneficii si pierderi, Consiliul local primeste echivalentul in lei a
0,5 USD pe fiecare tona de deseu depozitat, 2% din incasarile realizate de catre operatorul
operator din activitatea de depozitare a altor deseuri municipale decat cele livrate direct sau
indirect de catre Consiliul local si 7% din incasarile realizate in urma activitatilor de tratare si
eliminare a deseurilor industriale. Tarifele de eliminare a deseurilor industriale nepericuloase nu
pot fi mai mici decat cele practicate in cazul eliminarii deseurilor municipale, respectiv 11,9
USD/tona.
In cazul in care activitatea depozitului este blocata pentru o perioada mai lunga de 12 luni ca si
consecinta a oricarui eveniment care sa conduca la responsabilitatea directa a Consiliului local,
acesta va trebui sa restituie operatorului atat contravaloarea investitiilor realizate cat si
contravaloarea daunelor care apar ca urmare a perturbarii activitatii de depozitare.
Durata contractului de asociere este de 39 de ani, incepand cu data semnarii, prelungirea
putandu-se realiza doar cu acordul partilor. In cazul in care dupa expirarea perioadei de 39 de ani
va mai exista capacitate de depozitare, contractul va fi prelungit tacit pana la epuizarea capacitatii.
Contractul poate inceta in urmatoarele situatii:
la expirarea duratei pentru care a fost incheiat, in cazul in care numai exista capacitate de
depozitare disponibila;
inaintea expirarii duratei pentru care a fost incheiat, doar prin acordul partilor;
in cazul incetarii activitatii operatorului, prin lichidare.
In prezent, la nivelul judetului Dolj, sunt constituite doua asociatii de dezvoltare intercomunitara
(ADI) in vederea implementarii unor proiecte de gestionare a deseurilor, si anume:
Asociatia primariilor din sudul Olteniei APSO cuprinde 9 unitati administrative (Goicea,
Giurgita, Macesu de Sus, Macesu de Jos, Catane, Barca, Carna, Gighera si Bistret;
Asociatia Nord Dolj cuprinde 11 unitati administrative (Goiesti, Simnicu de Sus, Melinesti,
Farcas, Talpas, Almaj, Bradesti, Filiasi, Murgasi, Mischii si Bulzesti).
Asociatii de dezvoltare intercomunitara existente in judetul Dolj in anul 2007

Documente de planificare existente
125
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4 Sud Vest a fost revizuit la sfarsitul
anului 2006 in cadrul proiectului de Asistenta tehnica EuropeAid121492/D/SV/RO, ulterior fiind
aprobat prin OM nr. 1364/1499/2006.
La sfarsitul anului 2007 a fost elaborat Planul judetean de gestionare a deseurilor judetul Dolj,
conform metodologiei existente. Aceste a fost aprobat de catre Consiliul Judetean prin HCJ nr.
26/28.01.2008.
2.7 Surse si fluxuri de deeuri

2.7.1 Metodologie si ipoteze
Categoriile de deseuri care fac obiectul Master Planului sunt urmatoarele:
-
deseuri (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii) inclusiv fractiile
colectate separat - cod 20;
deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) cod 15

01;
deseuri din constructii si demolari cod 17;
namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05;
deseuri de echipamente electrice si electronice coduri: 20 01 21*; 20 01 23*;

20 01 35*; 20 01 36.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului impreuna cu Institutul National de Statistica realizeaza
anual cercetarea statistica privind deseurile. Cercetarea statitisca se realizeaza pentru toate
tipurile de deseuri pe baza a trei chestionare:
AS-GD-MUN Ancheta statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de

salubrizare;
AS-GD-TRAT Ancheta statistica privind tratarea deseurilor;
AS-GD-PRODDES Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor, pentru generatorii de

deseuri.
Primele doua chestionare (AS-GD-MUN si AS-GD-TRAT) se refera la generarea si gestionarea

deseurilor municipale, iar cel de-al treilea chestionar (AS-GD-PRODDES) se refera la generarea si
gestionarea deseurilor rezultate din activitatile de productie. Ancheta statistica privind deseurile
municipale se realizeaza exhaustiv, in timp ce ancheta statistica privind deseurile industriale se
realizeaza pe baza de esantioane, ulterior datele fiind prelucrate statistic.
Calitatea datelor privind generarea si gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de
conditiile existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume:
disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistarea deseurilor, in principal lipsa cantarelor la

depozitele de deseuri;
organizarea managementului deseurilor;
inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici;
competenta si angajamentul responsabililor pentru completarea chestionarelor.
126
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
La aspectele legate de lipsa cantarelor la depozite si lipsa analizelor la nivel local/judetean, se

adauga faptul ca in prezent nu exista o procedura unitara la nivel local privind modul de colectare,
analiza si validare a datelor. Astfel, calitatea datelor existente in raportarile statistice poate sa
prezinte un grad de incredere scazut.
In ceea ce priveste generarea deseurilor municipale, chestionarele statistice trebuie completate de
operatorii de salubrizare si primarii, in cazul in care acestea au servicii proprii de colectare,
valorificare sau eliminare. In practica curenta, in cazul in care o primarie a delegat serviciul de
salubrizare, chestionarul statistic este completat numai de catre operatorul de salubrizare. Insa,
sunt foarte multe cazurile in care primaria a delegat numai serviciul de colectare a deseurilor
menajere si asimilabile, iar gestionarea celorlalte categorii de deseuri (deseuri stradale, deseuri
din parcuri si gradini, deseuri din piete) a ramas in competenta primariei.
In judetul Dolj chestionarele statistice privind deseurile municipale au fost completate atat de catre
operatorii de salubrizare cat si de primarile/consiliile locale care au servicii proprii privind
colectarea deseurilor din parcuri si gradini, a deseurilor din piete sau a deseurilor stradale.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, pe langa baza de date generala privind deseurilor,
gestioneaza si baze de date privind fluxurile specifice de deseuri (ambalaje si deseuri de
ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice, namoluri rezultate de la statiile de
epurare orasenesti etc.). Datele sunt colectate de catre autoritatile locale pentru protectia mediului
si sunt transmise anual catre ANPM.
Pentru a putea avea o imagine a cantitatilor de deseuri generate in perioada 2001-2007 si a
modului de gestionare a acestora, au fost utilizate datele statistice, datele si informatiile existente
in documentele de planificare, precum si datele si informatiile furnizate de APM Dolj. De
asemenea, in perioda februarie - mai 2008 consultatul proiectului a colectat date atat de la
municipalitatii, cat si de la toti operatorii de salubrizare existenti in judetul Dolj si a realizat
investigatii de teren.
In figura de mai jos sunt prezentate sursele de date, atat pentru generarea deseurilor cat si pentru
modul de gestionare a acestora in judetul Dolj.
127
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.7-1 Surse de date si informatii privind generarea si gestionarea deseurilor
TIP DE DATE/INFORMATII
SURSA
PRGD Regiunea 4 Sud Vest
Date privind generarea

deseurilor in perioada
2001 - 2005
PJGD Dolj 2007

2006
APM- Chestionare statistice

ANPM Ancheta statistica

2007
Consultant date colectate pe

baza de chestionare
Date si informatii privind sistemul

actual de gestionare a deseurilor
PRGD Regiunea 4 Sud Vest

PJGD Dolj 2007
APM chestionare statistice
Consultant
date colectate pe baza de
chestionare
studii de teren
informatii furnizate de
catre muncipalitati si
operatori de salubrizare
Sistemul actual de getsionare

a deseurilor in judetul Dolj
Date si informatii privind

gestionarea deseurilor in
perioada 2001 - 2006
Cantitati generate in judetul Dolj in

perioada 2002 - 2007

deseurilor in anul 2003
Colectarea de catre consultant a datelor privind cantitatile generate si sistemul actual de

gestionare a deseurilor s-a realizat astfel:
transmiterea de chestionare catre toti operatorii de salubrizare existenti in judet, inclusiv

catre operatorul depozitului conform de la Mofleni;
transmiterea de chestionare catre toate primariile din judet;
studii de teren;
discutii directe cu reprezentantii municipalitatilor si cu operatorii economici.
Chestionare transmise operatorilor de salubrizare

Chestionarele transmise in luna februarie catre toti operatorii de salubrizare din judet au cuprins
urmatoarele informatii:
128
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
numar locuitori deserviti si numar locuitori care platesc serviciul de salubrizare, total si defalcat
pe localitati deservite;
cantitati de deseuri colectate in anul 2007 pe localitate si tip de deseuri (deseuri menajere
colectate de la populatie, deseuri asimilabile celor menajere, deseuri din parcuri si gradini,
deseuri din piete si deseuri stradale);
informatii privind colectarea separata a deseurilor reciclabile (numar de locuitori deserviti si
tipuri de deseuri colectate separat in fiecare localitate);
dotarea cu recipienti pentru colectarea in amestec a deseurilor menajere (tip si numar);
dotarea cu recipienti privind colectarea separata a deseurilor;
dotarea cu mijloace de transport (tip, numar si an de fabricatie);
informatii privind alte tipuri de servici realizate de operator (colectare deseuri periculoase
municipale, deseuri voluminoase, DEEE etc.);
tarife si gradul de incasare al acestora;
depozitul la care sunt transportate deseurile.
Toti operatorii de salubrizare au raspuns la chestionarele transmise.

Chestionarul transmis operatorului depozitului conform Mofleni SC ECOSUD SRL Bucuresti a
cuprins urmatoarele informatii:
anul punerii in functiune, capacitate proiectata, capacitate ocupata, anul estimat pentru
inchidere;
numarul si perioada de valabilitate a autorizatiei integrate de mediu;
tipuri de deseuri acceptate la depozitare conform prevederilor Autorizatiei integrate de mediu;
taxa de depozitare diferentiata pe tipuri de deseuri;
localitati deservite;
cantitati de deseuri acceptate la depozit in perioada 2003 2007;
alte informatii legate de depozitarea deseurilor periculoase municipale si namoluri rezultate de

la statii de epurare orasenesti.
Chestionare transmise primariilor

Intrucat nici autoritatea pentru protectia mediului si nici Consiliul Judetean Dolj nu detin date
complete privind gestionarea deseurilor in mediul urban, la sfarsitul lunii februarie au fost
transmise chestionare care toate primariile din mediul rural. Toate cele 104 primarii au raspuns la
chestionar.
Informatiile cerute prin chestionar au fost urmatoarele:
structura administrativa a comunei;
tipul si structura cailor de acces care fac legatura intre satele componente si centrul comunei;
modul prin care se realizeaza serviciul de salubrizare (serviciul in cadrul primariei sau
delegarea serviciului care un operator economic);
numar de locuitori deserviti de serviciul de salubrizare;
dotarea cu recipienti privind colectarea a deseurilor menajere;
mijloacele de tansport din dotare;

129
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
daca exista hotarari de consiliu local legate de gestionarea deseurilor.
Intrucat din chestionarele transmise operatorilor de salubrizare au fost obtinute foarte multe
informatii privind generarea si gestionarea deseurilor in mediul urban la nivelul anului 2007, au fost
solicitate la primariile din municipii si orase doar informatii referitoare la modul de plata a
serviciului de salubrizare (taxe si tarife), precum si informatii privind activitatile de gestionare a
deseurilor realizate de catre primarie, prin serviciile specializate.
In perioada aprilie-mai au fost efectuate studii de teren pentru depozitele existente din mediul
urban. De asemenea, au fost inventariate toate spatiile de depozitare existente in mediul rural.
Pentru fiecare spatiu de depozitare din mediul rural a fost masura suprafata ocupata si a fost
estimat volum de deseuri.
Pe intreaga perioada de elaborare a Master Planului au fost purtate discutii directe cu
reprezentantii municipalitatilor, in special din mediul urban, precum si cu operatorii economici din
judet implicati in gestionarea deseurilor in vederea culgerii de date si informatii privind generarea
si gestionarea deseurilor.
Toate datele obtinute de consultant referitoare la generarea deseurilor in anul 2007 au fost
analizate pe baza indicatorilor nationali si europeni. In cazul in care s-a constatat neconcordanta
acestor indicatori cu indicatorii de generare a deseurilor rezultati pentru fiecare localitate deservita
in parte, s-a realizat o estimare a deseurilor generate la nivelul unitatii administrativ teritoriale pe
baza indicatorilor nationali.
In ceea ce priveste generarea deseurilor menajere au fost utilizati indicatorii prezentati in Planul
Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4 sud Vest, precum si in Metodolgia pentru
elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, si anume:
0,9 kg/locuitor x zi in mediul urban;
0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural.
Pentru transformarea volumelor de deseuri din raportarile operatorilor economici in cantitati au fost
utilizate urmatoarele densitati prezentate in chestionarul statistic AS-GD-MUN:
pentru deseuri menajere in pubele, containere 0,15 t/m;
pentru deseuri menajere in autogunoiere 0,4 t/m;
pentru deseuri menajere in depozit 0,7 t/m;
pentru deseuri din servicii 0,3 t/m;
pentru deseuri din constructii 2 t/m.
2.7.2 Rezumat
In tabelul de mai jos sunt prezentate in mod sintetic cantitatile de deseuri generate la nivelul
judetului Dolj in anul 2007.
130
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.7-1Cantitati de deseuri generate la nivelul judetului Dolj, 2007

Tip deseuri
1
1.1
1.2,
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
2
3
4
TOTAl DESEURI COLECTATE

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din
comert, industrie, institutii, din care:
Deseuri menajere colectate n amestec de la populatie
Urban
Rural
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate n
amestec si separat
Deseuri voluminoase
Deseuri din gradini si parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si necolectate
Urban
Rural
Deseuri periculoase din deseuri municipale (inclusiv DEEE)
Namol de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti
Cantitate deseuri
(tone)
207.953
199.047
44.087
44.087
0
23.465
0
4.419
3.878
17.514
105.684*
51.345*
54.339*
1.400*
2.545
4.961
(* valori estimate)
Cantitatea totala de deseuri estimat a fi generata la nivelul judetului Dolj este de circa 208.000
tone. Cantitatea de deseuri municipale generata in anul 2007 in judetul Dolj este circa 199.047
tone (valoare estimata), din care 93.363 tone deseuri colectate. Cantitatea de deseuri generate si
necolecate (105.684 tone) a fost estimata utilizand indicii de generare la nivel national.
Colectarea deseurilor municipale la nivelul judetului se realizeaza in prezent de catre 5 operatori
de salubritate existenti, dintre care 1 este o societata privata (SC Retim Ecologic Service SA in
Filiasi) iar 4 sunt servicii ale administratiilor publice locale (Serviciul de Salubritate Public
Craiova; Serviciul de Salubritate Public Primaria Segarcea; Direcia de Servicii de Utiliti
Publice Primaria Calafat; Serviciul de Salubritate Public Primria Bileti).
In mediul urban gradul de deservire a locuitorilor cu servicii de salubritate este de circa 60,57%
(2007) iar in mediul rural este de 0%.
Sistemul de colectare separata a deseurilor nu a fost implementat decat in cazul deseurilor de
echipamente electrice si electronice. Nu sunt colectate separat deseurilor voluminoase, deseurile
periculoase si deseurile cu potential de valorificare.
In ceea ce priveste tratarea si valorificarea deseurilor, la nivelul judetului functioneaza instalatii de
tratare si valorificare a materialelor reciclabile (metale, hartie, mase plastice, acumulatori uzati) si
o instalatie de tratare a deseurilor din constructii si demolari.
Nu exista instalatii de tratare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, a
namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate menajere si a deseurilor biodegradabile.
Din cele 116.000 tone deseuri municipale colectata, cantitatea de deseuri valorificata in anul 2006
a fost de numai 53 tone.
Eliminarea deseurilor municipale generate se realizeaza astfel:

131
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
mediul urban 1 depozit conform si 5 depozite neconforme care urmeaza a fi inchise etapizat
pana in 2017;
mediul rural 386 spatii de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi inchise pana la 16 iulie
2009.
Trebuie mentionat ca desi localitatile Dabuleni si Bechet in prezent sunt orase inchiderea spatiilor
de depozitare aferente (2 in Dabuleni si 4 in Bechet) trebuie avuta in vedere in cadrul activitatii de
inchidere si refacere a terenului in cazul spatiilor de depozitare din mediul rural.
La momentul realizarii Planului de implementare a Directivei 199/31/CE privind depozitarea
deseurilor, plan care a stat la baza redactarii Anexei 5 (calendarul de conformare pentru
depozitele de deseuri existente) a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, aceste doua
localitati nu erau declarate orase si, prin urmare, nu au au fost luate in considerare.
La nivelul judetului nu exista instalatii de incinerare a deseurilor municipale.
2.7.3 Generarea deseurilor

Datele din acesta sectiune se refera la deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si
institutii, si anume:
deseuri generate si colectate
deseuri menajere colectate in amestec de la populatie;
deseuri asimilabile (din comert, industrie si institutii) colectate in amestec;
deseuri menajere si asimilabile colectate separat, pe fractii valorificabile;
deseuri voluminoase;
deseuri din gradini si parcuri;
deseuri din piete;
deseuri stradale;
deseuri generate si ne-colectate.
Datorita situatiei si a modului special de gestionare, fluxurile specifice de deseuri care fac obiectul
masterplanului (deseuri periculoase din deseuri municipale, deseuri din constructii si demolari ,
deseurile de echipamente electrice si electronice si namoluri rezultate de la statiile de epurare
orasenesti) au fost tratate intr-o sectiune separata (vezi sectiunea 2.9).
2.7.3.1 Deseuri municipale colectate
Deseurile municipale colectate reprezinta acea parte deseurile municipale colectata de serviciile
de salubritate.
Deseurile asimilabile din comert, industrie si institurii pot fi definite ca deseuri solide provenite din
institutii de stat, scoli, spitale, magazine, cladiri de birouri, restaurante, centre de cumparaturi,
teatre etc, deseuri similare ca natura celor menajere.
In tabelele de mai jos este prezentate evolutia cantitatilor de deseuri municipale colectate in
perioada 2002 2007 in judetul Dolj. Trebuie precizat ca la calculul cantitatilor colectate au fost
luate in considerare numai unitatile administrativ teritoriale care beneficiaza de servicii de
salubrizare (doar municipiile si unele dintre orase).
132
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.7-2 Cantitati deseuri colectate in judetul Dolj, 2002 - 2007

Tipuri de deseuri
1.
1.1
1.2
1.3
Cod
deseu
Deseuri municipale
(deseuri menajere si
asimilabile din comert,
industrie, institutii, din
care:
Craiova SP Salubritate
Craiova RETIM
Bailesti
Filiasi
Segarcea
Calafat
Deseuri menajere
colectate n amestec de la
populatie
Craiova RETIM
Bailesti
Filiasi
Segarcea
Calafat
Deseuri asimilabile din
comert, industrie, institutii
colectate n amestec
Craiova RETIM
Bailesti
Filiasi
Segarcea
Calafat
Deseuri municipale
(menajere si asimilabile)
colectate separat, din care:
Craiova
- hartie si carton
- sticla
- plastic
- metale
2002
2003
Cantitate deseuri (tone)

2004
2005
2006
(CJ)
2006
(MUN)
2007
146.413
156.226
167.781
156.911
88.251
116.021
93.363
103.839
24.900
0
3.710
13.964
n.d.
112.584
25.700
495
3.485
13.962
n.d.
122.488
25.850
988
4.485
13.970
n.d.
112.600
24.200
1.114
5.071
13.926
n.d.
55.974
24.500
1.116
4.703
1.958
n.d.
55.974
23.583
1.124
2.827
1.313
31.200
76.451
0
1.904
2.740
3.616
8.652
63.092
67.922
72.682
70.331
52.117
56.170
44.087
43.155
17.600
n.d.
1.993
344
n.d.
47.470
17.850
230
2.030
342
n.d.
52.217
17.600
418,2
2.097
350
n.d.
49.500
17.600
506,3
2.377
348
n.d.
30.720
17.400
508
3.143
346
n.d.
30.720
13.650
720
1.850
230
9.000
37.139
0
1.200
1.937
350
3.461
36.904
40.371
44.219
39.248
26.083
39.590
23.465
29.138
7.100
n.d.
342
324
n.d.
32.052
7.690
110
195
324
n.d.
35.257
8.250
310
78
324
n.d.
30.052
6.600
327,6
1.944
324
n.d.
18.042
7.100
328
289
324
n.d.
18.042
9.466
0
206
76
11.800
21.413
0
300
395
307
1.050
19
112
129
148
53
53
19
112
129
148
53
53
20
15 01
20 03
01
15 01
20 03
01
15 01
20 01
15 01
20 01
01
15 01
01
20 01
02
15 01
07
20 01
39
15 01
02
20 01
40
15 01
04
133
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tipuri de deseuri
Cod
deseu
20 01
38
15 01
03
20 01
08
20 03
07
20 02
- lemn
- biodegradabile
2002
2003
Cantitate deseuri (tone)

2004
2005
2006
(CJ)
2006
(MUN)
2007
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
1805
4419
0
467
45
0
93
1200
3791
2500
0
57
177
57
1000
14.612
4.659
0
302
594
857
8200
4020*
0
45
79
83
192
3878
3.200
0
57
145
156
320
17.514
10.679
0
302
184
2.720
3.629
1.4
Deseuri voluminoase
1.5
Deseuri din gradini si

84
114
144
151
141
parcuri
0
0
0
0
0
Craiova RETIM
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
Bailesti
n.d.
30
60
65
65
Filiasi
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
Segarcea
84
84
84
86
76
Calafat
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
Deseuri din piete
20 03
4.453
4.847
5.412
4.282
2.844
02
4.091
4.500
4.950
4.000
2.500
Craiova RETIM
0
0
0
0
0
Bailesti
25
50
55
55
Filiasi
250
210
300
115
177
Segarcea
112
112
112
112
112
Calafat
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
20 03
Deseuri stradale
11.061
11.910
13.710
11.351
7.013
03
8.636
9.500
10.450
9.500
4.659
Craiova RETIM
200
160
0
0
0
Bailesti
n.d.
100
150
160
160
Filiasi
1.125
1.050
2.010
635
1.094
Segarcea
1.100
1.100
1.100
1.056
1.100
Calafat
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
n.d.
(*deseuri colectate de RAADPFL Craiova)
Sursa: date furnizate de catre Consiliul judetean si Agentia pentru Protectia Mediului Dolj
1.6
1.7
Pe baza cantitatilor de deseuri colectate in anul 2007, a numarului de locuitori deserviti si a

numarului total de locuitori la nivelul fiecarei localitati in parte au fost calculati indicii de generare a
pentru fiecare categorie de deseuri in cazul tuturor localitatilor deservite. Rezultatele sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 2.7-3 Indici de generare a deseurilor, 2007
(kg/loc.xan)
LOCALITATE
CATEGORIE DESEU
1.1 Deseuri menajere
colectate n amestec de la
populatie
1.2 Deseuri asimilabile din
colectate n amestec
1.5 Deseuri din gradini si
parcuri
Bailesti
Filiasi
Calafat
0,490
0,463
0,768
0,941
1,475
Total
judet
0,3501
0,202
0,042
0,078
0,205
0,102
0,277
0,038
0,006
0,015
0,037
0,027
0,052
Craiova
Segarcea
134
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
1.6 Deseuri din piete

1.7 Deseuri stradale
0,030
0,101
0,008
0,042
0,028
0,037
0,062
0,709
0,051
0,902
0,030
0,101
Exprimarea tuturor indicilor de generare a deseurilor (chiar si in cazul categoriilor de deseuri a

caror cantitate nu este influentata in mod direct de catre nr. de locuitori) s-a realizat in vederea
compararii datelor la nivelul fiecarei localitati deservite in parte.
In urma analizei se obseva, ca pentru o aceeasi categorie de deseuri, indicele de generare variaza
in limite largi de la o localitate la alta.
In tabelul de mai jos este prezentata evolutia indicilor de generare a deseurilor municipale si
menajere la nivel de judet.
Tabel 2.7-4 Evolutia indicilor de generare a deseurilor la nivel judetean
An
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Indice generare
Indice generare
deseuri municipale
deseuri menajere
(kg/locuitorxzi)
1,5
0,65
1,85
0,80
2,02
0,87
1,9
0,85
1,43
0,69
0,96
0,45
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
2002
2003
2004
2005
Indicatori generare deseuri municipale
2006
2007
Indicatori generare deseuri menajere
Scaderea indicelor de generare la nivel judetean atat in cazul deseurilor municipale cat si in cazul
deseurilor menajere este explicata prin introducerea cantaririi la depozitare. Astfel, cantitatile
colectate si depozitate nu mai sunt estimate, eroare de raportare reducandu-se semnificativ.
Se poate considera ca pana in anul 2006 cantitatile raportate (pe baza volumului recipientilor
descarcati si a mijloacelor de transport) erau supraestimate. Este o situatie care se regaseste in
majoritatea covarsitoare a judetelor din Romania in cazul operarii unui depozit unde se realizeaza
cantarirea deseurilor.
2.7.3.2 Deseuri municipale generate
Deseurile municipale generate cuprind:
deseurile generate si colectate (de catre operatorii de salubrizare) in amestec sau separat;
135
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
deseurile generate si necolectate in cazul populatiei (din mediul urban si rural) care nu
beneficiaza de servicii de salubrizare.
Datele privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate de catre operatorii de salubritate
(prin completarea chestionarului MUN din cadrul anchetei statistice anuale). Cantitatile de deseuri
raportate sunt, in cele mai multe cazuri, estimate.
Cantitatile de deseuri generate si colectate (pentru intreg judetul si pentru fiecare localitate in
parte) sunt prezentate in sectiunea 2.7.3.1.
Estimarea cantitatilor de deseuri generate si necolectate in mediul urban si rural a fost realizata pe
baza indicilor nationali de generare a deseurilor, stabiliti de catre ANPM si MMDD in cadrul
procesului de revizuire a planurilor regionale de gestionare a deseurilor, pe parcursul anului 2006.
Acestia sunt:
mediul urban
0,9 kg/locuitorxzi
mediul rural
0,4 kg/locuitorxzi
Cantitatile de deseuri generate si necolectate in mediul urban au fost estimate pe baza populatiei
care nu este deservita de servicii de salubrizare si a indicelui de generare a deseurilor la nivel
urban.
In prezent, in mediul rural nu exista implementate servicii de salubrizare la nivelul niciunei
localitati. In consecinta, cantitatile de deseuri generate si necolectate in mediul rural la nivelul
anului 2007 au fost estimate pe baza populatiei existente si a indicelui de generare.
Cantitatea totala de deseuri municipale generata in judetul Dolj in anul 2007 este de 192.828 tone,
99.465 tone reprezentand cantitatea generata si necolectata.
Tabel 2.7-5 Deseuri municipale generate in judetul Dolj, 2007
Tip deseuri
1
1.1
1.2,
1.3
1.5
1.6
1.7
1.8

Urban
Rural
amestec si separat
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Urban
Rural
Cantitate deseuri
(tone)
192.828
44.087
44.087
0
23.465
4.419
3.878
17.514
99.465
42.681
56.783
136
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
In urma analizei datelor prezentate nu s-a putut identifica o corelatie intre cantitatile de deseuri
colectate, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare si dinamica anuala a populatiei. De
asemenea, in cazul anului 2006, se pot observa diferente semnificative intre datele furnizate de
catre Consiliul judetean si cele furnizate de catre autoritatea locala pentru protectia mediului.
Trebuie precizat ca atat Consiliul judetean cat si Agentia pentru Protectia Mediului colecteaza date
de la operatorii de salubritate, dar prin sisteme diferite.
Lipsa unei corelatii pe de o parte, si existenta de seturi de date diferite (pentru acelasi an) pe de
alta parte, pot fi justificate prin calitatea precara a datelor existente.
2.7.3.3 Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2007
Pornind de la informatiile disponibile prezentate si analizate in sectiunile 2.7.3.1 si 2.7.3.2, in
vederea realizarii unei prognoze realiste in ceea ce priveste cantitatile de deseuri ce vor trebui
gestionate la nivelul judetului au fost stabilite valorile indicilor de generare a deseurilor si cantitatile
de deseuri estimat a fi generate, prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 2.7-6 Cantitati estimate de deseuri municipale generate in anul 2007
Tip deseuri
1
1.1
1.2,
1.3
1.5
1.6
1.7
1.8

Urban
Rural
amestec si separat
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Urban
Rural
Cantitate deseuri
(tone)
236.091
78.878
78.878
0
28.005
5.321
4.201
14.002
105.684
51.345
54.339
In concluzie, cantitatea totala de deseuri estimat a fi generata la nivelul judetului Dolj in anul 2007
si utilizata ca baza de calcul pentru prognoza este de 236.091 tone, din care 54.339 tone in mediul
rural.
2.7.4 Compozitia deseurilor menajere si asimilabile

Pana in prezent in judetul Dolj nu au fost realizate masuratori de compozitie a deseurilor
menajere.
Intrucat, conform SR 13467:2002 Deseuri urbane. Metodologie pentru determinarea compozitiei
fizice, masuratorile relevante de compozitie se fac pe o perioada de un an, nu au putut fi realizate
in cadrul acestui proiect.
Prin urmare se considera compozitia estimata la nivelul regiunii prezentata in PRGD Regiunea 4
Sud Vest ca fiind aceeasi si pentru judetul Dolj.
Tabel 2.7-7 Compozitia medie estimata a deseurilor menajere la nivelul Regiunii 4, 2003
137
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Pondere (%)
Zona urbana
Zona rurala
12,49
7,91
4,61
3,54
7,83
8,46
5,51
2
2,77
4
57,86
65,63
8,93
8,5
Material
Hartie/carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Biodegradabile
Altele
Com pozitie deseuri m enajere - m ediul urban
8,93
Com pozitie deseuri m enajere - m ediul rural

8,5
12,49
7,91
3,54
4,61
8,46
2
4
7,83
5,51
2,77
57,86
65,63
Hartie/carton
Sticla
Plastic
Lemn
Biodegradabile
Altele
Metal
Hartie/carton
Sticla
Plastic
Lemn
Biodegradabile
Altele
Metal
De asemenea, nu exista date in ceea ce priveste ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in

deseurile menajere.
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
n vederea determinarii cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate este necesara
cunoasterea ponderii acestor deseuri atat n deseurile menajere (pe medii si cu evidentierea
ponderii deseurilor alimentare, de gradina, deseurilor de hartie, carton, lemn), cat si n deseurile
asimilabile din comert, industie, institutii, n deseurile din gradini si parcuri, din piete si n deseurile
stradale.
Astfel de date nu sunt disponibile n prezent la nivelul judetului.
2.7.5 Fluxuri speciale de deseuri

In aceasta sectiune sunt prezentate fluxurile speciale din deseurile municipale, care necesita
sisteme separate de management, si anume:
deseuri periculoase din deseurile municipale;
namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate orasenesti;
deseuri din constructii si demolari;
deseuri de echipamente electrice si electronice.
Aceste fluxuri sunt prezentate in mod integral, incepand cu generarea deseurilor, continuand cu
modalitatile de colectare si terminand cu valorificarea si eliminarea acestora.
138
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2.7.5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale

Deseurile periculoase din deseurile municipale sunt acele materiale, substante sau produse pe
care detinatorul le arunca sau are intentia sau obligatia de a le arunca, care au caracter periculos.
Gradul de periculozitate a acestora este dat de caracterul lor exploziv, oxidant, iritant, nociv, toxic,
cancerigen, coroziv, infectios, teratogen/mutagen si/sau ecotoxic.
Acestea sunt generate atat in mediu urban cat si in mediul rural in cadrul activitatilor din gospodarii
si institutii. Cateva exemple de deseuri periculoase din deseurile municipale: resturi si recipienti
proveniti de la produsele de curatare, de la diferitele tipuri de vopsele si solventi, baterii uzate,
medicamente, pesticide etc.
Conform Listei europene a deseurilor, urmatoarele categorii fac parte din deseurile municipale
periculoase:
1. 20 01 13*
solventi;
2. 20 01 14*
acizi;
3. 20 01 15*
alcali;
4. 20 01 17*
fotochimice;
5. 20 01 19*
pesticide;
6. 20 01 21*
tuburi fluorescente si alte deseuri care contin mercur;
7. 20 01 23*
echipamente scoase din functiune, care contin clorofluorocarburi;
8. 20 01 26*
uleiuri si grasimi, altele decat cele mentionate n 20 01 25;
9. 20 01 27*
vopseluri, cerneluri, adezivi, si rasini care contin substante periculoase;
10. 20 01 29*
detergenti care contin substante periculoase;
11. 20 01 31*
medicamente citotoxice si citostatice;
12. 20 01 33*
baterii si acumulatori inclusi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03;
13. 20 01 35* echipamente electrice si electronice scoase din functiune, altele decat cele
mentionate la 20 01 21 si 20 01 23 continand componente periculoase
14. 20 01 37*
lemn continand substante periculoase.
Echipamentele electrice si electronice uzate (codurile 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) alcatuiesc

o categorie separata tratata in sectiunea 2.9.3.
In prezent, la nivelul judetului Dolj, nu este implementat un sistem de colectare separata a
deseurile periculoase din deseurile municipale. Colectarea separata se realizeaza in mod
punctual, doar pentru acumulatorii auto uzati (prin sistemul depozit).
Eliminarea deseurilor periculoase se realizeaza prin depozitare, odata cu deseurile municipale din
care fac parte.
La nivel national, regional si local nu sunt disponibile date referitoare la generarea si gestionarea
deseurilor periculoase din deseurile municipale. La nivel european, indicele de generare este de
2,5 kg/locuitor/an n mediul urban si 1,5 kg/locuitor/an n mediul rural.
Pe baza acestor indicatori de generare a fost realizata o estimare privind generarea deseurilor
periculoase din deseuri menajere si asimilabile n judetul Dolj, la nivelul anului 2007. Astfel,
139
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
cantitatea totala estimata de deseuri periculoase din deseurile municipale generata este de circa
1.400 tone (inclusiv DEEE).
Responsabilitatea privind pre-colectarea, colectarea si transportul deseurilor periculoase din
deseurile menajere revine administratiei publice locale, conform legislatiei n vigoare13.
Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare, autoritatile administratiei publice locale au ca obligatie sa asigure colectarea selectiva,
transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor
menajere periculoase. De asemenea trebuie sa asigure spatiile necesare pentru colectarea
selectiva a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si
functionalitatea acestora.
Optiunile de colectare existente la nivel european sunt:
prin magazinele care asigura desfacerea produselor respective nainte de a deveni deseuri
(ulei uzat, baterii si acumulatori uzati, medicamente expirate);
prin puncte de colectare special amenjate care sa asigure si o pre-sortare a deseurilor

colectate;
din usa n usa;
prin unitati mobile care, la o perioada de timp stabilita, se afla intr-un loc stabilit.
Eliminarea acestor tipuri de deseuri se poate realiza prin incinerare sau depozitare n depozite
pentru deseuri periculoase.
In ceea ce priveste eliminarea deseurilor periculoase municipale, n municipiul Craiova
functioneaza un incinerator pentru deseuri periculoase cu o capacitate de incinerare de circa
5.000 tone/an (SC Guardian SRL).
2.7.5.2 Namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orasenesti
Namolul, provenit din procesul de epurare a apelor uzate, este un reziduu generat in timpul
epurarii primare (fizica si/sau chimica), a epurarii secundare (biologice) si tertiare (ndepartarea
nutrientilor). Reziduurile rezultate din preepurare (epurare preliminara) nu sunt considerate ca fiind
namol, fiind n general particule solide, nisip, grasimi.
Ca si modalitate curenta de gestionare, namolul din statiile de epurare a apelor uzate este colectat
pe paturi de uscare, unde pierde apa prin deshidratare naturala pana ajunge la umiditatea de 7080%. La aceasta umiditate este un material lopatabil care poate fi extras mecanizat de pe paturile
de uscare si transportat fara risc de scurgere.
In tabelul de mai jos sunt prezentate statiile de epurare existente in judetul Dolj si starea acestora
de functionare.
Tabel 2.7-8 Statii de epurare existente
Nr.
Localitate
Receptor apa uzata
crt.
1
Craiova
canal Craiovita care se
varsa in raul Jiu
2
Bailesti
paraul Balasan
13
Populatie
deservita
240.000 locuitori
7.000 locuitori
Stare de functionare
in constructie, fonduri ISPA
nu functioneaza statie de
pompare defecta
Legea 101/2006 privind salubrizarea localitilor cu modificarile ulterioare

140
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Calafat
fluviul Dunarea
9.100 locuitori
Filiasi
raul Jiu
5.600 locuitori
5
6
Segarcea
Bechet
statie epurare biologica

functionala (receptionata in 2007)
statie epurare biologica necorespunzatoare
abandonata
dezafectata
canal irigatii
2.725 locuitori
canal desecare Balta
280 locuitori
Aradan
7
Plenita
cariera Stramba
nefinalizata si abandonata
(Sursa datelor: Master Plan privind alimentarea cu apa si epurarea apelor uzate judetul Dolj, 2008)
Conform informatiilor furnizate, in prezent, la nivelul judetului Dolj functioneaza doar doua statii de
epurare, si anume:
statie epurare Calafat, cu o capacitate proiectata de 30.000 locuitori echivalenti, cu un volum

de apa epurata anual de 1.473.000 m3; cantitatea de namol umed generata anual este de
1.825 tone, care dupa deshidratare pe patul de uscare este transportata la depozitul orasului;
statie epurare Filiasi (cu un randament de epurare foarte scazut) anual epureaza un volum
de 1.200.000 m3 apa uzata, rezultand 720 tone namol care este transportat la depozitul
orasului.
Conform Master Planului privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate in judetul Dolj,
elaborat in anul 2008, urmatoarele localitati vor beneficia de statii de epurare:
reabilitarea statiilor existente

- Craiova (Facai) - termen de realizare 2010;
- Calafat;
realizare statii de epurare noi

- Filiasi
- Rastu Nou (Bailesti/Poiana Mare)
- Bechet
- Padea (Segarcea)
- Dobresti (Amarastii de Jos/Marsani).
n prezent n judetul Dolj nu exista instalatii de tratare/valorificare (compostare, fermentare

anaeroba, co-incinerare) a namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti, acestea fiind
eliminate prin depozitare.
Principalele modalitati de valorificare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare sunt
reprezentate de valorificarea n agricultura si valorificarea energetica.
Cantitile de nmol ce urmeaz s fie eliminate prin depozitare n judetul Dolj sunt prezentate n
anex. Aceste cantitati variaza intre 23.118 t in anul 2010, 25.382 in anul 2012 pana la 24.305 in
anul 2038.
Extimarea a fost realizat pornind de la ipoteza c serviciile de canalizare/epurare vor fi extinse la
nivelul i la termenele prevzute n Master Planul privind Alimentarea cu Apa si Evacuarea Apelor
Uzate in Judetul Dolj aprilie 2008.
141
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2.7.5.3 Deseuri din constructii si demolari

Deseurile din constructii si demolari reprezinta acele deseuri rezultate in urma activitatilor de
construire sau demolare prestate atat de persoane fizice cat si de persoane juridice. Conform
Listei europene a deseurilor, categoriile de deseuri din constructii si demolari sunt urmatoarele:
17 01 01
beton
17 01 02
caramizi
17 01 03
Tigle si materiale ceramice
17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice cu
continut de substante periculoase
17 01 07
Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice
altele decat cele specificate la 17 01 06
17 02 01
Lemn
17 02 02
Sticla
17 02 03
Materiale plastice
17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau contaminate cu substante
periculoase
17 04 01
Cupru, bronz, alama
17 04 02
Aluminiu
17 04 03
Plumb
17 04 04
Zinc
17 04 05
Fier si otel
17 04 06
Staniu
17 04 07
Amestecuri metalice
17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase
17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase
17 04 11
Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate la
nivelul judetului in perioada 2001 2006.
Tabel 2.7-9 Cantitati deseuri din constructii si demolari colectate
2001
2002
1.466
1.172
Sursa: APM Dolj si ANPM
Cantitate (tone)
2003
2004
1.055
n.d.
2005
13.040
2006
3.290
In urma analizei datelor de mai sus nu se poate identifica o corelatie intre numarul de locuitori si
cantitatea de deseuri colectata. Avand in vedere ca indicii de generare a acetui tip de deseuri la
nivel european sunt de ordinul a sute de kilograme pe locuitor si an, se poate concluziona ca
datele prezentate anterior sunt subestimate.
142
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
In ceea ce priveste gestionarea deseurilor de constructii si demolari, conform datelor furnizate de

catre APM Dolj, la nivelul judetului exista un singur operator economic (SC SORIN
INTERNATIONAL SPEDITION SRL) care are ca obiect de activitate colectarea si valorificarea prin
concasare a deseurilor rezultate din activitatile de constructii si demolari. Acest operator economic
se ocupa inclusiv de demolarea cladirilor in vederea colectarii deseurilor.
La punctul de lucru au loc urmatoarele activitati:
stocarea temporara a deseurilor;
prelucrarea deseurilor de beton prin concasare si sfaramare (trecerea prin salturi de sfaramare
de-a lungul unei benzi rulante);
cele doua produse rezultate (beton sfaramat si deseuri metalice) ies separate din concasor.
Capacitatea concasaorului este de 45 t/ora in flux continuu.

In anul 2007 operatorul a obtinut prin concasare 20.940 tone de deseuri de beton, din care 20.693
tone au fost valorificate prin vanzare. Deseurile de beton concasate, cel mai frecvent sunt utilizate
ca materiale de umplutura in constructii sau la reabilitarea infrastructurii rutiere.
In tabelul de mai jos sunt prezentate amplasamentele indicate de primarii pentru depozitarea
deseurilor din constructii si demolari, conform prevederilor art. 148 din OUG 78/2000 privind
regimul deseurilor aprobata prin Legea 426/2001 cu modificarile ulterioare.
Tabel 2.7-10 Amplasamente depozitarea deseurilor din constructii si demolari
Nr.
crt.
1
2
Localitate
Craiova
Bailesti
Nr.
amplasamente
1
1
Bechet
Dabuleni
Calarasi
6
7
8
Carcea
Cetate
Cotofenii din Dos
1
1
3
9
10
Plenita
Rast
1
2
11
Scaesti
12
Tuglui
13
Celaru
Sursa: Consiliul judetean
Localizare
- platforma amenajata depozit Mofleni
- soseaua Drumul Rastului, in partea de V a
depozitului de deseuri urbane Bailesti
- S-E, cu o suprafata de 0,06 ha si o capacitate de
1.200 m3
- S-V, cu o suprafata de 0,06 ha si o capacitate de
1.200 m3
- in S localitatii, suprafata 1 ha
- in N localitatii, suprafata 0,5 ha
- punctul Goata, la vest in satul Calarasi
- punctul Neicu, la S-V in satul Sarata
- spatiul de depozitare a deseurilor, in zona VII
- in zona cimitir (conform PUG)
- sat Mihaita
- sat Potmeltu
- sat Cotofenii din Dos
- punctul Cariera Stramba
- nordul localitatii
- groapa de la cuptoarele de caramida
- pentru satul Scaesti punctele: Pitulati, Gropane,
Podul cu Maciuci
- pentru satul Valea lui Patru punctele: La Balta si la
Grinduri
- spatiul de depozitare a deseurilor Caval
- sat Glod
- sat Jiul
- punctul Padurea Celaru
143
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Conform datelor furnizate de catre Consiliul judetean, la nivelul anului 2007 au fost eliberate de
catre primariile de pe teritoriul judetului 1.897 autorizatii de constructii si demolari, cu o cantitate
de deseuri aferente generate de circa 4.960 tone.
Conform Studiului Comisiei Europene Practici de gestionare a deseurilor din constructii si
demolari si impactul lui economic realizat in anul 1999, indicatorul mediu pentru EU-15 era de 481
kg/locuitor x an.
Pornind de la acest indicator si considerand ca cea mai mare parte a deseurilor din constructii si
demolari se genereaza in zona urbana se poate estima o cantitate anuala totala generata la
nivelul judetului de circa 174.000 tone.
2.7.5.4 Deseuri de echipamente electrice si electronice
Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) sunt reprezentate de echipamentele
eletrice si electronice pe care detinatorul le arunca sau are intentia sau obligatia de a le arunca.
Tot in categoria DEEE intra si toate componentele, subansamblele si produsele consumabile,
parte integrata a echipamentului in momentul in care acesta devine deseu.
Categoriile de DEEE care fac obiectul planificarii sunt urmatoarele:
20 01 21* tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur
20 01 23* echipamente abandonate cu continut de CFC (clorofluorocarburi)
20 01 35* echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21

si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi
20 01 36
echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01

21, 20 01 23 si 20 01 35.
Responsabilitatea gestionarii acestui tip de deseuri este a producatorilor. Autoritatea publica locala
are obligatia de a pune la dispozitie producatorilor spatiile (din domeniul public) necesare infiintarii
punctelor de colectare separata a DEEE.
Detinatorii (persoane fizice sau juridice) au obligatia de a nu arunca DEEE impreuna cu celelalte
deseuri (menajere sau asimilabile) si de a le preda distribuitorilor (in cazul achizitionarii unui
produs de acelasi tip) sau la punctele de colectare separata infiintate.
Poducatorii sunt obligati sa urmareasca ca toate DEEE colectate la punctele municipale sa fie
transportate la instalatiile de tratare autorizate, cu exceptia cazului n care aparatele sunt refolosite
n ntregime.
n prezent exista patru sisteme autorizate care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare
ale producatorilor de EEE, si anume:
RoREC Romania pentru produse din categoriile 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10;
EOTIC pentru produse IT&C, categoriile 3, 4, 7, 9;
RECOLAMP pentru ehipamente de iluminat, categoriile 5b, c, e, f;
ENVIRON pentru categoriile 1 10, cu exceptia 5b, c, d.
In tabelele de mai jos sunt prezentate punctele de colectare a DEEE stabilite pana n prezent n
judetul Dolj.
144
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.7-11 Puncte judetene de colectare DEEE

Amplasament punct
de colectare
Amenajare punct de
colectare
Societatea care
administreaza punctul
de colectare
Observatii
Calafat
Str. Jiului, nr. 2
Suprafata: 100 mp
Spatiu acoperit, mprejmuit,
suprafata impermeabila
Serviciul de salubritate
din cadrul Primariei
Calafat
Functional
Tabel 2.7-12 Puncte de colectare DEEE orase cu peste 100.000 locuitori

Amplasament punct
de colectare
Amenajare punct de
colectare
Societatea care
de colectare
Observatii
Craiova
Aleea Simnic, nr. 48
Suprafata: 171 mp
Spatiu acoperit, platforma
betonata, containere 4 mc
Functional
Nu detine autorizatie
Tabel 2.7-13 Puncte de colectare DEEE orase cu peste 20.000 locuitori
Amplasament punct de
colectare
Bailesti
Soseua Galicea, nr. 8
(HCL 127/16.11.2005)
Amenajare punct de
colectare
Suprafata: 1000 mp
Platforma betonata,
containere
Societatea care
de colectare
Observatii
Nu este functional.
Nu detine
autorizatie.
Desi activitatea a
fost scoasa la
licitatie, aceasta nu
a fost preluata de
nici un agent
economic, urmand a
se organiza o noua
licitatie.
Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Dolj
n anul 2007, n judetul Dolj a solicitat si a fost autorizat pentru colectare DEEE 8 operatori
economici prezentati in tabelul de mai jos.
Tabel 2.7-14 Operatori economici autorizati pentru colectarea DEEE
Nr.
crt.
Date de identificare
Acte de reglementare a
activitatii
Cod CAEN
Cantitate
colectata in
2007 (tone)
145
CAPITOLUL 2
Nr.
crt.
Situatia existenta
Date de identificare
SC REMAT SA
Craiova, str. Drumul Industriilor 7
SC ROBEXPERT SRL
Craiova, str. Severinului 27
SC VASCOM SRL
Craiova, str. Raului 222
SC OLTMETAL SA
Podari, str. Depozitului 15
SC 3R SA
Craiova, str. Rozelor 78
SC MIRSANDO SERVICE SRL

Craiova, str. Bicaz 10
SC ADIDRAD COM SRL

Craiova, str. Calea Severinului
48C
SC ROMSOFT SA
Craiova, b-dul Carol 6
Acte de reglementare a
activitatii
Autorizatie de mediu
nr.186R/13.07.2006
valabila pana la
28.02.2010
nr.136/07.05.2007
valabila pana la
07.05.2012
nr.130R/26.04.2007
valabila pana la
28.02.2010
nr.222R/23.07.2007
valabila pana la
31.03.2009
nr.168R/11.01.2008
valabila pana la
28.12.2008
nr.173/31.05.2007
valabila pana la
31.05.2012
nr.73/19.12.2007
valabila pana la
09.09.2009
nr.360/19.12.2007
valabila pana la 2012
Cod CAEN
Cantitate
colectata in
2007 (tone)
3710, 3720,
5157, 5020,
9002
9,317
3710, 3720,
3710, 3720,
5157
3710, 3720,
5157, 9002
3710, 3720,
5157, 9002
6,482
3710
3710, 3720,
5020, 5157,
9002
9002
n ceea ce priveste tratarea DEEE, la nivelul judetului nu exista nicio astfel de instalatie.
Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice,
obiectivul de colectare a DEEE de la populatie pentru anul 2008 este de 4 kg/locuitor, ceea ce
inseamna circa 2.863 tone. Pentru anul 2007 obiectivul de colectare a fost de 3 kg/locuitor (2.148
tone).
Conform datelor furnizate de AMP Dolj, in anul 2006 cantitatea colectata a fost de 1,3 tone. In anul
2007, cantitatea colectata de DEEE a fost de circa 15,8 tone, ceea ce reprezinta circa 0,7 % din
tinta ce trebuie atinsa.
2.8 Sistemul de gestionare a deseurilor municipale

2.8.1 Colectare si transport deseuri municipale
Conform Legii 51/2006 modificata prin OUG 13/2008 a serviciilor comunitare de utilitati publice,
gestiunea serviciilor de utilitati publice, implicit a serviciilor de salubrizare (colectare si transport
deseuri) se poate realiza in doua moduri:
146
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
in mod direct prin compartimente special infiintate in cadrul strcuturii autoritatilor publice
locale;
prin delegarea serviciului (hotarari si contracte de delegare) catre operatori economici
licentiati.
Modul de realizare se stabiliste prin hotarare a autoritatilor administratiei publice, respectiv a
asociatiilor de dezvoltare intercomunitara.
Deseurile menajere sunt colectate de catre operatorii din fiecare localitate, punctele de colectare
fiind stabilite in functie de distanta si de accesul vehiculelor la acestea.
Frecventa colectarii variaza de la o localitate la alta, de tipul locuintei (este mai ridicata in cazul
blocurilor decat in cazul locuintelor individuale) si depinde de serviciul contractat. Poate varia si de
la un anotimp la altul.
In ceea ce priveste modul de colectare, in cazul blocurilor cu apartamente deseurile sunt colectate
de la punctele de pre-colectare stabilite (adiacente blocurilor) si administrate de catre asociatiile
de proprietari iar in cazul clocuintelor individuale colectarea se realizeaza din poarta in poarta.
In ceea ce priveste deseurile asimilabile si cele rezultate din servicii municipale (stradale, piete,
gradini si parcuri) frecventa de colectare este stabilita in functie de necesitatile beneficiarului
contractului.
Transportul deseurilor municipale, se realizeaza in marea parte a cazurilor de catre operatorii de
salubritate care au realizat colectarea acestora.
Exista cazuri (mai ales in mediul rural) in care transportul deseurilor la amplasamentul unde are
loc depozitarea se realizeaza de catre generator (persoana fizica), prin mijloace proprii.
In continuare sunt prezentati operatorii de salubritate care operau pe teritoriul judetului Dolj la
nivelul anului 2007 . Incepand cu iulie 2007 s-a desfiintat punctul de lucru din Craiova a societatii
SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA, punctul de lucru de la Filiasi devenind operatorul de
salubritate al orasului Filiasi.
Tabel 2.8-1 Situatia centralizata a operatorilor de salubritate din judetul Dolj in anul 2007
Locuitori
Denumire operator
Localitati deserviti (nr.)
Forma de
Licenta
Autorizatie
salubrizare
deservite Mediul
de mediu
Mediul proprietate ANRSC
urban
rural
Serviciul Public de
Craiova
134.000 Publica de Licenta
259R/
Salubritate Craiova
interes local clasa I
01.10.2007
DJ10462953 valabila
, valabila
pana la
pana la
22.09.2010
17.08.2010
SC RETIM ECOLOGIC
Craiova
63.000
Majoritar
Licenta
726/
SERVICE SA PL Craiova
privat
clasa I 08.12.2005
TM9112229,
valabila
pana
la
08.12.2010
Serviciul Public de
Bailesti
4.600
Publica de 225/03.08.2
Administrare a Domeniului
interes local
006 vizat
Public si Privat Bailesti
5001/2007
D.S.U.P. Calafat
Calafat
14.010
Publica de Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation PHARE 2005 / 017 553.04.03/08.01
147
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
SC RETIM ECOLOGIC
SERVICE SA PL Filiasi
FiliasiRacari
6.665
200
Directia de Servicii
Comunitare Segarcea
Segarcea
1.700
interes local
Majoritar
privat
Licenta
clasa I
TM9112229,
valabila
pana la
08.12.2010
-
Publica de
interes local
10/10.01.
2007
valabila
pana la
10.01.2012
189/14.07.
2006
valabila
pana la
14.07.2011
Sursa: date furnizate de Consiliul judetean
Din cei 5 operatori de salubritate care isi desfasoara activitatea in judetul Dolj, majoritatea (4) sunt
servicii publice de interes local (nu au personalitate juridica si fac parte din structura autoritatilor
publice locale), unul singur fiind ca forma de proprietate majoritar privat.
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare
In tabelul de mai jos este prezentata evolutia populatiei deservite de servicii de salubrizare din
judetul Dolj, in perioada 2001-2006.
Tabel 2.8-2 Populatia deservita de servicii de salubritate, 2001-2006
Numar locuitori
2001
2002
2003
2004
Total mediul urban
267.823
267.309
231.500
228.092
Craiova
246.000
245.600
205.300
202.700
Calafat
14.458
14.458
14.458
14.458
Bailesti
0
0
4.600
4.600
Filiasi
6.621
6.621
6.512
5.704
Segarcea
630
630
630
630
Total mediul rural
0
0
0
0
2005
225.821
200.700
14.458
4.600
5.433
630
0
2006
223.047
197.822
14.458
4.600
5.537
630
0
La calcularea gradului de acoperire cu servicii de salubritate trebuie mentionat ca in anul 2004

comunele Dabuleni si Bechet au fost transformate in orase. Locuitorii acestora nu au beneficiat de
servicii de salubrizare nici dupa schimbarea statutului unitatilor administrativ teritoriale.
De asemenea, trebuie avuta in vedere existenta localitatilor periurbane care fac parte din
sctructura administrativa a municipiilor si oraselor. Desi acestea sunt considerate ca fiind in mediul
urban, gradul de asigurare cu utilitati a locuitorilor este minim. In cazul localitatilor din judetul Dolj,
majoritatea covarsitoare a zonelor periurbane nu beneficiaza de servicii de salubritate.
Tabel 2.8-3 Evoluatia procentului populatiei deservite la nivel judetean
2001
2002
2003
2004
Judet
Locuitori deserviti (nr.)
267.823
267.309
231.500
228.092
Locuitori deserviti (%)
36,10
36,61
31,92
31,66
Mediul urban
267.823
267.309
231.500
228.092
69,92
72,56
62,89
59,76
Mediul rural
0
0
0
0
0
0
0
0
2005
2006
225.831
31,41
223.047
31,15
225.831
58,82
223.047
58,12
0
0
0
0
148
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
La nivelul anului 2006, populatia deservita cu servicii de salubritate reprezenta circa 31,2% din
populatia totala a judetului. In mediul rural gradul de acoperire cu servicii este de 0% iar in mediul
urban este de 58,12%. Practic in nici una din cele 104 comune ale judetului nu exista
implementate servicii de colectare si transport a deseurilor municipale.
In ceea ce priveste gradul de acoperire a populatiei cu servicii de colectare separata, conform
datelor furnizate de Consiliul judetean, acesta este nesemnificativ. La nivelul municipiului Craiova
cantitatile colectate in perioada 2002 - 2006 au fost foarte reduse. Conform datelor furnizate de
catre Serviciul Public de Salubrizare a municipiului Craiova, la nivelul localitatii, in anul 2007, nu sau colectat separat deseuri decat ocazional in cei circa 160 de recipienti amplasati in acest scop.
Dotarea operatorilor de salubritate
In tabelele de mai jos este prezentata in mod centralizat, la nivelul intregului judet, dotarea
operatorilor de salubritate pentru colectarea (separata si in amestec) si transportul in amestec a
deseurilor muncipale. La nivelul anului 2007, colectarea separata a deseurilor se realizeaza doar
in municipiul Craiova, la scara pilot.
Tabel 2.8-4Dotarea operatorilor salubritate colectare separata a deseurilor municipale, 2007
Operator
Tip deseu
colectat
separat
Numar recipienti
Pubele
Eurocontainere
(0,1-0,2 m3) (1,1-1,2 m3)
Serviciul Public de
Hartie
75
78
Salubritate Craiova
PET
75
81
TOTAL
150
159
Sursa: date furnizate de catre operatorii de salubritate
Volum total
(m3)
103,8
107,1
210,9
149
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.8-5 Dotare operatori salubritate colectare deseuri municipale in amestec, 2007
Operator salubritate
Numar recipienti
Container
Euro-container
(4 m3)
(15-24 m3)
(0,24 m3)
(1,1 m3)
(7-10 m3)
Serviciul Public de Salubritate Craiova
430
2
1.223
2
SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA 300
PL Craiova
SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA
60
PL Filiasi
Serviciul Public de Administrare a
25
Domeniului Public si Privat Bailesti
D.S.U.P. Calafat
40
Directia de Servicii Comunitare
11
Segarcea
TOTAL
76
1.583
Pubele
(0,1-0,2 m3)
10.738
8.500
Volum
total
(m3)
4.838,4
2030
Capacitate
specifica
(m3/locuitor)
n.d
n.d
1.040
223,48
0,032
100
n.d
200
-
248
44
0,018
0,05
20.298
7483,48
0,033
(18 m3)
2
-
(*uzate, utilizate timp de peste 30 ani)/ Sursa: date furnizate de catre operatorii de salubritate
Tabel 2.8-6Dotare operatori salubritate transport deseuri municipale in amestec, 2007
Operator salubritate
Tip mijloace transport
Autocamioane
Autogunoiere
Autotransportor
basculante
compactoare
containere
Serviciul Public de Salubritate Craiova
3
19
3
SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA
6
PL Craiova
SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA 1
1
PL Filiasi
Serviciul Public de Administrare a
1
Domeniului Public si Privat Bailesti
D.S.U.P. Calafat
1
1
Directia de Servicii Comunitare
1
Segarcea
Tractoare cu
remorca
Altele
Total mijloace de transport

Numar
Capacitate
totala (m3)
25
150,3
8
7.850
4
6
21.760
4.500
2
4
Sursa: date furnizate de catre operatorii de salubritate
150
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
In judetul Dolj nu exista statii de transfer aflate in functiune. Datele referitoare la statiile de transfer
in curs de proiectare sunt prezentate in sectiunea 2.11.
Prestarea serviciului de salubrizare in localitatile deservite
In continuare sunt prezentate, pentru fiecare localitate deservita in parte, date referitoare la modul
de colectare in amestec a deseurilor municipale si la gradul de acoperire a populatiei cu servicii de
salubritate.
Municipiul Craiova
In prezent, in municipiul Craiova colectarea deseurilor menajere este asigurata de catre Serviciul
Public de Salubritate, serviciu infiintat in anul 1995.
S.P. Salubritate presteaza activitati de colectare si transport a deseurilor menajere pentru 390
asociatii de locatari si proprietari, respectiv 169.789 persoane si 38.075 persoane care locuiesc la
case.
Activitatea de colectatare si transport a deseurilor menajere este structurata pe trei sectoare. In
municipiul Craiova exista 350 platforme de pre-colectare a deseurilor.
Frecventa de colectare a deseurilor menajere si asimilabile este urmatoarea:
sezonul cald (perioada 1 aprilie 1 octombrie) zilnic din zonele centrale si se la unitatile de
alimentatie si cazare, piete agroalimentare, unitati sanitare cu paturi, institutii de invatamant si
la cel mult 2 zile in celelalte cazuri;
sezonul rece (perioada 1 octombrie 1 aprilie) cel mult la 3 zile, cu conditia ca la punctele
de pre-colectare sa fie asigurate conditii de depozitare potrivite pentru aceasta frecventa.
In cazul deseurilor stradale, frecventa de colectare este de cel putin o data la doua zile in sezonul
cald si cel putin o data la trei zile in sezonul rece.
Sintetic, la nivelul municipiului Craiova, gradul de acoperire a populatie cu servicii de salubrizare la
nivelul anului 2007, se apropie de 72%, din numarul total de locuitori de 289.547 fiind deserviti
207.651 locuitori. Trebuie precizat ca la calcularea numarului total de locuitori al municipiului au
fost luati in considerare si locuitorii din zonele periurbane (satele Cernele, Cernele de Sus, Facai,
Izvorul Rece, Mofleni, Popoveni, Rovine si Simnicul de Jos), si anume 11.085 locuitori.
Municipiul Bailesti
In municipiul Bailesti, la nivelul anului 2007, locuiesc un numar de 20.108 locuitori, spatiul locativ
cuprinzand un numar de 2.300 apartamente repartizate in 150 scari, respectiv 10 asociatii de
proprietari, in blocuri cu 2-3-4 etaje si circa 4.600 de gospodarii.
Activitatea de salubrizare este prestata de catre Serviciul Public de Administrare a Domeniului
Punblic si Privat, serviciu infiintat in anul 2003 pe langa Consiliul local al municipiului.
In vederea colectarii si transportului deseurilor menajere se realizeaza 6 curse pe zi, pe 25 trasee
de colectare. In localitate exista 18 platforme de pre-colectare.
Frecventa de colectare a deseurilor este de 2 ori/saptamana.
In ceea ce priveste gradul de acoperire a municipiului cu servicii de salubrizare, acesta este de
circa 35%, din cei 20.108 locuitori doar 7.100 beneficiind de servicii de colectare si transport a
151
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
deseurilor menajere. In zona periurbana a municipiului (satul Balasan) numarul de locuitori este de
672.
Municipiul Calafat
Numarul de locuitori al municipiului Calafat in anul 2007 este de 18.322. Spatiul locativ cuprinde
un numar de 3.234 de apartamente repartizate in 184 scari, in blocuri de 2-3-4 etaje si circa 3.544
gospodarii.
Directia Servicii de Utilitate Publica a fost infiintata la sfarsitul anului 2006, ca structura
organizatorica in cadrul aparatului de specialitate al Primarului. DSUP Calafat este responsabila
cu salubrizarea municipiului incepand cu ianuarie 2007.
Activitatea de colectare si transport a deseurilor este organizata pe 3 trasee de colectare si 2-3
curse/zi. In municipiul Calafat exista 25 platforme de pre-colectare a deseurilor.
Frecventa de colectare a deseurilor este variabila, in functie de locul de colectare, si anume:
in cazul blocurilor de locuinte zilnic;
gospodarii individuale saptamanal;
operatori economici cu profil de alimentatie publica de 3 ori/saptamana;
alti operatori economici si institutii publice saptamanal, in cazul in care beneficiarul nu solicita
altfel.
Gradul de acoperire a localitatii cu servicii de salubrizare este de 55%, din cei 18.322 de locuitori
10.069 locuitori avand incheiate contracte de salubrizare. In zona periurbana a municipiului (satele
Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti) populatia este de 4.312 locuitori.
Orasul Filiasi
Numarul de locuitori al orasului Filiasi in anul 2007 este de 18.987. Spatiul locativ cuprinde un
numar de 2.275 de apartamente repartizate in 142 scari, respectiv 5 asociatii de proprietari in
blocuri de 2-3-4 etaje si circa 7.000 gospodarii.
Incepand cu luna iunie anul 2006, serviciul de salubritate a localitatii este prestata de SC RETIM
ECOLOGIC SERVICE Sucursala Filasi.
Frecventa colectarii difera in functie de sezon si de categoria producatorului de deseuri
municipale, si anume:
zilnica in cazul zonelor aglomerate si a unitatilor mari cantine, restaurante, hoteluri, piete;
o data la maxim 2 zile in sezonul cald si o data la maxim 3 zile in sezonul rece in cazul
persoanelor fizice.
In oras exista 8 platforme de pre-colectare a deseurilor.

Gradul de acoperire a localitatii cu servicii de salubrizare este de 36%, din cei 18.987 de locuitori,
6.900 locuitori avand incheiate contracte de salubrizare, din care 200 locuitori sunt din zona
periurbana satul Racarii de Sus. In zona periurbana a municipiului (satele Almajel, Balta,
Braniste, Fratostita, Racarii de Sus si Uscaci) populatia este de 5.263 locuitori.
Orasul Segarcea
152
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Incepand cu anul 2008, serviciul de colectare si transport a deseurilor municipale este prestat de
catre Serviciul de Salubrizare a orasului Segarcea, din cadrul Directiei pentru Servicii Comunitare
Segarcea.
Pana in anul 2008 pentru prestarea serviciul de salubrizare a localitatii nu se incasau taxe sau
tarife. In prezent, se desfasoara activitatea de realizarea a contractelor de salubrizare. Pana la
acest moment au fost incheiate 27 de contracte cu operatori economici si 165 de contracte cu
gospodarii individuale.
In orasul Segarcea, in anul 2007, sunt un numar de 8.257 locuitori. La nivelul localitatii sunt
constituite numai doua asociatii de proprietari, majoritatea locuitorilor habitand in locuinte
individuale (case).
Colectarea deseurilor se face din 5 puncte de precolectare, amplasate dupa cum urmeaza: piata
centrala, cate unul la fiecare asociatie de proprietari, scoala si spitalul orasenesc.
Frecventa de colectare este de 2 ori/saptamana in sezonul cald si de 3 ori/saptamana in sezonul
rece.
Momentan, doar circa 650 locuitori beneficiaza de servicii de salubritate, ceea ce inseamna un
grad de acoperire de circa 13%.
2.8.2 Tratarea si valorificarea deseurilor

Sortarea deseurilor municipale
In prezent in judetul Dolj nu exista statii de sortare in functiune a deseurilor municipale.
Valorificarea deseurilor municipale
La nivelul judetului nu este implementat un sistem de colectare separata. Cantitatile de deseuri
municipale valorificabile colectate sunt reduse.
Agentii economici tip REMAT achizitioneaza de la persoane juridice si fizice (nu neaparat
autorizate, in cazul persoanelor fizice) deseuri reciclabile pe care le trateaza in vederea reciclarii
(sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare) si le trimit la unitatile de valorificare.
n continuare sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unitati ce desfasoara activitati
de colectare si tratare deseuri reciclabile, dotarile si capacitatile de prelucrare de care dispun,
precum si date ale unitatilor ce desfasoara activitati de valorificare (reciclare) a acestor deseuri.
Tabel 2.8-7 Unitati de colectare si tratare a deseurilor n vederea reciclarii n judetul Dolj
Denumire
Tip echipament
Autorizatie de
Tip deseu
operator
Adresa
Localizare
detinut
mediu
prelucrat
economic
Cantar
-deseuri
Taiere-aparate
metalice
Drumul
de sudura
186R/2006
SC REMAT
-hartie,
Craiova
Industriilor
Prese de balotat
revizuita la
SA
carton
nr. 7
fier, hartie si PET
04.04.2008
-anvelope
Utilaje de
uzate
transport
153
Cantitate
deseuri
tratate
13.100 t/an
1.300 t/an
80 t/an
CAPITOLUL 2
Denumire
operator
economic
Situatia existenta
Adresa
SC
OLTMETAL
SA
str.
Depozitului
nr. 15
SC ADIDRAD
COM SRL
str. Calea
severinului
nr.48C
Strada
Rozelor nr.
78
SC 3R SA
Localizare
Tip echipament
detinut
Autorizatie de
mediu
Podari
utilaj incarcaredescarcare
Presa de balotat
aparat
fotospectometru,
contaminometru
222R/2007
133R/2007
revizuita la
31.01.2008
157/2007
revizuita la
31.01.2008
Craiova
presa balotat
aparat
fotospectometru
contaminometru
cantar
Craiova
presa balotat
aparat
fotospectometru
contaminometru
168R/2007
130/2007
revizuita
12.02.2008
SC VASCOM
SRL
Str.
Alexandria
nr. 2
Craiova
aparate de
debitat
SC NICMAR
PROD COM
SRL
Str. Fagului
nr.16
Craiova
presa balotat
SC COMAT
SA
Str. Sararilor
nr. 31
Craiova
SC
OLTPLAST
COMPANY
SRL
Str. Toporasi
nr.43
Craiova
SC BRIANNA
SRL
str. Eliza
Opran nr.
203
Craiova
SC ANCY
PRODUCTIO
N SRL
Simnicu de
Sus, sat
Cornetu
73R/2005
revizuita la
19.12.2007
152/2007
presa balotat
fotospectometru
contaminometru
32R/2007
presa de balotat
moara macinat
mase plastice
135R/2007
175/2007
presa de balotat
presa pentru
Tip deseu
prelucrat
- deseuri
metalice
-hartie,
carton
-acumulatori
uzati
-mase
plastice
- deseuri
metalice
-hartie,
carton
-acumulatori
uzati
-mase
plastice
-cauciuc
-deseuri
metalice
-hartie,
carton
-acumulatori
uzati
-mase
plastice
-cauciuc
-deseuri
metalice
-mase
plastice
-hartie,
carton
-mase
plastice
-deseuri
metalice
-hartie,
carton
-mase
plastice
-hartie,
carton
-mase
plastice
33.040 t/an
2.800 t/an
100 t/an
20 t/an
53.000 t/an
1,5 t/an
700 t/an
15 t/an
500 t/an
12.300 t/an
200 t/an
60 t/an
20 t/an
12 t/an
176 t/luna
5 t/luna
50 t/luna
10 t/luna
100 t/an
50 t/an
20 t/an
100 t/an
500 t/an
170/2007
-hartie,
carton
20 t/luna
150R/2007
-mase
plastice
8 t/luna
154
Cantitate
deseuri
tratate
CAPITOLUL 2
Denumire
operator
economic
Situatia existenta
Adresa
Localizare
Tip echipament
detinut
Autorizatie de
mediu
Tip deseu
prelucrat
Cantitate
deseuri
tratate
brichetare folie si
plastic
moara pentru
maruntire
aglomerator folie
masina pentru
extruderea foliei
granulator
SC ILIGET
IMPEX SRL
Str. Raului
nr.313
SC FULGA
PROD SRL
b-dul Carol I
nr. 152
SC PLASTIC
SERVICE
IMPEX SRL
SC CIB PET
SRL
str. Popoveni
nr. 5
SC
MOVIPLAST
SRL
b-dul.
Decebal nr.
39A
Craiova
Craiova
Ghindeni
Craiova
Craiova
presa balotat
presa balotat
moara de
maruntit plastic
utilaj de
granulare
presa balotat
moara de
macinat
Instalatii de
macinare, taiere,
spalare si
regenerare
solvent
regranulator
342/2006
374R/2006
58/2007
202/2007
186R/2006
revizuita
04.04.2008
-hartie,
carton
-mase
plastice
-hartie,
carton
-mase
plastice
16 t/luna
12,5 t/luna
35 t/luna
1 t/luna
-hartie,
carton
-mase
plastice
3 t/luna
20 t/luna
-hartie,
carton
-mase
plastice
50 t/an
300 t/an
-deseuri
metalice
-harte, carton
-mase
plastice
13.100 t/an
1.300 t/an
Sursa: APM Dolj

Tabel 2.8-8 Unitati de valorificare a deseurilor existente n judetul Dolj
Numele companiei Locatia
Autorizatie
SC PLASTIC
Ghindeni
SERVICE IMPEX
SC ANCY
Simnicu de Sus, sat
PRODUCTION
Cornetu
SRL
SC MOVIPLAST
Craiova b-dul
SRL
Decebal nr.39A
Sursa: APM Dolj
Deseuri procesate
Cantitate deseuri
valorificate (2007)
58/2007
Maruntire si granulare deseuri

folie si PET
20 t/luna
150R/2007
Maruntire, granulare si
extrudare deseuri folie si PET
8 t/luna
268/2007
polietilena regranulata
112 t/an
2.8.3 Tratarea deeurilor biodegradabile

Compostarea deseurilor
155
80 t/an
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
In judetul Dolj nu exista statii de compostare a deseurilor in functiune.

Tratarea mecano-biologica a deseurilor
In judetul Dolj nu exista statii de tratare mecano-biologica a deseurilor in functiune.
Tratarea termica a deseurilor
In judetul Dolj nu exista instalatii de tratare termica a deseurilor municipale nepericuloase.
Exista un incinerator pentru deseuri periculoase (SC GUARDIAN SRL Craiova). Cantitatea de
deseuri periculoase incinerata in anul 2006 a fost de 28 tone.
2.8.4 Depozite existente

Deseurile municipale generate pe teritoriul judetului Dolj sunt eliminate, in prezent, prin depozitare.
In mediul urban depozitarea se realizeaza atat in depozite conforme cat si in depozite neconforme
de deseuri. In mediul rural, depozitarea se relizeaza in spatii lipsite de orice fel de amenjare in
acest scop.
Depozite conforme din mediul urban
In judetul Dolj exista o singura faciliate pentru depozitarea deseurilor conforma - Depozit ecologic
pentru deseuri solide urbane si industrial asimilabile, operabil inca de la inceputul anului 2006
(data punerii in functiune a primei celule 31.03.2006).
Acesta a fost construit de catre SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL, in urma unui parteneriat public
privat cu Consiliul local al Municipiului Craiova (care a pus la dispozitie terenul necesar). Ulterior,
SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a cedat partile sale sociale catre SC ECOSUD SRL, care
opereaza si in prezent depozitul de deseuri.
Reglementarea activitatii din punct de vedere al protectiei mediului este realizata prin Autorizatia
integrata de mediu nr. 4/2006 revizuita.
Suprafata initiala totala a depozitului a fost de 49,38 ha. In urma agrementului dintre Consiliul
Local Craiova si operatorul depozitului au fost cedate 5 ha de pe raza acestei locatii in vederea
realizarii viitoarelor statii de sortare si compostare din Craiova. In acest context suprafata destinata
depozitarii se va reduce la 44, 38 ha, suficienta pentru construirea a cca. 33 celule de 1.2 ha
fiecare. Capacitatea totala de depozitare pe urmatorii 30 de ani este estimata la cca. 6.6 mil m3,
suficienta pentru a putea prelua deseurile reziduale de pe raza intregului judet.
In prezent se afla in exploatare celulele 2 si 3, cu o suprafata de 1,2 ha fiecare si cu o capacitate
de depozitare de 200.000 m3 per celula. S-a prevazut ca aceste noi celule sa fie exploatate pe o
perioada de 4 ani.
Tipurile si categoriile de deseuri acceptate la depzoitare sunt: deseuri municipale si asimilabile din
comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat si deseuri nepericuloase de alta
origine, care indeplinesc criteriile de acceptare stabilite prin Anexa nr. 3 a HG 349/2005 privind
depozitarea deseurilor.
Conform datelor furnizate de catre operator, cantitatea de deseuri depozitata in anul 2006 a fost
de 90.600 t, in anul 2007 aceasta crescand pana la 102.081 tone. Trebuie subliniat ca, pe langa
deseurile municipale, mai sunt acceptate la depozitare si deseuri industriale nepericuloase.
156
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Depozitul este proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova, SC ECOSUD SRL fiind
operatorul economic care il exploateaza si este autorizat in vederea deservirii unui numar de circa
420.000 locuitori (din municipiul Craiova si alte 32 de localitati din judetul Dolj). In prezent, se
realizeaza depozitarea deseurilor municipale generate doar pe teritoriul municipiului Craiova.Inca
de la data inceperii exploatarii, s-a realizat cantarirea deseurile depozitate. Acest aspect este
foarte important din punct de vedere al calcularii indicilor de generare si colectare a deseurilor
municipale.
Data estimata de inchidere a depozitului este 2046. Practic, depozitul are capacitatea
necesara in vederea preluarii deseurilor din intreg judetul, pe toata perioada planificarii
(2007-2037).
Depozite neconforme din mediul urban
La nivelul judetului exista in prezent 4 depozite neconforme de clasa b, aferente localitatilor
urbane care au sistat sau urmeaza a sista activitatea de depozitare conform calendarului de
conformare pentru depozitele de deseuri existente conform HG 349/2005 (Bailesti 1, Calafat,
Filiasi si Segarcea - Transilvania). Pe langa acestea au mai fost identificate 6 spatii de depozitare
neautorizate*, asimilabile spatiilor de depozitare din mediul rural, care vor sista depozitarea la 16
iulie 2009 conform HG 349/2005.
Conform discutiilor purtate intre autoritatilor publice locale detinatoare ale depozitelor neconforme
si spatiilor de depozitare neconforme si APM Dolj s-a hatarat inchiderea acestora pana in anul
2011
In tabelul de mai jos sunt prezentate date generale despre depozitele de deseuri neconforme si
spatiile de depozitare neautorizate.
Tabel 2.8-9 Depozite deseuri neconforme, 2007
Denumire
Data
Data
depozit/localitate
incepere/sistare a propusa
activitatii cf. HG
pentru
349/2005
inchidere
Bailesti 1
1970/2008
2011
Bailesti 2*
2001/2009
2011
Calafat
1960/2010
2011
Filiasi
1985/2017
2011
Segarcea :
1965/2015
2011
1965/2009
2011
Florica*
1965/2009
2011
Unirea*
1965/2015
2011
Transilania
1965/2009
2011
D.Viilor*
Bechet*
-/2009
2011
Dabuleni*
-/2009
2011
Sursa: APM Dolj si Consiliul judetean
Suprafata
proiectata
(ha)
Capacitate
proiectata
(m3)
Capacitate
disponibila
2006 (m3)
9,5
0.95
3
2,3
2,3
0,5
0,5
1
0,3
-
650.000
150.000
70.000
46.000
10.000
10.000
20.000
6.000
-
1.000.000
17.000
16.000
5.000
5.000
5.000
1.000
-
Aceste depozite/spatii de depozitare neautorizate nu au sistem de colectare a emisiilor (levigat si

gaze rezultate de la biodegradarea deseurilor) si, unele dintre ele, nu sunt nici macar imprejmuite.
La construirea lor nu s-a tinut cont de necesitatea impermeabilizarii fundului si peretilor. De
asemenea, nu se realizeaza acoperirea zilnica a stratului de deseuri cu materiale inerte.
157
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
In tabelul de mai jos se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele conforme
si neconforme, in perioada 2003-2007.
Tabel 2.8-10 Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate
Denumire
Cantitate depozitata (t/an)
depozit/localitate
2003
2004
2005
2006
Mofleni/Craiova
173.276
170.000
119.821
90.600
Bailesti 1
4.000
400
318
1.124
Calafat
4.500
4.500
2.012
31.300
Filiasi
4.321
3.360
2.912
2.856
Segarcea
19.605
19.875
19.620
1.314
2007
102.081
1.852
18.441
3.938
1.360
2007
2006
2005
2004
2003
0
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
Cantitati depozitate (tone)
Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate s-a realizat pentru cantitatea totala de deseuri
depozitata, care cuprinde pe langa deseurile municipale, si deseurile din constructii si demolari si
deseurile industriale nepericuloase. Cu exceptia depozitului controlat de la Mofleni (intrat in
functiune in 2006), cantitatile precizate sunt estimate in functie de numarul de containere
transportate si cantitatea de deseuri medie din fiecare tip de container.
Spatii de depozitare a deseurilor din mediul rural
In cadrul proiectului, in perioada mai-iunie 2008 s-a realizat un proces de evaluare a spatiilor de
depozitare a deseurilor din mediul rural. Astfel, pentru fiecare locatie in parte au fost masurati,
respectiv estimati urmatorii parametrii:
tipul terenului (plat, valurit, cariera) pe care s-a realizat depozitarea deseurilor;
tipul drumului care asigura accesul la spatiul de depozitare si caracteristicile acestuia (pavaj,
latime, greutate admisibila);
distanta pana la drumul principal;
suprafata totala a spatiului de depozitare;
grosimea medie si maxima a stratului de deseuri;

158
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
distanta fata de ape de suprafata, canale, foraje etc.;
categoriile de deseuri
biodegradabile);
tipul solului existent;
solutia de inchidere propusa (inchiderea pe amplasament sau colectarea deseurilor,

transportul la cel mai apropiat depozit si refacerea terenului afectat)
volumul de deseuri (existent la data evaluarii si la nivelul lunii iunie 2009 atunci cand se
presupune a fi realizate operatiile de inchidere);
volumul materialului de acoperire necesar.
depozitate
(menajere,
constructii
si
demolari,
periculoase,
In urma evaluarii realizate, la nivelul judetului Dolj au fost identificate 374 spatii de depozitare a
deseurilor in mediul rural, ocupand o suprafata totala de circa 170 ha, cu un volum de deseuri
depozitate de aproximativ 300.000 m3.
In majoritatea situatiilor, categoriile de deseuri depozitate sunt deseuri menajere, deseuri rezultate
din activitatile de constructii si demolari si deseuri biodegradabile (rezultate din gradini).
Figura 2.8-1 Categorii deseuri depozitate
15
182
195
3
deseuri verzi
deseuri menajere, deseuri verzi
deseuri menajere
deseuri menajere, deseuri verzi, deseuri constructii si demolari
deseuri menajere, deseuri verzi, deseuri constructii si demolari, deseuri periculoase
La capitolul Anexe este prezentat un tabel cu toate spatiile de depozitare identificate si

caracteristicile acestora.
Toate depozitele neconforme si spatiile de depozitare neautorizate din mediul urban cat si
locatiile din mediul rural vor fi inchise pana in anul 2011 in cadrul lucrarilor de constructii
ce se vor efectua in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS Mediu 2007
2013. Inchiderile se vor realiza conforn prevederilor Ordinului ministrului mediului i dezvoltrii
durabile nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a
deseurilor, respectiv depozitare si incinerare.
In cadrul sectiunii 5.2.10.1 sunt prezentate in detaliu modalitatile de inchidere pentru depozite
municipale neconforme.
159
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
2.9 Tarife si costuri pentru gestionarea deeurilor

Prezentul capitol are scopul de a furniza informaii cu privire la situaia trecut i prezent privind
structura tarifelor i a costurilor nregistrate de operatorii de salubritate.
Dou aspecte sunt importante de menionat. n primul rnd, tarifele de salubritate se calculeaz n
mod unitar, la nivelul ntregii ri, potrivit unei metodologii comune elaborate de ANRSC.
n al doilea rnd, n judeul Dolj nu exist subvenii pentru operatorii de salubritate nici de la
bugetul central nici de la bugetele locale (judeean, municipal, orenesc sau comunal). Sistemele
de gestiune a deeurilor se finaneaz doar prin tarifele pltite de abonai.
2.9.1
Cadrul legal i metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile de

salubritate practicate in Romania Februarie 2008
A. Cadrul legal. Metodologia de calcul a serviciilor de salubritate are la baz urmtorul cadru
legal:
Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006
Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006
Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire,
ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitile specifice serviciului de salubrizare a
localitilor
In sfera serviciilor de salubritate se includ urmatoarele servicii:
precolectarea, colectarea i transportul deeurilor municipale, inclusiv ale deeurilor toxice
periculoase din deeurile menajere, cu excepia celor cu regim special;
sortarea deeurilor municipale;
organizarea prelucrrii, neutralizarii i valorificrii materiale i energetice a deeurilor;
depozitarea controlat a deeurilor municipale;
nfiinarea depozitelor de deeuri i administrarea acestora;
maturatul, spalatul, stropirea i ntreinerea cilor publice;
curatarea i transportul zapezii de pe cile publice i meninerea n funciune a acestora pe timp
de polei sau de inghet;
colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public i predarea acestora unitilor de ecarisaj;
colectarea, transportul, depozitarea i valorificarea deeurilor voluminoase provenite de la
populaie, instituii publice i ageni economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deeuri de
echipamente electrice i electronice etc.);
colectarea, transportul i neutralizarea deeurilor animaliere provenite din gospodriile populaiei;
colectarea, transportul i depozitarea deeurilor rezultate din activiti de construcii i demolri;
dezinsectia, dezinfectia i deratizarea.
160
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Operatorul care presteaz mai multe tipuri de activiti sau mai multe servicii va tine evidente
distincte pe fiecare activitate sau tip de serviciu, avnd contabilitate separat pentru fiecare tip de
activitate, serviciu i localitate de operare.
In sfera de cuprindere a Planului Director (Master Plan) sunt cuprinse numai activitatile a-e si i-k.
In conformitate cu Legea 101 / 2006 a serviciului de salubrizare a localitilor, art. 25:
Finanarea cheltuielilor de funcionare, reabilitare i dezvoltare a serviciului de salubrizare i a
cheltuielilor de investiii pentru realizarea infrastructurii aferente acestuia se face cu respectarea
legislaiei n vigoare privind finanele publice locale, n ceea ce privete iniierea, fundamentarea,
promovarea i aprobarea investiiilor publice, a principiilor prevzute la art. 43 alin. (2) din Legea
nr. 51/2006, precum i a urmtoarelor principii:
a) recuperarea integrala prin tarife, taxe speciale sau subvenii de la bugetul local a costurilor de
operare i a investiiilor pentru nfiinarea, reabilitarea i dezvoltarea sistemelor de salubrizare;
b) meninerea echilibrului contractual.
B. Calculul tarifelor
Pentru asigurarea finanrii serviciului de salubrizare, utilizatorii achit contravaloarea serviciului
de salubrizare prin:
tarife, n cazul prestaiilor de care beneficiaz individual, pe baza de contract de prestare a
serviciului de salubrizare;
taxe speciale, n cazul prestaiilor efectuate n beneficiul ntregii comuniti locale;
taxe speciale, n cazul prestaiilor de care beneficiaza individual fr contract.
Cuantumul i regimul tarifelor i taxelor speciale se stabilesc, se ajusteaza sau se modifica de
ctre autoritile administraiei publice locale, potrivit prevederilor legale n vigoare. Structura i
nivelul tarifelor i taxelor speciale vor fi stabilite astfel nct:
sa acopere costul efectiv al prestrii serviciului de salubrizare;
sa acopere cel puin sumele investite i cheltuielile curente de ntreinere i exploatare a serviciului
de salubrizare;
sa incurajeze investiiile de capital;
sa respecte i sa asigure autonomia financiar a operatorului.
Tarifele trebuie s asigure att viabilitatea economic a operatorilor prestatori ai activitilor
specifice serviciului de salubrizare a localitilor, ct i protejarea intereselor utilizatorilor.
Aprobarea tarifelor pentru activitile specifice serviciului de salubrizare se face de ctre
autoritatea administraiei publice locale implicate, cu respectarea cerinelor i criteriilor din normele
metodologice.
Tarifele pentru activitile specifice serviciului de salubrizare se fundamenteaz pe baza
cheltuielilor de producie, exploatare, a cheltuielilor de ntreinere i reparaii, a amortismentelor
aferente capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, a costurilor de protecie a
mediului, a costurilor de securitate i sntate n munc, a costurilor care deriv din contractul de
161
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare i includ o cot pentru

crearea surselor de dezvoltare i modernizare a sistemelor de utiliti publice, precum i o cot de
profit. Cota de dezvoltare aprobat de autoritile administraiei publice locale va fi determinat pe
baza unor studii tehnico-economice, din care s rezulte oportunitatea, valoarea i termenul de
recuperare a investiiei, precum i creterea calitii serviciului de salubrizare. autoritile
administraiei publice locale implicate. Sumele ncasate, corespunztoare cotei de dezvoltare, se
constituie ntr-un cont distinct, iar fondul rezultat va fi utilizat cu avizul autoritilor administraiei
publice locale implicate, numai pentru dezvoltarea infrastructurii sistemului public. La
fundamentarea tarifului, operatorul depozitului de deeuri este obligat s i constituie un fond
pentru nchiderea depozitului de deeuri i urmrirea acestuia postnchidere.
In serviciile de salubritate se utilizeaz doua tipuri de tarife:
pentru populatie: pe persoana pe luna; acestea sunt propuse spre aprobare cu TVA inclus;
pentru firme: pe kg pe luna;.
Activitile de salubrizare care difer substanial de la o perioad la alta se vor dimensiona pe total
valoare. Valoarea activitii se va fundamenta pe baza elementelor de cheltuieli. Formula de calcul
va fi:
V = C(t) + p, unde:
V - valoarea activitii aferent perioadei;
C(t) - cheltuieli totale;
p - profitul.
Tarifele pentru activitile specifice serviciului de salubrizare se determin de ctre operatori,
lund n calcul numai acele cheltuieli care sunt specifice activitii respective. Operatorul care
presteaz mai multe tipuri de activiti sau mai multe servicii trebuie sa tina evidente distincte pe
fiecare activitate sau tip de serviciu, avnd contabilitate separat pentru fiecare tip de activitate,
serviciu i localitate de operare.
Fundamentarea cheltuielilor aferente fiecrei activiti n parte se face pe baza consumurilor
normate de combustibil, lubrifiani, materii prime i materiale, utiliti, respectiv energie, ap i/sau
gaze n scop tehnologic i a preurilor acestora n vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, precum i a
celorlalte elemente de cheltuieli necesare prestrii activitii respective.
La stabilirea tarifelor pentru activitile specifice serviciului de salubrizare se au n vedere mai
multe elemente de cheltuieli (vezi Anexa 2.9.1):
n cazul n care operatorul desfoar i alte activiti, cota de cheltuieli indirecte, precum i cota
din cheltuielile generale ale societii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli, proporional
cu ponderea acestui element n total cheltuieli. Pentru aceste cheltuieli se precizeaz cheia de
repartizare a acestora pe fiecare activitate.
Pentru cheltuielile cu reparaiile care depesc 10% din cheltuielile materiale se va prezenta fia
de fundamentare a acestora.
162
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fi de fundamentare a nivelurilor cuprinse n

tarifele propuse, care s cuprind totalitatea cheltuielilor cu munca vie - salarii directe, indirecte,
sporuri etc., pe categorii de personal, n concordan cu organigrama aprobat.
Stabilirea tarifelor pentru activitile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei:
T = VQ
Unde:
T - tariful;
V - venitul programat al activitii respective, la nivelul anului;
Q - cantitatea programat n uniti de msur specifice, la nivelul anului n care se face
propunerea
Veniturile determinate n baza consumurilor normate sunt stabilite n condiii normale de prestare a
serviciilor. n situaia n care prestarea serviciilor se face n condiii deosebite, respectiv execuia
lucrrilor pe drumuri n pant, drumuri nguste, carosabil n care sunt parcate autovehicule, rezult
o cretere a normelor de consum care conduce la creterea cheltuielilor de exploatare.
Tarifele pentru activitile specifice serviciului de salubrizare se pot ajusta, cu aprobarea autoritii
administraiei publice locale, la solicitarea operatorilor, n raport cu evoluia parametrului de
ajustare, n baza cererilor de ajustare, nsoite de documentaia de fundamentare a tarifelor, pe
elemente de cheltuieli.
Tarifele pentru activitile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate n urmtoarele
situaii:
la modificarea major a costurilor, determinat de punerea n funciune a unor utilaje

pentru mbuntirea calitativ a serviciilor publice de salubrizare i numai dup intrarea n
exploatare a acestora;
pentru cazurile care conduc la modificarea structural a costurilor sau a cantitilor ori la
modificarea condiiilor de prestare a activitii, care determin modificarea costurilor cu o
influen mai mare de 5%, pe o perioad de 3 luni consecutiv;
la modificrile determinate de prevederile legislative care conduc la creterea cheltuielilor

de protecie a mediului i de securitate i sntate n munc.
C. nchiderea depozitelor
La fundamentarea tarifului, operatorul depozitului de deeuri este obligat s i constituie un fond
pentru nchiderea depozitului de deeuri i urmrirea acestuia postnchidere.
163
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Potrivit Hotrrii14 de Guvern nr. 349 din 21/04/2005 privind depozitarea deeurilor, solicitantul
unei autorizaii de mediu pentru un depozit de deeuri trebuie s fac dovada existenei unei
garanii financiare, conform legislaiei n vigoare, nainte de nceperea operaiilor de eliminare,
pentru a asigura c sunt ndeplinite obligaiile privind sigurana depozitului pentru respectarea
cerinelor de protecie a mediului i a sntii populaiei, care decurg din autorizaie. Aceast
garanie va fi meninut pe toat perioada de operare, nchidere i urmrire postnchidere a
depozitului.
Astfel, potrivit Articolului 12, operatorul depozitului este obligat sa i constituie un fond pentru
nchiderea si urmrirea post nchidere a depozitului, denumit Fond pentru nchiderea depozitului
de deeuri si urmrirea acestuia post nchidere.
Fondul astfel constituit se pstreaz ntr-un cont purttor de dobnda deschis la o banc
comercial, cu excepia cazului n care operatorul depozitului are calitatea de instituie publica si
fondul se pstreaz ntr-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publica n a crei
raza acesta i are sediul fiscal. Dobnda obinuta constituie surs suplimentar de alimentare a
fondului.
Fondul se constituie n limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru nchiderea si
urmrirea post nchidere a depozitului si se realizeaz prin ealonarea anuala a acestei sume,
astfel:
din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrrii n funciune a
depozitului unde se realizeaz depozitarea deeurilor pentru tera persoana;
cota-parte anuala din suma stabili ta prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii
realizeaz eliminarea proprii lor deeuri.
Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteaz fondul se stabilete iniial prin proiect si se
recalculeaz la cel mult 3 ani n vederea asigurrii sumei stabilite la alin. (3) a HG 349/2005.
Fondul se alimenteaz trimestrial, dup finalizarea ncasrilor contravalorii operaiunilor de
depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual
pe toata perioada exploatrii depozitului; aceste sume sunt previzionate.
Consumul fondului se face pe baza situaiilor de lucrri care se ntocmesc o data cu realizarea
lucrri lor, la nchiderea depozitului sau a unei pari a depozitului. Operatorul utilizeaz fondurile
previzionate constituite n acest scop pe baza situaiilor de lucrri justificative.
Fondul astfel constituit nu se include la masa credal n caz de lichidare judiciara, el urmnd sa fie
folosit numai n scopul pentru care a fost constituit .
Controlul alimentarii i utilizrii fondului se realizeaz de ctre autoritile competente ale
administraiei publice locale pentru finane publice, n conformitate cu prevederile legislaiei n
vigoare.
Autoritile administraiei publice locale asigur transparena informaiei privind costul depozitarii
deeurilor i al implicaiilor realizrii depozitului de deeuri.
14
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 394 din 10/05/2005, Publicat n 10/05/2005., Intrare in vigoare:
09/06/2005
164
CAPITOLUL 2
2.9.2
Situatia existenta
Nivelul tarifelor i operatorii din judeul Dolj
a. Nivelul tarifelor
n judeul Dolj exist cinci operatori de salubrizare, dintre care doi operatori autorizai, dup cum
urmeaz:
Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova;
Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului Bileti;
Direcia de Servicii Comunitare Segarcea;
S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. Punct de lucru Filiai.
Situaia operatorilor din judeul Dolj este ilustrat n tabelul urmtor. n anul 2007, la nivelul
judeului Dolj, erau nregistrai la serviciile de salubritate un numr total de 226.495 abonai, din
care 225.295 abonati, reprezentnd 99,47% sunt din mediul urban i doar 1.200 abonati,
reprezentnd 0,53% se regsesc n mediul rural.
n mediu urban se colecteaz deeurile menajere n apte municipii i orae.din totalul populaiei
urbane de 382.108 locuitori, 58,96% sunt abonaii unui serviciu de salubritate. Cel mai mare
centru urban este municipiul Craiova care cumuleaz 91,68% din totalul abonailor i genereaz
cele mai mari cantiti (82,5% din totalul cantitii colectate in 2006 sursa APM Craiova). Tarifele
pentru persoane fizice variaz de la 1,225 lei/pers/lun n oraul Segarcea la 2,64 lei/pers/lun n
municipiul Craiova (la un curs de schimb de 3,7 lei/ aceasta nseamn 0,33 - 0,71 /pers/lun,
adic sub 1 /pers/lun). n Craiova, tarifele pentru salubritate sunt de aprox. 2 ori mai mari dect
n Segarcea.
Pentru persoanele juridice, tarifele se calculeaz la m3. Cele mai mari tarife sunt ncasate n
municipiul Segarcea (36,6 lei/mc ~ 10 /mc ) iar cel mai mic tarif l regsim n municipiul Calafat
(19,79/lei/mc ~ 5.35 /mc).
Gradul de ncasare a facturilor este diferit n cele apte municipii i orae. Astfel cel mai ridicat
grad de ncasare se nregistreaz n municipiul Craiova (80%) i oraul Segarcea (80%). n
municipiul Bileti, gradul de ncasare a facturilor de la populaie nu depaete 50%, cel mai
sczut nivel de colectare nregistrat.
n mediul rural nu exist operatori salubrizare. Nu se realizeaz o colectare sistematic a
deeurilor n mediul rural n judeul Dolj. Excepie o constituie comuna Simnicu de Sus, unde
exist un contract pentru transportul deeurilor, colectarea efectundu-se cu ajutorul persoanelor
beneficiare ale Legii 416/2001 (venitul minim garantat). Un numr de 1200 persoane sunt abonate
la acest serviciu, din totalul de 4217 locuitori ai comunei. Pentru acest serviciu se ncaseaz o
tax local de 3 RON/lun pentru fiecare persoan fizic i 5 RON/lun pentru fiecare persoan
juridic. Gradul de ncasare a facturilor este de 100%.
Exist preocupare pentru realizarea unor sisteme de management al deeurilor n mediul rural.
Astfel sunt n curs de implementare o serie de proiecte, cu co-finanare Phare, ce vizeaz 11
165
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
comune din cele 104 ale judeului, urmnd s deserveasc 41678 persoane, adic 12,63% din
populaia rural a judeului, respectiv 5,85% din populaia judeului. Aceste comune sunt: Poiana
Mare, Cetate, Goicea, Giurgia, Mceu de Jos, Mceu de Sus, Catane, Brca, Crna, Gighera,
Bistre.
Modul de facturare pentru serviciul de salubritate n judeul Dolj, n mediul urban, aplic principiul
poluatorul pltete pentru abonaii firme, prin facturarea i ncasarea pe baza volumelor
colectate (tarife pe mc). Putem considera c pentru abonaii casnici se aplic principiul
utilizatorul pltete, prin taxarea pe persoan i lun, n funcie de o cantitate de deeuri
produs estimat (un fel de paual). Pentru mediul rural nu poate fi tras nici o concluzie, ct timp
acest serviciu este prestat intr-o proporie foarte mic.
Modul n care este facturat serviciul i sunt ncasate facturile pentru serviciul de salubrizare are
mare importan pentru proiectele viitoare.
Potrivit Regulamentul CE, proiectele care genereaz15 venituri sunt considerate acele proiecte
care ncaseaz venituri direct de la utilizatori. n cazul n care proiectele nu genereaz venituri
atunci grantul UE este maxim. n cazul n care avem de-a face cu un proiect generator de venituri,
grantul UE se diminueaz cu valoarea veniturilor ncasate (valori actualizate pe perioada de via
a obiectivului).
Articolul16 55(2) al regulamentului menionat stipuleaz c nivelul cheltuielilor eligibile NU trebuie
s depeasc valoarea investiiei minus valoarea veniturilor nete obinute pe durata de referin.
Este util de notat c n cazul proiectelor care NU obin venituri directe o astfel de restricie nu se
aplic.
Fondul de nchidere al depozitelor.
n prezent, n judeul Dolj funcioneaz urmtoarele depozite:
A. Depozitul conform pentru deeuri municipale nepericuloase Craiova (Mofleni);
B. Depozitul neconform pentru deeuri municipale nepericuloase Filiai (an de sistare a
depozitarii si nchiderii 2011);
C. Depozitul neconform pentru deeuri municipale nepericuloase Segarcea Transilvania (an
de sistare a depozitarii si nchiderii 2011);
D. Depozitul neconform pentru deeuri municipale nepericuloase Calafat (an de nchidere
sistare a depozitarii 2010 si inchiderea in 2011);
15
COUNCIL REGULATION (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006, laying down general provisions on the
European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing
Regulation (EC) No 1260/1999
CHAPTER II
Article 55. Revenue-generating projects
1. For the purposes of this Regulation, a revenue-generating project means any operation involving an
investment in infrastructure the use of which is subject to charges borne directly by users or any
operation involving the sale or rent of land or buildings or any other provision of services against payment.
16
Art. 55 (2) Eligible expenditure on revenue-generating projects shall NOT exceed the current value of the
investment cost less the current value of the net revenue from the investment over a specific reference
period for: (a) investments in infrastructure; or (b) other projects where it is possible to objectively estimate
the revenues in advance
166
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
E. Depozitul neautorizat de la Bailesti 2 (an de nchidere sistare a depozitarii 2009 si

inchiderea in 2011)
F. Depozitul neautorizat de la Bechet (an de nchidere sistare a depozitarii 2009 si inchiderea
in 2011)
G. Depozitul neautorizat de la Dabuleni (an de nchidere sistare a depozitarii 2009 si
inchiderea in 2011)
Nu sunt deinute date privind constituirea fondului pentru nchidere n cazul depozitelor
neconforme. n Planul Judeean pentru Gestionarea Deeurilor (ian. 2008) sunt prevzute costuri
investiionale pentru nchiderea acestora, ca i pentru nchiderea celorlalte depozite neconforme
din mediul rural, fr a se preciza sursa i cuprecizarea c n perioada 2007 2013 se vor nchide
doar dou depozite urbane.
In aceste conditii, se prevad a fi inchise prin proiectul propus spre finantare din POS Mediu
urmatoarele depozite:
a) in mediul urban:
-
depozite neconforme clasa B: Filiasi, Calafat, Bilesti 1, Segarcea Transilvania;
depozite neautorizate: Bilesti 2, Segarcea-Unirea, Bechet, Dbuleni.

b) in mediul rural, circa 374 depozite neautorizate identificate.
n cazul depozitului Craiova, acesta este operat de ctre SC ECOSUD SRL Bucureti (Contract de
Asociere cu Consiliul Local al Municipiului Craiova). Acest operator constituie fond pentru
inchiderea depozitului, din care va fi finantata aceasta inchidere, celula cu celula, pe masura
umplerii acestora. Operatorul SC ECOSUD SRL constituie, deasemenea, fond pentru moniorizare
post inchidere, in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Tabel 2.9-1 Nivelul tarifelor i operatorii de salubritate din judeul Dolj, 2007
Municipiul/
Populatie
Nr. Abonai
Tariful pt.
Tariful pt.
(nr.
persoane
firme
Oraul/comuna
locuitori)
Lei/pers/luna
Lei / kg/
din judeul Dolj
(nr.)
%
luna
(cu TVA)
Total
mediu
URBAN,
din
care:
Municipiul
Craiova
382108
225295
58,96 %
299429
207.651
69,35%
Municipiul
Bileti
19992
Municipiul
Calafat
18258
Oraul Bechet
Oraul Dbuleni
3963
13256
300
10.069
22,5%
2,64
1,90
55,15%1
71.87%2
1,58 la blocuri
1,98 la case
%
%
29,62
RON/mc
inclusiv
TVA
31,22 RON
/
mc,
inclusiv
TVA
19,79 RON
/ mc inclusiv
TVA
-
167
Gradul de
ncasare a
facturilor (%) (la
persoane fizice)
80%
50%
75,26%
CAPITOLUL 2
Municipiul/
Oraul/comuna
din judeul Dolj
Situatia existenta
Populatie
(nr.
locuitori)
Oraul Filiai
Oraul Segarcea
Total
mediu
RURAL,
din
care:
Comuna Simnicu
de Sus3
18944
8266
330079
4217
Nr. Abonai
(nr.)
6.965
Tariful pt.
persoane
Lei/pers/luna
(cu TVA)
Tariful pt.
firme
Lei / kg/
luna
2,56
32,13 RON
/ mc inclusiv
TVA
36,60 RON
/ mc inclusiv
TVA
37%
310
3,75%
1200
0,36%
1.200
28,45%
1,225
Gradul de
ncasare a
facturilor (%) (la
persoane fizice)
65%
80%
Tax
5
RON / lun
100%
Reprezint Municipiul Calafat i satele aparintoare

Reprezint numai Municipiul Calafat fr satele aparintoare
3
este o tax local pentru transportul deeurilor; pentru ncrcare se folosete munca n folosul societii
depus de ctre persoanele beneficiare ale Legii 416/2001 privind venitul minim garantat
Sursa: Date de la CJ Dolj i din rspunsurile la chestionarele trimise n localiti, 2008; formularele MUN si
TRAT
2
b. Structura costurilor
Structura costurilor operatorilor de salubritate a fost analizat pentru operatori DEINUI de
Consilii Locale pentru care se dispun cele mai recente date (Tabelul 2.9.2). Deoarece dintre
acetia numai Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licen, au fost analizate
datele provenite de la S.P Salubritate Craiova.
Tabel 2.9-2 Date privind costurile operatorilor publici de salubritate din judeul Dolj, (anul 2007)17
Elemente
Pre unitar / MC
Pre unitar / pers/lun
lei
lei
Costuri directe
Costuri materiale*
2,399058784
Cheltuieli cu
munca vie**
5,123282695
Intreinere
curent
1,549564498
Reparaii
0,711434350
Amortizare
2,080133655
Total costuri
directe
11,863,473,982
Cheltuieli
secie
Cheltuieli de
administraie
17
13.35%
0,218914114
13.35%
0,467499545
28.51%
28.51%
0,141397760
8.62%
de
3.96%
11.57%
66.01%
1,366124505
8.62%
0,064918384
3.96%
0,189812196
1,082541999
11.57%
66.01%
0,124658861
7.60%
3,107430647
7.60%
0,283553047
17.29%
Sursa: Adresa S.P. Salubritate nr. 2722/31.03.2008

168
17.29%
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Profit (10%)
1,634775429
TOTAL
17,971804563
9.10%
100
0,149173258
1,639927165
9.10%
100
*include i costurile aferente vehiculelor de transport (motorin, ulei, baterii acumulatori, anvelope
etc.)
** include salarii directe i costurile sociale aferente acestora, n conformitate cu prevederile legale
Modalitatea de determinare a costurilor pe mc, respectiv pe persoan este urmtoarea: este

realizat o fi de calcul pentru fiecare tip de utilaj, determinndu-se un pre unitar, fr TVA, pe
Mc producie realizt cu acel utilaj. Calculndu-se o medie ponderat a produciei realizat pe
tipuri de utilaje consumuri specifice productiviti, se obin datele din tabelul de mai sus. Cheile
de repartiie pentru cheltuielile de secie (indirecte) i pentru cele de administraie au fost
determinate de operator.
Dup cum se poate observa, ponderea cea mai mare n cheltuielile operatorului o constituie
manopera direct (28,51%), urmat de cheltuielile de administraie (17,29).
c. Deficiene
Din punctul de vedere al tarifrii se pot face urmtoarele observaii:
a. Tarifarea abonailor casnici se face pe persoan i lun, nu pe cantitatea de deeuri
generat; aceast modalitate nu este n conformitate cu principiul poluatorul pltete;
soluia ar fi tarifarea la cantitatea de deeuri colectat pentru a se crea stimulentul de
reducere a cantitilor de deeuri generate. Din lipsa infrastructurii necesare pentru
cntrirea deeurilor acest lucru nu este posibil;
b. Tarifarea firmelor respect principiul poluatorul pltete fiind luat n calcul cantitatea de
deeuri generat;
c. n mediul rural, utilizarea muncii n folosul societii, prestat de beneficiarii Legii 416/2001,
nu este contabilizat n costurile serviciului de salubrizare, pentru a fi inclus n tax /
tarif, ceea ce contravine principiului recuperrii integrale a costurilor;
d. Disponibilitatea datelor privind tarifele este o alt problem. Autorii prezentului studiu nu au
dispus de o baz de date privind tarifele practicate de operatori.
d. Recomandri pentru mbuntire
a. Practicarea de tarife proporionale cu cantitile de deeuri generate n cazul persoanelor
fizice;
b. Folosirea de uniti de msur unificate pentru tarifarea persoanelor juridice;
c. Este nevoie de crearea unei baze de date a operatorilor locali i ai tarifelor practicate,
populaiei deservite etc.
2.10 Proiecte privind gestionarea deseurilor aflate in curs de

implementare
In aceasta sectiune sunt prezentate proiectele de gestionare a deseurilor, aflate in diferite stadii de
implementare. In prezent in judetul Dolj se afla in diferite etape de implementare 5 proiecte de
gestionare a deseurilor, finantate din fonduri PHARE CES.
169
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Tabel 2.10-1 Proiecte existente privind gestionarea deseurilor

Nr.
crt.
1.
2.
Date despre proiect

Numele Aplicantului
Consiliul local al Municipiului Bailesti
Titlul proiectului
Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri la nivelul Municipiului
Bailesti, judetul Dolj
Beneficiarii proiectului
Municipiul Bailesti
Populatie deservita : 14.360 locuitori
Obiective:
reamenajarea celor 10 platforme de pre-colectare existente care deservesc blocurile de locuinte
din oras;
achizitionarea a 40 de euro-containere cu capacitatea de 1,1 m3;
achizitionarea a 2 autogunoiere compactoare echipata cu dispozitiv pentru descarcat europubele
de 120-140 l, eurocontainere de 1,1 m3 si containere de 4 m3;
informarea populatiei asupra activitatilor si rezultatului proiectului.
Dotari:
autogunoiera compactoare 2 buc.
eurocontainere de 1,1 m3 68 buc.
18 platforme de pre-colectare
europubele de 240 l 5.600 buc.
cosuri stradale de 55 l 1.000 buc
Observatii:
- nu face parte din proiect satul Balasan cu o populatie de 620 locuitori, respectiv 70 gospodarii
- platformele de pre-colectare realizate vor deservi populatia de la blocuri si doar o parte din
institutii (de ex. nu au fost prevazute platforme pentru spital, policlinica, judecatorie etc.)
Numele Aplicantului
Consiliul local Cetate
Titlul proiectului
ECO-SISTEM Cetate Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor
municipale
Comuna Cetate
Obiective:
Implementarea unui sistem de gestionare integrata a deseurilor, care cuprinde colectarea separata si
transferul catre depozit si compostarea la sursa a deseurilor biodegradabile, prin:
- achizitionarea a 3.438 de europubele (colectare separata), 22 containere si 1.851 recipienti
pentru procesul de compostare la sursa;
- construire statie transfer;
- achizitionare utilaje statie de transfer (semiremorca compactoare, cap tractor, incarcator
frontal pentru manipulara deseurilor in statie);
- achizitionare autocamion cu incarcare in spate si 2 autogunoiere;
- constructie statie de compost;
- achizitionare utilaje statie de compost (utilaj macinare deseuri, utilaj aerare si incarcator
frontal);
- instruirea personalului care va opera sistemul.
Dotari:
170
CAPITOLUL 2
3.
4.
Situatia existenta
pubele 0,12 m3 3.438 buc.

containere zincate 1,1 m3 44 buc.
recipienti speciali compost 1.851 buc.
platforma betonata 1 buc.
utilaj de aerare compost 1 buc.
utilaj de macinare compost 1 buc.
utilaj de manipulare compost 1 buc.
semiremorca autocompactoare 72 m3 1 buc.
cap tractor pentru semiremorca 1 buc.
tocator 1 buc.
incarcator frontal 1 buc.
Numele Aplicantului
Consiliul local Poiana Mare
Titlul proiectului
Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si inchiderea depozitelor de deseuri
menajere necontrolate din comuna Poiana Mare, judetul Dolj
Comuna Poiana Mare
Obiective:
Implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor municipale generate pe teritoriul comunei prin:
- construirea a 13 platforme pentru pre-colectarea separata a deseurilor menajere;
- achizitionarea a 4.000 europubele, cu capacitatea de 120 l, pentru colectarea separata a
deseurilor la sursa (gospodarii);
- achizitionarea a 44 containere (1,1 m3) colectare deseuri la gospodarii;
- achizitionare 4 autogunoiere;
- instruirea personalului care va administra sistemul;
- realizarea unei campanii de informatizare si constientizare a publicului tinta.
Dotari:
- autogunoiera compactoare 3 buc.
- containere de 1,1 m3 44 buc.
- europubele de 120 l 3.810 buc.
- platforma de pre-colectare in curs de realizare
Observatii:
- aplicantul considera insuficiente cele 3 autogunoiere compactoare si solicita achizitionararea inca a
uneia pentru transportul deseurilor de la platforma de pre-colectare la depozitul de la Mofleni
Numele Aplicantului
Asociatia primariilor din sudul Olteniei - APSO
Titlul proiectului
Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in comuna Goicea,
judetul Dolj
Comunele Goicea, Giurgita, Macesu de Sus, Macesul de Jos, Carna, Barca, Bistret, Ghighera si
Catane
Obiective
Implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor municipale generate pe teritoriul asociatiei
intercomunitare prin:
- construirea unei statii de sortare si transfer cu o capacitate maxima de 52 tone/zi;
- construirea unui numar de platforme pentru pre-colectarea separata a deseurilor menajere;
- achizitionarea a 300 europubele, 100 containere si 101.024 saci menajeri pentru colectarea
separata a deseurilor reciclabile;
171
CAPITOLUL 2
-
5.
Situatia existenta
achizitionare a 2 autogunoiere si 1 autospeciala pentru transportul containerelor

autocompactoare;
instruirea personalului care va administra sistemul;
realizarea unei campanii de informatizare si constientizare a publicului tinta.
Dotari:
- incarcator frontal cu cupa 1 buc.
- motostivuitor cu furca frontala 1 buc.
- perforator PET-uri 1 buc.
- presa de balotat 1 buc.
- utiliaj pentru maruntirea deseurilor 1 buc.
- statie de epurare monobloc 1 buc.
- separator de hidrocarburi 1 buc.
- presa stationara pentru compactare 1 buc.
- transportor cu banda pentru alimentare 1 buc.
- transportor cu banda pentru sortare 1 buc.
- container pentru stocarea deseurilor periculoase 2 buc.
- container pentru stocarea deseurilor din metal si sticla 2 buc
- autospeciala pentru colectarea deseurilor 14 m3 1 buc.
- autospeciala pentru colectarea deseurilor 8 m3 1 buc.
- autospeciala tip platforma 1 buc.
- eurocontainere cu volum de 1,1 m3 100 buc.
- europubele cu capacitate de 120 l 300 buc.
- saci menajeri cu capacitate de 60 l 101.024 buc.
- radiatoare electrice 2.000 W 5 buc.
Numele Aplicantului
Consiliul local Urzicuta
Titlul proiectului
Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna Urzicuta
Comuna Urzicuta
Obiective:
- creterea capacitii autoritilor publice locale din comuna Urzicua, judeul Dolj, pentru
aplicarea sistemelor durabile privind gestionarea deeurilor solide, in vederea conformrii cu
cerinele reglementrilor naionale i europene in domeniu;
- realizarea infrastructurii specifice colectrii i trasportului i deeurilor menajere solide
- pregtirea personalului de exploatare a investiiei i implicarea societii locale, civile i de
afaceri, in practica colectrii selective a deeurilor i respectatea principiilor de mediu curat
- organizarea activitii de colectare a deeurilor menajere, obiectiv stabilit ca urmare a
reglementrilor legate de protecia mediului i gestionarea deeurilor menajere generate,
care trebuie s conduc la controlul polurii cu deeuri solide pe teritoriul comunei Urzicua
Dotari:
- autogunoiera compactoare 12 m3 1 buc.
- europubele capacitate 120 l 1.000 buc.
- eurocontainere 1,1 m3 12 buc.
- saci de plastic menajeri 24.000 buc.
Observatii:
- conform declaratiilor beneficiarului, eurocontainerele acopera necesarul numai pentru primarie, o
scoala, o gradinita si targul din comuna; ar mai fi necesare inca 30 eurcontainere pentru dotarea
agentilor economici generatori de deseuri de pe raza comunei
172
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Figura 2.10-1 Proiecte existente privind gestionarea deseurilor
2.11 Suficienta datelor

Informatiile si documentele privind cadrul institutional si organizarea serviciilor de salubrizare
(hotarari de consiliu, regulamente salubrizare, contracte prestari servicii etc.) au fost puse la
dispozitia consultantului de catre Consiliul Judetean Dolj.
Deoarece fluxul informational in ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale se bazeaza pe
estimari cantitative realizate de catre operatorii de salubrizare, datele brute disponibile in
raportarile oficiale au un grad redus de credibilitate.
Exceptie face municipiul Craiova in cazul caruia deseurile colectate si depozitate sunt cantarite.
Confirmarea acestui fapt este realizata de evolutia cantitatilor de deseuri municipale colectate in
Craiova dupa punerea in functiune a depozitului nou de la Mofleni.
In ceea ce priveste deseurile generate si necolectate, singurele informatii disponibile au fost cele
din documentele de planificare existente (planurile regional si judetean de gestionare a deseurilor).
Nu au fost disponibile informatii privind compozitia deseurilor in mediu urban si rural.
Nu exista un sistem informational privind generarea si gestionarea deseurilor din constructii si
demolari. Intrucat operatiile de demolare sunt efectuate de operatori economici specializati, cea
173
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
mai mare parte a acestor deseuri nu sunt raportate. Cantitatile colectate si raportate de operatorii
de salubritate in cadrul anchetei statistice anuale sunt foarte reduse.
Nu exista nici un fel de date privind colectarea si gestionarea deseurilor periculoase din deseurile
municipale.
Referitor la deseurile rezultate in urma procesului de epurare a apelor uzate menajere, nu
sunt disponibile pana in prezent date privind punerea in functiune a viitoarelor capacitati de
epurare si estimarea cantitatilor de deseuri produse.
2.12 Concluzii
La nivelul judetului Dolj in anul 2007 a fost colectata o cantitate de 105.684 tone deseuri
municipale. Cantitate totala estimata de deseuri generate si necolectate este de 99.465 tone, din
care 54.339 tone in mediul urban.
In ceea ce priveste acoperirea cu servicii de salubritate a locuitorilor judetului, diferenta dintre
mediul urban si mediul rural este foarte mare. Astfel, din cei 383.630 locuitori din spatiul urban la
nivelul anului 2007 au fost deserviti doar 232.370 locuitori, reprezentand un procent de 60,57%.
Locuitorii din zonele periurbane (21.322) nu beneficiaza de servicii de salubrizare. In mediul rural
(104 localitati, 332.237 locuitori) nu exista implementate servicii de colectare si transport a
deseurilor municipale.
In prezent exista doar 5 hotarari de consiliu local privind infiintarea si/sau atribuirea serviciilor de
salubrizare (Craiova, Calafat, Bailesti, Filiasi si Segarcea).
Din cei cinci operatori de salubritate care deservesc localitatile urbane din judet, doar unul este
reprezentat de un operator economic privat (SC RETIM ECOLOGIC SERVICE la Filiasi), restul
fiind servicii ale administratiei publice locale, cu/fara personalitate juridica, cu/fara gestiune
proprie.
In ceea ce priveste gradul de conformitate in cazul serviciilor de salubrizare implementate, din cei
5 operatori doar 2 detin licenta ANRSC. Marea parte a operatorilor detin autorizatie in ceea ce
priveste protectia mediului.
O caracteristica generala a serviciilor de precolectare si transport este insuficienta dotarilor,
inclusiv in municipiul Craiova. De exemplu, capacitatea specifica de colectare este de 0,025
m3/locuitor.
Referitor la colectarea separata, nu se poate vorbi despre acumularea unei experiente in acest
domeniu. Au fost unele incercari doar la nivelul municipiului Craiova.
In perioada 2002-2006 (cand serviciul de salubrizare al municipiului era impartit intre 2 operatori)
au fost colectate separat doar deseuri de hartie si carton. Cea mai mare parte a cantitatilor de
deseuri de ambalaje colectate separat si valorificate provine de la agentii economici. In anul 2007
in municipiul Craiova nu s-au mai colectat separat deseuri reciclabile.
Nu exista implementat un sistem de colectare separata in cazul deseurilor voluminoase si a
deseurilor periculoase din deseurile municipale. Doar deseurile de echipamente electrice si
electronice se colecteaza separat.
174
CAPITOLUL 2
Situatia existenta
Nu sunt implementate facilitati privind transferul, sortarea, compostarea, tratarea mecanobiologica si incinerarea deseurilor municipale.
In ceea ce priveste eliminarea, cea mai mare cantitate de deseuri colectata (din municipiul
Craiova) este eliminata pe un depozit conform. Deseurile municipale colectate din restul
localitatilor urbane sunt eliminate pe depozite neconforme, care vor fi inchise etapizat pana in
2017.
Toate spatiile de depozitare a deseurilor din mediul rural sunt neconforme. Modalitatea de
inchidere a acestora se va alege in functie de cantitatea de deseuri depozitata si de distanta fata
de depozitele existente din mediul urban.
In judet nu exista localitati izolate care sa necesite amenajarea unor depozite proprii.
Sistemul de epurare a apelor uzate de tip urban are o extindere limitata. Astfel, cantitatea de
deseuri rezultata este redusa.
In ceea ce priveste deseurile din constructii si demolari, majoritatea primariilor din mediul urban au
indicat spatii de depozitare a acestora. La nivelul judetului exista capacitati de tratare a acestora in
vederea valorificarii.
In vederea stabilirii unei baze reale de plecare pentru realizarea prognozei privind generarea
deseurilor a fost estimata o cantitate totala generata de deseuri municipale la nivelul judetului care
este de 236.091 tone din care 54.339 tone in mediul rural.
Avand in vedere cele de mai sus se poate afirma ca functionarea sistemului existent de gestionare
a deseurilor nu duce la atingerea obiectivelor si tintelor care revin judetului Dolj in ceea ce priveste
gestionarea deseurilor. Mai mult decat atat, gradul de conformitate a acestuia cu practicile de
protectie a mediului este redus.
175
CAPITOLUL 3
Proiectii
3. PROIECTII
3.1 Rezumat
Acest capitol prezint proiecia socio-economic, precum i proiecia deeurilor municipale i a
debitelor specific de deeuri generate (deeuri municipale biodegradabile, deeuri din ambalaje,
deeuri municipale periculoase, deeuri voluminoase, deeuri din construcii i demolri i
nmoluri de la staiile de tratare a apelor municipal uzate).
La calcularea proieciei de deeuri municipale s-a luat n considerare o cretere anual de 0.8 %,
n conformitate cu prevederile PRMD pentru Regiunea 4 i Metodologia de Elaborare a Planului
Regional i Judeean pentru Managementul Deeurilor.
Referitor la proiecia compoziiei deeurilor municipale, s-a considerat c din deeurile menajere
cantitatea absolut de deeuri biodegradabile n zone urbane va rmne constant, n timp ce n
cazul altor fracii cantitatea va crete. n zonele rurale, cantitatea absolut de deeuri
biodegradabile este nc redus. Astfel, o cretere anual de 0,4 % este admis.
Pentru deeurile din ambalaje, pentru urmtorii ani, se estimeaz o cretere mai mare dect cea a
deeurilor menajere, i anume din 2009 o cretere anual de 7 %, pentru perioada 2010-2013 o
cretere anual de 5 %, dup care creterea se va reduce treptat.
Cantitile de namoluri rezultate din resulted from staiile din tratare a apelor municipal uzate vor
vrete semnificativ pn la sfrsitul perioadei planificate datorit creterii numrului de locuitori
conectai la sistemele de canalizare.
3.2 Metodologie si estimari

3.2.1
Metodologie si estimari referitoare la creterea economic n Romnia n

perioada 2008-2038
Pentru realizarea proieciilor referitoare la evoluia principalilor indicatori macroeconomici s-a

adoptat o metodologie i ipoteze de lucru determinate de datele statistice disponibile. Astfel,
pentru perioada 2008-2013 se va face apel la proieciile realizate n cadrul Comisiei Naionale de
Prognoz referitoare la dinamica unor indicatori cum sunt ritmul de cretere al produsului intern
brut, ritmul de cretere a preurilor de consum i ritmul de cretere al ctigului mediu salarial.
n cadrul proieciilor care vor fi efectuate n continuare se vor avea n vedere trei variante privind
evoluia indicatorilor menionai anterior i anume: a) varianta optimist, b) varianta de echilibru, c)
varianta pesimist.
n varianta optimist se vor avea n vedere pentru perioda 2008-2013 proieciile realizate de
Comisia Naional de Prognoz pentru produsul intern brut, ctigul mediu salarial, i dinamica
preurilor de consum.
Pentru perioada 2014-2020 se vor avea n vedere consideraiile artate n literatura de specialitate
referitoare la ritmul normal de cretere economic n rile dezvoltate i la ritmul de convergen
(de reducere a decalajelor pentru rile rmase n urm din punct de vedere al nivelului de
dezvoltare economic). De regul, se apreciaz c ritmul natural de cretere al unei ri cu
economie de pia consolidat este de 3% pe an. Mrimea ritmului de convergen este apreciat
de specialiti ca fiind de 2%. Se va avea n vedere o cretere mai rapid a ctigurilor salariale i
implicit a veniturilor populaiei n raport cu dinamica PIB. n ceea ce privete rata inflaiei se va
176
CAPITOLUL 3
Proiectii
porni de la premisa c Romnia va adopta moneda EURO la orizontul anului 2014, ceea ce va
face ca n condiii normale creterea anual a preurilor de consum i valoarea deflatorului PIB s
fie 2,5%.
Pentru perioada 2021-2038 se va adopta ipoteza reducerii cu 0,5% a ritmului de convergen.
Totodat, se are n vedere un ritm al consumului egal cu cel al creterii produsului intern brut. Se
prevede o rat a deflatorului produsului intern brut i un ritm mediu anual de cretere a preurilor
de consum de 3%.
n cazul variantei de echilibru, se are n vedere, n raport cu ipoteza optimist, o reducere cu 2%
a ritmului de cretere a produsului intern brut i a ctigului salarial mediu real i o crtere a ratei
inflaiei cu 2%. n acest fel, n mod practic, dinamica n termeni nominali a produsului intern brut i
a ctigului salarial mediu va fi practic identic n varianta optimist i cea medie.
n cazul variantei pesimiste se are n vedere, n raport cu varianta medie, o reducere cu 1% a
ritmului de cretere a produsului intern brut i a ctigului mediu salarial, pe de o parte i
meninerea ritmului inflaiei la cotele artate n varianta de echilibru.
3.2.2
Metodologie i estimri privind creterea economica n Dolj
Pentru realizarea proieciilor referitoare la evoluia principalilor indicatori macroeconomici ai

judeului Dolj au fost adoptate o metodologie i ipoteze de lucru determinate de datele statistice
disponibile. La fel ca i pe plan naional, se vor elabora trei variante respectiv optimist, medie i
pesimist i vor fi similare cu aceasta din punct de vedere metodologic.
Astfel, n varianta optimist pentru perioada 2008-2010 se va face apel la proieciile realizate n
cadrul Comisiei Naionale de Prognoz referitoare la dinamica la nivel judeean a produsului intern
brut i ctigul mediu salarial. Indicii preurilor de consum vor fi cei utilizai la proiecia referitoare
la evoluia economic la nivel naional. Pentru perioada 2011-2013 se va avea n vedere
meninerea constant a ritmului de cretere a Produsului Intern Brut i a ctigului mediu salarial
din anul 2010. Se va avea n vedere o cretere mai rapid a ctigurilor salariale i implicit a
veniturilor populaiei n raport cu dinamica PIB. n ceea ce privete rata inflaiei se va adopta
nivelul anticipat pe ansamblul Romniei.
n varianta optimist i n varianta de echilibru pentru perioada 2014-2020 se va adopta ipoteza
potrivit creia la nivel judeean ritmul de cretere al Produsului Intern Brut va fi cu 1% mai mic
dect cel proiectat la nivel naional, n timp ce pentru intervalul 2021-2038, ritmul de cretere
economic la nivel judeean va fi egal cu cel nregistrat la nivel naional. n varianta pesimist
ritmul de cretere a produsului intern brut la nivel judeean va fi egal cu cel nregistrat pe
ansamblul ntregii economii. Se va avea n vedere o rat anual a inflaiei egal cu cea
prognozat la nivel naional.
3.2.3
Metodologie i estimri referitoare la proiecia generarii de deeuri

municipale
Proiecia deeurilor municipale pentru perioada planificat reprezint baza pentru calculul
capacitii facilitilor de management al deeurilor necesare stabilirii unui system integrat de
management al deeurilor.
n general, pentru calculul proieciei generrii de deeuri municipale, s-a folosit Metodologia pentru
Elaborarea Planurilor Regionale i Judeene de Management al Deeurilor aprobat prin ordinal
177
CAPITOLUL 3
Proiectii
ministrului mediului i dezvoltrii durabile no. 951 / 6 Iunie 2007. Aceast Metodologie descrie
metoda determinrii proieciei deeurilor municipale att la nivel regional ct i judeean.
n plus fa de prevederile Metodologiei, s-au folosit estimrile Consultantului, n special pentru
tipurile de deeuri care nu fac obiectul Metodologiei, i anume deeuri municipal periculoase i
deeuri cu volum mare.
Figura 3.2-1 prezinta sintetic principalele estimri folosite pentru calculul generrii deeurilor
municipale (inclusiv deeurile municipale biodegradabile, deeurile municipale periculoase i
deeurile voluminoase) i deeurile de ambalaje.
178
CAPITOLUL 3
Proiectii
METODOLOGIE
PRESUPUNERI
-
Metodologie
pentru
Elaborarea
Planurilor
Regionale i Judeene
De Management al
Deeurilor
Proiecia generrii
deeurilor
municipale
Estimri ale
Consultantului
Proiectia generrii
deseurilor
biodegradabile
municipale
Proiectia generrii
deseurilor din
ambalaje
Proiecia generrii
deeurilor
municipale
periculoase
Proiecia
deeurilor
voluminoase
Metodologie
pentru
Elaborarea Planurilor
Regionale i Judeene
de Management al
Deeurilor
RWMP Regiunea 7
Metodologie pentru
Elaborarea Planurilor
Regionale i Judeene
de Management al
Deeurilor
Indicatori de generare a deeurilor pentru for

2007: 0,93 kg/locuitor x zi in zone urbane i
0,41 kg/locuitor x zi in zone urbane
Indicator de cretere anual a tuturor tipurilor
de deeuri municipale: 0, 8 %
Incepnd cu 2011, n zon rural, pe lng

deeurile menajere i similare, se vor colecta
deeuri din parcuri i grdini i din piee
Se consider c n 2011, deeurile din

parcuri i grdini vor reprezenta 1 % din
cantitatea de deeuri menajere, iar deeurile
din piee vor reprezenta 2 %
S-au luat n considerare datele referitoare la

cantitatea curent de deeuri biodegradabile dintr-o
gospodrie ce au fost furnizate de PRMD. Proiecia
generrii de deeuri biodegradabile s-a fcut pe
baza proieciei compoziiei deeurilor menajere i
considernd-o ca fiind constant, pe durata
perioadei de planificare, compoziia celorlalte tipuri
de deeuri
Cantitatea generat n 2006 la nivel naional este

considerat ca referin datorit faptului c acestea
au fost ultimele date disponibile
Metodologie
pentru
Elaborarea
Planurilor
Regionale i Judeene
de
Management
al
Deeurilor
Indicatorii de generare dai n Metodologie (2,5

kg/loc x an n zona urban i 1,5 kg/loc x an n
zona rural) rmn constante pe ntreaga perioada
planificat.
Indicatorii de generare cresc pn n 2021 cnd

ajung la valoarea de 15 kg/loc x an n zona urban
i 3 kg/loc x an n zona rural, dup care rmn
constani pn n 2038
Estimri ale
Consultantului
Figura 3.2-1 Metodologie i estimri referitoare la prioiecia deeurilor municipale
Proiecia generrii de deeuri municipale

Calculul proieciei generrii de deeuri municipale se realizeaz pornind de la cantitile estiinnd
cont de variaia indicatorului de generare a deeurilor municipale.
179
CAPITOLUL 3
Proiectii
Conform prevederilor Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale i Judeene de

Management al Deeurilor i PRMD pentru Regiunea 4, se consider c indicatorul generrii
anuale de deeuri municipale crete cu 0.8 %. Aceast cretere se aplic tuturor tipurilor de
deeuri municipale.
Pentru 2007, se consider c indicatorul generrii de deeuri menajere este de 0.93 kg/locuitor x
zi n zona urban i de 0.41 kg/locuitor x zi n zona rural. Aceste valori sunt determinate
ncepnd de la valorile anului 2003 considerate n planurile regionale (0.9 kg/locuitor x zi n zona
urban i 0.4 kg/locuitor x zi n zona rural) i considernd creterea anual de 0.8 %.
Pentru a dimensiona staiile de transfer i alte faciliti de management al deeurilor, se solicit
executarea proieciei generrii att n total (la nivel de jude, total urban i rural) ct i pe fiecare
localitate urban pe baza datelor estimate n Capitolul 2.
La determinarea proieciei generrii de deeuri n zone rurale s-a luat n considerare c ncepnd
din 2011, cnd se estimeaz c sistemul de management al deeurilor va fi implementat, se va
executa i colectarea deeurilor din parcuri i grdini precum i a deeurilor din piee. Proiecia
pentru ntreaga perioad planificat s-a facut considernd o cretere anual de 0.8 %, i pentru
2011 s-a considerat c deeurile din parcuri i grdini reprezint 1 % din cantitatea de deeuri
menajere colectate iar deeurile din piee reprezint 2 % din respective categorie.
Proiecia generrii de deeuri din ambalaje
Proiecia generrii de deeuri din ambalaje este realizat pe baza Metodologiei de Elaborare a
Planurilor de management Judeean al Deeurilor, aprobat prin Ordinul Minister Mediului i
Dezvoltrii Durabile nr. 951/ 6 Iunie 2007. Calculul proieciei se bazeaz pe datele
referitoare la cantitile de deeuri din ambalaje estimate a fi generate la nivel judeean n

2006.
Datorit faptului c n present nu se realizeaz colectarea deeurilor rezultate din ambalaje,
cantitile generate pot fi estimate doar pe baza datelor referitoare la cantitile de deeuri din
ambalaje introduse pe pia, aceste date fiind relevante doar la nivel naional. Conform
Metodologiei, pe baza cantitilor estimate la nivel naional, cantitile generate la nivel regional
sunt estimate, pe baza cheltuililor populaiei pentru cumprarea de alimente i butura, bunuri nealimentare i servicii. Distribuia pe jude a cantitii de deeuri din ambalaje generate n regiune
se realizeaz n funcie de totalul veniturilor baneti.
Pentru perioada 2007-2013, s-a folosit aceeai cretere a indicatorilor generrii deeurilor din
ambalaje ca i n PRMD pentru Regiunea 4 Sud-Vest, i apoi s-a considerat o cretere mai mic,
ncepnd cu 2017 creterea anual fiind de 1 %.
Proiecia generrii de deeuri municipale periculoase
Proiecia generrii de deeuri municipale periculoase se calculeaz pe baza indicatorilor de
generare din prevederile Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale i Judeene de
Management al Deeurilor i al proieciei populaiei. Deoarece indicatorii menionai reprezint o
medie European curent se consider c acestea rmn constante pe ntreaga perioad
planificat.
Proiecia generrii de deeuri voluminoase
180
CAPITOLUL 3
Proiectii
n ceea ce privete deeurile voluminoase, proiecia se realizeaz pe baza indicatorilor de

generare i a proieciei populaiei. Pentru aceste tipuri de deeuri nu exist n present informaii
referitoare la indicatorii de generare, accestea nefiind colectate n prezent. Mai mult, nici PRMD i
nici Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale i Judeene de Management al
Deeurilor nu se refer la indicatorii de generare a deeurilor voluminoase.
3.3 Proiecii Socio-Economice

3.3.1 Concepie si tendine macroeconomice si prognoze
3.3.1.1 Tendine macroeconomice pe plan naional
Conform prognozei elaborate n primvara anului 2008 de Comisia Naional de Prognoz a
Romniei, pentru perioada 2008-2010 se prevede continuarea creterii PIB n ritmuri anuale
cuprinse ntre 5,7% i 6,5% (Tabelul 3.3.1).
Tabel 3.3-1 Evoluii prognozate ale unor indicatori macroeconomici, n Romnia, n perioada 20082013
Modificri procentuale anuale
Indicele de evoluie
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Varianta optimist
PIB
6,5
6,1
5,8
5,8
5,7
5,7
Indicele mediu preuri de consum
5,7
4,0
3,3
3,0
2,6
2.3
Ctigul salarial mediu real
7,0
6,3
5,3
5,2
5,5
5,6
Varianta de echilibru
PIB
4,5
4,1
3,8
3,8
3,7
3,7
7,7
6,0
5,3
5,0
4,6
4,3
5,0
4,3
3,3
3,2
3,5
3,6
Varianta pesimist
PIB
3,5
3,1
2,8
2,8
2,8
2,8
7,7
6,0
5,3
5,0
4,6
4,3
4,0
3,3
2,3
2,2
2,5
2,6
Sursa: Prognoza de primvar 2008 a CNP (Anexa 3.3.1) pentru anii 2008-2010 i consideraii proprii
pentru 2011-2013
Din prognoza menionat anterior se observ c n ipoteza optimist se anticipeaz o cretere

susinut (de peste 5%) a PIB. Pentru perioada 2014-2020 se are n vedere un ritm mediu anual
de cretere a PIB de 5%, avnd n vedere ipotezele avansate anterior. Pentru perioada 2021-2038
se poate adopta ipoteza unui ritm de cretere al PIB, de 4,5%, deoarece avem n vedere o
reducere a ritmului de convergen de la 2% la 1,5%. De asemenea, se are n vedere un ritm de
cretere al consumului privat egal cu cel al produsului intern brut.
n varianta de echilibru, n perioada 2014-2020, ritmul de cretere a produsului intern brut va fi
de 3,0% iar n perioada 2021-2038 de 2,5%.
n ipoteza pesimist, n intervalul 2014-2020, ritmul mediu anual de cretere a produsului intern
brut va fi de 2% n timp ce n intervalul 2021-2038 ritmul de cretere a respectivului indicator va fi
de 1,5%.
n Tabelul 3.3.2 sunt sintetizate modificrile anuale ale PIB i ale preurilor de consum n perioada
2013-2038 n ipoteza optimist, de echilibru i, respectiv, ipoteza pesimist.
Tabel 3.3-2 Ritmurile anuale de cretere a produsului intern brut i a preurilor de consum n
Romnia n perioada 2014-2038
-%Perioada
2014-2020
2021-2038
181
CAPITOLUL 3
Proiectii
Varianta optimist
Podusul intern brut
Preuri de consum
Podusul intern brut
Preuri de consum
Varianta pesimist
Podusul intern brut
Preuri de consum
Sursa: estimri proprii
5,0
2,5
4,5
3,0
3,0
4,5
2,5
5,0
2,0
4,5
1,5
5,0
3.3.1.2 Tendine ale economiei judeului Dolj

Conform proieciilor elaborate de Comisia Naional de Prognoz a Romniei pentru perioada
2008-2010, n judeul Dolj ritmul de cretere a Produsului Intern Brut va fi de 5,9-6,0%.
Respectiva tendin a fost reinut ca variant optimist a proieciei n cadrul acestui studiu. n
varianta de echilibru i n varianta pesimist se are n vedere o scdere cu 2% a ritmului de
cretere a Produsului Intern brut i o majorare cu 2% a ratei inflaiei (Tabelul 3.3.3).
Tabel 3.3-3 Evoluii prognozate ale unor indicatori macroeconomici, n judeul Dolj, n perioada 20082010
Modificri procentuale anuale
Anul
2008
2009
2010
Varianta optimist
PIB
6,0
5,9
5,9
Indice mediu preuri de consum
5,7
4,0
3,3
Ctigul salarial mediu
13,7
11,0
8,2
PIB
4,0
3,9
3,9
7,7
6,0
5,3
11,7
9,0
6,2
Varianta pesimist
PIB
4,0
3,9
3,9
7,7
6,0
5,3
11,7
9,0
6,2
Sursa: estimri proprii pe baza datelor de la CNP, Prognoza pe judee 2007, www.cnp.ro
n perioada 2011-2013 ritmul de cretere al PIB va fi de 5,9%, n varianta optimist, de 3,9% n

varianta de echilibru i de 2,9% n varianta pesimist. Pentru perioada 2014-2020, n varianta
optimist, ritmul mediu anual de cretere a PIB va fi de 4,9%, avnd n vedere ipotezele avansate
anterior, iar pentru perioada 2021-2038 se poate adopta ipoteza unui ritm de cretere a PIB de
4,5%.
n varianta de echilibru ritmul anual de cretere a produsului intern brut va fi de 2,9% n perioada
2014-2020 i de 2,5% n perioada 2021-2038.
n varianta pesimist ritmul anual de cretere a produsului intern brut va fi de 2,0% n perioada
2014-2020 i de 1,5% n perioada 2021-2038.
n Tabelul 3.3.4. sunt sintetizate modificrile anuale ale PIB i ale preurilor de consum n perioada
2013-2038.
Tabel 3.3-4 Proiecii ale ritmurilor anuale de cretere a produsului intern brut i ale preurilor de
consum n judeul Dolj n perioada 2014-2038
%
Perioada
Varianta optimist
2014-2020
2021-2038
182
CAPITOLUL 3
Proiectii
Produsul intern brut

4,9
Preuri de consum
2,5
2,9
Preuri de consum
4,5
Varianta pesimist
2,0
Preuri de consum
4,5
Sursa: estimri proprii pe baza datelor de la www.cnp.ro
4,5
3,0
2,5
5,0
1,5
5,0
3.3.2 Proiecii demografice

I. Evoluia populaiei n Romnia
Potrivit studiului18 elaborat de Centrul de Cercetari Demografice Vladimir Trebici, ntre 1992 i
2002 populaia Romniei a sczut cu 1,1 milioane de locuitori. Evoluia descendent nu este
surprinztoare, toate informaiile asupra micrii naturale i migratorii de dup 1989 definind un
declin demografic bine instalat. Elementul neateptat este dimensiunea scderii i, mai ales,
contribuia pe care a avut-o o component nou i puin cunoscut statistic, pn acum, a
migraiei externe - romnii aflai n strintate i care nu au fost nregistrai la recensmnt.
Declinul demografic al Romniei capt astfel noi dimensiuni i amplific deteriorarea situaiei
demografice a rii. Ceea ce este ns mai puin cunoscut i evaluat la valoarea adevrat, este
profunzimea deteriorrii structurii pe vrste a populaiei n contextul declinului demografic i
implicaiile acestei deteriorri din perspectiva eventualei redresri a strii demografice a rii.
Prognoza populaiei s-a fcut n condiiile conservrii actualelor valori i caracteristici ale fertilitii
feminine i ale mortalitii pe vrste. Astfel, populaia Romniei ar intra ntr-o faz de iremediabil
derapaj, trecnd de la 21,8 milioane de locuitori n anul 2002 la 20 de milioane n anul 2020 i la
19 milioane n anul 2025. Mai mult, unui declin bine instalat n aproape 15 ani i fr perspectiva
de a fi stopat n anii urmtori, i se asociaz n mod automat caracteristicile unui proces cu solid
dinamic intern i dimensiune autogeneratoare, astfel c dup anul 2025 viteza declinului ar
deveni dezastruoas i populaia ar urma s depeasc cu puin 14 milioane de persoane n anul
2050. ntr-un astfel de scenariu migraia extern, care nu poate fi dect negativ, nu a fost luat n
considerare (vezi Figura 3.3.1 i Anexele 3.3.2a i 3.3.2b).
Concluzia fireasc la care a ajuns studiul menionat, susinut i de studii ale ONU, dup
examinarea rezultatelor celor dou scenarii de tip reper, este lipsit de ambiguitate: mpiedicarea
depopulrii masive a rii, care se profileaz pe termen lung i foarte lung, impune n mod necesar
o redresare a fertilitii populaiei.
18
Studiul intitulat: ANUL 2050: VA AJUNGE POPULATIA ROMNIEI LA MAI PUTIN DE 16 MILIOANE DE
LOCUITORI? O viziune prospectiva asupra populatiei Romniei n secolul 21., Studiu destinat dezbaterilor
n cadrul proiectului: STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE DURABILA - ROMNIA 2025.,
www.ince.ro
183
CAPITOLUL 3
Proiectii
Figura 3.3-1 Populaia Romniei n secolul 20 i cea proiectat pentru secolul 21
Sursa: Studiul intitulat: ANUL 2050: VA AJUNGE POPULATIA ROMNIEI LA MAI PUTIN DE 16 MILIOANE
DE LOCUITORI? O viziune prospectiva asupra populatiei Romniei n secolul 21., Studiu destinat
dezbaterilor n cadrul proiectului: STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE DURABILA - ROMNIA
2025., www.ince.ro
II. Evoluia populaiei n judeul Dolj

Proieciile demografice pentru judeul Dolj au fost realizate de Institutul Naional de Statistic la
cererea MMDD. Potrivit acestor estimri, populaia judeului Dolj va scdea cu 151,1 mii persoane
pn n anul 2036, din care 102 mii persoane din mediul urban i 49,1 mii n mediul rural. n
aceste condiii, se poate vorbi de o stabilizare a populaiei judeului Dolj n jurul valorii de 560 mii
persoane la orizontul anului 2036. Structura populaiei urban-rural nu va nregistra modificri
semnificative, putndu-se remarca o meninere a ponderii urban/rural n anul 2036 pe fondul
scderii generale a populaiei.
Tabel 3.3-5 Evoluia populaiei proiectate a judeului Dolj pe total si medii de reziden, in perioada
2007-2038
- Mii persoane DOLJ
2007
2008
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2038 Dif
Dinamica
TOTAL
712,2
708,3
699,9
676,7
650,6
621,8
594,8
573,5
561,1 -151,1
79%
URBAN
382,1
381,7
380,4
375,2
366,2
353,6
344,6
337,3
333,0 -49,1
87%
RURAL
330,1
326,6
319,4
301,5
284,4
268,1 250,2
236,2
228,1 -102,0
69%
Sursa: Date din Anexa 3.3.2
184
CAPITOLUL 3
Proiectii
3.3.3 Proiecii ale veniturilor

3.3.3.1 Proiecii ale veniturilor n Romnia
La elaborarea proieciei veniturilor am avut n vedere pentru perioada 2008-2013 prognoza
avansat de Comisia Naional de Prognoz. Am adoptat ipoteza c, n termeni reali, venitul
mediu pe o persoan va spori cu un ritm egal cu media aritmetic a ritmului de cretere a
produsului intern brut i ritmul de cretere a ctigului salarial mediu brut (Tabelul 3.3.6). De
asemenea, au fost indexate veniturile anului 2006 cu o rat de 14% apropiat de cea nregistrat
n anul 2006 fa de anul 2005.
Tabel 3.3-6 Ritmul de cretere a venitului mediu pe o persoan n perioada 2008-2013, n termeni reali
i nominali n Romnia
%
Ritm venit mediu n
termeni reali
Anul
Varianta optimist
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Varianta de
echilibru
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Varianta pesimist
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Rata inflaiei (preuri

de consum)
Ritm venit mediu n

termeni nominali
6,7
6,2
5,5
5,5
5,6
5,6
5,7
4,0
3,0
3,3
2,6
2,3
12,8
10,4
8,7
9,0
8,3
8,0
4,7
4,2
3,5
3,2
3,5
3,6
7,7
6,0
5,0
5,3
4,6
4,3
12,8
10,4
8,7
9,0
8,3
8,0
3,7
3,2
2,5
2,2
2,5
7,7
6,0
5,0
5,3
4,6
12,8
10,4
8,7
7,9
7,3
2,6
4,3
7,0
Sursa: estimri proprii pe baza datelor de la CNP
n varianta optimist n perioada 2014-2020, ritmul de cretere n termeni reali a venitului pe o

persoan va fi cu 0,1% mai mare dect cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca n termeni
nominali ritmul de cretere a respectivului indicator s fie de 7,7% n timp ce n perioada 20212038 valoarea respectivului indicator va fi de 7,6%.
n varianta pesimist ritmul de cretere a veniturilor pe o persoan va fi n termeni reali egal cu
cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca, n termeni nominali, venitul mediu al unei
persoane s creasc ntr-un ritm mediu anual de 6,6% pe ansamblul perioadei 2014-2038, aa
cum rezult din datele Tabelului 3.3.7.
Tabel 3.3-7 Proiecii ale ritmurilor de evoluie pentru veniturile reale pe o persoan, rata inflaiei i a
veniturilor nominale pe o persoan n perioada 2014-2038 n Romnia
%
185
CAPITOLUL 3
Proiectii
Perioada
Varianta optimist
Venituri reale pe o persoana
Rata inflaiei
Venituri nominale pe o persoan
Venituri reale pe o persoan
Rata inflaiei
Varianta pesimist
Venituri reale pe o persoan
Rata inflaiei
Sursa: estimri pe baza datelor de la CNP
2014-2020
2021-2038
5,1
2,5
7,7
4,5
3,0
7,6
3,1
4,5
7,7
2,5
5,0
7,6
2,0
4,5
6,6
1,5
5,0
6,6
Referitor la evoluia mrimii gospodriei n intervalul 2006-2038 au fost avute n vedere

urmtoarele premise:
a) n varianta optimist se menine mrimea gospodriei din anul 2006, respectiv 2,929
persoane pe gospodrie.
b) n varianta de echilibru i n varianta pesimist mrimea gospodriei se reduce cu un
ritm mediu anual de -0,5%. Drept urmare, numrul mediu de persoane/ gospodrie ar
urma s fie de 2,900 n anul 2008, de 2,828 n anul 2013, de 2,731 n anul 2020, de
2,663 n anul 2025, de 2,597 n anul 2030, de 2,533 n anul 2035 i de 2,495 n anul
2038.
n ceea ce privete evoluia raportului dintre veniturile din mediul urban i cele din mediul rural se
adopt urmtoarele ipoteze:
a) n perioada 2008-2013 se va menine raportul stabilit n anul 2006 ntre veniturile din mediul
urban i cele din mediul rural (138,2%).
b) n perioada 2014-2020 disparitile dintre veniturile din mediul urban i cele din mediul rural
se vor reduce la 120% n anul 2014. Raportul dintre venitul din mediul urban i media
naional va fi n respectivul an de 108%, iar cel dintre venitul din mediul rural i media
naional va fi de 90%.
c) n perioada 2021-2030 se va menine raportul dintre venitul din mediul urban i cel din
mediul rural stabilit n anul 2020.
n aceste condiii, nivelul prognozat al venitului mediu pe o gospodrie la nivel naional, n mediul
urban i n mediul rural va fi, n termeni nominali, cel prezentat n Tabelul 3.3.8 i Anexele 3.3.3
3.3.5.
Tabel 3.3-8 Estimarea nivelului mediu i al primelor a doua decile a venitului pe o gospodrie n
termeni nominali pe total economie, mediul urban i mediul rural n Romnia n perioada 2008-2038
- LeiAnul
Venituri totale
Venituri n mediu urban
Venituri n mediu rural
Valoare
Decila
Valoare
Decila
Decila
Valoare
Decila
Decila 2
Decila 2
medie
1
medie
1
2
medie
1
Varianta
optimist
1782.7
816.5
984.0
2025.8
927.8
1118.3
1465.8
671.3
809.1
2008
2727.4
1249.2
1505.5
3099.4
1419.5
1710.9
2242.6
1027.1
1237.9
2013
4584.2
2099.6
2530.5
4911.1
2249.3
2710.9
4189.8
1918.9
2312.7
2020
6611.9
3028.2
3649.8
7116.3
3259.3
3928.2
6071.1
2780.6
3351.2
2025
186
CAPITOLUL 3
Proiectii
9536.5
4367.7
5264.1
10311.8
4722.8
5692.1
2030
13754.6
6299.6
7592.6
14942.1
6843.5
8248.0
2035
17135.1
7847.9
9458.6
18666.3
8549.2 10303.8
2038
Varianta de
echilibru
1764.9
808.3
974.2
2005.6
918.6
1107.1
2008
2602.0
1191.7
1436.3
2956.9
1354.2
1632.2
2013
4222.6
1933.9
2330.9
4523.7
2071.8
2497.1
2020
5939.6
2720.3
3278.6
6363.1
2914.3
3512.4
2025
8354.7
3826.5
4611.8
8950.4
4099.3
4940.6
2030
11751.9
5382.4
6487.1
12589.8
5766.1
6949.6
2035
14421.6
6605.1
7960.7
15449.9
7076.1
8528.3
2038
Varianta
pesimist
1764.9
808.3
974.2
2005.6
918.6
1107.1
2008
2558.8
1171.9
1412.5
2907.8
1331.8
1605.1
2013
3864.6
1770.0
2133.3
4140.1
1896.2
2285.4
2020
5188.1
2376.1
2863.8
5558.0
2545.6
3068.0
2025
6964.8
3189.9
3844.6
7461.4
3417.3
4118.7
2030
9349.9
4282.3
5161.2
10016.6
4587.6
5529.2
2035
11157.1
5109.9
6158.7
11952.6
5474.3
6597.8
2038
Sursa: estimri pe baza datelor de la Institutul Naional de Statistic, 2006
8797.2
12747.5
15924.7
4029.1
5838.3
7293.5
4856.1
7036.6
8790.4
1451.2
2139.4
3859.2
5428.5
7635.8
10740.7
13180.7
664.6
979.9
1767.5
2486.3
3497.2
4919.2
6036.8
801.0
1181.0
2130.3
2996.5
4215.0
5928.9
7275.8
1451.2
2103.9
3532.1
4741.7
6365.5
8545.4
10197.0
664.6
963.6
1617.7
2171.7
2915.4
3913.8
4670.2
801.0
1161.4
1949.7
2617.4
3513.7
4717.1
5628.8
n toate cele trei variante se consider c structura pe decile (din anul 2006 vezi Cap. 2.5)
rmne neschimbat19. n consecin, nivelul mediu al primei decile ar urma s sporeasc de la
634,65 lei n anul 2006 la 7847,9 lei n anul 2038 n varianta optimist, la 6605,1 lei n varianta de
echilibru i la 5109,9 lei n varianta pesimist (Tabelul 3.3.8).
Valoarea medie a celei de a doua decile a venitului pe o gospodrie va spori de la 765,52 lei n
anul 2006 la 9458,6 lei n anul 2038 n varianta optimist, la 7960,7 lei n varianta de echilibru i la
6158,7 lei n varianta pesimist.
3.3.3.2 Proiecii ale veniturilor n judeul Dolj
Pentru intervalul 2008-2010 exist o prognoz a ctigurilor salariale medii n termeni reali n profil
judeean care prevede creteri foarte ridicate pentru ctigurile salariale medii. Dar, n evaluarea
impactului pe care majorrile salariale o au asupra nivelului venitului mediu al unei gospodrii,
este necesar s se in seama i de ponderea important pe care sectorul primar o deine n
ocuparea forei de munc. Din acest motiv, considerm c se poate adopta ipoteza c ritmul de
cretere n termeni reali a venitului mediu pe o gospodrie este o medie ponderat n proporie de
2 la 1 ntre ritmul de cretere a produsului intern brut i cel al ctigului salarial mediu real. n
aceste condiii, se pot estima creteri n termeni reali ale veniturilor medii ale gospodriilor de
8,6% n 2008, de 7,6% n 2009 i de 6,7% n anul 2010. n termeni nominali, creterile proiectate
vor fi de 14,8% n anul 2008, de 11,9% n anul 2009 i de 9,9%.n anul 2010 n toate cele trei
variante ale proieciei.
La proiecia veniturilor pentru perioada 2011-2038 s-a avut n vedere o cretere a veniturilor n
termeni reali cu acelai ritm ca al produsului intern brut. n aceste condiii, venitul mediu pe o
persoan va crete n varianta optimist i n varianta de echilibru cu 9,4% n anul 2011, cu 8,7%
n anul 2012 i cu 8,5% n anul 2013. n varianta pesimist, modificrile anuale ale respectivului
indicator vor fi de 7,6% n anul 2011, de 7,5% n anul 2012 i de 6,6% n anul 2013.
19
n anul 2006, conform datelor publicate de Institutul Naional de Statistic se poate deduce faptul c
nivelul mediu al primei decile reprezenta 45,8% din venitul mediu al gospodriei, n timp ce nivelul mediu al
celei de a doua decile reprezenta 55,2% din venitul mediu al gospodriilor.
187
CAPITOLUL 3
Proiectii
Avndu-se n vedere rata inflaiei prognozat la nivel naional precum i ritmul de cretere a
venitului mediu pe o persoan n termeni reali, rezult c ritmul de cretere al respectivelor venituri
n termeni nominali va fi de 7,6% n perioada 2014-2038 n varianta optimist i n varianta de
echilibru (Tabelul 3.3.9). n varianta pesimist ritmul mediu de cretere a respectivului indicator va
fi de 6,6% n perioada 2014-2038.
Tabel 3.3-9 Proiecii ale veniturilor reale, ale ratei inflaiei i veniturilor nominale pe o persoan n
perioada 2014-2038 n judeul Dolj
%
Perioada
2014-2020
Varianta optimist
Venituri reale
4,9
Rata inflaiei
2,5
Venituri nominale
7,6
Venituri reale
2,9
Rata inflaiei
4,5
Venituri nominale
7,6
Varianta pesimist
Venituri reale
2,0
Rata inflaiei
4,5
Venituri nominale
6,6
Sursa: estimri pe baza tendinelor existente
2021-2038
4,5
3,0
7,6
2,4
5,0
7,6
1,5
5,0
6,6
Datorit faptului c n momentul elaborrii proieciei a fost disponibil doar nivelul venitului pe o
persoan la nivel de regiuni i la nivel de jude, s-a aproximat nivelul venitului pe o persoan prin
corelare cu nivelul ctigului salarial mediu. Drept urmare, nivelul venitului estimat pentru anul
2006 este de 442,8 lei20. Pentru aproximarea nivelului veniturilor n mediul urban i cel rural vom
utiliza gradul de difereniere al acestora la nivel naional, respectiv, de 138,2%, precum i gradul
de urbanizare a populaiei. n aceste condiii, venitul mediu estimat pe o persoan n anul 2006
este de 367,5 lei n mediul rural i de 507,9 lei n mediul urban. Pentru aproximarea numrului
mediu de persoane pe o gospodrie am avut n vedere datele Recensmntului din 2002, care
prezint date att la nivel judeean ct i la nivel de regiune de dezvoltare, precum i anchetele
INS asupra veniturilor i consumului populaiei. Prin respectivele corelri se ajunge la o
dimensiune medie a gospodriei de 3,014 persoane21. Venitul mediu estimat este de 1334,7 lei pe
ansamblul judeului, de 1107,8 lei n mediul rural i de 1531,1 lei n mediul urban.
20
Venitul mediu pe o persoan la nivel judeean n anul 2006 (Vmj) a fost determinat pe baza formulei:
Vmj = Vmrd *
Sj
unde:
Srd
Vmed= venitul mediu pe o persoan la nivelul regiunii de dezvoltare din care face parte judeul analizat
Sj= salariul mediu la nivelul judeului analizat
Srd= salariul mediu la nivelul regiunii de dezvoltare din care face parte judeul analizat
21
Dimensiunea medie a gospodriei n anul 2006 n judeul analizat (Dmj/2006) a fost determinat pe baza
formulei:
Dmj / 2006 = Dmj / 1992 * (
Dmrd / 2006
)
Dmrd / 1992
unde:
Dmj/1992= dimensiunea medie a gospodriei n judeul analizat n anul 1992
Dmrd/2006= dimensiunea medie a gospodriei n regiunea de dezvoltare din care face parte judeul analizat
n anul 2006
Dmrd/1992= dimensiunea medie a gospodriei n regiunea de dezvoltare din care face parte judeul analizat
n anul 1992
188
CAPITOLUL 3
Proiectii
Referitor la evoluia mrimii gospodriei n intervalul 2006-2038 au fost avute n vedere

urmtoarele premise:
a) n varianta optimist se menine mrimea gospodriei (numr mediu de persoane) din anul
2006,respectiv 3,014 persoane;
b) n varianta de echilibru si varianta pesimist mrimea gospodriei se reduce cu un ritm
mediu anual de -0,5%. n aceste condiii, numrul mediu de persoane/gospodrie va fi de
2,984 n anul 2008 i de 2,568 n anul 2038
Tabel 3.3-10 Proiecii ale evoluiei numrului mediu de persoane dintr-o gospodrie n varianta de
echilibru i varianta pesimist n Romnia i judeul Dolj n perioada 2008-2038
Anul
Romnia
Judeul Dolj
2008
2,900
2.984
2013
2,828
2.910
2020
2,731
2.810
2025
2,663
2.740
2030
2,597
2.673
2035
2,533
2.606
2038
2,495
2.568
Sursa: estimri pe baza tendinelor existente
n ceea ce privete evoluia n viitor a raportului dintre veniturile din mediul urban i cele din mediul
rural se adopt urmtoarele ipoteze de lucru:
2.
n perioada 2008-2013 se va menine raportul stabilit n anul 2006 ntre veniturile din
mediul urban i cele din mediul rural (138,2%);
3.
n perioada 2014-2020 disparitile dintre veniturile din mediul urban i cele din mediul rural
se vor reduce la 120% n anul 2014. Raportul dintre venitul din mediul urban i media
naional va fi n respectivul an de 108% iar cel dintre venitul din mediul rural i media
naional va fi de 90%;
4.
n perioada 2021-2030 se va menine raportul dintre venitul din mediul urban i cel din
mediul rural stabilit n anul 2020.
n aceste condiii nivelul prognozat al venitului mediu pe o gospodrie la nivelul judeului Dolj n
mediul urban i n mediul rural (valori medii i pe decile22) va fi n termeni nominali cel prezentat n
Tabelul 3.3.11.
Tabel 3.3-11 Estimarea venitului mediu pe o gospodrie, n termeni nominali pe total jude, mediul
urban i mediul rural n judeul Dolj n perioada 2008-2038
-LeiAnul
Venituri la nivel judeean

Valoare
medie
Varianta
optimist
2008
22
1746.7
Decila 1
Decila 2
800.0
964.2
Venituri n mediu urban

Valoare
medie
2003.8
Decila 1
917.7
Decila 2
Venituri n mediu rural

Valoare
medie
1106.1
1449.8
Decila 1
Decila 2
664.0
800.3
La nivel judeean metoda de calcul a valorilor decilelor este identic cea identificat la nivel naional
189
CAPITOLUL 3
Proiectii
2771.6
1269.4
1529.9
3179.5
2013
4628.3
2119.8
2554.8
5005.3
2020
6675.5
3057.4
3684.9
7219.2
2025
9628.2
4409.7
5314.7
10412.4
2030
13886.9
6360.2
7665.6
15018.0
2035
17299.8
7923.3
9549.5
18708.9
2038
Varianta
de
echilibru
1729.3
792.0
954.6
1983.8
2008
2676.1
1225.6
1477.2
3069.8
2013
4314.6
1976.1
2381.7
4666.1
2020
6069.0
2779.6
3350.1
6563.4
2025
8536.8
3909.9
4712.3
9232.2
2030
12008.1
5499.7
6628.5
12986.1
2035
14736.0
6749.1
8134.3
15936.3
2038
Varianta
pesimist
1729.3
792.0
954.6
1983.8
2008
2600.6
1191.1
1435.5
2983.3
2013
3927.6
1798.9
2168.1
4247.5
2020
5272.7
2414.9
2910.5
5702.2
2025
7078.4
3241.9
3907.3
7654.9
2030
9502.5
4352.1
5245.4
10276.4
2035
11339.1
5193.3
6259.2
12262.6
2038
Sursa: Date din Anexa 3.3.6, Anexa 3.3.7 i Anexa 3.3.8
1456.2
2292.4
3306.4
4768.9
6878.2
8568.7
1755.1
2762.9
3985.0
5747.6
8289.9
10327.3
2300.4
4270.0
6158.7
8882.9
12811.9
15960.7
1053.6
1955.7
2820.7
4068.4
5867.9
7310.0
1269.8
2357.1
3399.6
4903.3
7072.2
8810.3
908.6
1406.0
2137.1
3006.0
4228.3
5947.7
7298.8
1095.1
1694.6
2575.7
3623.0
5096.2
7168.4
8796.8
1435.3
2221.1
3980.6
5599.3
7876.0
11078.6
13595.3
657.4
1017.3
1823.1
2564.5
3607.2
5074.0
6226.7
792.3
1226.1
2197.3
3090.8
4347.6
6115.4
7504.6
908.6
1366.3
1945.4
2611.6
3506.0
4706.6
5616.3
1095.1
1646.8
2344.6
3147.6
4225.5
5672.6
6769.0
1435.3
2158.5
3623.6
4864.6
6530.5
8766.9
10461.3
657.4
988.6
1659.6
2228.0
2991.0
4015.2
4791.3
792.3
1191.5
2000.2
2685.2
3604.8
4839.3
5774.7
Valoarea medie a primei decile a venitului pe o gospodrie va spori de la 611,3 lei n anul 2006 la
7923,3 lei n anul 2038 n varianta optimist, de 6749,1 lei n varianta de echilibru i la 5193,3 lei
n varianta pesimist.
Valoarea medie a celei de a doua decile a venitului pe o gospodrie va spori de la 736,8, lei n
anul 2006 la 9549,5 lei n anul 2038 n varianta optimist, la 8134,3 lei n varianta de echilibru i la
6259,2 lei n varianta pesimist.
3.3.4
Proiecii ale activitilor economice
3.3.4.1 Proiecii la nivel naional

Creterea continu a produsului intern brut are ca efect ample modificri ale structurii economiei.
Structura economic a unei ri implic analiza unui numr foarte mare de aspecte. ntre aspectele
pe care literatura de specialitate le cele consider ca fiind cele mai importante se numr
distribuia ocuprii forei de munc pe sectoare i ramuri de activitate. n continuare, a fost
realizat o proiecie pentru perioada 2008-2038 a structurii sectoriale a ocuprii forei de munc.
Au fost avute n vedere patru sectoare ale economiei, respectiv sectorul primar (agricultura,
vntoarea i silvicultura), sectorul secundar (industria i construciile), sectorul serviciilor
comerciale i sectorul serviciilor de infrastructur social (administraie public, nvmnt,
sntate i asisten social) i urmtoarele ipoteze:
a. ritmul de reducere a ponderii populaiei din sectorul primar va fi cel din perioada 2001-2006
pentru intervalul 2008-2020. n acest fel, n anul 2020 sectorul primar va atinge o pondere
de 11,5%. ntre 2021 i 2038 ritmul de reducere a populaiei din sectorul primar se reduce
pentru a se atinge o pondere de 9% n anul 2038;
190
CAPITOLUL 3
Proiectii
b. ponderea populaiei ocupate n sectorul secundar va ajunge n anul 2020 la 25%, nivel
atins pe ansamblul Uniunii Europene n anul 2004 i 21% n anul 2038;
c.
ponderea serviciilor de infrastructur social se va menine constant la nivelul atins n

anul 2006;
d. serviciile comerciale vor nregistra o sporire constant a ponderii deinute n totalul

populaiei ocupate, presupunndu-se c aici va fi motorul crerii de noi locuri de munc. n
acest fel, n anul 2038 sectorul teriar va deine 70% din populaia ocupat.
n consecin, proiecia structurii sectoriale a ocuprii forei de munc n perioada 2008-2017,
bazat pe tendinele prezente, este cea prezentat n Tabelul 3.3.12.
Se poate observa c structura economic, la nivel naional, are o tendin de modernizare, prin
creterea ponderii serviciilor la 70%, scderea sectorului primar i meninerea unei ponderi de
21% a sectorului secundar.
Tabel 3.3-12 Proiecia23 structurii sectoriale a economiei naionale, n perioada 2008-2038
-%Sectorul serviciilor, din care

Anul
Sectorul
primar
Sectorul
secundar
Total sector
servicii
Servicii
comerciale
45,4
57,4
63,5
65,4
67,3
69,0
70,0
33,6
45,6
51,7
53,6
55,5
57,2
58,2
25,9
28,6
2008
16,1
26,5
2015
11,5
25,0
2020
10,7
23,8
2025
10,0
22,7
2030
9,4
21,6
2035
9,0
21,0
2038
Sursa: estimri proprii conform Anexei 3.3.9
Servicii
infrastructur
social
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
3.3.4.2 Proiecii la nivel judeean judeul Dolj

La fel ca i n cazul proieciei la nivel naional, vom avea n vedere patru sectoare ale economiei.
n cadrul judeului Dolj avem urmtoarele ipoteze de lucru:
e. ritmul de reducere a ponderii populaiei din sectorul primar va fi cel din perioada 2002-2006
pentru ntregul interval al proieciei (2008-2038);
f.
evoluia ponderii populaiei ocupate n sectorul secundar va urma n perioada 2006-2013

trendul din intervalul 2002-2006, astfel nct se va ajunge n anul 2013 la o valoare de
25,3%. Apoi, respectivul indicator va fi relativ stabil, astfel nct valoarea sa din anul 2038
s fie de 23%;
g. ponderea serviciilor de infrastructur social se va menine constant la nivelul atins n

anul 2006;
23
Proiecia s-a realizat pe baza structurii ocuprii forei de munc

191
CAPITOLUL 3
Proiectii
h. serviciile comerciale vor nregistra o sporire constant a ponderii deinute n totalul

populaiei ocupate, presupunndu-se c aici va fi motorul crerii de noi locuri de munc. n
acest fel, n anul 2038 sectorul teriar va deine 70% din populaia ocupat.
Proiecia structurii sectoriale a ocuprii forei de munc n perioada 2008-2038 este cea
prezentat n Tabelul. Se poate observa c evoluia structurii economice a judeului Dolj are o
serie de particulariti n raport cu evoluia la nivel naional, mai cu seam la nceputul perioadei
de prognoz (sporirea ponderii sectorului secundar). Ulterior, se poate prevedea c evoluia va fi,
n linii mari, sincron cu tendina care se prefigureaz pe plan naional.
Tabel 3.3-13 Proiecia structurii economice24 n perioada 2008-2038, n judeul Dolj
%
Sectorul serviciilor, din care
Anul
2008
2013
2020
2025
2030
2035
Sectorul
primar
Sectorul
secundar
38.2
Total sector
servicii
Servicii
comerciale
Servicii
infrastructur
social
23.7
38.1
26.4
11.7
31.3
25.4
43.4
31.7
11.7
23.7
24.7
51.6
39.9
11.7
19.4
24.2
56.4
44.7
11.7
15.9
23.7
60.4
48.7
11.7
13.1
23.2
63.7
52.0
11.7
23.0
65.4
53.7
11.7
2038
11.6
Sursa: Date din Anexa 3.3.10
3.4
Proiectia privind generarea deseurilor municipale
Dupa cum a fost prezentat si in Capitolul 3.2.3, calculul proiectiei de generare a deseurilor
municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2007 si tinand seama de
urmatorii indicatori:
evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare;
evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale.
Evolutia populatiei pe medii

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei
pentru perioada de planificare in varianta medie.
Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si
Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica si sunt prezentate in cap. Anexe.
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
24
Proiecie bazat pe structura sectorial a ocuprii forei de munc

192
CAPITOLUL 3
Proiectii
Tinand seama de faptul ca nu intreaga cantitate de deseuri municipale generata este colectata,
gradul de acoperire cu servicii de salubrizare actual, precum si evolutia acestuia in perioada de
planificare este un indicator foarte important.
Dupa cum a fost prezentat in Capitolul 2, in prezent in judetul Dolj numai localitatile urbane sunt
deservite de operatori de salubrizare.
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare la sfarsitul anului 2007 a fost in judetul Dolj de circa
31 %, din care 58 % in mediul urban si 0 % in mediul rural.
Pentru determinarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare se considera
urmatorele ipoteze:
in anul 2009 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare trebuie sa fie de 90 % atat in mediul
urban cat si in mediul rural obiectiv prevazut in PRGD Regiunea 4;
in anul 2011 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare va fi 100 % atat in mediul urban, cat
si in mediul rural ca urmare a implementarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor.
Astfel, evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare pentru perioada 2007-2011

considerata la calculul proiectiei este cea prezentata in tabelul de mai jos.
Tabel 3.4-1 Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
Grad de acoperire (%)
2007
2008
2009
2010
Urban
63
70
90
94
Rural
0
30
90
90
Total
34
52
90
92
2011
100
100
100
Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale

Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de
Gestionare a Deseurilor Regiunea 4, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale
si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a deseurilor
municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri
municipale.
Proiectia de generare a deseurilor municipale
Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Dolj in anul 2007 atat
in mediul urban, cat si in mediul rural (date prezentate in capitolul 2) si a indicatorilor mentionati
anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se genera pentru perioada de planificare.
In tabelele de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri municipale estimate a se genera atat
total judet, cat si pe medii pentru perioada 2008-2038, an de an pana in anul 2015 si apoi din cinci
in cinci ani.
193
CAPITOLUL 3
Proiectii
Tabel 3.4-2 Proiectia cantitatii totale de deseuri municipale la nivelul judetului
2007
Deseuri menajere colectate in
amestec si separat
Deseuri asimilabile din comert,
industrie, institutii colectate in
amestec si separat
Deseuri colectate din gradini si
parcuri
Deseuri colectate din piete
Deseuri stradale colectate
Deseuri menajere generate si
necolectate
Total deseuri municipale
colectate
generate
2008
2009
2010
2011
Cantitate (tone)
2012
2013
2014
2015
2020
2025
2030
2038
78.878 105.958 162.165 168.022 181.441 182.015 182.551 183.028 183.449 184.688 184.456 185.077 187.998
28.005
29.707
32.875
33.088
33.791
34.061
34.334
34.608
34.885
36.303
37.779
39.314
41.902
5.321
5.364
5.406
5.450
5.981
6.029
6.077
6.126
6.175
6.426
6.687
6.959
7.417
4.201
14.002
4.234
14.115
4.268
14.227
4.302
14.341
5.313
14.456
5.355
14.572
5.398
14.688
5.441
14.806
5.485
14.924
5.708
15.531
5.940
16.162
6.181
16.819
6.588
17.926
105.685
76.991
18.509
13.297
130.407 159.377 218.942 225.204 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 248.655 251.024 254.350 261.831
236.092 236.368 237.451 238.501 240.981 242.032 243.048 244.009 244.918 248.655 251.024 254.350 261.831
Tabel 3.4-3 Proiectia cantitatii de deseuri municipale din mediul urban
2007
amestec si separat
amestec si separat
parcuri
necolectate
2008
2009
2010
2011
Cantitate (tone)
2012
2013
2014
2015
2020
2025
2030
2038
78.878
91.178 117.962 123.963 132.651 133.395 134.107 134.750 135.359 137.482 138.148 140.103 144.299
28.005
28.229
28.455
28.683
28.912
29.143
29.376
29.611
29.848
31.061
32.324
33.638
35.852
5.321
5.364
5.406
5.450
5.493
5.537
5.582
5.626
5.671
5.902
6.142
6.391
6.812
4.201
14.002
4.234
14.115
4.268
14.227
4.302
14.341
4.337
14.456
4.371
14.572
4.406
14.688
4.442
14.806
4.477
14.924
4.659
15.531
4.849
16.162
5.046
16.819
5.378
17.926
51.345
39.056
13.107
7.913
130.407 143.119 170.319 176.739 185.849 187.018 188.160 189.235 190.280 194.635 197.624 201.997 210.266
194
CAPITOLUL 3
colectate
generate
Proiectii
181.752 182.175 183.426 184.651 185.849 187.018 188.160 189.235 190.280 194.635 197.624 201.997 210.266
Tabel 3.4-4 Proiectia cantitatii de deseuri municipale din mediul rural

amestec si separat
amestec si separat
parcuri
necolectate
colectate
generate
Cantitate (tone)
2012
2013
2007
2008
2009
2010
2011
2014
14,780
44,202
44,059
48,790
48,620
48,444
48,277
1,478
4,420
4,406
4,879
4,918
4,957
4,997
5,037
5,242
5,455
5,677
6,050
488
492
496
500
504
524
545
568
605
0
0
0
0
0
0
0
0
976
0
984
0
991
0
999
0
1,007
0
1,048
0
1,091
0
1,135
0
1,210
0
54,339
37,935
5,402
5,384
16,258
48,622
48,465
55,133
55,013
54,888
54,773
54,637 54,020 53,400 52,353 51,565
54,339
54,193
54,025
53,849
55,133
55,013
54,888
54,773
54,637 54,020 53,400 52,353 51,565
195
2015
2020
2025
2030
2038
48,089 47,206 46,309 44,973 43,700
CAPITOLUL 3
Proiectii
3.5 Proiectia compoziiei deeurilor

Proiectia compozitiei deseurilor menajere poate fi realizata numai pe baza experientei din alte tari.
Pentu realizarea proiectiei compozitiei au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze:
Prognoza compozitiei se realizeaza

prezentata in PRGD Regiunea 4.
pe baza compozitiei actuale a deseurilor menajere
Numai datele privind deseurile menajere permit, pe baza anumitor ipoteze, realizarea proiectiei
privind compozitia. Pentru celelalte fractii de deseuri municipale, in special pentru deseurile a
caror generare depinde de dezvoltarea economica (de ex. deseuri asimilabile celor menajere),
compozitia depinde de parametrii care nu pot fi estimati. In plus, in prezent nu exista date
privind compozitia actuala a acestor tipuri de deseuri. Din aceste motive, proiectia compozitei
acestor tipuri de deseuri nu poate fi realizata. Pentru deseurile din piete, din parcuri si gradini
si deseurile stradale se considera ca in viitor nu vor exista schimbari in ceea ce priveste
compozitia.
Experienta din alte tari arata ca, cantitatea absoluta de deseuri biodegradabile din deseurile
menajere generata pe cap de locuitor in mediul urban nu va creste in viitor, chiar in situatia in
care veniturile vor creste considerabil. Cantitatea de 190 kg/locuitor x an calculata pentru anul
2003 in zona urbana, conform datelor din PRGD Regiunea 4 reflecta situatia din alte tari din
Europa de Vest si este de aceea considerata ca valoare maxima, care nu se va schimba in
valoare absoluta. Considerand ca totalul cantitatii generate de deseuri menajere va creste,
rezulta ca procentul de deseuri biodegradabile va scadea in zona urbana, Aceasta valoare de
190 kg/locuitor x an deseuri biodegradabile este, de asemenea, considerata ca limita
superioara si in zona rurala, dar care nu va fi atinsa in perioada de planificare (pana in anul
2038).
Cantitatea de deseuri biodegradabile generata in zona rurala este inca foarte scazuta, 99
kg/locuitor x an in Regiunea 4. Din acest motiv este de astept o crestere in urmatoarea
perioada. Cresterea va fi mai scazuta decat cresterea medie de 0,8 % pe an aplicabila
deseurilor menajere. Se considera ca indicatorul de generare a deseurilor biodegradabile in
zona rurala va creste cu 0,4 % anual.
O situatie similara se aplica si fractiei altele. Aceasta fractie consta, in principal, din minerale
si o parte organica. Se considera ca indicatorul de generare din anul 2003 de 29 kg/locuitor si
an se va mentine constant pe perioada de planificare. Aceasta inseamna o reducere scazuta a
procentului in compozitia deseurilor menajere urbane.
Cantitatea fractiei altele in zona rurala este inca foarte scazut (12 kg/locuitor si an). Astfel, se
prognozeaza o crestere si a acestei fractii. Cresterea va fi mai scazuta decat cresterea medie,
si anume, se presupune a fi jumatate din cresterea totala, respectiv 0,4 % pe an.
Cantitatea de deseuri de ambalaje generate va crestere. Aceasta crestere este relevanta in

cazul deseurilor de ambalaje de hartie si carton, sticla, plastic si metale. Se presupune ca
toate aceste fractii vor creste cu un procent egal.
Cantitatea de deseuri de lemn va creste odata cu cresterea veniturilor. Se presupune ca

aceasta fractie va creste, de asemenea, cu acelasi procent ca si deseurile de ambalaje.
196
CAPITOLUL 3
Proiectii
Experienta din alte tari arata ca pentru zona urbana limita de generare este de circa 1,5
kg/locuitor si zi. Aceasta valoare nu va fi atinsa in zona urbana in judetul Dolj in perioada de
planificare.
Experienta din alte tari atata ca in zona rurala limita de generare a deseurilor este de 1,2
kg/locuitor si zi. De asemenea, nici aceasta valoare nu va fi atinsa in perioada de planificare.
Toate aceste ipoteze prezentate sunt aplicable atata timp cat la nivel national nu sunt
implementate strategii cu privire la anumite tinte speciale, care in prezent nu sunt cunoscute.
In tabelul de mai jos se prezinta datele privind proiectia compozitiei deseurilor menajere atat din
zona urbana, cat si din zona rurala. Aceste date sunt folosite pentru proiectia deseurilor
biodegradabile municipale.
Datele sunt prezentate pentru perioada 2013 pana in 2018 si pentru perioada de dupa 2019.
Pentru perioada pana in anul 2012 inclusiv se considera ca compozitia actuala ramane constanta.
197
CAPITOLUL 3
Proiectii
Tabel 3.5-1 Proiectia compozitiei deseurilor menajere

2008-2012
Urban
kg/loc x
an
%
%
Hartie si carton
Rural
kg/loc x
an
2013-2018
Urban
kg/loc x
an
%
%
Rural
kg/loc x
an
2019-2038
Urban
kg/loc x
an
%
%
Rural
kg/loc x
an
12,49
41,03
7,91
11,55
14,87
53,76
9,08
14,59
15,83
59,55
9,58
16,01
Sticla
4,61
15,14
3,50
5,11
5,49
19,85
3,96
6,35
5,85
22,00
4,15
6,94
Plastic
7,83
25,72
8,64
12,61
8,99
32,51
9,31
14,96
9,46
35,59
9,60
16,04
Metal
5,51
18,10
2,00
2,92
6,56
23,73
2,46
3,95
6,99
26,29
2,65
4,44
Lemn
Deseuri
biodegradabile
2,77
9,10
4,00
5,84
3,44
12,43
4,38
7,03
3,71
13,95
4,54
7,59
57,86
190,07
65,45
95,56
52,52
190,07
62,68
100,65
50,36
190,07
61,51
102,68
8,93
29,34
8,50
12,41
8,12
29,34
8,14
13,07
7,80
29,34
7,98
13,33
Altele
198
CAPITOLUL 3
Proiectii
3.6 Proiectia fluxurilor de deeuri

3.6.1
Proiectia privind generarea deseurilor biodegradabile municipale
Proiectia de generare a deseurilor biodegradabile municipale se realizeaza pe baza proiectiei

de generare a deseurilor municipale (prezentata in capitolul 3.4) si a ponderii deseurilor
biodegradabile in deseurile municipale.
Datele privind ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere pe medii (urban si
rural) sunt datele prezentate in capitolul 3.5, iar pentru celelalte tipuri de deseuri (deseuri din
gradini si parcuri, deseuri stradale si deseuri din piete) sunt considerate ca valorile prezentate in
PRGD Regiunea 4 raman constante pentru intreaga perioada de planificare.
Tabel 3.6-1 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale generate in mediul urban
Pondere deseuri biodegradabile (%)
2006-2012
2013-2018
dupa 2019
Deseuri menajere colectate in amestec si
separat
70,5
67,4
66,1
58
deseuri alimentare si de gradina
52,5
50,3
12,5
hartie+carton
14,9
15,8
Deseuri asimilabile din comert, industrie,
45
45
45
institutii colectate in amestec si separat
95
95
95
90
Deseuri din piete
90
90
20
Deseuri stradale
20
20
70,5
67,4
66,1
58
52,5
50,3
12,5
hartie+carton
14,9
15,8
Tabel 3.6-2 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale generate in mediul rural
Pondere deseuri biodegradabile (%)
2006-2012
2013-2018
dupa 2019
separat
73,4
71,8
71,1
65,5
62,7
61,5
7,9
hartie+carton
9,1
9,6
45
45
45
95
95
95
90
Deseuri din piete
90
90
20
Deseuri stradale
20
20
73,4
71,8
71,1
65,5
62,7
61,5
7,9
hartie+carton
9,1
9,6
In tabelele de mai jos este prezentata proiectia deseurilor biodegradabile municipale pe medii in
perioada 2008-2038, an de an pana in anul 2015 si apoi din cinci in cinci ani.
La capitolul Anexe se prezinta proiectia privind deseurile biodegradabile municipale pentru
fiecare an in perioada 2008-2038.
199
CAPITOLUL 3
Proiectii
Tabel 3.6-3 Proiectia deseurilor biodegradabile municipale - total judet

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2020
2025
2030
2038
TOTAL DESEURI BIODEGRADABILE
155.714 155.388 155.214 155.853 157.673 158.300 154.164 154.711 155.220 155.242 156.292 157.935 161.994
separat
55.491 74.986 115.413 119.530 129.112 129.511 125.145 125.459 125.735 124.558 124.361 124.707 126.578
45.639 62.429 97.183 100.562 108.685 109.004 100.803 101.036 101.238 98.271 98.054 98.218 99.547
hartie+carton
9.852 12.557 18.230 18.968 20.427 20.507 24.342 24.423 24.496 26.287 26.307 26.489 27.031
12.602 13.368 14.794 14.890 15.206 15.328 15.450 15.574 15.698 16.336 17.000 17.691 18.856
5.055
5.095
5.136
5.177
5.682
5.728
5.773
5.820
5.866
6.105
6.353
6.611
7.046
Deseuri din piete
3.781
3.811
3.841
3.872
4.781
4.820
4.858
4.897
4.936
5.137
5.346
5.563
5.929
Deseuri stradale
2.800
2.823
2.845
2.868
2.891
2.914
2.938
2.961
2.985
3.106
3.232
3.364
3.585
75.985 55.305 13.184
9.516
0
0
0
0
0
0
0
0
0
65.273 47.426 11.120
8.102
0
0
0
0
0
0
0
0
0
hartie+carton, lemn, textile
10.711
7.879
2.064
1.414
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Tabel 3.6-4 Proiectia deseurilor biodegradabile municipale in mediul urban
2007
Total deseuri
biodegradabile urban
Deseuri menajere colectate
in amestec si separat
deseuri alimentare si
de gradina
hartie+carton
colectate in amestec si
separat
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si
necolectate
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2020
2025
2030
2038
115.850 116.052 116.835 117.599 118.343 119.067 115.807 116.444 117.060 117.886 119.419 121.850 126.544
55.491
64.144
82.987
87.208
93.320
93.843
90.382
90.816
91.226
91.002
91.442
92.737
95.514
45.639
52.756
68.253
71.725
76.752
77.182
70.438
70.776
71.096
69.236
69.571
70.556
72.669
9.852
11.388
14.734
15.483
16.568
16.661
19.944
20.040
20.130
21.766
21.871
22.181
22.845
12.602
12.703
12.805
12.907
13.010
13.114
13.219
13.325
13.432
13.978
14.546
15.137
16.133
5.055
3.781
2.800
5.095
3.811
2.823
5.136
3.841
2.845
5.177
3.872
2.868
5.219
3.903
2.891
5.260
3.934
2.914
5.302
3.966
2.938
5.345
3.998
2.961
5.388
4.030
2.985
5.607
4.193
3.106
5.834
4.364
3.232
6.072
4.541
3.364
6.471
4.840
3.585
36.121
29.708
27.476
22.598
9.221
7.584
5.566
4.578
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
200
CAPITOLUL 3
de gradina
hartie+carton
Proiectii
6.413
4.878
1.637
988
Tabel 3.6-5 Proiectia deseurilor biodegradabile municipale in mediul rural

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2020
2025
2030
2038
Total deseuri biodegradabile rural
39.863 39.337 38.379 38.254 39.330 39.233 38.357 38.266 38.160 37.357 36.874 36.085 35.451
separat
0 10.843 32.427 32.322 35.792 35.667 34.763 34.643 34.509 33.556 32.919 31.970 31.064
0 9.674 28.930 28.837 31.933 31.822 30.364 30.260 30.142 29.035 28.483 27.662 26.878
0 1.169 3.496 3.485 3.859 3.846 4.398 4.383 4.366 4.522 4.436 4.308 4.186
0
665 1.989 1.983 2.196 2.213 2.231 2.249 2.267 2.359 2.455 2.554 2.723
0
0
0
0
464
467
471
475
479
498
518
539
575
0
0
0
0
878
885
892
899
907
944
982 1.022 1.089
Deseuri din piete
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Deseuri stradale
39.863 27.829 3.963 3.950
0
0
0
0
0
0
0
0
0
35.565 24.828 3.536 3.524
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4.298 3.001
427
426
0
0
0
0
0
0
0
0
0
201
CAPITOLUL 3
Proiectii
Cuantificarea tintelor
Directiva 1999/31/CE i HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor prevd urmtoarele inte
privind deeurile biodegradabile municipale:
1. reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din
cantitatea total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, n maximum 5 ani de la
data de 16 iulie 2001;
data de 16 iulie 2001;
data de 16 iulie 2001.
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor prevede ca statele membre care n anul
1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult
de 80 % din cantitatea colectat de deeuri municipale pot amna atingerea intelor prevzute
la paragrafele (a), (b) i (c) cu o perioad care nu trebuie s depeasc patru ani.
n Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deeurilor se
menioneaz c Romnia nu solicit perioada de tranziie pentru ndeplinirea intelor de
reducere a deeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru ndeplinirea intelor
prevzute la art. 5(2) lit.a i b din Directiva, Romnia va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2)
privind posibilitatea amnrii realizrii intelor prin acordarea unor perioade de graie de 4 ani,
pn la 16 iulie 2010 i respectiv pn la 16 iulie 2013. Cea de-a treia inta va fi atins la
termenul prevzut n Directiva, respectiv 16 iulie 2016.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deeurilor cantitatea total
de deeuri biodegradabile municipale generat n Romnia n anul 1995 a fost de 4,8 milioane
tone, din care se considera ca 160.061 tone au fost generate in judetul Dolj. Determinarea
cantitatii generate in anul 1995 in fiecare regiune/judet se determina pe baza populatiei din anul
1995, conform MMDD.
n tabelul de mai jos se prezint cantitile de deeuri biodegradabile municipale ce trebuie
reduse la depozitare n anii 2010, 2013 si 2016 conform celor prezentate anterior si a prognozei
de generare a deseurilor biodegradabile municipale.
Tabel 3.6-6 Cuantificarea intelor privind deeurile biodegradabile municipale
2010
Anul
2013
2016
Cantitate de deseuri biodegradabile

municipale generate (tone)
155.853
154.164
155.690
Cantitate
maxima
de
deseuri
biodegradabile municipale ce pot fi
depozitate (tone)
120.046
80.031
56.021
Cantitate de deseuri biodegradabile

municipale ce trebuie redusa de la
depozitare (tone)
35.808
74.134
99.669
202
CAPITOLUL 3
3.6.2
Proiectii
Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje
Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, dupa cum s-a mentionat in

capitolul 3.2.3, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2006 si tinand
seama de urmatorii indicatori:
a) cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate;
b) structura deseurilor de ambalaje.
Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2006
Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat la
nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor
date.
Conform MMDD/ANPM in Romania cantitatea de deseuri de ambalaje impurificate generata in
anul 2006 a fost de 1.783.892 tone (coeficientii de impurificare pe tip de material fiind cei
utilizati in PRGD).
Determinarea cantitii de deeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe
baza urmtorilor factori:
populaia fiecrei regiuni;
cheltuielile bneti ale populaiei pentru achiziia mrfurilor alimentare i a buturilor, a

mrfurilor nealimentare i a serviciilor.
S-a considerat c deeurile de ambalaje generate sunt direct proporionale cu mrfurile i

serviciile achiziionate de ctre populaie.
Astfel, in anul 2006 in Regiunea 4 Sud Vest se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 138.000
tone.
Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in
regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale.
Tabel 3.6-7 Veniturile salariale totale in judet si regiune
Judet/regiune
Dolj
Regiunea 4
Castigul salarial mediu

net lunar (RON)
855
853
Numarul mediu al Venituri salariate

salariatilor
totale (RON)
124.565
399.936
106.503.075
341.145.408
Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Dolj in anul 2006 se estimeaza a fi
de 71.046 tone.
Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate
Pentru perioada 2007-2013 se considera indicatorul de crestere anual cel prevazut in PRGD
Regiunea 4 Sud Vest, si anume:
pentru perioada 2007 2009 o crestere anuala de 7 %;
pentru perioada 2010 2013 o crestere anuala de 5 %.
Pentru perioada urmatoare se considera o crestere mai scazuta, si anume:

203
CAPITOLUL 3
Proiectii
pentru anul 2014 crestere 4 %,
pentru anul 2015 crestere 3 %;
pentru anul 2016 crestere 2 %;
incepand cu anul 2017 crestere anuala de 1 %.
Structura deseurilor de ambalaje

Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de
ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel
de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel
national pentru anul 2006, si anume:
Structura deseurilor de ambalaje (%)
Hartie si carton
35,50
Plastic
30,60
Sticla
17,80
Metale
4,60
Lemn
11,30
Sursele de generare a deseurilor de ambalaje sunt populatia, cat si din industrie, comert si
institutii. Calculul cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de
ponderea deseurilor de ambalaje. Datele privind ponderea deseurilor de ambalaje in functie de
sursa de generare sunt furnizate de catre Asociatia Romana de Ambalaje si Mediu.
Tabel 3.6-8 Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare
Populatie
(%)
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
55
70
80
75
0
Industrie,
comert,
institutii (%)
45
30
20
25
100
Calculul proiectiei privind deseurile de ambalaje

In tabelele de mai jos este prezentata proiectia deseurilor de ambalaje atat in ceea ce priveste
cantitatea totala generata, cat si pe surse de generare in perioada 2008-2038, an de an pana in
anul 2015 si apoi din cinci in cinci ani.
La cap. Anexe se prezinta proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje pentru fiecare an
in perioada 2008-2038.
204
CAPITOLUL 3
Proiectii
Tabel 3.6-9 Proiectia deseurilor de ambalaje - cantitate generata totala

Total ambalaje
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
2007
76,020
26,987
23,262
13,531
3,497
8,590
2008
81,341
28,876
24,890
14,479
3,742
9,192
2009
87,035
30,897
26,633
15,492
4,004
9,835
2010
91,387
32,442
27,964
16,267
4,204
10,327
Cantitate (tone/an)
2011
2012
2013
2014
2015
2020
2025
2030
2035
2038
95,956 100,754 105,791 110,023 113,324 120,284 126,419 132,868 139,646 143,877
34,064 35,768 37,556 39,058 40,230 42,701 44,879 47,168 49,574 51,076
29,363 30,831 32,372 33,667 34,677 36,807 38,684 40,658 42,732 44,026
17,080 17,934 18,831 19,584 20,172 21,411 22,503 23,651 24,857 25,610
4,414
4,635
4,866
5,061
5,213
5,533
5,815
6,112
6,424
6,618
10,843 11,385 11,954 12,433 12,806 13,592 14,285 15,014 15,780 16,258
Tabel 3.6-10 Proiectia deseurilor de ambalaje de la populatie

Ambalaje de la populatie
Cantitate (tone/an)
2012
2013
2014
2015
59,077 62,031 64,512 66,447
19,672 20,656 21,482 22,126
21,581 22,661 23,567 24,274
14,347 15,065 15,667 16,137
3,476 3,650 3,796 3,910
0
0
0
0
2020
70,528
23,485
25,765
17,128
4,150
0
2025
74,126
24,683
27,079
18,002
4,361
0
2030
77,907
25,942
28,460
18,920
4,584
0
2035
81,881
27,266
29,912
19,886
4,818
0
2038
84,362
28,092
30,818
20,488
4,964
0
Tabel 3.6-11 Proiectia deseurilor de ambalaje generate din industrie, comert si institutii
Cantitate (tone/an)
Ambalaje din industrie,
comert, institutii
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Total
31,293 33,484 35,828 37,619 39,500 41,475 43,549 45,291 46,650
12,144 12,994 13,904 14,599 15,329 16,095 16,900 17,576 18,103
Hartie si carton
6,979 7,467 7,990 8,389 8,809 9,249 9,712 10,100 10,403
Plastic
2,706 2,896 3,098 3,253 3,416 3,587 3,766 3,917 4,034
Sticla
874
935 1,001 1,051 1,103 1,159 1,217 1,265 1,303
Metale
8,590 9,192 9,835 10,327 10,843 11,385 11,954 12,433 12,806
Lemn
2020
49,515
19,215
11,042
4,282
1,383
13,592
2025
52,041
20,195
11,605
4,501
1,454
14,285
2030
54,695
21,226
12,197
4,730
1,528
15,014
2035
57,485
22,308
12,819
4,971
1,606
15,780
2038
59,227
22,984
13,208
5,122
1,655
16,258
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
2007
44,574
14,843
16,283
10,825
2,623
0
2008
47,694
15,882
17,423
11,583
2,806
0
2009
51,033
16,994
18,643
12,394
3,003
0
2010
53,585
17,843
19,575
13,013
3,153
0
2011
56,264
18,735
20,554
13,664
3,310
0
205
CAPITOLUL 3
Proiectii
Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje

Termenele la care Romania trebuie sa indeplineasca tintele prevazute in articolului 6 alin. (1)
al Directivei 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje, amendat prin Directiva
2004/12/EC sunt prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Pentru obiectivele
de reciclare referitoare la hrtie i carton i metale, Romnia nu a cerut perioada de
derogare.
Hotararea Guvernului 621/2995 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu
modificarile si completarile ulterioare prevede aceste tinte anuale care trebuie atinse de
operatorii economici cu responsbailitate in domeniul gestionarii deseurilor de ambalaje. n
tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea i valorificarea sau incinerare
n instalaii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a
Romniei..
intele privind deeurile de ambalaje se raporteaz la cantitatea total de deeuri de
ambalaje generate n anul respectiv.
Tabel 3.6-12 inte de reciclare/valorificare privind deeurile de ambalaje
2006
Hrtie i carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Total reciclare
Total valorificare
8
21
4
26
32
inte de reciclare/valorificare (%)

2007 2008 2009 2010 2011 2012
60
10
11
12
14
16
18
22
32
38
44
48
54
50
5
7
9
12
15
28
33
38
42
46
50
34
40
45
48
53
57
2013
22,5
60
55
60
Pe baza cantitilor de deeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera

in judetul Dolj se cuantific intele de reciclare i valorificare care trebuie atinse la nivelul
judetului in fiecare an pana in anul 2013. Dupa anul 2013 se asteapta o crestere a tintelor de
reciclare/valorificare ca urmare a modificarii directivei europene.
Tabel 3.6-13 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje pentru judetul Dolj
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)
2007
2008
2009
2010
2011
2012
13,569 15,032 17,326 18,538 19,465 20,439
Hartie si carton
1,739 2,326 2,738 3,196 3,915 4,698
Plastic
2,656 2,977 4,633 5,887 7,157 8,198
Sticla
1,235 1,371 1,871 2,002 2,102 2,207
Metale
321
430
643
885 1,239 1,626
Lemn
Total reciclare
18,472 21,286 26,843 33,073 38,382 44,140
Total valorificare 22,735 25,847 32,536 39,166 43,866 50,857
3.6.3
2013
21,461
5,550
9,684
2,317
1,708
50,377
57,430
Proiectia privind generarea deseurilor municipale periculoase
Dupa cum s-a mentionat si in Capitolul 3.2.3, proiectia de generare a deseurilor municipale
periculoase se calculeaza pe baza proiectiei populatiei si a indicatorilor de generare de 2,5
kg/locuitor x an in mediul urban si 1,5 kg locuitor x an in mediul rural.
206
CAPITOLUL 3
Proiectii
Tabel 3.6-14 Proiectia deseurilor municipale periculoase

Cantitate (tone/an)
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038
Total
judet
Mediul
urban
Mediul
rural
3.6.4
1.444 1.437 1.430 1.423 1.415 1.407 1.399 1.390 1.342 1.286 1.237 1.198 1.175
954
953
951
949
947
944
941
938
916
884
858
843
833
490
485
479
474
468
463
458
452
427
402
375
354
342
Proiectia privind generarea deseurilor voluminoase
In ceea ce priveste deseurile voluminoase, in prezent in Romania nu exista date referitoare

la indicatorii de generare. Astfel, pe baza experientei din tarele europene se considera
urmatoarele:
- pentru mediul urban:
in prezent cantitatea generata este foarte scazuta, astfel ca pentru 2008-2009 se
considera un indicator de generare de 1 kg/locuitor x an;
pentru anul 2010 indicator de generare de 2 kg/locuitor x an;
pana in anul 2021 indicatorul de generare crste progresiv cu un procent anual, astfel ca
in 2021 valoarea va fi de 15 kg/locuitor x an;
dupa anul 2021 indicatorul de generare va ramane constant de 15 kg/locuitor x an.
pentru mediul rural:
se considera ca pana in anul 2011 nu vor fi generate si colectate deseurile voluminoase;
incepand cu 2011, odata cu punerea in functiune a sistemului integrat de gestionare a
deseurilor, va incepe colectarea si in mediul rural a deseurilor voluminoase, indicatorul de
generare fiind considerat pentru perioada 2011-2015 de 1 kg/locuitor x an;
in perioada 2016-2020 indicatorul de generare se considera a fi de 2 kg/locuitor x an;
incepand cu anul 2021 indicatorul va ramane constant si va fi de 3 kg/locuitor x an.
Tinand seama de aceste ipoteze si pe baza proiectiei populatiei se calculeaza proiectia de
generare a deseurilor voluminoase, rezultate care sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 3.6-15 Proiectia privind deseurile voluminoase
Cantitate (tone/an)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2038
Total
judet
Mediul
urban
Mediul
rural
3.6.5
382
382
381
761 1.455 1.827 2.197 2.564 2.928 4.963 6.108 5.920 5.768 5.679
382
382
381
761 1.139 1.515 1.889 2.259 2.626 4.394 5.304 5.169 5.060 4.995
316
312
309
305
302
569
804
751
709
684
Proiectia privind namolurile rezultate de la statiile de epurare

orasenesti
Prognoza pentru cantitile de nmol ce urmeaz s fie eliminate n judetul Dolj este
prezentat n anex.
207
CAPITOLUL 3
Proiectii
Prognoza a fost realizat pornind de la ipoteza c serviciile de canalizare/epurare vor fi

extinse la nivelul i la termenele prevzute n Planul de Implementare pentru Directiva
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, n judeul Dolj, care este anex la Capitolul 22
Mediu al Tratatului de Aderare a Romniei la UE.
Din datele preliminare prezentate in Masterplanul privind alimentarea cu apa si evacuarea
apleor uzate in judetul Dolj se contureaz urmtoarele:
Valorificarea agricol a nmolurilor are limitri serioase datorit calitii nmolurilor i a

dificultilor existente n aplicarea pe terenurile agricole (autorizri laborioase, spaii de
depozitare temporare, reticena proprietarilor terenurilor fa de nmol, tendinele ultimilor
ani din arile UE cu privire la aceast rut de eliminare)
Depozitele de deeuri municipale controlate reprezint o alternativ de eliminare final

viabil pe termen mediu, cu condiia reducerii ct mai mari a coninutului organic i al
umiditii a nmolului (pn la max. 10-15%), innd cont de tarifele de depozitare i
costurile de transport practicate.
Soluia de a incinera nmolul este practicat o pe scar din ce n ce mai larg i este de
asemenea alternativ de eliminare final viabil pe termen mediu i lung. Desi costurile
specifice de capital ale acestei soluii sunt cele mai ridicate i tehnologiile de purificare a
gazelor de ardere rezultate sunt complexe, ele au avantajul minimizrii cantitilor de
nmoluri i n anumite condiii, costurile de operare pot fi optimizate prin valorificare
potenialului energetic al nmolurilor.
Tabel 3.6-16 Proiectia cantitatii de namol
Urban
Rural
Total
2009
5,049
130
5,179
2009
Urban
Rural
Total
3.6.6
Cantitatea de namol 100 % s.u. (t 100% DSM/a)

2010
2015
2020
2025
2030
7,980
7,871
7,682
7,418
7,229
1,539
3,995
3,768
3,552
3,315
9,519
11,866
11,450
10,970
10,544
Cantitatea de namol 35 % s.u. (tone/an)
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2038
7,076
6,986
3,130
3,022
10,206
10,008
2035
2038
19,959
14,427
22,800
22,489
21,949
21,194
20,655
20,217
371
4,397
11,413
10,766
10,149
9,471
8,942
8,635
14,797
27,197
33,902
32,716
31,343
30,126
29,159
28,594
Proiectia privind deseurile din constructii si demolari
Dupa cum s-a mentionat si in capitolul 2.9.3, in prezent la nivelul judetului nu se realizeaza o
gestionare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari. Prin urmare, estimarea
cantitatii de deseuri generate este dificil de realizat. Pentru anul 2007, cantitatea generata
raportata a fost de circa 30.000 tone/an.
Conform Studiului Comisiei Europene Practici de gestionare a deseurilor din constructii si
demolari si impactul lui economic realizat in anul 1999, indicatorul mediu pentru EU-15 era
de 481 kg/locuitor x an. Pornind de la acest indicator si considerand ca cea mai mare parte
a deseurilor din constructii si demolari se genereaza in zona urbana se poate estima o
cantitate anuala totala generata la nivelul judetului de circa 174.000 tone.
208
CAPITOLUL 3
Proiectii
In ceea ce priveste gestionarea deseurilor din constructii si demolari, tinand seama de faptul
ca in viitorul apropiat vor exista reglementari specifice acestor tipuri de deseuri (in prezent
exista un proiect de Hotarare de Guvern), se estimeaza ca in viitor ceea mai mare parte a
acestor deseuri va fi valorificata sau elimitata pe depozite pentru deseurile inerte. Astfel, se
estimeaza ca numai circa 5 % din cantitatea totala generata de deseuri din constructii si
demolari se va depozita pe depozitul pentru deseuri nepericuloase de la Mofleni.
3.7 Concluzii
In acest capitol au fost calculate proiectiile pentru cantitatile de deseuri care urmeaza a se
genera in perioada de planificare. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile principalelor
categorii de deseuri care se estimeaza a se genera in anul 2011, 2020 si la sfarsitul
perioadei de planificare 2038.
Tipuri de deseuri
Total deseuri menajere
Total deseuri
biodegradabile municipale
Total deseuri de ambalaje
Total deseuri periculoase
municipale
Total deseuri voluminoase
Total namoluri
(100 % s.u.)
2011
181,441
240,981
157,673
Cantitate (tone/an)
2020
184,688
248,655
155,242
2038
187,998
261,831
161,944
95,956
1,423
120,284
1,342
143,877
1,175
1,455
9,485
4,963
11,450
5,679
10,008
Pe baza proiectiei de generare a deseurilor au fost cuantificate tintele privind deseurile de

ambalaje, precum si tintele privind deseurile biodegradabile municipale.
In ceea ce priveste deseurile de ambalaje, in anul 2011 trebuie reciclata o cantitate minima
de 44.140 tone deseuri de ambalaje (din care cel putin 20.400 tone deseuri de hartie si
carton), iar cantitatea totala valorificata trebuie sa fie de minim 50.800 tone. In anul 2013,
cantitatea totala reciclata trebuie sa fie de minim 58.100 tone (din care peste 22.500 tone
deseuri de hartie si carton), iar cantitatea total valorificata de minim 63.400 tone.
Conform prevederilor legislative cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate
trebuie sa fie redusa substantial, astfel incat in anul 2016 mai poate fi depozitata doar 35 %
din cantitatea generata in anul 1995.
Cantitatile de deseuri biodegradabile municipale care trebuie reduse la depozitare sunt
urmatoarele:
in anul 2016 99.669 tone.
209
CAPITOLUL 4
Obiective nationale si tinte judetene
4. OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE

4.1 Rezumat
In aceasta sectiune sunt prezentate obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor
prevazute de documentele de planificare existente si sunt propuse obiective si tinte privind
gestionarea deseurilor in judetul Dolj.
La nivelul Romaniei, planificarea in domeniul gestionarii deseurilor se realizeaza la nivel
national, regional si local, prin intermediul planurilor de gestionare a deseurilor. PNGD care
planifica gestionarea categoriilor de deseuri generate care fac obiectul direcivei cadru a
deseurilor. PRGD si PJGD au ca obiect planificarea gestionarii deseurilor municipale si a
unor fluzuri speciale.
In procesul de elaborare a documentelor de planificare din domeniul gestionarii deseurilor, la
stabilirea obiectivelor si tintelor au fost luate in considerare obiectivele si tintele de gestionare
a deseurilor prevazute de catre celelalte documente de planificare din domeniul protectiei
mediului si nu numai (ex. PND, PNAPM, PNASC etc.).
In ceea ce priveste modul de repartizare a tintelor de gestionare a deseurilor asumate la
nivel national catre unitatile teritorial-administrative, acesta este unitar. Atat cele 8 regiuni cat
si cele 42 judete existente au de atins aceeasi tinta, indiferent de gradul economic de
dezvoltare.
4.2 Obiective Naionale de Gestionare a Deeurilor

Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor constituie instrumentele de baza
prin care se asigura implementarea in Romania a politicii Uniunii Europene in domeniul
deseurilor.
La nivel national, prima Strategie Nationala de Gestionare a Deseurilor a fost elaborata in
anul 2002 de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Directia Gestiune deseuri si
chimicale.
Ulterior au fost elaborate primele Planuri judetene de gestionare a deseurilor pe baza
planurilor realizate de consiliile locale si de catre operatorii economici.
Planul National de Gestionare a Deseurilor - plan de etapa a fost realizat pornind de la
planurile judetene existente,si a fost aprobat prin HG nr. 123/30.01.2003.
Apoi, atat Planul, cat si Strategia au fost revizuite incadrul unui proiect de twinning RomaniaGermania si au fost aprobate prin HG nr. 1470/09.09.2004. Ulterior, HG nr. 1470/2004 a fost
modificata prin HG nr. 358/2007, modificarea constand in reducerea capacitatii minime a
instalatiilor de incinerare a deseurilor periculoase de la 10.000 tone/an la 3.500 tone/an.
In anul 2008 va incepe procesul de revizuire a acestor documente.
Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor se refera la toate tipurile de deseuri
(municipale si de productie) si stabilesc patru grupe de obiective, si anume:
a) obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor;
b) obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri (deseuri din agricultura;
deseuri de la producerea energiei termice si electrice, incinerare si coincinerare;
210
CAPITOLUL 4
deseuri din constructii si demolari; deseuri provenite de la statiile de epurare; deseuri

biodegradabile; deseuri de ambalaje; anvelope uzate; vehicule scoase din uz; deseuri
de echipamente electrice si electronice);
c) obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase;
d) obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase.
In ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale, se aplica obiectivele strategice
generale pentru gestionarea deseurilor, la care se adauga obiectivele specifice deseurilor
biodegradabile si deseurilor de ambalaje. Aceste obiective sunt urmatoarele:
Armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile

si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acodurilor si conventilor
internationale la care Romania este parte;
Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de companie.
Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor;
Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii

cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene;
Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea

deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului
poluatorul plateste;
Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile

implicate;
Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de

raportare la nivel national si european;
Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea

deseurilor;
Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica;
Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre
sistemele de colectare si transport a deseurilor;
Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea
unei cat mai eficiente valorificari;
Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational;
Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii

deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului;
Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii integrate a

deseurilor;
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare (minimizarea

materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si gazul de depozit);
211
CAPITOLUL 4
Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitate a ambalajelor;
Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare);
Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin valorificare;
Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii

separate a acestora;
Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala;
Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje

(neadecvate pentru valorificare materiala).
Pentru fiecare obiectiv sunt stabilite obiective subsidiare, tinte si termene de realizare.
Planurile regionale de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2006 si aprobate prin
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr.
1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006 de aprobare a planurilor regionale de
gestionare a deseurilor prevad, de asemenea, obiective in ceea ce priveste gestionarea
deseurilor municipale si a fluxurilor specifice pentru perioada 2007 2013. Pentru fiecare
obiectiv sunt prevazute obiective subsidiare, tinte si termene de indeplinire.
Obiectivele prevazute in PRGD sunt aceleasi cu obiectivele prevazute de Strategia si Planul
National de Gestionare a Deseurilor. La stabilirea tintelor si a termenelor pentru obiectivele
din PRGD s-a tinut seama de legislatia in vigoare la data elaborarii planurilor, precum si de
faptul ca la nivel regional si judetean pot fi stabilite tinte mai ambitioase decat la nivel
national, daca conditiile locale permit.
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) continua programele de dezvoltare a
infrastructurii de mediu initiate in cadrul asistentei de preaderare (Phare si ISPA). POS
Mediu acopera perioada 2007 2013.
Obiectivul global al POS Mediu l constituie Protecia i mbuntirea calitii mediului i a
calitatii vietii n Romnia, urmrindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Unul din obiectivele specifice este reprezentat de Dezvoltarea sistemelor durabile de
management al deeurilor prin mbuntirea managementului deeurilor i reducerea
numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de judee pn n 2015.
In vederea atingerii obiectivelor specifice au fost identificate 6 axe prioritare, si anume:
Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzata
Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i

reabilitarea siturilor contaminate istoric
Axa prioritar 3 Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice prin
restructurarea i reabilitarea sistemelor de nclzire urban pentru atingerea intelor de

eficien
energetic n localitile cele mai afectate de poluare;
Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia

naturii;
212
CAPITOLUL 4
Axa prioritar 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale

n zonele cele mai expuse la risc;
Axa prioritar 6 Asistena Tehnic.
Obiectivele Axei prioritare 2 sunt reprezentate de:
creterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaz de colectarea deseurilor

municipale, i de serviciile de management de calitate corespunztoare i la tarife
acceptabile;
reducerea cantitii de deeuri depozitate;
creterea cantitii de deeuri reciclate i valorificate
infiinarea unor structuri eficiente de management al deeurilor
reducerea numrului de situri contaminate istoric.
Printre obiectivele Axei prioritare 1 - Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap

uzata se numara si cel referitor la imbunatatirea gradului de gospodarire a namolurilor
provenite de la statiile de epurara a apelor uzate.
Astfel, se prevede ca pana in anul 2015 numarul localitatilor care vor beneficia de sisteme de
alimentare cu apa potabila sa creasca de la 60 (in 2006) pana la 300, iar numarul statiilor de
epurare care urmeaza a fi realizate/reabilitate sa creasca de la 30 (in 2006) la 200. Se
preconizeaza ca in anul 2015 60% din populatia Romaniei va beneficia de servicii de epurare
a apei uzate.
In tabelul de mai sunt prezentate principalele obiective privind gestionarea deseurilor
municipale si a fluxurilor specifice, tintele si termenele de realizare prevazute in Planul
National de Gestionare a Deseurilor, in PRGD Regiunea 4 Sud Vest si POS Mediu.
Diferentele aparute in cazul unor tinte prevazute in documentul de planificare la nivel national
si cele din PRGD au fost generate de:
PNGD a fost elaborat (2004) inaintea semnarii tratului de aderare (2005);
aderarea Romaniei a dus la aparitia unor modificari in legislatia privind gestionarea

deseurilor (modificarea unora dintre actelor normative existente si apartia unor acte
normative noi) in vederea respectarii obligatiilor din protocolul de aderare;
modificarile legislative au fost operate in domeniile depozitarii si incinerarii deseurilor cel

al gestionarii deseurilor de ambalaje;
au aparut acte normative noi in domeniul gestionarii deseurilor de echipamente electrice

si electronice
213
CAPITOLUL 4
Tabel 4.2-1 Tinte privind gestionarea deseurilor

TINTE/TERMEN
Nr.
crt.
Planul National de Gestionare a

Deseurilor
Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor
Regiunea 4 Sud-Vest
POS Mediu
1.
1.1
Minimizarea generarii deseurilor

S
promoveze
minimizarea
cantitilor de deeuri provenite din
industria manufacturier i a altor
productori de deeuri.
Termen: permanent
1.2
Promovarea si aplicarea
principiului
prevenirii
la
consumator
Termen: permanent
Exploatarea tutror posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea
potentialului util din deseuri
Dezvoltarea pieii pentru materiile prime secundare i susinerea
promovrii
utilizrii
produselor
obinute din materiale reciclate
Termen: permanent
Decuplarea generarii deseurilor de la cresterea economica si realizarea
unei reduceri globale a volumului de
deseuri
Termen: 2013
Dezvoltarea activitilor de valorificare material i energetic
Promovarea prioritara a valorificrii Creterea cantitii de
materiale n msura posibilitilor
deeuri reciclate i
tehnice i economice n condiii de
valorificate.
siguran
pentru
sntatea
populaiei i mediu
Termen: 31.12.2010 valorificarea
a circa 10% din deseurile menajere
Promovarea valorificrii energetice prin co-incinerare i incinerare n
cazul n care valorificarea material
nu este fezabil din punct de vedere
tehnico-economic.
n
cazul
incinerrii
beneficiul energetic
rezultat trebuie s fie pozitiv i s
existe posibilitatea utilizrii eficiente
a energiei rezultate
Termene:
2007 conformarea cu directiva UE
a tuturor instalatiilor de incinerare si
co-incinerare a deseurilor
2020 valorificarea a circa 20% din
deseurile municipale
Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre
sistemele de colectare si transport a deseurilor
2.
2.1
2.2
3.
3.1
3.2
4.
S
promoveze
deeurilor menajere.
Termen: 2006
Promovarea si aplicarea
principiului
prevenirii
in
industrie
Termen: permanent
minimizarea
214
CAPITOLUL 4

TINTE/TERMEN
Nr.
crt.

Deseurilor
4.1
Extinderea sistemelor de colectare a

deseurilor
Termen: 2013 colectarea a 84%
din deseurile municipale generate
4.2
Optimizarea schemelor de transport

Termen: permanent
5
5.1
5.1
5.2
5.3
Planul Regional de
Regiunea 4 Sud-Vest
Extinderea sistemului de
colectare a deeurilor n
zonele urbane
Termen: 2013 rata de
acoperire 100%
Extinderea sistemului de
colectare a deeurilor n
zonele rurale
Termen: 2009 rata de
acoperire 90%
Modernizarea
sistemelor
actuale de colectare si
transport a deseurilor
Termen: 2013
POS Mediu
Creterea gradului de
acoperire a populatiei
care beneficiaz de
colectarea deseurilor
municipale, i de
serviciile de
management de calitate
corespunztoare i la
tarife
acceptabile.
30 sisteme integrate de
gestionare a deseurilor
nou create la nivel de
judet/regional Termen
2015
8.000.000 locuitori care

vor beneficia de sisteme
imbunatatite de
gestionare a deseurilor Termen 2015
Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea
unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a acestora
Stabilirea unor principii si cerinte Sa dezvolte si sa aplice nfiinarea unor structuri
unitare care
regulamente locale pentru eficiente de
sa stea la baza functionarii tuturor managementul deseurilor in management al
companiilor
concordanta cu sistemul deeurilor.
de salubritate
judetean de management
integrat a deseurilor
Termen: 2007
Termen: 2007
Separarea fluxurilor de deseuri Separea
deeurilor
periculoase de cele nepericuloase
periculoase menajere de
cele
nepericuloase
Termen: 2017
menajere
Termen: 2017
Introducerea si extinderea colectarii Sporirea colectarii separate
selective la sursa a deseurilor
pe fracii n zonele urbane
Termen: 2017
Termen: 2013 - 100% din
zona urban cu un grad de
participare de 67%
Sporirea colectarii separate
pe fracii n zonele rurale
Termen: 2013 500.000
locuitori inclusi in sistemul
de colectare separata
Controlul activitatii de transport deseuri pe plan intern - ntrirea
capacitii instituionale de control
Termen : incepand cu 2004
215
CAPITOLUL 4

TINTE/TERMEN
Nr.
crt.
5.4
6.
6.1
6.2
6.3
6.4
7
7.1
7.2
7.3
8
8.1
8.2

Deseurilor
Planul Regional de
Regiunea 4 Sud-Vest
Construirea de statii de
transfer in cazul in care
acestea sunt recomandate
de
catre
studiile
de
fezabilitate
Termen: 2013
Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei
deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului
Asigurarea capacitatilor necesare Asigurarea
capacitilor
pentru eliminarea deseurilor prin necesare pentru depunerea
promovarea cu instalatiilor de deeurilor
n
depozite
eliminare la nivel zonal.
regionale conforme.
Termen: 2017 - construirea a circa Termen: 2013 construirea
50 depozite clasa b) de capacitate a 6 noi depozite conforme
medie de 100.000t/an si maximum
15 depozite clasa b) de capacitate
medie de 50.000t/an
Inchiderea depozitelor de deseuri nchiderea
etapizat
a
neconforme cu cerintele UE
depozitelor neconforme
Termen: etapizat, pana in 2017
Termen: etapizat, pana in
2017
Sistarea
depozitarii
in
locatiile
neautorizate
in
mediu rural
Termen: 2009
Reabilitarea
depozitelor
rurale nchise
Termen: 2010
Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari
necontaminate
Tratarea deseurilor contaminate din constructiii demolari in vederea
recuperarii sau eliminarii
Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare
Deseuri provenite de la statiile de epurare
Asigurarea, in masura posibilitatilor, Folosirea nmolului n
a recuperarii si utilizarii ca fertilizant agricultur ca fertilizator n
sau
amendament
agricol,
a concordan cu MO
namolurilor ce corespund calitatii 344/708/2005
stabilite in cerintele legale
Termen: permanent
Termen: incepand cu 2004 Organizarea valorificarii agricole a
namolului necontaminat de la statiile
de epurare orasenesti
Folosirea
nmolului
la
reabilitarea
terenurilor
POS Mediu
in domeniul gestiunii
1500 spatii de
depozitare din mediul
rural inchise Termen
2015
150 depozite necoforme
din zona urbana inchise
Termen 2015
Cresterea numarului de
facilitati de epurare a
apelor uzate pana la 200
in 2015.
mbuntirea gradului
de gospodrire a
216
CAPITOLUL 4

TINTE/TERMEN
Nr.
crt.

Deseurilor
8.3
Deshidratarea si pre-tratarea in
vederea eliminarii prin co-incinerare
in cuptoarele din fabricile de ciment
8.4
Prevenirea eliminarii necontrolate pe

soluri
Termen: permanent
Prevenirea eliminarii namolurilor in
apele de suprafata
Termen: permanent
Deseuri biodegradabile
Reducerea cantitatii de deseuri
biodegradabile prin reciclare si
procesare (minimizarea materiei
organice
pentru
reducerea
poluantilor emisi prin levigat si gazul
de depozit)
Termene:
2010 reducerea cu 25%
8.5
9
9.1
10
10.1
Deseuri de ambalaje
Reducerea cantitatii de deseuri de
ambalaje prin valorificare
Termene:
Decembrie
2008
atingerea
Planul Regional de
Regiunea 4 Sud-Vest
degradate
(M.O:
344/708/2005 )
Termen: permanent
Promovarea
co-incinerarii
nmolului n fabricile de
ciment
Termen: permanent
POS Mediu
nmolurilor provenite de
la staiile de epurare a
apelor uzate
Prevenirea
contaminarii
necontrolate a solurilor i a
suprafeelor apelor datorit
nmolului
Termen: din 2005
Separerea
deeurile
biodegradabile de deeurile
colectate la nivel municipal
Realizarea de staii de
compostare
n
vederea
recuperrii
deeurilor
biodegradabile
Realizarea
tratamentului
biomecanic, incinerarea i
staii
de
compostare
avansat
Termene:
2010 reducerea cu 25% a
cantitatii
de
deseuri
biodegradabile depozitate,
raportat la cantitatea de
deseuri
biodegradabile
produsa in anul 1995
cantitatii
de
deseuri
deseuri
biodegradabile
cantitatii
de
deseuri
deseuri
biodegradabile
Reducerea cantitii de
deeuri depozitate.
Recuperarea
material
i/sau energetic provenit
de
la
materialele
de
ambalaje
217
CAPITOLUL 4

TINTE/TERMEN
Nr.
crt.
10.2
10.3
11
11.1

Deseurilor
obiectivelor de reciclare de 60% din
greutate pentru hartie si carton si a
obiectivelor de reciclare de 50% din
greutate pentru metal
Decembrie
2011
atingerea
obiectivelor de reciclare de 15 % din
greutate pentru lemn
Decembrie
2013
atingerea
obiectivului global de reciclare de
55%, a obiectivului global de
valorificare de 60%, a obiectivelor
de reciclare de 22,5 % din greutate
pentru plastic, (considerandu-se
numai materialul reciclat ca material
plastic) si a obiectivelor de reciclare
de 60% din greutate pentru sticla
Crearea si optimizarea schemelor
de valorificare materiala
Termen: permanent
Crearea si optimizarea schemelor
de
valorificare
energetica
a
deseurilor
de
ambalaje
(neadecvate pentru valorificare
materiala)
Termen:
Incepand din 2005 - Organizarea
sistemelor zonale si valorificarea
energetica,
eventual
ca
si
combustibil
alternativ
pentru
cuptoarele de ciment, corelat cu
punerea in functiune a instalatiilor
de procesare adecvate
Planul Regional de
Regiunea 4 Sud-Vest
Termene:
2011 50%
din totalul
deeurilor de materiale de
ambalaj
2013 60% din totalul
deeurilor de materiale de
ambalaj
POS Mediu
Reciclarea ambalajelor i
deeurilor provenite din
ambalaje
Termene:
2008
reciclarea
a
minimum
60%
pentru
hrtie/carton i minimum
50% pentru metal, din
greutatea fiecrui tip de
material
coninut
n
deeurile de ambalaj
2010
reciclarea
a
minimum 15% pentru plastic
i pentru lemn, din greutatea
fiecrui tip de material
coninut n deeurile de
ambalaj
2013
reciclarea
a
minimum 55% din greutatea
total a materialelor de
ambalaj
coninute
n
deeurile de ambalaje, cu
minimum 60% pentru sticl
i minimum 22,5% pentru
plastic
-
Cresterea cantitatilor de deseuri de

ambalaje colectate precum si a
eficientei colectarii selective a
acestora
Termene:
2003
2006
experimentare
(proiecte
pilot),
constientizare
populatie
2007 2017 - extinderea colectarii
selective la nivel national
Deseuri de echipamente electrice si electronice
Incurajarea colectarii separate si a Colectarea deseurilor de
valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si
echipamente electrice si electronice electronice prin organizarea
Termen:
2007
realizarea unor centre de colectare la

sistemului
de
colectare
si nivel local
218
CAPITOLUL 4

TINTE/TERMEN
Nr.
crt.

Deseurilor
valorificare
11.2
12
12.1
12.2
Planul Regional de
Regiunea 4 Sud-Vest
Termen: 2008 colectare a
4 kg/persoana/an
POS Mediu
Reutilizarea, reciclarea si
valorificarea deseurilor de
echipamente electrice si
electronice
Termen: 2008 - Reciclarea
i recuperarea a 75 % din
deeurile
provenite
din
echipament
electric
i
electronic
-
Incurajarea aparitiei de noi facilitati

de reciclare si tratare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice
Termen: 2007 organizarea unor
centre
zonale
de
dezmembrare/reciclare a DEEE
Deseuri voluminoase din deseurile municipale
Micorarea cantitilor de
deeuri voluminoase stocate
Termen: 2007
Colectarea i recuperarea
deeurile voluminoase
Termen: 2006
4.3 Comparri cu Planurile Naional si Regionale si cu alte strategii

si planuri relevante
deseurilor municipale. Astfel, in ceea ce priveste obiectivele tehnice, sunt In aceasta
sectiune sunt prezentate obiective privind gestionarea deseurilor asa cum apar in
urmatoarele documente:
Planul National de Dezvoltare;
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului
Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice
Planul de amenajare a bazinului hidrografic Jiu
Planul National de Actiune pentru Protectia Atmosferei
Plan national actiune in domeniul eficientei energetice
Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care Romnia
ncerca s recupereze ct mai rapid disparitile de dezvoltare socio-economic fa de
Uniunea European. Perioada de planificare cuprinsa este 2007 2013.
219
CAPITOLUL 4
In urma analizei situatiei curente a Romaniei, au fost identificate 6 prioritati nationale de

dezvoltare, prioritatea nr. 3 fiind reprezentata de protectia si imbunatatirea calitatii mediului.
Obiectivul global al acestei prioritati il constituie protejarea i mbuntirea calitii mediului,
n conformitate cu nevoile economice i sociale ale Romniei, conducnd astfel la
mbuntirea semnificativ a calitii vieii prin ncurajarea dezvoltrii durabile.
Obiectivele specifice sunt:
imbuntirea standardelor de via prin asigurarea serviciilor de utiliti publice n

sectoarele ap i deeuri, la calitatea i n cantitatea necesar;
imbuntirea calitii mediului viznd, n special, conformarea cu Directivele relevante

ale Uniunii Europene
mbuntirea calitii solului prin:

- inchiderea a minimum 80 de depozite municipale de deeuri neconforme cu
standardele UE i ecologizarea zonelor aferente concomitent cu reducerea
treptat a deeurilor depozitate, valorificarea deeurilor recuperabile,
separarea i administrarea adecvat a deeurilor periculoase i prevenirea
infiltrrii apelor de suprafa n deeurile depozitate
- reabilitarea unor terenuri contaminate cu grad ridicat de poluare
In vederea atingerii obiectivelor mai sus mentionate vor fi implementate proiecte care au ca
obiectiv dezvoltarea sistemelor integrate de deeuri n regiunile/judeele mai puin dezvoltate
i punerea n practic a ierarhiei opiunilor pentru gestionarea deeurilor.
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) este un instrument de
implementare a politicilor din domeniu, prin promovarea, susinerea i urmrirea realizrii
celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului n vederea aplicrii i
respectrii legislatiei nationale si europene. PNAPM contine un portofoliu de proiecte
prioritare a caror implementare duce la atingerea obiectivelor planificarii. La nivelul anului
2008, continua procesul de revizuire a PNAPM inceput in 2007.
Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice (PNASC) a fost elaborat in anul
2006 pe baza Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice. Perioada planificata este
2006 2007. Obiectivul principal al PNASC este reprezentat de reducerea gazelor cu efect
de sera rezultate din activitatile antropice.
In momentul de fata nu a fost declansata inca procedura de revizuire.
Depozitele de deseuri reprezinta o sursa importanta de emisii a gazelor cu efect de sera (mai
ales metan). Una dintre masurile (6.6) care trebuie aplicate in vederea reducerii emisiilor de
gaze cu efect de sera: promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de
deseuri neconforme si incurajarea utilizarii potentialului energetic al gazelor de halda.
Alte documente de planificare in domeniul protectiei mediului, dar care nu contin obiective
privind gestionarea deseurilor sunt:
Planul de management al apei pe bazinului hidrografic al raului Jiu
Planul National de Actiune pentru Protectia Atmosferei

220
CAPITOLUL 4
Planul National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice
4.4 inte Judeene in sectorul de Gestionare a Deeurilor

La baza crearii unui sistem integrat judetean de gestionare a deseurilor stau obiectivele
judetene privind gestionarea deseurilor.
Obiectivele, care se stabilesc la nivel judetean, trebuie sa tina seama de urmatoarele
documente de planificare:
Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor;
Obiectivele si strategia stabilite prin Programul Operational Sectorial de Mediu Axa

Prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea
siturilor contaminate istoric
Planul Regional de Gestionarea a Deseurilor;
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor;
Planul Local de Actiune pentru Mediu.
Obiectivele stabilite la cele trei nivel (national, regional si judetean) sunt, in principal, aceleasi
si pot fi grupate in doua categorii:
Obiective generale;
Obiective tehnice.
Obiectivele generale se refera la:
Politica si cadrul legislativ;
Aspecte institutionale si organizatorice;
Resurse umane;
Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor;
Constientizarea partilor implicate;
Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor.
Obiectivele tehnice se refera la:
Prevenirea generarii deseurilor;
Colectarea si transportul deseurilor;
Valorificara potentialului util din deseuri;
Tratarea deseurilor;
Eliminarea deseurilor;
Fluxurile specifice de deseuri (deseuri municipale periculoase, deseuri de echipamente

electrice si electronice, deseuri voluminoase, deseuri din constructii si demolari, namoluri
rezultate de la statiile de epurare orasenesti).
221
CAPITOLUL 4
In documentele de planificare mentionate anterior pentru fiecare obiectiv sunt stabilite tinte.
Tintele, in special cele aferente obiectivelor tehnice sunt indicatori cuantificabili. Toate tintele
trebuie sa aiba un termen de realizare.
La stabilirea tintelor pentru judetul Dolj s-a tinut seama de urmatoarele:
fiecare obiectiv poate avea una sau mai multe tinte;
tintele la nivel judetean trebuie sa fie cel putin egale cu tintele stabilite la nivel national si
regional;
tintele la nivel national sunt tintele stabilite prin Tratatul de Aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana, respectiv cele prevazute in legislatia aflata in vigoare;
Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor aflate in vigoare au fost

aprobate in anul 2004 (HG 1470/2004), in prezent fiind declansata procedura de revizuire
a acestor documente;
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor - finalizat in luna ianuarie, in prezent fiind in

derulare procedura SEA pentru obtinerea avizului de mediu. Dupa obtinerea avizului de
mediu, PJGD va fi aprobat prin Hotarare a Consilliului Judetean.
Un aspect foarte important legat de stabilirea tintelor la nivel judetean este legat de situatia
actuala in judet privind gestionarea prezentate tintele cu termenele aferente de indeplinire,
precum si situatia actuala a acestor indicatori in judet.
222
CAPITOLUL 4
Tabel 4.4-1 Tinte si termene referitoare la gestionarea deseurilor

OBIECTIV
TINTA
TERMEN
SITUATIA ACTUALA
OBIECTIVE GENERALE
Domeniul: Cadrul legislativ si organizatoric
Dezvoltarea politicii judetene n vederea

implementrii unui sistem integrat de gestiune
a deeurilor
Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea

orientrii judetene n domeniul gestiunii
deeurilor i a instrumentelor de implementare a
acesteia.
2008
Elaborarea de acte normative la nivel judetean si

local in vederea crearii cadrului organizatoric
necesar.
Incepand
cu 2008
Cresterea eficientei structurilor institutionale la

nivel judetean si local printr-o definire clara a
responsabilitatilor.
permanent
Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de

finantare prin FEDR in vederea realizarii
sistemului integrat de gestionare a deseurilor la
nivelul judetului
Domeniul: Aspecte instituionale i organizatorice
Crearea condiiilor pentru eficientizarea
Adaptarea i dezvoltarea cadrului instituional
structurilor instituionale i a sistemelor aferente
i organizatoric n vederea ndeplinirii
activitilor de gestionare a deeurilor
cerinelor naionale i compatibilizarea cu
ntrirea capacitii administrative i a
structurile europene
responsabilitii n aplicarea legislaiei
In prezent este in curs de infiintare Asociatia de

Dezvoltare Intercomunitara de Gestionare a
Deseurilor ECODOLJ, asociatie din care fac parte
toate unitatile administrativ teritoriale ale judetului.
In prezent sunt in curs de aprobare hotararile de
consiliu local, respectiv judetean prin care se
aproba aderarea fiecarei unitati teritorialadministrative in parte la asociatia ECODOLJ.
Activitatea autoritatile publice locale privind
gestionarea deseurilor prezinta o eficienta redusa.
Astfel, in toate cele 104 comune din mediul rural,
pana in prezent nu a fost implementate sisteme de
gestionare a deseurilor.
2008
In curs de realizare.
2008
In prezent legislatia privind gestionarea deseurilor

nu este aplicata in mod consecvent. In ceea ce
priveste acoperirea populatiei cu servicii de
salubrizare, exista diferente semnificative intre
mediul rural si urban din judet.
2008
Domeniul: Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca numr i
Asigurarea de personal suficient i bine pregtit
2008
Personalul de la nivelul administratiei publice locale
223
CAPITOLUL 4
OBIECTIV
TINTA
TERMEN
pregtire profesional
profesional i dotri corespunztoare la toate

nivelele, in special la nivelul autoritatilor
administratiilor publice locale
SITUATIA ACTUALA
nu este suficient pregatit. Astfel, pe langa pregatirea
tehnica absolut necesara, care, in unele cazuri este
insuficienta nu sunt cunoscute obligatiile privind
gestionarea deseurilor care revin administratiei.
Domeniul: Finanarea sistemului de gestionare a deeurilor
Stimularea crerii i dezvoltrii unei piee viabile

de deeuri reciclabile
Crearea i utilizarea de sisteme i mecanisme
economico-financiare pentru gestionarea
deeurilor n condiiile respectrii principiilor
generale, cu precdere a principiului
poluatorul pltete
Optimizarea utilizrii tuturor fondurilor naionale

i fondurilor europene i internaionale
disponibile pentru cheltuieli de capital n
domeniul gestionrii deeurilor
mbuntirea mecanismelor economicofinanciare pentru gestionarea deeurilor
municipale
permanent
permanent
2009
In prezent nu exista o piata viabila decat pentru

unele tipuri de deseuri reciclabile (deseuri de hartie,
carton, plastic si deseuri metalice). In ceea ce
priveste deseurile de sticla si deseurile
biodegradabile, piata existenta nu ofera oportunitati
de valorificare.
In prezent, la nivelul judetului Dolj ca si la nivel
national, absorbtia fondurilor de pre-aderare in
domeniul gestionarii deseurilor a fost destul de
redusa.
In prezent, nu exista implementate mecanismeeconomico financiare care sa stimuleze reducerea
cantitatii de deseuri generate si reciclarea acestora.
Domeniul: Informarea i contientizarea prilor implicate

Promovarea unui sistem de informare,
contientizare i motivare pentru toate prile
implicate
Intensificarea comunicrii ntre toate prile

implicate
permanent
Organizarea de campanii de constientizare

pentru publicul tinta (autoritatile administratiei
publice locale si cetateni) cu privire la obiectivele
si tintele privind gestionarea deseurilor, precum
si cu privire la tehnicile de gestionare a deseurilor
permanent
Comunicarea intre autoritatile publice locale si

autoritatile pentru protectia mediului in ceea ce
priveste gestionarea deseurilor este redusa. Se
poate vorbi de existenta unei comunicari formale
bazata pe indeplinirea unor cereri punctuale.
In prezent, cetatenii din judetul Dolj nu sunt
informati cu privire la obiectivele si tintele de
gestionare a deseurilor asumate de catre autoritatile
administratiei publice.
In cadrul proiectele privind gestionarea deseurilor
aflate in derulare sunt prevazute actiuni de
informare si constientizare pentru beneficiarii
224
CAPITOLUL 4
OBIECTIV
TINTA
TERMEN
SITUATIA ACTUALA
acestora.
Domeniul: Date i informaii privind deseurile

Obinerea de date i informaii complete i
corecte, care s corespund cerinelor de
raportare la nivel naional i european
mbuntirea sistemului judetean de colectare,

prelucrare, analizare i validare a datelor i
informaiilor referitoare la generarea i
gestionarea deeurilor
2008
Licentiere ANRSCUP a tuturor operatorilor de

salubrizare din judet
2009
Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in

mediul urban de 100 %
2013
Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in

mediul rural de minim 90 %
2009
In momentul de fata exista mai multe sisteme

paralele de colectare a datelor privind gestionarea
deseurilor, rezultatele obtinute fiind diferite in cele
mai multe cazuri desi, datele de baza sunt furnizate
de catre aceeasi operatori.
OBIECTIVE TEHNICE
Domeniu: Colectarea si transportul deseurilor
Imbunatatirea si dezvoltarea unui sistem

integrat de colectare si transport a deseurilor la
nivelul judetului
Modernizarea sistemelor actuale de colectare si

transport a deseurilor municipale
Asigurarea infrastructurii necesare transportului
deseurilor
Optimizarea transportului deseurilor colectate
in amestec
Realizarea de statii de transfer
2010
permanent
2009-2013
La nivelul lunii martie a anului 2008 exista 2

operatori de salubrizare care detin licenta de
operare ANRSC
La sfarsitul anul 2006, gradul de acoperire cu
servicii de salubrizare in mediul urban era de 58 %.
La sfarsitul anul 2006, gradul de acoperire cu
servicii de salubrizare in mediul rural era de circa
0%.
Marea majoritate a mijloacelor de transport utilizate
in prezent sunt fabricate in perioada 1980-1990
In prezent, mai ales in mediul rural, exista o serie de
cai de transport care nu pot fi utilizate.
In prezent nu exista nicio statie de transfer.
225
CAPITOLUL 4
OBIECTIV
TINTA
Implementarea sistemului de colectare

separata a materialelor reciclabile astfel nct
s se asigure atingerea tintelor legislative
referitoare la deeurile de ambalaje (tinte de
reciclare/valorificare)
Indeplinirea obiectivelor de colectare a DEEE.
Colectarea separata a deseurilor din constructii

si demolari.
Colectarea separata a deseurilor voluminoase
de la populatie.
TERMEN
Implementarea colectarii separate a deseurilor

reciclabile astfel incat sa se asigure colectare
urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje
atat de la populatie, cat si din comert, industrie si
institutii:
3.150 tone deseuri de hartie si carton;
700 tone deseuri de plastic;
1.120 tone deseuri de sticla;
530 tone deseuri de metale

1.200 tone deseuri de plastic;
1.900 tone deseuri de plastic;
Implementarea colectarii separate a DEEE astfel
incat sa se asigure colectarea urmatoarelor
cantitati:
2.864 tone
Implementarea sistemului de colectare separata
a deseurilor din constructii si demolari, pe
categorii (deseuri periculoase si nepericuloase).
Stabilirea de scheme de colectare a deseurilor
voluminoase de la populatie.
2008
SITUATIA ACTUALA
Sistemul de colectare a separata a deseurilor

recilabile din deseurile menajere nu este
implementat la nivelul judetului.
2011
2013
In anul 2007 a fost colectata o cantitate de 15,8

tone DEEE.
2008
Incepand
cu 2008
Incepand
cu 2008
In prezent, marea parte a deseurilor din constructii

si demolari este colectata imprenua cu deseurile
municipale, fiind eliminate prin depozitare.
In prezent, deseurile voluminoase de la populatie
sunt colectate imprenua cu deseurile municipale,
fiind eliminate prin depozitare.
226
CAPITOLUL 4
OBIECTIV
TINTA
TERMEN
SITUATIA ACTUALA
Colectarea separata a deseurilor periculoase

din deseurile municipale.
Implementarea sistemului de colectare separata

a deseurilor periculoase din deseurile municipale
2012
In prezent deseurile periculoase din deseurile

municipale sunt colectate impreuna cu acestea,
modalitatea de eliminare fiind depozitarea.
Domeniul: Valorificarea deseurilor

Realizarea de statii de sortare, cu capacitati
totale care sa asigure sortarea intregii capacitati
de deseuri colectate separat
Promovarea valorificarii energetice a deseurilor
municipale care nu pot fi reciclate
Reducerea cantitatii de deseuri eliminate, prin
valorificare
Compostarea intregii cantitati deseuri

biodegradabile pure din parcuri si gradini
Valorificarea potentialului util din material si
valorificarea energetica a deseurilor
voluminoase.
Indeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare
si reciclare a DEEE colectate separat.
Promovarea valorificarii in agricultura a
namolurilor rezultate in urma epurarii apelor
uzate menajere.
permanent
In prezent nu exista nicio statie de sortare.
Permanent
In prezent deseurile muncipale generate in judet nu

sunt valorificate energetic.
Incepand
cu 2011
In prezent deseurile verzi sunt depozitate.
Incepand
cu 2008
In prezent nu sunt valorificate deseurile

voluminoase.
permanent
permanent
In prezent namolurile rezultate in urma epurarii

apelor uzate menajere nu sunt valorificate.
Domeniul: Tratarea deseurilor
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile

municipale la depozitare
Interzicerea la depozitare a deseurilor organice

pure (deseuri din parcuri, gradini, cimitire, piete).
Promovarea compostarii individuale in mediul
rural.
Asigurarea capacitatilor pentru tratarea (in
instalatii de fermentare anaeroba, n instalaii de
tratare mecano-biologic etc.) a deseurilor
biodegradabile municipale astfel incat sa se
reduca cantitatea depozitate in conformitate cu
cerintele legale.
Incepand
cu 2011
Incepand
cu 2011
2012
In prezent deseurile organice pure sunt depozitate.

In prezent nu este o practica curenta.
In prezent nu exista platforme de compostare a

deseurilor biodegradabile municipale.
227
CAPITOLUL 4
OBIECTIV
TINTA
TERMEN
Reducerea cantitatii de deseuri din constructii

si demolari depozitate
Dezvoltarea de capacitati de tratare in vederea

valorificarii deseurilor din constructii si demolari.
permanent
Reducerea cantitatii de namol rezultat din

epurarea apelor uzate orasenesti depozitate
Promovarea tratarii namolului in vederea

valorificarii (prin utilizare in agricultura sau coincinerare).
permanent
SITUATIA ACTUALA
In prezent exista o singura instalatie de tratare a
deseurilor din constructii si demolari (prin separare
si concasare) cu o capacitate de 45 t/ora.
In prezent intreaga cantitate de namol rezultata in
urma epurarii apelor uzate orasenesti este
depozitata.
Domeniul: Eliminarea deseurilor
Eliminarea deseurilor in conformitate cu

cerintele legislatiei in scopul protejarii sanatatii
populatiei si a mediului
Sistarea activitatii de depozitare in urmatoarele

depozite neconforme clasa b din mediul urban
si inchiderea acestora:
Bailesti 1
Calafat
Filiasi
Segarcea
Salubrizarea zonei si reintroducerea in circuitul
natural sau inchiderea conform prevederilor
legale a tuturor spatiilor de depozitare din mediul
rural
2008/2010
2010/2011
2010/2011
2010/2011
16.07.2009
In prezent a fost sistata depozitarea pe depozitul

neconform de la Bailesti 1.
Pana in prezent au fost identificate un numar de 374

spatii de depozitare din mediul rural, care trebuie
inchise si ecologizate
228
CAPITOLUL 4
4.5 Concluzii
Un punct critic in atingerea obiectivelor sus mentionate il reprezinta gradul de acoperire cu
servicii de salubrizare in mediul rural in anul 2009. Conform legislatiei in vigoare in data de
16 Iulie 2009 toate spatiile de depozitare din mediul rural trebuie inchise si reabilitate. Acest
lucru trebuie corelat cu asigurarea de servicii de salubrizare pentru toate localitatile din rural
si depozitarea corespunzatoare a deseurilor.
In acest sens Consiliul Jutean Dolj a demarat o actiune deosebit de importanta si anume
toate localitatile din mediul rural din judet sunt obligate sa - si infiinteze serviciul public de
salubrizare sau sa contracteze un operator de salubrizare. Deseurile astfel colectate vor fi
transportate la depozitele din mediul urban cele mai apropiate, operabile pana in anul 2011
cand si acestea vor fi inchise in cadrul proiectului Sistem Integrat de Management Integrat al
Deseurilor in Judetul Dolj. Dupa aceasta data vor intra in vigoare contractele de operare ale
noilor operatori contractati in cadrul proiectului mai sus mentionat si depozitarea de pe raza
intregului judet se va realiza la depozitul conform de la Mofleni.
229
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5. ANALIZA OPTIUNILOR
5.1 Rezumat
In acest capitol sunt prezentate principalele opiuni tehnice posibile pentru fiecare etapa a
sistemului de gestionare a deeurilor: colectarea, transport i transfer, tratare, eliminare.
Optiunile tehnice propuse sunt analizate in premiza atingerii obiectivelor si tintelor prevazute in
cadrul PJGD Dolj si PRGD pentru regiunea 4 Sud - Vest Oltenia, pe baza criteriilor tehnicoeconomice. Se va alege optiunea/optiunile tehnico-econimice care vor fi utilizate la nivelul
judetului Dolj.
Optiunile tehnice pentru gestionarea deeurilor municipale propuse pentru fiecare etapa a
sistemului de gestionare a deeurilor: colectarea, transport i transfer, tratare, eliminare sunt
urmatoarele:
1.
Colectarea deeurilor - prin sistemul din poarta n poarta n mediul urban, iar n mediul
rural, se va realiza colectarea prin puncte de colectare stradale (bring-sistem).
Colectarea deeurilor reziduale n zona blocurilor se va realiza n containerele amplasate n
zona adicenta blocurilor.
Colectarea separata a deeurilor reciclabile se va realiza diferit n mediul urban si n mediul
rural. n mediul urban, n zona blocurilor colectarea se va realiza prin puncte de colectare
amplasate n zona adiacenta blocurilor (containere pentru hrtie i carton, containere
pentru plastic i metale, containere pentru sticla). In zona urbana a caselor, vor fi colectate
prin sistem din poarta n poarta numai deeurile de plastic i metale. Colectarea deeurilor
de sticla i a deeurilor de hrtie i carton se va realiza prin puncte de colectare stradale
(bring-sistem).
Colectarea separata a deeurilor biodegradabile se va realiza numai n mediul urban din
localitatile n care vor exista staii de compostare, prin sistem din poarta n poarta.
2.
Transportul deeurilor n vederea eficientizari tansportului deeurilor reziduale catre

instalaiile de tatare sau eliminare, vor fi realizate staii de transfer, transportul de la
statiile de trasfer se va realiza fie n containere deschise, fie n containere inchise fr
compactare.
3.
Tratarea deeurilor biodegradabile muncipale n vederea reducerii cantitatii de

deeuri biodegradabile municipale la depozitare vor fi utilizate urmatoarele metode de
tratare/valorificare: compostarea individuala n mediul rural, compostarea deeurilor
biodegradabile colectate separat i a deeurilor verzi n mediul urban i/sau tratarea
mecano-biologica a deeurilor reziduale.
4.
Eliminarea deeurilor se va realiza pe depozitul conform de la Mofleni de lng

municipiul Craiova.
Tinand seama de aceste opiuni tehnice, mpreun cu reprezentatii Consiliului Judetean Dolj i
ai reprezentantilor principalelor autoriti publice locale din jude au fost identificate 3 alternative
tehnice de gestionare a deeurilor.
230
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Alternativele tehnice alese au aceeasi optiune tehnica de eliminare la depozitul de la Mofleni.

Diferenele tehnice alese fiind date de optiunile legate de sortare i tratare a biodegradabilului.
In cadrul tuturor alternativelor s-au luat in consideratie urmatoarele:
- Impartirea teritoriului judetului in 6 zone, in concordanta cu prevederuile Planului
Judetean de Gestionarea Deseurilor Dolj, zone adiacente localitatilor: Craiova, Filiasi,
Calafat, Bailesti, Goicea si Dobresti.
- Prin proiecte PHARE ce se implementeaza se vor asimila sistemele existente de
gestionare a deseurilor si dotarile pentru: zona Goicea (preluarea sistemului centralizat
pentru 9 comune -dotare cu recipiente de colectare si autovehicule de transport
specializate, statie de transfer si sortare); comuna Cetate (dotarea cu recipienti de colectare
si autovehicule de transport specializate); comuna Poiana Mare (achizitionarea de
autogunoiere; containere si europubele; amenajarea de platforme de pre-colectare);
Municipiul Bailesti (reamenajarea/amenajare platforme de pre-colectare; achizitionarea de
containere, pubele; autogunoiere compactoare);
-
Separarea din deseurile municipale a fractiilor:

- reciclabile (hartie + carton, plastic + metale, sticla)
- biodegradabile
- reziduala
Depozitarea fractiei reziduale la Depozitul ecologic existent de la Mofleni
Craiova.
- Atingerea tintelor legislative privind reducerea de la depozitare a materiale reciclabile

(hartie, plastic, metale, etc) si biodegradabile, impuse de legislatia existenta (Planul National
privind Gestionarea Deseurilor, Planul Regional privind Gestionarea Deseurilor al Regiunii 4
Sud Vest Oltenia, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Dolj)
5.2 Metodologie si ipoteze privind optiunile tehnice de gestionare a

deseurilor municipale solide si a fluxurilor speciale
5.2.1
Optiuni tehnice pentru colectarea deseurilor menajere reziduale
5.2.1.1 Obiective privind colectarea deeurilor menajere prevazute n PRGD Regiunea 4

SV Oltenia si PJGD Dolj
Tinand seama de obiectivele i tintele legislative, precum i de cel stabilite prin Tratatul de
Aderare a Romaniei la UE i de obiectivele POS Mediu, sistemul integrat de gestionare a
deeurilor menajere va cuprinde colectarea separata a deeurilor menajere. Sistemul de
colectare separata a deeurilor menajere cuprinde colectarea deeurilor reciclabile i acolo
unde este fezabil a deeurilor biodegradabile. Ca urmare implementarea acestui sistem va
conduce la reducerea cantitatii de deeuri reziduale colectate, transportate i eliminate.
Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia si Planul Judetean
de Gestionare a Deseurilor al judetului Dolj au ca obiectiv principal n domeniul colectarii
deeurilor municipale imbunatatirea/implementarea unui sistem integrat de colectare i
transport pentru intreg judetul, obiectiv ce se regaseste i cadrul acestui proiect de Asistenta
Tehnica.
231
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Obiectivele specifice privind colectarea deeurilor menajere reziduale, prevazute in

planurile mentionate mai sus sunt :
5
Asigurarea de capaciti de colectare prin:
1)
Extinderea sistemului de colectare a deeurilor municipale n mediul urban astfel incat la

sfarsitul anului 2013 aria de acoperire sa fie 100 %;
2)
Extinderea sistemul de colectarea a deeurilor municipale n mediul rural astfel incat n anul
2009 aria de acoperire sa fie de minim 90 %;
Modernizarea sistemelor actuale de colectare a deeurilor pana in anul 2013
Maximizarea prevenirii generrii deeurilor prin:
3)
Promovarea, ncurajarea i implementarea principiului prevenirii deeurilor la productori permanent
4)
Promovarea, ncurajarea i implementarea principiului prevenirii deeurilor la consumator permanent
S promoveze contientizarea publicului i motivarea tuturor factorilor interesai prin:
5)
Creasterea nivelului de comunicare ntre factorii interesai - permanent
6)
Organizarea i susinerea din punct de vedere financiar/logistic a contientizarii publicului

prin programe adecvate permanent
7)
Utilizarea tuturor canalelor de comunicaie (mass-media, web site-uri, seminarii,

evenimente) pentru informarea publicului i pentru contientizarea anumitor grupuri int
(copii, tineri, aduli, vrsta a treia) - permanent
8)
Campanii publice referitoare la colectarea deeurilor menajere reziduale prin: elaborarea de

materiale informative i realizarea de campanii de contientizare a populaiei privind
gestionarea deeurilor si informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de
gestionarea necorespunztoare a deeurilor prin depozitarea necontrolat a acestora permanent
5.2.1.2 Optiuni tehnice pentru colectarea deeurilor reziduale

Obiectivul acestui proiect este de realiza un sistem modern i eficient de colectare a deeurilor
avand la baza i indeplinind standardele Uniunii Europene.
In functie de amplasarea pubelelor i containerelor, pentru realizarea colectarii deeurilor
generate sunt disponibile urmatoarele opiuni tehnice:
Optiunea 1 - Din poarta n poarta/la rigola colectarea deeurilor n saci;
Optiunea 2 - Din poarta n poarta/la rigola pubele i containere individuale la fiecare
generator;
Otiunea 3 Aport voluntar (bring-sistem) puncte de colectare stradale;
Optiunea 3A: Punct de colectare stradala cu euro-containere pe roti de 1.1 m;
Optiunea 3B: Punct de colectare stradala cu euro-containere pe roti de 1.8, 2.4 i 3.6 m.
Optiunea 1 Din poarta n poarta/la rigola colectarea deeurilor n saci

232
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Deseurile sunt pre-colectate n saci de plastic i sunt amplasate n strada n fata cladirilor n
jurul orei de colectare. Sacii sunt colectati manual de catre operatori i aruncati n bena
autogunoierelor compactoare. De obicei, sacii au o capacitate de 50 sau 80 l. Locuitorii
folosesc deseori pungi de plastic pentru a economisi costurile sacilor, daca acestea nu sunt
furnizate.
Optiunea 2 Din poarta n poarta/la rigola pubele i containere individuale la fiecare

generator
In cazul acestui sistem, fiecare gospodarie individuala primeste pubele i containere (pubele de
60, 80, 120, 240 litri pe roti). Pubelele i containerele pot fi proprietate a municipalitatii sau a
proprietarului casei. Avantajul acestui sistem este faptul ca pubela este responsabilitatea unei
singure persoane iar daca aceasta persoana este i proprietarul acesteia trebuie sa se
ingrijeasca de intretinerea i curatarea acesteia. Un alt avantaj il constituie faptul ca se poate
calcula un tarif diferentiat pentru fiecare casa n functie de cantitatea de deeuri generata. n
anumite cazuri se pot oferi anumite stimulente locuitorilor n vederea achizitionarii primei
pubele.
Optiunea 3 Aport voluntar (bring-sistem) puncte de colectare stradale
In cazul acestor puncte de colectare n fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe
containere i locuitorii vor aduce deeurile la containerele de colectare (punctele de colectare).
Numarul i marimea containerelor trebuie sa fie adaptate cerintelor sistemului de colectare,
volumului disponibil i necesarului de capacitate pentru deeurile colectate.
Proprietarul acestor containere este de obicei municipalitatea, sau orice alta administratie, sau
operatorul de colectare (privat sau public). Frecventa de colectare se stabileste n functie de
legislatia n vigoare i cerintele municipalitatii respective.
Marimea containerului este n general de 1.1m. deeurile sunt colectate cu ajutorul
autogunoierelor compactoare sau a vehiculelor dotate cu mecanisme de ridicare.
Capacitatea containerelor (tip 2 i 3) a fi puse la dispozitie depinde de:
numarul de persoane deservite de un container;
cantitatea de deeuri generata de o persoana;
frecventa de colectare zilnic, la fiecare doua zile, saptamanal etc.
Containerele de colectare trebuie sa fie compatibile cu mecanismele de actionare a vehiculelor.

Pentru ca sistemul per ansamblu sa fie flexibil i eficient din punct de vedere al costurilor
trebuie sa fie posibila folosirea de diferite vehiculele de colectare n diferite rute de colectare.
Pentru firmele mai mari, zonele comerciale i piete pot fi utilizate euro pubele mai mari, cu o
capacitate de 1.1 m (din metal sau plastic, insa pubelele de metal sunt mai robuste). n final,
institutiile, supermarket-urile i intreprinderile deseori folosesc containere de metal cu o
capacitate de 5-10 m pe care le pot inchiria de la un operator de colectare i sa plateasca o
suma aditionala pentru fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatori de
salubrizare). Supermarket-urile mai mari sau centrele comerciale pot fi deasemenea dotate cu
containere compactoare, care sunt colectate cu vehicule dotate cu mecanisme de ridicare.
233
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
In unele orase mari, blocurile sunt dotate cu ghene sau tobogane. La fiecare etaj exista o
trapa/usa la ghena/tobogan pe unde sunt aruncate deeurile. Dupa aceea, deeurile sunt
colectate n containere amplasate la subsolul blocurilor. Fiecare container ar putea avea o
capacitate de 1, 1.5 sau 10 m iar pubelele 240 l. deeurile sunt colectate periodic, n cazul
blocurilor cu mai mult de patru etaje de pana la trei (3) ori pe saptamana.
In functie de procentul de populatie din mediul urban sau rural, frecventa de colectare a
deeurilor, tipul de colectare la rigola sau normala, se va determina tipul, locatia sau tipul de
proprietate n ceea ce priveste containerele de colectare.
In general numarul de locuitori per container este de 150 locuitori arondati la un container n
zonele urbane i 100 n zonele rurale. Deoarece densitatea populatiei n unele zone rurale din
judeul Dolj este foarte redusa, vor trebui amplasate mai multe containere pentru a se evita o
distanta mai mare de 300 de m pana la container.
5.2.1.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare
Evaluarea diferitelor opiuni prezentate mai sus este realizata n detaliu n cele ce urmeaza.
Capacitate
disponibila
Optiunea 1 Din poarta n

poarta/la
rigola
colectarea deeurilor n
saci

poarta/la rigola pubele
i containere individuale
la fiecare generator
Optiunea 3
Aport
voluntar (bring-sistem)
puncte
de
colectare
stradale
De obicei sacii au intre 50

sau 80 l
Sunt disponibile pubele de

120 l, 240 l i 360 l din
plastic si n diferite culori i
exista pubele metalice de
110 l.
Sunt
disponibile
euro
containere de plastic i
metal de 1.1 m. De obicei
insa
pentru
colectare
stradala
se
utilizeaza
containere de metal pentru
a preveni deteriorarea
acestora atunci cand este
aruncata cenusa fierbinte
sau alte obiecte fierbinti.
Oamenii folosesc deseori

pungi de plastic pentru a
economisi costurile sacilor,
n cazul n care nu vor fi pui
la dispozitie saci.
Confortul
pentru utilizator
Sunt
disponibile
euro
containere de 1.1 m din
plastic sau metal.
Confort ridicat n ceea ce

priveste
colectarea:
din
cauza faptului ca
deeurile sunt colectate
direct
de
la
casele
individuale

priveste
colectarea:
din cauza faptului ca
deeurile sunt colectate
direct de la gospodariile
individuale
Confort redus n ceea ce

priveste spatiul necesar:
din cauza faptului ca sacii
Confort redus n ceea ce

din cauza faptului ca
Confort mediu n ceea ce

priveste
colectarea
deeurilor din zonele de
blocuri: din cauza faptului
ca deeurile trebuie duse
la container, care s-ar
putea afla la o distanta de
pana la 100 m.
Confort scazut n zonele
234
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
poarta/la
rigola
saci

Optiunea 3
Aport
puncte
de
colectare
stradale
trebuie stocati la locul de

producere
pana
la
urmatoarea
data
de
colectare.
pubelele/containerele sunt
de obicei amplasate la
gospodariile individuale.
de
case
din
cauza
distantelor
lungi
care
trebuie parcurse pentru a
depune
deeurile
n
containere.
datorita faptului ca aceste
containere sunt amplasate
la strada, adica n afara
locului
de
producere,
existand
n
general
o frecventa ridicata de
colectare.
Probleme ce ar
putea sa apara
Costul
unui
container
Daca deeurile municipale

sunt scoase la rigola cu mai
mult de o ora inainte de
colectare, sacii continand
deeurile ar putea fi rascoliti
i deeurile imprastiate de
colectori informali sau de
animale.
Administratorul sa discute
cu locatarii n ceea ce
priveste dispunerea corecta
a deeurilor municipale
solide.
Investitie numai n ceea ce

priveste sacii, sau n cazul n
care sacii vor fi procurati de
generatorii de deeuri, nu
sunt necesare costuri pentru
achizitionarea sacilor.
Investitie
36-60
/pubela;
120 /container de plastic
(1100l) i 500 /container
de metal (1100l)
Roti rupte i containere

ruginite dupa o anumita
perioada de timp.
Acoperite, deseori inchise,
Deseuri amplasate lng
container.
Costurile vor fi suportate de

sistemul de colectare
Investitie
120 / container de plastic
(1100l) i 500 / container
de metal (1100l).
Costurile vor fi suportate
de sistemul de colectare.
1. Zona urbana: Costuri de colectare estimate 35-70 /t

1.1 Blocuri
Acest sistem de colectare nu

este aplicabil n cazul
blocurilor, pentru ca nu
exista spatiul necesar pentru
amplasarea sacilor.
Acest sistem de colectare

nu este aplicabil n cazul
blocurilor, pentru ca nu este
disponibil spatiul necesar
pentru amplasarea pubelei
corespunzatoare
fiecarui
apartament.
Acest sistem poate fi

aplicat n cazul blocurilor,
din moment ce spatiul
necesar
pentru
amplasarea
pubelelor/containerelor
este disponibil numai n
spatiile previzionate pentru
punctele de colectare a
deeurilor.
235
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
poarta/la
rigola
saci

Optiunea 3
Aport
puncte
de
colectare
stradale
Acest sistem de colectare

este foarte potrivit n cazul
caselor pentru ca exista
suficient
spatiu
pentru
amplasarea
pubelei
n
fiecare casa. Pubela va fi
amplasata n afara casei
numai spre a fi colectate
deeurile.
Acest sistem nu poate fi

aplicat n cazul caselor
pentru ca un container de
aproximativ 1.1 m va
deservi n jur de 30 case,
ceea ce inseamna o
distanta mare de parcurs
pana la container.
Acest sistem este aplicabil

n unele zone rurale n care
strazile dintre case sunt
potrivite
pentru
autogunoiere. Pe perioada
de iarna este dificil pentru
aceste autogunoiere sa
intre pe aceste strazi.
Acest sistem este potrivit

pentru
zonele
rurale,
pentru ca, containerul de
1.1 m ar putea fi amplasat
n
apropierea
strazii
principale/a
drumului
principal iar autogunoiera
ar putea goli containerul n
scurt timp reducand astfel
costruile de colectare din
aceste zone cu venituri
reduse.
animale
1.2 Case

n cazul caselor.
animale.
2. Zona rurala
Costuri
de
colectare
estimate: 45-80
/t

n zona rurala.
animale.
De asemenea, acest sistem

va implica costuri ridicate
pentru ca, cantitatea de
deeuri generata de fiecare
casa este foarte mica (0.4
kg/capita i an).
Potrivit analizei de mai sus din evaluarea optiunilor, doar Optiunea 2 (sistem de colectare
din poarta n poarta - pubele i containere) i Optiunea 3 (sistem de colectare stradala)
sunt recomandate.
5.2.1.4 Optiune tehnic propus
Recomandarea privind sistemul de colectare a deeurilor reziduale depinde de anumite criterii,
de exemplu:
structura zonei de colectare (urbana, rurala),
costurile sistemului de colectare,
numarul de persoane deservite de pubela/container,
cantitatea de deeuri generata de o persoana,
frecventa de colectare zilnic, la fiecare doua zile, saptamanal,
starea strazilor i a drumurilor, etc.

236
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Luand n considerare toate aceste criterii, nu se poate recomanda un sistem standard de

colectare pentru intregul jude (zonele urbane i rurale). Pentru judeul Dolj sunt propuse
urmatoarele sisteme de colectare a deeurilor:
Zona urbana
Blocuri
Se recomanda colectarea deeurilor reziduale n puncte de colectare amplasate n zona
blocurilor (Optiunea 3 bring sistem). n cazul acestor puncte de colectare, deeurile vor
fi colectate n containere de 1.1 m.
Case individuale
Fiecare gospodarie individuala din orase i municipiul Craiova va fi dotata cu o pubela
de 120 l pentru colectarea deeurilor reziduale.
Frecventa de colectare a deeurilor
Pentru zona de blocuri, propunem colectate de trei ori pe saptamana n timpul verii ( aprilie
septembrie) i de doua ori pe saptamana n timpul iernii ( Octombrie Martie).
Avand n vedere ca n orasele mici si n zonele cu case individuale cantitatea de deeuri
reziduale generata dupa implementarea sistemului de colectare separata va scadea
semnificativ, se propune ca frecventa de colectare a deeurilor reziduale sa fie de odata pe
saptamana.
Zona rurala
Case individuale
Pentru ca starea drumurilor i dispunerea caselor din zona rurala a judeului difera, este
imposibila implementarea unui singur sistem. Astfel propune implementarea a doua sisteme,
astfel:
In cazul n care conditiile existente permit amplasarea punctelor de colectare se recomanda

amplasarea utilizarea containerelor de 1.1 m la strada principala/drumul principal (Optiunea
3A). Locuitorii trebuie sa duca deeurile la punctul de colectare.
In cazul n care conditiile existente nu permit construirea punctelor de colectare iar drumurile
permit accesul autogunoierelor sau n zona rurala n prezent se implementeaza deja
sistemul din poarta n poarta/la rigola, fiecare casa va fi dotata cu o pubela de 120 l pentru
colectarea deeurilor (Optiunea 2).
Frecventa de colectare a deeurilor

Avand n vedere costurile ridicate de colectare n zonele rurale (densitate/cantitate redusa de
deeuri, distante mari), faptul ca deeurile reziduale din zona rurala vor avea un continut redus
de materie biodegradabila, se propune ca frecventa de colectare n aceasta zona sa fie de o
data pe saptamana.
Atat in cazul zonelor urbane cat si a celor rurale frecventa de colectare propusa se va
realiza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/ 23 iunie 1997 - pentru aprobarea
Normelor de igiena i a recomandrilor privind mediul de viaa al populaiei, actualizat, si
237
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
aprevederile Ordinului nr. 110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului cadru
al serviciului de salubritate a localitatilor.
Modalitilor de identificare a containerelor pentru colectarea deeurilor reziduale se va
realiza conform ORDIN nr. 1.281 din 16 decembrie 2005.
Astfel se propune marcarea n culoarea negru/gri pentru respectivul tip de material al
pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adeziv sau prin alt procedeu
similar, pe minimum 20% din suprafaa total vizibil.
5.2.2
Opiuni tehnice pentru colectarea separat a deeurilor reciclabile
5.2.2.1 Obiective privind colectarea separata a deeurilor reciclabile prevazute n PRGD

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj
n ceea ce privete colectarea separat a deeurilor reciclabile de la populatie, PRGD Regiunea
4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj prevad obligativitatea implementarii sistemelor de
colectare separata a materialelor valorificabile astfel incat sa se asigure atingerea
obiectivelor legislative referitoare la deeurile de ambalaje.
Obiectivele specifice privind colectarea separata a deseurilor reciclabile, prevazute in
planurile mentionate mai sus sunt :
1. S imbunteasc/ dezvolte un sistem modern de colectare prin:
sporirea colectarii selective pe fracii de separare n zonele urbane astfel incat sa se atinga
un grad de acoperire de 100% din zona urban cu un grad de participare de pana la 67%
pana in anul 2013
sporirea colectarii selective pe fracii de separare n zona rural astfel incat sa se atinga un
grad de acoperire de pana la cca. 300000 de locuitori inclui n sistemul de colectare
selectiv pana in 2013
2. Prevenirea producerii deeurilor de ambalaje prin:
Optimizarea cantitii de ambalaje pe produs ambalat permanent
Crearea de condiii necesare pentru reciclarea deeurilor de ambalaje, n sensul unei bune
organizri a colectrii selective - permanent
3. Maximizarea prevenirii generrii deeurilor prin:

4. S promoveze contientizarea publicului i motivarea tuturor factorilor interesai
prin:
238
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor


Campanii publice referitoare la colectarea selectiva si prevenirea generarii prin: elaborarea

de materiale informative i realizarea de campanii de contientizare a populaiei privind
5.2.2.2 Optiuni tehnice pentru colectarea separata a deeurilor reciclabile

Exista diferite scheme de colectare i sortare pentru a indeplini tintele de valorificare a
deeurilor de ambalaje. La o extrema se afla sistemul care asigura furnizarea de containere
fiecarei gospodarii pentru colectarea separata a majoritatii fractiilor de deeuri menajere, iar la
cealalta extrema se afla sistemul care asigura colectarea n amestec a deeurilor i transportul
acestora la o statie de sortare, pentru soartare ulterioara manuala sau automata.
Din punct de vedere tehnic, exista doua alternative principale pentru organizarea colectarii
separate:
1) Optiunea 1: Sistem de colectare separata din poarta n poarta;
2) Optiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar (bring-sistem).
Figura 5.2-1 Sisteme de colectare a deeurilor reciclabile
Prin aport
voluntar
Colectare stradala
Colectare n baloti
(hartie - comercial)
Colectare
cu
saci
(plastic comercial)
Prin ridicarea
deeurilor
Colectare
centralizata
Containere:
Sticla
hrtie
i
carton
Plastic
i
metale
- Centre de reciclare
Colectare
descentralizata
(la rigola)
Pubela
hrtie
i
- Plastic i metale
Sac
carton
= Colectare de la gospodarii
Ambele tipuri de scheme de colectare au fost implementate cu succes n diferite orase

europene. Decizia privind implementarea schemelor de colectare cu aport voluntar sau din
poarta n poarta depinde n principal de procentele de colectare de atins i de asemenea de
239
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
cum este organizat sistemul de colectare a deeurilor, de tarife, comportamentul oamenilor, de

colectorii informali i multi alti factori. Din aceasta cauza, bunele practici aplicate n alte tari nu
pot fi transferate direct i implementate n judeul Dolj.
Varianta de sistem de colectare aleasa are un impact semnificativ asupra costurilor i calitatii
materialelor colectate.
Costuri
Preluate
sub
supraveghere
deseuri
Cantitate
sac
pubela
pubela
Colectare la rigola
container
Centru de reciclare
Aport voluntar
Capacitatile containerelor pentru colectarea separata a deeurilor care trebuie furnizate depind
de:
-
numarul de persoane deservite de un container;
cantitatea de material reciclabil generata pe persoana;
frecventa de colectare saptamanal, o data la doua saptamani etc.

trebuie sa fie posibila folosirea vehiculelor de colectare pe diferite rute de colectare.
Pentru institutiile mai mari, spatii comerciale i piete pot fi utilizate euro pubele mai mari, cu o
capacitate de 1.1 m (din metal sau plastic, insa pubelele de metal sunt mai robuste). n final,
institutiile, supermarket-urile i intreprinderile deseori folosesc containere de metal de 5-10 m.
Supermarket-urile mai mari sau centrele comerciale pot de asemenea fi dotate cu containere de
compactare (de exemplu pentru carton/hartie, etc) care sunt colectate cu vehicule dotate cu
mecanisme de ridicare.
5.2.2.3 Evaluarea opiunilor tehnice de colectare separat a deeurilor reciclabile
Evaluarea optiunilor tehnice privind colectarea separata a deeurilor reciclabile este prezentata
n tabelul de mai jos.
Optiunea 1: Sistem de ridicare a
deeurilor (la rigola, din poarta n
poarta)
Optiunea 2: Aport voluntar
240
CAPITOLUL 5
Confort pentru
utilizator i
participarea
acestuia
Analiza optiunilor
poarta)
Confort ridicat n ceea ce priveste

colectarea
separata:
pentru ca materialul reciclat este
colectat direct de la case.
Confort redus, pentru ca sistemele cu aport

voluntar necesita un efort mai mare din
partea cetatenilor, deplasarea pana la
containere i punerea deeurilor n
containere n functie de fractie. Este foarte
important n acest caz faptul ca persoana
care arunca deeurile este anonima i se
estimeaza ca va exista un continut ridicat de
impuritati i chiar de reziduuri. Aceasta se
transpune n practica sub forma de
participare scazuta a publicului n cazul
sistemului la rigola, obtinerea unor cantiti
mai mici de deeuri colectate i obtinerea
unei cantitatati mai mari de deeuri refuzate
la sortare.
Confort redus n ceea ce priveste

spatiul necesar.
Rata de
colectare i
calitatea
materialelor
reciclabile
colectate.
Sistemul de colectare la rigola duce

la atingerea unei rate de colectare
mai ridicate n comparatie cu cu
sistemele bazate pe aport voluntar
insa implica costuri mai ridicate.
Trebuie luat de asemenea n
considerare faptul ca materialele
colectate sunt de o calitate mai
buna.
Sistemul bazat pe aport voluntar duce la rate

de colectare mai scazute, insa este mai
puin costisitor. Calitatea materialelor
colectate este mai scazuta decat n cazul
optiunii 1, iar cantitatea de reziduuri obtinute
dupa sortare este mai mare.
Costuri sortare
Prima optiune, prin care se asigura

pubele de sortare pentru fiecare
fractie de deeuri prezinta avantajul
de a scadea costurile ulterioare de
sortare intr-o instalatie specializata,
cu toate ca sistemul necesita multe
pubele sau containere, i vehicule
de colectare mai specializate. Astfel,
colectarea implica costuri destul de
ridicate. Cu toate acestea, este
usurat procesul ulterior de sortare,
cu toate ca n general, nu este
Aceasta optiune are avantajul de a implica

costuri mai joase de colectare, insa costuri
de sortare mai mari.
241
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
poarta)
posibila comercializarea acestor

fractii colectate fara o sortare sau
separare ulterioara.
65-100 /t
Costurile
colectarii
50-60 /t
Exista cateva reguli generale care vor fi luate n considerare n procesul de luare a deciziilor n
ceea ce priveste sistemul adecvat:
In general, colectarea din poarta n poarta trebuie implementata n cazul n care tintele de
reciclare nu pot fi atinse prin aport voluntar sau cand exista timp limitat pentru convingerea
locuitorilor sa participe n colectarea separata a acestora.
Un alt aspect important este acela ca o data stabilit sistemul de colectare din poarta n
poarta cu pubele sau saci de plastic, este extrem de dificil sa se treaca la sistemul de
colectare prin aport voluntar i la convingerea populatiei sa se deplaseze pe distante mai
mari pentru a duce deeurile.
Acelasi lucru se aplica si n cazul numarului de fractii sortate. O data ce populatia se

obisnuieste cu punerea plasticului, hartiei i metalelor intr-un singur container, se lasa greu
convinsa sa inceapa sortarea acestor materiale i sa le puna n pubele diferite.
O alta decizie importanta care trebuie luata este cea privind tipurile de containere care
urmeaza a fi utilizate. Marimea containerului are impact asupra cantitatii, compozitiei
(calitatii), greutatea volumetrica i dimensiunea deeurilor colectate.
5.2.2.4 Opiunea tehnic propus

Lund n considerare evaluarea optiunilor prezentate mai sus, se propune, pentru judeul Dolj,
implementarea urmatorului sistem de colectare separat:
Zona urban
Zona de blocuri
Sistemul propus de colectare separat este cel descris n optiunea 2: aport voluntar. Sistemul
va fi implementat n aceleasi puncte de colectare care au fost folosite pentru deeurile
reziduale, puncte de colectare care se vor amplasa n zona blocurilor.
La punctul de colectare vor fi adaugate, pe lng containerele destinate colectarii deeurilor
reziduale, urmatoarele containere pentru colectare separata:
-
container de 1.1 m3 pentru hartie si cartoane
container de 1.1 m3 pentru plastic si metal
Distanta maxima dintre spatiul de amplasare a containerelor i generator nu trebuie sa

depaseasca 100 m.
Zone de gospodarii individuale
242
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Fiecare gospodarie individuala va fi dotata cu o pubela de 240 l pentru colectarea separata a

deeurilor hartie/carton si o pubela de 240 l pentru colectarea separata a deseurilor de plastic
i metal.
Colectarea sticlei se realizeaza, de asemenea, prin aport voluntar n puncte de colectare
stradale (in containere de 1,1 mc) atat n cazul gospodariilor individuale, cat si n cazul
zonelor de blocuri.
Frecvena de colectare
Avnd n vedere costurile ridicate de colectare, n ipoteza ca n recipientii de colectare a
deeurilor reciclabile nu va patrunde materie organica, se propune ca frecventa de colectare sa
fie:
Pentru zona urbana de blocuri:

o
odata pe saptamana, pentru fractia hartie si carton;
de doua ori pe saptamana pentru fractia de plastic si metale;
odata la doua saptamani pentru sticla.
Pentru zona gospodariilor individuale:

o
odata la doua saptamani, pentru fractia hartie si carton;
odata la doua saptamani pentru fractia de plastic si metale;
odata la doua saptamani pentru sticla.
Zona rurala
Zone cu gospodarii individuale
Pentru zonele rurale se recomanda Optiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar.
Punctele de colectare stradale vor fi prevazute cu 3 containere de 1,1 mc pentru colectarea
separata a deeurilor de hrtie i carton, a deeurilor de plastic si metale si a deeurilor de
sticla. In zonele in care sunt prevazute puncte de colectare pentru deseurile reziduale,
containerele pentru deseurilor reciclabile vor fi pozitionate in cadrul aceleeasi platforme. In
zonele in care colectarea rezidualului se face din poarta in poarta, containerele pentru
colectarea deseurilor reciclabile vor fi amplasate pe trotuar astfel incat distanta maxima dintre
spatiul de amplasare a containerelor i generator nu trebuie sa depaseasca 100 m.
Frecventa de colectare
Avand n vedere costurile ridicate de colectare, a cantitilor relativ scazute din mediul rural,
precum i ipoteza ca n containere pentru colectarea reciclabilelor nu se vor regasi cantiti
seminificative de deeuri organice, se propune ca frecventa de colectare sa fie urmatoarea:
- odata pe lun pentru hatrie si carton;
- odata pe saptamana pentru plastic si metale;
- odata la doua saptamani pentru sticla.
243
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Astfel se propune marcarea n culoarea:

- albastru pentru fractia hartie si carton;
- galben pentru fractia plastic si metal;
- verde pentru fractia sticla
pentru respectivul tip de material al pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de
folie adeziv sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaa total vizibil.
5.2.3
Opiuni tehnice pentru colectarea separat a deeurilor biodegradabile

menajere
5.2.3.1 Obiective privind colectarea deeurilor biodegradabile prezentate n PRGD

Regiunea 4 sud Vest Oltenia si PJGD Dolj
Ca si n cazul colectarii separate a deeurilor reciclabile, PRGD Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia
si PJGD Dolj prevad implementarea sistemelor de colectare separata a deeurilor
biodegradabile, astfel incat sa se asigure atingerea tintelor privind reducerea deeurilor
biodegradabile municipale la depozitare corespunzatoare anilor 2010, 2013 i 2016.
Obiectivele specifice privind colectarea deseurilor biodegradabile, prevazute in planurile
mentionate mai sus sunt :
o
Reducerea cantitii de deeuri municipale biodegradabile depozitate, astfel:
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea

total (exprimat gravimetric), produs n anul 1995 pana la sfarsitul anului 2010
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea

Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea


3. Contientizarea publicului i motivarea tuturor factorilor interesai prin:


Campanii publice referitoare la colectarea separata si prevenirea generarii deseurilor

biodegradabile prin: elaborarea de materiale informative i realizarea de campanii de
244
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
contientizare a populaiei privind gestionarea deeurilor si informarea publicului asupra

efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunztoare a deeurilor prin depozitarea
necontrolat a acestora - permanent
5.2.3.2 Optiuni pentru colectarea separata a deeurilor biodegradabile
Colectarea separata a deeurilor biodegradabile la sursa, din gospodarii, este elementul cel mai
important privind calitatea compostului. Modalitatea de colectare este diferita n cele trei tipuri
de zone:
Urban dens n blocuri
Urban case individuale si
Rural
Capacitatea containerelor pentru colectarea separata a deeurilor biodegradabile ce trebuie

puse la dispozitie depinde de:
numarul de persoane deservite de fiecare container;
cantitatea de deeuri biodegradabile generata de fiecare persoana;
frecventa de colectare zilnic, de 2/3 ori pe saptamana, sau saptamanal etc.

trebuie sa fie posibila folosirea vehiculelor de colectare pe diferite rute de colectare.
In zonele n care se va implementa colectarea separata a deeurilor biodegradabile, aceasta se
va realiza prin sistem din poarta n poarta n pubele de 120 l.
5.2.3.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deeurilor biodegradabile municipale
Zone urbane
Centrul oraului i zonele de blocuri
Aceste zone sunt cele mai dificile zone n ceea ce priveste separarea la sursa a fluxurilor
specifice de deeuri. Din aceasta cauza este dificil de introdus un container separat pentru
biodegradabil. Este necesar ca mai intai sa se imbunatateasca semnificativ rezultatele colectarii
separate pe celelate fractii inainte de a introduce inca una.
Mai mult decat atat o problema aditionala o constituie sistemul anonim a colectarii n zonele
cu blocuri. Un sistem de colectare a deeurilor biodegradabile a fost implementat n orasul
Piatra Neamt n zonele cu blocuri i experienta de acolo a demonstrat ca materialul
biodegradabil colectat era de proasta calitate si n cantiti mici. A devenit evident ca sistemul
deservea prea multe familii, multe dintre familii nu au participat la sistem i adesea deeurile
biodegradabile erau contaminate cu alte deeuri.
Zone de case individuale
Situatia este diferita n zonele cu gospodarii individuale (case particulare). Casele sunt dotate
cu pubele individuale de 120 l avand astfel un control mai mare asupra continutului pubelei. n
zonele de case individuale se gasesc de regula multe gradini ingrijite de proprietari.
245
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Exista deci un nivel mai ridicat de constientizare n ceea ce priveste maniera de actiune a
naturii i a substantelor nutritive i ingrasamintelor folosite pentru imbunatatirea calitatii solului.
Experienta a dovedit ca n zonele urbane cu case mai multe gospodarii participa la o colectare
separata a biodegradabilului decat la compostarea individuala. Aceasta poate fi cauzata de
faptul ca o compostare la nivel individual implica mentinerea sistemului pe cand colectarea
separata a biodegradabilului implica doar colectarea separata la sursa. n plus n containerul de
colectare separata a biodegradabilului se pot colecta i deeurile alimentare.
n concluzie colectarea separat a biodegradabilului din zona urbana cu case individuale poate
functiona cu succes i conduce la o reducere a deeurilor reziduale de la 40 pn la 100
kg/locuitor /an.
Zone rurale
n general zonele rurale sunt caracterizate prin case cu gradini pe care le ingrijesc chiar
proprietarii. De aceea exista un nivel mai ridicat de constientizare n ceea ce priveste maniera
de actiune a naturii i a substantelor nutritive i ingrasamintelor folosite pentru imbunatatirea
calitatii solului.
n zonele rurale se recomand de acea compostarea individual chiar dac din diferite motive la
inceput doar aproximativ 70% din gospodarii vor implementa sistemul. n mod normal
gospodariile care implementeaza sistemul de compostare individuala vor fi scutite de obligatia
de a participa la sistemul de colectare separata a biodegradabilului i vor avea un tarif
preferential.
n tabelul de mai jos se prezinta analiza optiunilor prinvind colectarea separata a tuturor tipurilor
de deeuri biodegradabile municipale.
246
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Zone Urbane:
Centrul
orasului
zonele de blocuri
Zone Urbane:
Zone cu case individuale
Deseuri verzi (zone

publice, blocuri i
zone
verzi
apartinand
unor
companii, cimitire)
Este
aplicabila
colectarea separata,
Se aplica taierea i
maruntirea ramurilor
Este aplicabila colectarea

separata
Deseuri din piete
Este
aplicabila
colectarea separata

separata
Deseuri din catering
Este
aplicabila
colectarea separata

separata
Deseuri de gradina
provenite
de
la
gradini particulare i
case
Nu exista gradini, deci

nici acest tip de deeuri
Este aplicabila compostarea

individuala i colectarea
separata
Deseuri alimentare
colectate separat
Anonimatul sistemului de
colectare din zonele de
blocuri reprezinta o mare
problema.
Calitatea
deeurilor biodegradabile
colectate n zonele de
blocuri
sau
zonele
centrale din orasele mari
europene a fost scazuta
la fel ca i cantitatea de
deeuri. S-a confirmat
faptul
ca
acele
containere de colectare
deserveau prea multe
gospodarii.
Multe
gospodarii
nu
au
participat la colectarea
separata
contaminand
deeurile biodegradabile
cu alte deeuri.
Colectarea separata nu
functioneaza.
Costurile colectarii
separate
40-70 /t
Deseurile
biodegradabile
colectate din zonele cu case
individuale sunt de o calitate
buna.
separata
50-80 /t
Zone rurale
Este
aplicabila
colectarea
separata
Este
aplicabila
colectarea
separata
Este
aplicabila
colectarea
separata
Este
aplicabila
compostarea
individuala
Deseori deeurile
alimentare sunt
folosita ca hrana
pentru animale.
Este
aplicabila
compostarea
individuala
90-110 /t

Lund n considerare evaluarea optiunilor prezentate mai sus, se propune, pentru judeul Dolj
implementarea urmatorului sistem de colectare separata a deeurilor biodegradabile:
Zona urban
Centrul oraului i zonele de blocuri
Recomandare:
Sa nu se introduca de la inceput sistemul de colectare la sursa a deeurilor

biodegradabile alimentare n zonele de blocuri i din centrul localitatilor pe termen scurt;
Sa se monitorizeze imbunatatirea functionarii sistemului de colectare a materialelor

reciclabile;
247
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Sa se monitorizeze cererea de compost, ceea ce se va testa prin introducerea pe termen

scurt a compostarii deeurilor verzi;
Sa se revizuiasca situatia peste o perioada de 5 ani. Daca situatia pare sa se fi

imbunatatit, sa se inceapa realizarea de zone pilot privind colectarea deeurilor
biodegradabile generate n zonele de blocuri i centrale ale localitatilor.
Zone de case individuale:

Se recomanda ca n cazul n care va fi prevazuta compostarea deeurilor biodegradabile sa se
introduca sistemul de colectare separata a deeurilor biodegradabile n zonele de case
individuale in pubele de 120 l .
Introducerea sistemului de colectare a deeurilor biodegradabile ar trebui realizata prin
intermediul unor zone pilot pentru a testa reactia i gradul de participare al generatorilor de
deeuri i pentru a face anumite ajustari inainte de introducerea acestuia pentru toate zonele de
case individuale din judet.
Colectarea deeurilor biodegradabile la gospodariile individuale se va realiza n pubele de 120 l.
Frecventa de colectare
Frecventa de colectare a pubelei pentru deeuri biodegradabile este propusa a fi odata pe
saptamana.
In cazul zonelor urbane frecventa de colectare propusa a fractiei biodegradabile se va
realiza in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/ 23 iunie 1997 - pentru aprobarea
Normelor de igiena i a recomandrilor privind mediul de viaa al populaiei, actualizat, si
aprevederile Ordinului nr. 110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului cadru
al serviciului de salubritate a localitatilor.
Astfel se propune marcarea n culoarea maro pentru respectivul tip de material al
pubelei/containerului, prin vopsire, prin aplicare de folie adeziv sau prin alt procedeu
similar, pe minimum 20% din suprafaa total vizibil.
Zona rurala
In zonele rurale sau n zonele unde se mai cresc animale (gaini, iepuri, porci, etc.) marea
majoritate a deeurilor biodegradabile sunt sau compostate individual sau utilizate ca hrana
pentru animale.
In prezent, introducerea sistemului de colectare separata a deeurilor biodegradabile n zonele
rurale nu ar avea rezultate importante. n plus, costurile de colectare vor fi foarte ridicate. Astfel,
nu se recomanda introducerea sistemului de colectare separata a deeurilor biodegradabile n
zonele rurale ci compostarea individuala tinand cont i de experienta existenta deja n acest
sens n zonele rurale.
In acest sens gospodariile individuale vor fi dotate cu compostoare individuale.
248
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.2.4 Opiuni tehnice pentru colectarea deeurilor voluminoase

5.2.4.1 Obiective privind colectarea deeurilor voluminoase prezentate n PRGD
Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj
Planul Regional de Gestionare a deeurilor pentru Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si
PJGD Dolj prevad pentru deeurile voluminoase urmatoarele obiective:
o
Gestionarea corespunztoare cu respectarea principiilor strategice i a minimizrii

impactului asupra mediului incepand cu anul 2008 prin:
1) nfiinarea de puncte speciale pentru colectarea deeurilor voluminoase de la populaie

2) Stabilirea de scheme de colectare din u n u la perioade bine stabilite
3) Valorificarea materiala i energetica a deeurilor voluminoase incepand cu 2007



Campanii publice referitoare la colectarea deseurilor voluminoase prin: elaborarea de

materiale informative i realizarea de campanii de contientizare a populaiei privind
5.2.4.2 Opiuni tehnice pentru colectarea deeurilor voluminoase

n prezent, n jude nu exista un sistem specializat de colectare a deeurilor voluminoase. Daca
o gospodarie genereaza deeuri voluminoase, acestea sunt doar puse lng container (punct
de pre-colectare) i raman acolo timp de mai multe zile sau saptamani pana se colecteaza
deeurile voluminoase.
Conform prevederilor legislative, trebuie sa fie introdus un sistem de colectare regulata a
deeurilor voluminoase, la inceputul fiecarei luni, data la care oamenii trebuie sa stocheze
deeurile voluminoase n apartamentele sau casele proprii. Colectarea se va desfasura sub
forma de colectare la rigola (din poarta n poarta).
In general, colectarea deeurilor voluminoase are loc n toate localitatile. Exista diferite tipuri de
sisteme de colectare:
249
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Colectarea din poarta n poarta
In unele localitati din cadrul tarilor membre UE (Grecia, Portugalia), deeurile voluminoase care
nu incap n containere de colectare de dimensiuni normale sunt de obicei depozitate de cetateni
lng containere. Ca si n cazul deeurilor menajere, responsabilitatea privind colectarea
acestor deeuri voluminoase este a municipalitatii. Se realizeaza de obicei cu ajutorul unor
basculante sau camioane mici. De obicei, vehiculul colecteaza deeurile voluminoase
amplasate lng containerele pentru deeuri municipale, uneori n urma unor notificari prin
telefon facute de populatie.
Colectarea din poarta n poarta n urma unui anunt telefonic, posta, E-mail
Deasemenea, in alte localitati din cadrul tarilor membre UE (Germania, Austria) s-a pus la punct
un sistem de comunicare si notificare telefonic, posta, E-mail prin care municipalitatea sau
compania angajata pentru a realiza colectarea este anuntata cu cateva saptamani (2
saptamani) inainte de data colectarii pentru a ridica deeurile voluminoase. Detinatorul
deeurilor trebuie sa specifice tipul de deseu voluminos (lemn, metale, mobila, etc) i numarul.
Municipalitatea sau firma angajata pentru colectare instiinteaza oamenii n scris cu privire la
data i ora colectarii. Cu o zi inainte de aceasta data, detinatorul de deeuri voluminoase
trebuie sa le scoata n fata casei sau aproape de punctul de colectare.
In cazul ambelor sisteme, costul serviciului de colectare este de obicei inclus n sistemul de
tarifare.
Centrele/sistemele de colectare prin aport voluntar
In unele tari UE centrele de colectare prin aport voluntar sunt pregatite sa primeasca deeuri
voluminoase ca mobila, aparatele elctrocasnice mari etc. Mobila va fi reparata (daca este
necesar) i va fi donata sau vanduta n vederea reutilizarii. Centrele de colectare prin aport
voluntar nu percep taxe de la detinatorul de deeuri insa n general primesc numai bunuri care
sunt n conditii relativ bune.
Tip deseu
Austria
Belgia
Danemarca
Germania1)
Luxemburg
Costurile de colectare a
deeurilor
voluminoase
/t
95
142
107
43-128
97-104
inclusiv costurile de colectare i transport
5.2.4.3 Evaluarea opiunilor

Exist cateva reguli generale care trebuie avute n vedere cand se ia decizia privind sistemul
potrivit:
n general, colectarea la rigol trebuie aplicat n cazul centrelor de colectare prin aport
voluntar (centre de reciclare), din moment ce aceste centre accepta doar deeurile
voluminoase reciclabile.
Un alt aspect foarte important este acela ca daca s-a implementat un sistem de colectare la
rigola este foarte dificila trecerea la sistemul de colectare prin aport voluntar.
250
CAPITOLUL 5
Tip deseu
Colectarea
deeurilor
voluminoase
Confortul
i
implicarea n
implementarea
sistemului
Analiza optiunilor
1. Colectarea
rigola
la
2. Colectarea la
rigola n urma
unui
anunt
telefonic
3. Centre de
colectare
prin
aport voluntar
Combinatie de
centre
de
colectare
prin
aport voluntar i
colectare
la
rigola
Confort ridicat n
ceea ce priveste
eliminarea
deeurilor
voluminoase.
Confort
redus,
avand n vedere
ca detinatorul de
deeuri trebuie
sa
faca
aranjamente
pentru
colectarea
acestora
i
trebuie
sa
astepte n unele
cazuri mai multe
saptamani pana
ce
deeurile
voluminoase
sunt colectate.
Confort
foarte
scazut, avand n
vedere
ca
detinatorul
de
deeuri trebuie sa
transporte
deeurile
la
centrul
de
reciclare. Uneori
trebuie sa caute o
masina mare sa
transporte mobila
sau
aparatura
electrocasnica
mare, etc.
Combinatie
1 i 3.
intre
intre
Confort redus n
ceea ce priveste
spatiul
necesar
pentru
stocarea
deeurilor n cazul
n
care
municipalitatea nu
colecteaza deeurile
o perioada de mai
multe saptamani.
Impactul
asupra
mediului
Acest sistem nu
este
potrivit
din
punctul de vedere al
protectie
mediului
din
moment
ce
masinile trebuie sa
mearga prin oras sa
verifice daca au fost
lasate
sau
nu
deeuri voluminoase
la
punctele
de
colectare.
Acest
sistem
este potrivit din
punct de vedere
al
protectiei
mediului
din
moment
ce
personalul
angajat
al
companiei
de
colectare stie cu
exactitate unde
trebuie
sa
mearga sa ridice
deeurile
voluminoase i
de ce tip sunt
acestea.
Acest sistem de
colectare
este
foarte potrivit din
punct de vedere
al
protectie
mediului
din
moment
ce
detinatorul
de
deeuri va duce
deeurile
voluminoase
la
centrul
de
reciclare
iar
deeurile
vor
reciclate n loc sa
fie eliminate prin
depozitare.
Combinatie
1 i 3.
Costurile
serviciului de
colectare
i
transport
a
deeurilor
voluminoase
/t
90 - 150
70 - 130
110 - 217
90 - 140
251
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Exist cateva reguli generale care trebuie avute n vedere cand se ia decizia privind sistemul
potrivit:
In general, colectarea la rigola trebuie aplicata n cazul centrelor de colectare prin aport
voluntar (centre de reciclare), din moment ce aceste centre accepta doar deeurile
voluminoase reciclabile.
Un alt aspect foarte important este acela ca daca s-a implementat un sistem de colectare la
rigola este foarte dificila trecerea la sistemul de colectare prin aport voluntar.

Operaiunea propus este introducerea unui sistem regulat de colectare a deeurilor
voluminoase , la inceputul fiecarei luni, populatia stocand deeurile n apartamentele sau casele
proprii. Colectarea s-ar desfasura sub forma de colectare la rigola.
Municipalitatea sau compania de salubrizare mpreun cu municipalitatea ar trebui s distribuie
o data pe an un program al zilelor n care se realizeaza colectarea deeurilor voluminoase, iar
municipalitatea s sprijine colectarea regulat prin emiterea de avertismente sau amenzi n
cazul n care pot fi identificati cei care nu se conformeaz.
Dup un an programul de colectare poate fi revizuit, n functie de cantitatea de deeuri
voluminoase colectate n fiecare zi de colectare de deeuri voluminoase n zona respectiva,
putand fi redus la 4 ori pe an, sau orice alta frecventa.
Municipalitatea sau operatorul de salubrizare va colecta deeurile voluminoase de la punctele
de colectare ce deservesc blocurile i cele care deservesc casele individuale i le va transporta
la companii specializate n reciclarea acestora. n functie de cantitatile de deeuri voluminoase
care se estimeaza ca vor creste n timp, judeul sau municipalitatile/orasele vor angaja companii
specializate n reciclarea deeurilor voluminoase. Daca n jude nu exista companii de reciclare
a deeurilor voluminoase, acestea trebuie colectate i transportate la depozitul de deeuri spre
a fi eliminate.
5.2.5
Opiuni tehnice pentru colectarea deeurilor periculoase menajere
5.2.5.1 Obiective privind colectarea deeurilor periculoase prezentate n PRGD

Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia
Planul Regional prevede implementarea unui sistem de colectare separata a deeurilor
periculoase din deeurile municipale incepand cu 2017 n timp ce in cadrul PJGD Dolj sunt
propuse obiective mult mai ambitioase privind colectarea selectiva, tratarea si eliminarea
deeurilor periculoase astfel:
o
Implementarea serviciilor de colectare i transport pentru deeurile periculoase

incepand cu anul 2008 prin:
4) Informarea i ncurajarea cetenilor n vederea colectrii separate a componentelor

periculoase din deeurile menajere
5) Instalarea unor de puncte de colectare a deeurilor periculose din deeurile menajere
2. Eliminarea deeurilor periculoase n mod ecologic raional, termen permanent,
prin:
252
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
6) Tratarea deeurilor periculoase n vederea reciclrii i utilizrii n procese tehnologice

7) Asigurarea de capaciti i instalaii n conformitate cu standardele europene



Campanii publice referitoare la colectarea si tratarea deseurilor periculoase prin: elaborarea

de materiale informative i realizarea de campanii de contientizare a populaiei privind
5.2.5.2 Optiuni tehnice pentru colectarea deeurilor periculoase menajere

In prezent, n Romania, deeurile periculoase generate n gospodarii i mici firme nu sunt
colectate separat. deeurile periculoase de la gospodarii i mici firme, incluse n deeurile
municipale, reprezinta un risc pentru procesele biologice din cadrul oricarui proces de
compostare sau tratare mecano-biologica, Anumite categorii de deeuri periculoase cad sub
incindenta Schemelor de Responsabilitate a Producatorului, ca de exemplu bateriile i
acumulatorii sau DEEE. Cu toate acestea, exista un numar mare de deeuri periculoase
menajere care sunt responsabilitatea municipalitatii.
Din punct de vedere al protectiei mediului este important ca deeurile periculoase sa fie
separate la sursa de alte tipuri de deeuri. Din moment ce deeurile periculoase sunt limitate
din punctul de vedere al volumului i al greutatii, este dificila controlarea eliminarii acestora i
exista un risc mare ca acestea sa se amestece cu alte fluxuri de deeuri n cazul n care nu se
ofera conditiile ca generatorul sa le elimine n conditii de siguranta pentru mediu.
Exista doua abordari n ceea ce priveste gestionarea deeurilor menajere periculoase:
Masuri legislative:
o
Schemele de Responsabilitate a Producatorului pentru fluxurile speciale de deeuri

(baterii, acumulatori, DEEE). Aceste deeuri periculoase sunt reglementate de
legislatia nationala i europeana.
Limitarea continutului de materiale periculoase a bunurilor, de exemplu continutul de

mercur i cadmiu n baterii.
253
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Implementarea schemei de colectare separata a deeurilor menajere periculoase.
5.2.5.3 Evaluarea optiunilor tehnice de colectare a deeurilor periculoase

Avnd n vedere cantitatile mici de deeuri periculoase generate este extrem de dificil i de
costisitor asigurarea unui serviciu pentru colectarea separata n totalitate a acestor deeuri
periculoase.
Exist mai multe opiunipentru colectarea deeurilor menajere periculoase, n primul rand
inceperea colectarii deeurilor menajere periculoase, unitati mobile pentru colectarea deeurilor
periculoase i centre de colectare, sisteme de returnare la comercianti i producatori.
Opiune
Observaii
Evaluare
1) Colectare direct Prin aceasta optiune, deeurile periculoase sunt colectate

direct de la gospodarii dupa stabilirea, pe cale telefonica,
de la gospodarii
a unei date cand operatorul de colectare va ridica
deeurile periculoase.
Nu se recomanda
aceasta optiune
din
cauza
costurilor ridicate.
Avand n vedere canitatile mici de deeuri menajere

periculoase aceasta optiune este costisitoare i
ineficienta.
2)
Colectarea
deeurilor
periculoase de la
gospodarii
prin
intermediul
unitatilor mobile
pentru colectarea
deeurilor
periculoase
recomanda
Acest sistem este foarte raspandit n Europa datorita Se
eficientei ridicate. Sistemul se implementeaza prin aceasta optiune
utilizarea unui camion specializat pentru colectarea
deeurilor periculoase (unitatea mobila pentru deeuri
periculoase) care se opreste n locuri prestabilite n oras
(opriri).
Deseori, aceste opriri sunt deservite o data la 3 pana la 6
luni, n functie de sistemul implementat. Unitatea mobila
soseste la o data i o ora prestabilita i afisata din timp la
avizierul punctului de oprire, unde ramane de la 2 la 3 ore
i preia deeurile periculoase aduse de locuitori.
Punctele de oprire sunt de obicei distribuite n asa fel
incat o unitate mobila sa deserveasca aproximativ 4,000
pana la 5,000 de locuitori din imprejurimi. n sate ar putea
descreste numarul de populatie deservita. Astfel, unitatea
mobila poate deservi aproximativ 700,000 de locuitori intro perioada de 3 luni.
Preluarea deeurilor periculoase de catre unitatea mobila
se realizeaza deseori fara plata unei taxe n cazul n care
cantitatea de cantitatea de deeuri preluata nu depaseste
20 de kg la o depunere.
Acest sistem necesita personal calificat pe camion care
sa asigure colectarea adecvata a diferitelor tipuri de
deeuri periculoase i evitarea accidentelor datorate
amestecarii tipurilor de deeuri periculoase.
Sistemul prezinta dezavantajul ca deeurile periculoase
trebuie stocate n gospodarii pana la data colectarii.
Sistemul a demonstrat o eficienta de colectare de 30
254
CAPITOLUL 5
Opiune
Analiza optiunilor
Observaii
Evaluare
pana la 35%.
3)
Centre
de
colectare pentru
deeuri
periculoase
Centrele oficiale pentru materiale reciclabile ar putea fi

extinse ca sa accepte i deeurile periculoase generate
de gospodarii sau firme mici. Avantajul il constituie faptul
ca centrele de colectare sunt deschise aproape tot timpul
anului astfel deeurile periculoase putand fi aduse de
generator cand doreste acesta, nefiind nevoie de
stocarea acestora n gospodarii.
Cu toate acestea, personalul calificat i punctul de
stocare pentru deeuri periculoase necesar pentru
acceptarea deeurilor periculoase sunt relativ costisitoare,
n special avand n vedere i cantitatea mica de deeuri
periculoase care sunt aduse zilnic la aceste centre.
In
jude
s-ar
putea
lua
n
considerare
amplasarea unui
astfel de centru
de colectare la
punctul
de
stocare
intermediara
pentru deeurile
periculoase
colectate.
Astfel, numarul de astfel de puncte de colectare pentru

deeuri periculoase trebuie limitat iar locatia trebuie
aleasa cu grija pentru a acoperi toata suprafata orasului.
Eficienta de colectare a acestor puncte este de
aproximativ 10% de deeuri periculoase din cantitatea de
deeuri municipale, daca se considera ca fiind singura
optiune pentru coelctarea deeurilor periculoase de la
gospodarii.
4)
Containere
publice
de
colectare
nesupravegheate
pentru
fluxuri
specifice
de
deeuri
periculoase
Ideea
de
containere
de
colectare
publice Nu se recomanda
nesupravegheate este foarte limitata. n principal, bateriile implementarea
unui sistem de
ar putea fi colectate cu succes.
containere
Containerele nesupravegheate pentru colectarea uleiurilor
nesupravegheate
uzate i medicamentele expirate nu au fost o solutie buna
de
colectare
n Europa. Unii oameni au incercat sa arunce n
pentru deeurilor
containerele pentru uleiuri uzate i alte chimicale, care n
periculoase
unele cazuri au provocat explozii. Altii au incercat sa
scoata din containere uleiurile uzate pentru a le refolosi,
deteriorand astfel containerele.
In consecinta, containelere pentru colectarea deeurilor
periculoase trebuie supravegheate. Aceasta se poate
realiza prin amplasarea containerelor la distribuitorii de
produse i companii specializate (vezi optiunea 5), la
unitatile mobile pentru colectarea deeurilor periculoase,
la centrele de colectare pentru deeuri periculoase (vezi
optiunile 2 i 3).
255
CAPITOLUL 5
Opiune
Analiza optiunilor
Observaii
Evaluare
5) Preluarea de Acest sistem este n legatura directa cu schemele de Deja n curs de

implementare sub
catre distribuitori responsabilitate a producatorului:
forma de scheme
i
companii
Baterii uzate,
extinse
de
specializate
Uleiuri uzate sau
responsabilitate a
producatorului
Echipamente electronice uzate
Un astfel de sistem functioneaza corespunzator chiar
daca piesele de schimb sunt schimbate i reparate n
ateliere. deeurile sunt colectate i gestionate
corespunzator de ateliere.
Trebuie mentionat faptul ca nu este suficienta doar colectarea deeurilor periculoase menajere
ci este la fel de important sa existe instalaii adecvate pentru tratarea i eliminarea acestor tipuri
de deeuri.
Tip deseu
Austria
Belgia
Germania*
Irlanda
Luxemburg
Costuri
pentru
colectarea
deeurilor periculoase /t
217
217
377-749
2,300
2,840
1) inclusiv costurile pentru campaniile de informare, sortare i centrele de logistica

5.2.5.4 Opiunea propus
Se recomand implementarea n perioada imediat urmatoare a unei scheme pentru colectarea
deeurilor menajere periculoase i asigurarea unei tratari i eliminari corespunzatoare:
Colectarea regulat a deeurilor periculoase prin intermediul unitatilor mobile. Unitatile mobile
ar deservi toata populatia judetului de aproximativ 712,000 de locuitori, regulat, la fiecare 6 luni.
Se propun doua unitati mobile prin cca. 280 de opriri/an stabilite (un vehicul cca. 140 de
opriri/an). Se previzioneaza ca fiecare oprire sa deserveasca aproximativ 5,000 locuitori. Se
poate lua n considerare extinderea serviciului i pe perioada de weekend sau n general n
weekend avand n vedere disponibilitatea populatiei.
Figura 5.2-2 Unitate mobil pentru colectarea deeurilor periculoase menajere
Stocarea temporar n zonele de parcare ale unitatilor mobile, capacitate de stocare de pana la
6 luni a deeurilor colectate, unde diferitele cantiti mai mici de deeuri colectate sunt
acumulate inainte de a fi transportate la statiile de eliminare a deeurilor periculoase.
256
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Pentru judeul Dolj s-a considerat ca viitoarele centre publice de colectare a materialelor
reciclabile ar putea colecta i deeuri periculoase pe care le-ar putea stoca temporar pana la
sase luni. Practic, ele ar servi ca stocare temporara pe termen scurt inainte de livrarea
deeurilor periculoase catre locatia de tratare sau de depozitare.
n prezent la nivelul judeului Dolj exist posibiliti de tratare i eliminare a deeurilor
periculoase municipale, n municipiul Craiova existnd un incinerator pentru deeuri periculoase
(SC Guardian SRL).
Pentru ca sistemul sa fie eficient, publicul trebuie informat cu privire la existenta acestor sisteme
i de importanta protectiei mediului prin simplul fapt ca aleg sa utilizeze facilitatile disponibile.
Astfel, campaniile de constientizare reprezinta un aspect etrem de important, independent de
solutia aleasa. Aceste campanii de constientizare trebuie organizate periodic.
5.2.6
Optiuni tehnice pentru transportul i transferul deeurilor
5.2.6.1 Obiective privind transportul i transferul deeurilor prezentate n PRGD

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia
Obiectivele specifice prevazute n PRGD 4 Sud - Vest Oltenia si ale PJGD Dolj referitoare la
transportul i transferul deeurilor sunt urmatorele:
Construirea de staii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate i n corelaie cu anii de

nchidere a depozitelor existente, n cadrul crora s se realizeze i operaii de sortare a
deeurilor in perioada 2008 - 2013
Asigurarea optiunilor celor mai fezabile de transport, corelate cu activitatile de reciclare

i eliminare
Modernizarea sistemului actual de transport a deeurilor;
5.2.6.2 Opiuni pentru statiile de transfer pentru deeuri

O staie de transfer este viabila atunci cand costurile pentru transportul deeurilor municipale la
statia de tratare pot fi reduse n comparatie cu transportul direct printr-o autogunoiera
compactoare de colectare.
Organizatia Mondial pentru Sanatate are o regul simpl, care permite evaluarea iniial,
pentru determinarea viabilitatii unei staii de transfer:
In functie de vehiculul de colectare, un drum dus-intors de o ora dupa colectare face
transportul direct mai economic. Daca e nevoie de drumuri mai lungi, transferul, incarcarea i
transportul la vrac pot fi mai avantajoase
Asumnd o viteza medie de deplasare a autogunoierelor compactoare de 30 pana la 40 km
aceasta inseamna ca daca distanta s-ar putea reduce cu 15 pana la 20 km, s-ar putea lua n
considerare amplasarea unei staii de transfer. Aceasta depinde n mare parte de locatia statiei
de transfer, care din pacate trebuie sa fie amplasata n afara orasului.
La efectuarea unei evaluari a statiei de transfer pentru deeuri municipale, urmatorii parametrii
trebuie avuti n vedere:
Tipul statiei de transfer;
Capacitatea statiei de transfer;

257
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Locatia statiei de transfer i reducerea actuala a distantei de transport a autogunoierei

compactoare de colectare;
Eficienta de incarcare.
Tipuri de staii de transfer pentru deeuri municipale

In principiu, exista doua opiuniprincipale privind statiile de transfer:
Transferul deeurilor municipale solide utilizand containere sau semi-remorca cu

compactare i
Transferul deeurilor municipale utilizand un sistem de compactare.
Pentru staii mici din mediul rural de <20,000 t/an, se utilizeaza staii de transfer cu container
(statii de transport mobile).
Statiile de transfer pot fi construite ca:
Statii cu descarcare directa n palnia de alimentare sau containere (abordare folosita de

obicei n Europa de Vest) sau
Zona de stocare intermediara care permite descarcarea deeurilor n intervalele orare

aglomerate i de asemenea, ridicarea materialelor reciclabile de catre colectorii informali.
Statiile de transfer pot fi:
Statii deschise, daca statia de transfer este amplasata departe de zonele populate i emisia
de mirosuri nu reprezinta o problema,
Zona de transfer ar putea fi dotata cu acoperis pentru a avea conditii potrivite de munca n
caz de ploaie sau
Zona de transfer ar putea fi n interiorul unei constructii fiind nevoie de un sistem de

ventilatie i de tratare a mirosurilor. Aceasta optiune este de obicei utilizata n cazul statiilor
de transfer construite n zonele dens populate.
Deseori, aceste staii de transfer sunt combinate cu centre de colectare incluzand:
Colectarea deeurilor verzi, stocare intermediara i locuri pentru maruntirea deeurilor,
Puncte de preluare a materialelor reciclabile sau
Puncte pentru preluarea deeurilor menajere periculoase.
Mai jos sunt descrise cele doua tipuri de staii de transfer.

Transfer fr compactare
Pentru cantitatile de deeuri municipale de la 5000 t/an la 20.000 t/an (40 la 55 t/zi), solutia cea
mai economica o reprezinta statiile de transfer cu containere deschise. Dupa cum se poate
vedea n figurile de mai jos, deeurile sunt descarcate direct intr-un container sau semi-remorca
i apoi trimise la statia de tratare sau eliminare.
258
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Figura 5.2-3 Exemplu de transfer n containere deschise
Figura 5.2-4 Exemplu de transfer cu semi-remorca deschis i transport
Transfer
Vehicul de transport 70 m
Eliminiare prin depozitare
Sursa: Statie de transfer Swistal-Miel, Germania
O astfel de statie de transfer are de obicei mai multe locuri de descarcare n containere sau
semi-remorca.
Deseori, deeurile municipale sunt compactate de un incarcator frontal, inainte de a fi
transportate. Densitatea n containere poate varia intre 50 kg/m i 300 kg/m depinzand daca
deeurile au fost deja compactate n vehiculele de colectare sau daca acestea au fost
transportate n camioane deschise. n judet, marea majoritate a deeurilor municipale vor fi
transportate cu vehicule de compactoare, care de obicei descarca deeuri municipale cu o
densitate de 200 pana la 300 kg/m.
Deeurile municipale sunt apoi transportate cu camioane cu dubla remorca, care transporta
doua containere de 40 m fiecare, sau aproximativ 16 la 20 t n total sau cu semi-trailers cu o
capacitatea de 100 m, ce transporta 18 la 22 t, n functie de deeurile municipale.
Daca statia este amplasata n apropierea zonelor locuite, aceasta trebuie sa fie n incinta pentru
a preveni problemele privind mirosurile.
Transfer prin staia de compactare
n trecut, pentru cazurile n care era vorba de cantiti mari i distante lungi deseori se foloseau
staii de compactare. Cu toate acestea, avand n vedere limitele impuse privind incarcatura
maxim admisa pe drumuri care este de 40 t, incarcatura maxima a vehiculelor este de obicei
intre 22 pana la 24 t, adica practic aceeasi greutate ca i cea a vehiculelor folosite pentru
transferul deeurilor fara compactare. Acest sistem se implementeaza mai mult pentru
transportul feroviar i mai puin pentru cel rutier. Cu toate acestea sistemul este prezentat pe
scurt n cele ce urmeaza:
259
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Se realizeaz compactarea deeurilor la statia de transfer pentru a permite transportul

unei densitati mai mari pe m. Dupa cum s-a mentionat mai sus, problema n ceea ce
priveste transportul rutier consta n faptul ca ar putea fi transportata o cantitate mult mai
mare de deeuri insa limitele privind incarcatura maxima pe diferite tipuri de drumuri
publice restrictioneaza aceasta incarcatura.
n concordanta cu prevederile HG 43/2007 i Ordinului de Ministru 559/2007 urmatoarele
ncrcturi sunt admise per osie pentru diferite tipuri de drumuri publice ale judetului Dolj:
- drum European reabilitat 11 t / osie
- drum European normal 10 t / osie
- drum national 9 t / osie.
Figura 5.2-5 Statie de transfer cu compactare
ntr-o statie de transfer cu compactare deeurile municipale sunt compactate pana la o

densitate de 600 kg/m. Deeurile sunt descarcate din autogunoiere n palnia de alimentare a
compactorului care impinge deeurile municipale n containere de compactare inchise. Dupa ce
sunt pline, aceste containere sunt incarcate pe camioane de transfer, sau sunt incarcate n
vagoane de tren i sunt transportate la statiile de tratare i eliminare unde sunt descarcate.
Exista sisteme de compactare care pot compacta pana la 70 t/h de deeuri, cantitatea fiind
limitata doar din cauza ca trebuie schimbate containerele. Aceste containere de compactare pot
fi montate i pe semi-remorci.
De obicei, pentru a se asigura faptul ca cel puin un compactor este n functiune, chiar si n
perioadele cand compactorul necesita reparatii majore, statia de transfer trebuie sa fie echipata
cu cel puin doua compactoare. Pe lng fapul ca sunt necesare echipamente mecanice
complexe pentru compactare, necesarul de cel puin 2 compactoare duce la costuri destul de
ridicate cand sunt transferate cantiti mici de deeuri. Daca statia este amplasata n apropierea
zonelor locuite, aceasta trebuie sa fie n incinta pentru a preveni problemele privind mirosurile.
5.2.6.3 Evaluarea opiunilor tehnice
Tabelul urmtor prezint o comparatie intre principalele criterii ale celor doua tipuri de staii de
transfer mentionate mai sus.
260
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Criterii
Transfer
deschise
containere Transfer
prin
compactare
statie
de
deeurilor 150 pana la 300 kg/m, medie Pana la 600 kg/m

200 pana la 250 kg/m din
moment
ce
deeurile
din
autogunoiera
sunt
precompactate
Densitatea
transportate
Sarcina medie transportata cu Pana la 22 t/vehicul

vehiculul
de
transport
(transport rutier)
Pana la 22 t/vehicul limitata de

legislatia rutiera
Mai complicata constructia din

cauza
echipamentelor
de
in cazul unor cantiti mici
compactare complicate.
deeurile sunt descarcate pe jos
i apoi incarcate n container,
Este usor de construit;
Constructie
in cazul unor cantiti mai mari

deeurile sunt descarcate direct
n containere.
Emisii de mirosuri pe timpul Emisii de mirosuri pe timpul
transferului, daca statia nu este transferului, daca statia nu este
n incinta, nivel scazut de emisii n incinta.
de miros n timpul transportului.
Nu exista emisii de mirosuri n
timpul transportului.
Emisia de mirosuri
Stocarea peste
containerelor
Flexibilitate
cantitatilor
noapte
a Este posibila stocarea peste Este posibila stocarea peste

noapte a containerelor, daca noapte a containerelor pentru ca
acestea sunt inchise.
acestea sunt acoperite.
cresterea Statia de transfer poate fi

adaptata periodic la necesitatile
privind cantitatea prin simpla
adaugare a unor spatii pentru
descarcarea deeurilor.
Inflexibil, pentru ca trebuie

instalate
cel
puin
doua
compactoare, fiecare compactor
cu o capacitate de aproximativ
70 t/h.
intreaga
statie
se
Probleme n ceea ce priveste Nu exista probleme n ceea ce Daca
priveste functionarea
defecteaza, de exemplu din
functionarea
cauza unei pene de curent, nu
este posibil transferul deeurilor.
De
obicei
este
necesara
functionarea cel puin a unui
compactor pentru a procesa
deeurile.
Legatura cu alte activitati de Posibila n cazul ambelor tipuri n ceea ce priveste, punctele de
preluare a deeurilor periculoase i punctele de colectare a
gestionare a deeurilor
deeurilor vrezi.
Costuri
Costuri privind transferul intre 4 Costuri privind transferul intre 5

i 7 /t + transport
i 10 /t + transport
261
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Criterii
Transfer
deschise
Recomandare
Recomandata
este nevoie
transfer
containere Transfer
prin
compactare
statie
de
atunci cand Nu se recomanda pentru ca nu

de staii de exista avantaje fata de transferul
fara compactare
Alti parametri
Capacitatea statiei de transfer

Capacitatea unei staii de transfer are impact asupra costurilor unitare de transfer. Ca si n
cazul altor multor statii, aspectul economic este deasemenea un aspect foarte important
pentru o statie de transfer.
Amplasamentul statiei de transfer i diminuarea reala a distantei de parcurs pentru

autogunoiera compactoare
Statia de transfer ar trebui sa fie amplasata cat mai aproape posibil de zona pe care o
deserveste pentru pentru ca distantele parcurse de autogunoiera compactoare sa fie cat
mai scurte. Cu cat este mai scurta distanta care trebuie sa o parcurga camionul, cu atat
mai mult timp ramane pentru ca vehiculul de colectare sa mai faca un drum, sau daca
autogunoiera compactoare nu este plin ramane mai mult timp pentru colectare.
Pe de alta parte i marimea statiei de transfer are o anumita importanta, dupa cum a fost
mentionat mai sus. Astfel, trebuie gasita distanta i cantitatea optima. Statia de transfer ar
trebui sa fie amplasata n apropierea principalelor suburbii i orase din zona deservita.
Eficienta de incarcare
Eficienta de incarcare determina timpul necesar pentru incarcarea autogunoerei
compactoare. Este evident ca este mai eficienta colectarea de containere de 1,100 l de la
punctele de pre-colectare decat colectarea de pubele de 120 sau 240l de la casele
individuale.
Ciclul de incarcare al unui container de 1,100 l permite incardacrea a aproximativ 80 - 100
kg de deeuri, ceea ce inseamna o eficienta de incarcare de 3 pana la 4 t/h, umpland o
autogunoiera compactoare de 24 m (12t) n 3 pana la 4 ore, un RCV de 16 m (8t) n
chiar 2 sau 3 ore. Distantele mici pana la statia de transfer sau de tratare vor permite
efectuarea de doua drumuri, crescand astfel eficienta n general.
De la pubelele de 120 i 240 l colectate de la casele individuale poate rezulta o cantitate
de 10 pana la 15 kg de deeuri pe pubela. Incarcarea unui RCV de 16 m (8t) va dura
aproximativ 6 pana la 8 h. Nu va mai fi realizat alt drum n aceasta tura. n cazul n care
camionul este incarcat n 6 h ar ramane 2 ore pentru transport i descarcare, adica o
statie de transfer nu ar avea o mare importanta. nsa, daca incarcarea camionului dureaza
mai mult de 7 h s-ar reduce timpul de transport i descarcare n defavoarea timpului de
transport. n aceasta situatie statia de transfer ar deveni folositoare.
Transportul direct versus statia de transfer

Aceasta sectiune prezinta o comparatie a evaluarii costurilor pentru transportul direct al
deeurilor i cele pentru o statie de transfer. Pentru o mai buna prezentare nu sunt precizate
262
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
intervale. Totusi ar trebui avut n vedere ca a fost aplicat un model simplu care ia n considerare
situatia cea mai probabila.
O statie de transfer va fi necesara atunci cand costurile camioanelor de colectare folosite pentru
transportul direct al deeurilor sunt mai ridicate decat costurile pentru colectarea i transferul
deeurilor. Aceasta s-ar putea intampla n cazul n care distanta scurta la statia de transfer
permite camionului sa mai faca un drum, n timp ce fara statie de transfer cu cat ar fi mai mare
distanta cu atat camionul ar consuma mai mult timp nefiind posibila efectuarea unui alt drum.
Sunt comparate urmatoarele optiuni:
Autogunoiera 24 m
Colectarea i transportul direct al deeurilor municipale la amplasamentul de eliminare
utilizand 6x2 camioane cu un volum de 24 m cu capacitate maxima de 12 t. S-a
recomandat utilizarea de camioane de aceleasi marimi pentru a deservi n viitor punctele
de pre-colectare. n cadrul evaluarii costurilor s-a considerat o eficienta de colectare de
3.5 t/h, posibila n cazul punctelor de pre-colectare.
Autogunoiera 16 m
Colectarea i transportul direct al deeurilor municipale solide la amplasamentul de
eliminare utilizand 4x2 camioane cu o capacitate maxima de 8 t, dupa cum se aplica n
prezent n multe cazuri. Se recomanda utilizarea vehiculelor de aceste dimensiuni n
zonele de case. n cadrul evaluarii costurilor a fost asumata o eficienta de colectare de 1
t/h, care se pare a fi fezabila pentru colectarea deeurilor n zonele de case.
Statie de transfer de 50.000 i 150.000 t/an

Colectarea deeurilor municipale utilizand tipurile de camioane mentionate mai sus,
transferul la o statie de transfer n aer liber echipata cu structuri ce pot deservi containere
de 40m i transportul deeurilor municipale solide transferate la statia de tratare. Sunt
date staii de transfer de capacitati diferite pentru a demonstra diferentele.
Toate optiunile presupun ca autogunoierele compactoare sunt utilizate la capacitate optima. Se

presupune ca n timpul de lucru din doua ture de cat 8 ore fiecare (0.5 h pentru mobilizarea i
demobilizarea personalului din fiecare tura) = 16 h/zi, sunt realizate cat mai multe ture posibile.
Aceasta inseamna ca de obicei camionul de la ultimul drum de obicei nu este plin.
5.2.6.4 Opiune propus
Cele de mai de sus arata ca statia de transfer cu containere deschise este cea mai potrivita
solutie din punct de vedere economic n cazul unor cantiti mici de deeuri de pana la 10,000
t/an.
Astfel, se recomand urmatoarele:
pentru zonele rurale cu o cantitate de deeuri de pana la 10,000 t/an sunt recomandate
statiile mici din zona rurala cu containere de capacitate mic;
pentru alte zone cu o cantitate de deeuri peste 10,000 t/an se recomanda tipul de container
deschis descris mai sus.
263
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Concluzii vis a vis de transportul direct sau prin statie de transfer:
autogunoiera compactoare de 16 m pentru deservirea zonelor cu case individuale, sistem

cu pubela individuala. Studiile demonstreaza ca o statie de transfer devine viabila n cazul n
care prin transport direct urmatoarele distante ar fi depasite:
o
10 km pana la ST + 20 km distanta minima economisire a = 30 km sau
20 km pana la ST + 15 km distanta minima economisire a = 35 km.
De exemplu daca cantiti mari de deeuri municipale vor trebui sa fie transportate pe
distante mai mari de 30km o statie de transfer devine necesara.
Autogunoiera compactoare 24 m colectare de la punctele de pre colectare . Pentru acest

tip de autounoiera distanta eficienta este de 50 km. (40+10 km).
La capitolul Anexe sunt prezentate distanele medii dintre diferite localitati ale aceleiasi zone
precum i distanta de la statia de transfer la depozitul ecologic de la Mofleni.
Distantele mari precum i de configuratia radiala a drumurilor principale (nationale si judetene)
catre municipiul Craiova, respectiv depozitul ecologic de la Mofleni, demonstreaza necesitatea
a 5 staii de transfer pentru judeul Dolj.
La stadiul de Studiu de Fezabilitate se va realiza o analiza mai detaliata n care se vor
considera tipurile de drumuri din interiorul fiecarei zone precum i capacitatea maxima de
transport. n functie de datele rezultate din aceasta analiza se vor selecta echipamentele optime
de transport.
5.2.7 Opiuni tehnice pentru sortarea/reciclarea deeurilor

5.2.7.1 Obiective privind sortarea/reciclarea deeurilor prezentate n PRGD Regiunea 4
Sud Vest Oltenia
PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj prevad ca obiectiv principal atingerea
tintelor legislative referitoare la reciclarea deeurile de ambalaje. De asemenea, este necesar
pe langa implementarea unei colectari separate adecvate a deseurilor reciclabile si realizarea
statiilor de sortare in vederea obtinerii unor produse fiabile procesului de reciclare.
Obiectivele specifice privind sortarea/reciclarea deseurilor, prevazute in planurile
mentionate mai sus sunt :
1.
Construirea de staii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate i n corelaie cu

anii de nchidere a depozitelor existente, n cadrul crora s se realizeze i
operaii de sortare a deeurilor.
2.
Valorificarea i reciclarea deeurilor de ambalaje raportate la cantitile de

ambalaje introduse pe pia, astfel:
Reciclarea a minimum 60% pentru hrtie/carton i minimum 50 %

pentru metal, din greutatea fiecrui tip de material coninut n
deeurile de ambalaj decembrie 2008
Reciclarea a minimum 15% pentru plastic i lemn, din greutatea

fiecrui tip de material coninut n deeurile de ambalaj decembrie
2011
264
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Valorificarea sau incinerarea n instalaii de incinerare cu recuperare

de energie a minium 50 % din greutatea deeurilor de ambalaje
decembrie 2011
Reciclarea a minimum 55 % din greutatea total a materialelor de

ambalaj coninute n deeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru
sticl i minimum 22,5% pentru plastic decembrie 2013
Valorificarea sau incinerarea n instalaii de incinerare cu recuperare

de energie a minium 60 % din greutatea deeurilor de ambalaje
decembrie 2013
5.2.7.2 Opiuni pentru sortarea deeurilor

Sortarea fractiilor de deeuri municipale colectate separat este o practica raspandita n Uniunea
Europeana. Acest proces s-a dovedit a fi cea mai buna practica pentru atingerea tintelor de
reciclare/valorificare privind deeurile de ambalaje.
Tendina n ceea ce privete tehnologia de sortare este mrirea pre-tratrii materialelor
separate anterior din deeurile municipale prin sitare pentru a creste capacitatea de sortare
manuala. Se poate ajunge astfel la o cantitate de 220 kg/h pentru hrtie i carton i 145 kg/h
pentru fractii usoare cum ar fi sticlele PET sau alte produse din plastic. Metalele feroase i
neferoase sunt n general indepartate prin separatoare magnetice.
Tehnicile folosite n statiile de sortare a deeurilor reciclabile sunt foarte variate. Exista sortare
semi-automata, n care sortarea manuala are o pondere foarte mare pana la sortarea
automatizata. Tendinta generala este de a inlocui sortarea manuala cu sortarea automatizata.
La ora actuala exista insa numai cateva staii de sortare automatizate.
1. Statii de sortare manuala (separarea materialelor reciclabile colectate)
Tehnologia utilizata consta n general n separarea manuala a deeurilor, urmata apoi de
balotare i transferul deeurilor catre reciclatori.
Centrele de sortare manuala necesita echipamente simple (benzi transportoare, palnii de
alimentare), o hala incalzita i containere pentru stocarea fractiilor sortate de deeuri ce
urmeaza a fi presate i cantarite n prima faza iar apoi comercializate. O statie de dimensiuni
normale ar putea fi construita cu 500.000 pana la 2 milioane euro.
2. Statii de sortare automate (separarea materialelor reciclabile colectate)

265
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Statiile de sortare automate sunt staii automatizate care utilizeaza echipamente ce realizeaza
separarea mecanica a materialelor ca urmare a proprietatilor diferite ale acestora. Aceste staii
prezinta avantajul ca separarea mecanica este mai performanta si n cazul unor materiale se
poate atinge o sortare mai variata, pe mai multe fractii. Un bun exemplu il reprezinta buteliile de
plastic care pot fi sortate pe diferite tipuri de polimeri. n general, cu cat sortarea este de calitate
mai buna, cu atat creste pretul materialelor reciclate.
3. Statii de sortare pentru deeuri colectate n amestec
La cealalta extrema se afla instalatia de sortare pentru deeurile colectate n amestec. Acest
sistem nu necesita aportul gospodariilor, nici colectare separata sau pubele pentru colectare
separata. Insa, n practica, sistemul prezinta multe dezavantaje:
capacitatea proiectata a statiei va fi mult mai mare, crescand astfel i investitiile necesare;
deseurile reciclabile sunt amestecate cu deeuri putrescibile, degradand multe fractii

reciclabile;
este mai dificila separarea ulterioara a fractiilor;
instalatia poate emana mirosuri neplacute;
sistemul automat de sortare nu functioneaza intodeauna la parametrii normali i are

nevoie de investitii majore.
In consecinta, multe centre de sortare se axeaza pe reciclarea uscata a deeurilor i tipul de

sortare prezentat mai sus.
Pentru ca sortarea manuala a deeurilor municipale colectate n amestec este insalubra,
neplacuta i periculoasa pentru personal, aceasta tehnologie nu poate fi recomandata
pentru jude i nu va fi luata n considerare n evaluarea optiunilor.
5.2.7.3 Evaluarea opiunilor
Tabelul de mai jos prezint evaluarea optiunilor discutate mai sus, n ceea ce priveste
tehnologia, calitatea materialelor i costurile.
Criterii
Statii de sortare manual
Statii de sortare automatizate
Sistem
Instalatii simple echipate cu o banda Statii automatizate care folsesc

transportoare pe care trec materialele
echipamente
pentru
separarea
mecanica
a
materialelor
prin
si sunt sortate manual.
exploatarea
diferentelor
dintre
materialele reciclabile n ceea ce
priveste proprietatile acestora.
Flexibilitatea
statiei
Sortarea manuala este mai flexibila n

ceea ce priveste tipul de materiale care
pot fi sortate, modificarile necesitand
instiintarea operatorilor asupra faptului
ca se realizeaza sortarea unui anumit tip
de material.
Calitatea
materialelor
Separarea mecanica este de obicei mai Separarea mecanica este mai

puin
consistenta
decat
sortarea consistenta si n cazul unor
Statiile de sortare automate nu sunt

nflexibile n ceea ce priveste tipurile
de materiale care pot fi sortate.
Modificarea tipurilor de materiale
sortate necesita costuri investitionale
suplimentare.
266
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Criterii
Statii de sortare manual
Statii de sortare automatizate
sortate
automata.
materiale se poate atinge o sortare

mai buna. Un bun exemplu il
reprezinta sticlele de plastic care pot
fi sortate pe diferite tipuri de
polimeri.
Costuri
In ceea ce priveste investitiile, pentru

centrele de sortare manuala este nevoie
de
echipamente
simple
(benzi
transportoare, palnii de alimentare), un
hangar incalzit i pubele pentru stocarea
fractiilor sortate de deeuri ce urmeaza
a fi vandute, presarea i cantarite n
prima faza. O statie de dimensiuni
normale ar putea fi construita cu
500.000 pana la 2 milioane euro.
Costuri de exploatare: 50-100 /t
Investitiile de capital pentru aceste

staii sunt mult mai mari decat pentru
statiile de sortare manuala, astfel
incat nu sunt rentabile n cazul unor
capacitati mici de sortare.
(Veniturile rezultate din materialele

reciclabile nu sunt incluse, pentru ca
acestea depind de zona i de piata de
material).
Costuri de exploatare: 230-300 /t

(Veniturile rezultate din materialele
reciclabile nu sunt incluse, pentru ca
acestea depind de zona i de piata
de material).
Recomandare Statiile de sortare manuala sunt NU se recomanda pentru capacitati

recomandate pentru capacitati mici de mici de sortare
sortare
Rezultatele altor proiecte ISPA implementate n Romania au demonstrat ca sotarea manuala

sau semi automatizata este fezabila pentru Romania, cel puin pana cand gradul de
constientizare a populatiei va creste i implicit calitatea materialelor colectate separat. Cele mai
multe instalaii de sortare includ sortarea manual a cel puin pentru o parte a procesului de
separare.
Deasemenea instalaiile de sortare trebuie localizate fie n vecinatatea depozitelor fie in aceeasi
incinta cu statiile de transfer , astfel incat infrastructura existenta sa contribuie la reducerea
costurilor de transport i operare.
Optiunea tehnic propus consta n sortarea deeurilor reciclabile colectate separat. Pentru
statiile de sortare cu capacitate mica se va opta pentru sortare manuala, iar pentru statiile de
sortare de capacitate medie se recomanda staii de sortare semi-automate.
5.2.8 Optiuni tehnice pentru tratarea deeurilor biodegradabile muncipale
267
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.2.8.1 Obiective privind tratarea deeurilor biodegradabile municipale prezentate n

PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia
Obiectivele specifice propuse n PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj n ceea ce
priveste deeurile biodegradabile municipale sunt reducerea cantitii de deeuri municipale
biodegradabile depozitate, astfel:
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din

cantitatea total (exprimat gravimetric), produs n anul 1995 pana la sfarsitul anului
2010
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din

2013
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din

2016
Pentru indeplinirea acestor obiective in PJGD Dolj se propun urmatoarele masuri:
Asigurarea compostrii individuale n mediul rural pentru cel puin 60% din populaia
rural n anul 2010 i pentru 100% din populaia rural n 2013;
Existena unei staii de compostare de mare capacitate (preferabil n vecintatea

Municipiului Craiova) i/sau a mai multor staii de compostare de capacitate mic i
medie realizabile in celelalte zone ale judetului ;
Realizarea unei staii de tratare mecano biologic.
O alternativ la tratarea mecano biologic este si tratare termic cu valorificare

energetic. Aceasta ns presupune costuri mai mari i este fezabil tot n context
regional.
Pentru anul 2016 nu sunt prevazute insa masuri intrucat perioada de planificare acoperita de
PRGD este pana n anul 2013.
5.2.8.2 Optiuni pentru tratarea deeurilor biodegradabile muncipale
Pentru a putea atinge tintele legate de reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile (25% n
2010, 50% n 2013, i 65% n 2016) cu investitii minime, este necesar sa ne concentram asupra
cantitilor dedeseuri biodegradabile care pot fi colectate separat i tratate cat mai usor.
Acestea includ n general hartie, carton, lemn, ambalaje pentru reciclare, deeuri verzi din
parcuri i gradini care pot fi compostate.
Considerand ca separarea la sursa i tehnicile de sortare reduce cat de mult posibil cantitatile
de hartie, carton i deeuri verzi, principalele tehnici tratare a deeurilor biodegradabile
municipale sunt:
-
Compostare/fermentare anaeroba;
Compostare individuala;
Tratare mecano-biologica TMB;

268
CAPITOLUL 5
-
Analiza optiunilor
Tratare termica.
In cele ce urmeaza sunt prezentate pentru fiecare tehnica optiunile existente, care sunt
analizate si n final este prezentata optiunea tehnica propusa. De asemenea, n finalul
capitolului se prezinta o analiza comparata a tehnicilor de compostare, tratare mecano-biologica
i incinerare.
5.2.8.2.1 Compostarea i fermentarea anaerob
5.2.8.2.1.1
Evaluarea compostarii i fermentarii anaerobe
n principiu, exist dou tehnici pentru producerea de compost din deeurile biodegradabile:
1. Compostarea;
2. Fermentarea anaeroba (FA) (nepotrivita pentru deeuri verzi).
Compostarea este realizata n general sub forma de:
Compostare n aer liber (potrivita numai pentru deeuri verzi) si
Compostare n spatii inchise cu maturare deschisa (necesara pentru deeurile alimentare i

din servicii de catering).
De obicei, i pentru fermentarea anaeroba (FA) este nevoie de spatiu pentru maturarea
deschisa.
n cele ce urmeaza se prezinta o comparatie intre cele doua tehnici de compostare (in aer liber
si n spatii inchise) i fermentarea anaerob.
269
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Parametrii
Compostare n aer liber
Descriere
Timp de compostare: 4-6

luni n functie de conditiile
de
clima,
structura
gramezii i frecventa de
intoarcere
Compostare
inchise
spatii
Fermentare anaeroba
Statiile
inchise
elimina
mirosurile prin colectarea i
tratarea emisiilor gazoase,
n special n faza de
compostare intensiva (in
primele 4 saptamani),
Faza de maturitate se atinge
de obicei n zone de spatii
deschise.
Procesul de compostare
necesita aproximativ 2-3 luni
de
aerare
fortata
i
intoarcerea
continua
a
gramezilor.
Tipuri potrivite
de deeuri
Orice
deeuri
biodegradabile n stare
solida (deseuri verzi,
deeuri
alimentare,
deeuri din piete, deeuri
din
activitatile
de
catering)
Orice
deeuri
biodegradabile
n
stare
solida
(deseuri
verzi,
deeuri alimentare, deeuri
din piete, deeuri din
activitatile de catering)
solide
i
lichide
(deseuri
alimentare,
deeuri
din
piete,
deeuri din activitatile
de
catering)
cu
exceptia
deeurilor
verzi
Proliferarea
microorganismelor
Rapida
(microorganisme aerobe)
Rapida
(microorganisme aerobe)
Inceata
(bacterii aerobe
genereaza metan)
Sensibilitate n
ceea
ce
priveste
conditiile
de
mediu
Scazuta
Ridicata
Ridicata
sensibilitate
la
temperatua, pH i
modificari
ale
compozitiei deeurilor
Timp
de
descompunere
Compostare aeroba n
aer
liber.
Timp
de
compostare: 4-6 luni n
functie de conditiile de
clima, structura gramezii
i frecventa de intoarcere
12 16 saptamani, n
functie de tipul de compost
necesar
1 3 saptamani FA +
8 12 saptamani
maturare, n functie de
tipul
de
compost
necesar
270
ce
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Compost
Produs
Compost
Compost
Biogaz
metan,
CO2)
(50-70%
30-50%
Balanta
energetica
(necesar/produ
ctie/net)
-40 60/0/ - 40 60
kWh/t input
-40 60/0/ - 40 60 kWh/t

input
-60
80/210
310/150-250
kWh/t
input
Apa uzata
-50 100 l/t input
-50 100 l/t input
100 500 l/t input n

funtie de proces
Emisii
Emisii
de
mirosuri
necontrolate,
sunt
compostate n principal
deeurile menajere sau
namolul de la statiile de
epurare
orasenesti.
Emisii minore de mirosuri
dupa
compostarea
deeurilor verzi.
CO2, vapori
Gaze de ardere din

gaze de motor
Emisiile de mirosuri sunt

bio-filtrate
Aproximativ 300 n Europa
Aproximativ
80
n
Europa,
multe
functioneaza ca staii
mici
i
cu
cofermentare namol de la
staii de epurare
Instalare la o distanta
adecvata de zonele de
locuit, cu exceptia celor
pentru deeuri verzi
Pot
fi
amplasate
n
apropierea zonelor de locuit
Pot fi amplasate n
apropierea zonelor de
locuit
25 40 /t
40 60 /t
70 100 /t
Referinte
Cea
mai
tehnologie
compoastare
mondial.
Cerinte
amplasament
Costuri Tratare
raspandita
de
la nivel

Majoritatea statiilor sunt construite ca staii de compostare, insa din punctul de vedere al
protectiei mediului ar trebui folosita fermentarea anaeroba avand n vedere ca utilizeaza, de
asemenea, i continutul de energie al deeurilor biodegradabile. Motivul pentru care se prefera
compostarea este sensibilitatea mare la schimbari a conditiilor de procesare n cazul fermentarii
anaerobe care inca nu pot fi controlate n totalitate cand se opereaza cu deeuri biodegradabile
sau deeuri n amestec.
Daca unul dintre bazinele de fermentare pentru fermentarea anaeroba se strica, acesta trebuie
de obicei golit i reinceput procesul. Din moment ce sunt implicate microorganisme, poate dura
intre 1-2 saptamani sa se atinga din nou conditiile normale de operare.
Fermentarea anaeroba, o posibila alternativa pentru tratarea biologica a deeurilor mixte, nu
este inca suficient de stabila n ceea ce priveste operarea i poate cauza diferite probleme n
271
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
timpul operarii. Astfel, nu se recomanda ca fermentarea anaeroba sa fie una din componentele
principale ale sistemului de gestionare a deeurilor din judet. n plus, investitiile i costurile de
exploatare n cazul fermentarii anaerobe sunt mult mai mari decat n cazul compostarii.
Astfel, se recomanda utilizarea compostarii n spatii deschise. Doar n cazul n care
amplasamentul statiei de compost este foarte aproape de zone locuite trebuie realizata
compostarea n spatiu inchis.
5.2.8.4 Compostare individual
5.2.8.4.1 Evaluarea opiunilor
Compostarea individual este optiunea recomandata pentru zonele de case cu gradini din
mediul rural. Compostarea individuala nu poate reduce intreaga cantitate de deeuri alimentare
i de deeuri verzi pentru ca:
nu toate deeurile din gradini sau alimentare pot i trebuie compostate individual:
resturile de la taierea copacilor i arbustilor trebuie maruntite pentru a putea fi
compostate, iar puini oameni au tocator;n mod tradiional aceste resturi de la tierea
copacilor i arbitilor sunt folosite drept combustibil pentru nclzire.
mancarea gatita i carnea nu ar trebui compostate individual pentru ca acestea ar putea
atrage sobolani sau alte animale. n cadrul unei staii pentru compostarea deeurilor
verzi, materialul este incalzit pana la o temperatura de 55C sau chiar mai mare,
neatragand sobolanii. n cadrul compostarii individuale nu se ajunge la o asemenea
temperatura.
n orice caz, odata cu cresterea veniturilor, gradul de crestere a animalelor scade, iar deeurile
alimentare i deeurile verzi, folosite ca mancare pentru animale pana acum vor trebui tratate
utilizand un alt tip de tratare.
Definitie
Descompunerea biologica a materiei organice cu microorganisme aerobe.

Compostare n mici unitati de compostare individuale.
Tipuri de deeuri
municipale care ar
putea fi tratate
Deseuri
verzi
din
gradini, reziduri de la
legume i fructe de la
bucatarie,
Fara
carne
mancare gatita,
radacini active
Istoric
Capacitati disponibile
0.5 pana la 1 m
sau
fara
Initial, compostarea individuala a constat n compostarea deeurilor de gradina

i a balegarului n gramezi, amplasate de obicei n apropierea grajdurilor.
Dupa scaderea gradului de crestere a animalelor, aceste gramezi au fost
realizate n continuare din deeuri din gradina i alimentare, n special n zonele
rurale i de case individuale. Insa, cu cresterea confortului aceasta traditie s-a
pierdut n anumite zone.
Compostarea individuala moderna este legata n general de unitati de
272
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
compostare din plastic sau lemn.
Compostarea individuala este un proces vechi.
Consemnari
Multe localitati sprijina compostarea individuala mai ales n zonele de case cu

gradini si n zonele rurale.
Prezentarea
pe
scurt a procesului
Deseurile alimentare i cele din gradini sunt puse n unitatile de compostare.

Ramurile i arbustii trebuie maruntite inainte de a fi puse n compostate.
Aproximativ o data pe an, unitatea de compostare este golita iar compostul se
cerne. Ceea ce nu s-a compostat se pune din nou n unitatea de compostare
pentru un alt an.
Compost: 350 - 450 kg/t material introdus n proces
Produse
Compost de calitate buna din punctul de vedere al continutului de metale grele.

Semintele i radacinile active nu sunt dezactivate n totalitate pentru ca nu se
ating temperaturi ridicate n timpul compostarii.
Emisii
Emisii poluante scazute, sub nivelul cerut pentru a composta n spatiu inchis.
Eliminare de apa
Daca unitatea de compostare este acoperita, productia de levigat este scazuta.
Deseuri
De obicei deloc, lemnul care nu se degradeaza de-a lungul vremii poate fi

indepartat i pus la deeurile municipale.
Spatiu necesar
1 m la 100 m de gradina
Ore de functionare
8 760 ore pe an
Fotografii
Unitati de compostare
5.2.8.4.2 Opiune propus

Se recomand ca pe termen scurt sa se promoveze compostarea individual n tot mediul rural.
Este decizia generatorului de deeuri daca participa sau nu la acest sistem.
De asemenea, compostarea individuala trebuie promovata continuu pentru a mentine interesul
i participarea publicului.
273
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.2.8.4.3 Tratarea mecano-biologic

5.2.8.4.3.1
Opiuni tehnice pentru tratarea mecano-biologic TMB
Tratarea mecano-biologica presupune ca deeurile municipale sunt tratare utilizand opiunide

tratare mecanica de exemplu maruntire, sortare, separare i de tratare biologica.
Avand n vedere criteriul pre-tratarii si n special criteriul de reducere a cantitatii de deeuri
municipale biodegradabile din Directiva privind depozitarea, TMB devine din ce n ce mai
importanta n multe alte tari ale UE. n timp ce n prezent majoritatea tarilor pot indeplini
cerintele prin imbunatatirea colectarii separate a deeurilor biodegradabile i a deeurilor verzi
(35% din deeurile biodegradabile sunt reduse), aceasta va deveni dificil de realizat n 2010,
cand va trebui redusa 50% din cantitatea de deeuri biodegradabile i va deveni i mai dificil n
2016 cand vor trebui reduse 65% din deeurile biodegradabile.
Astfel, tratarea mecano-biologica
municipale.
a devenit o alternativa acceptata la incinerera deeurilor
Tratarea mecano-biologica este compusa din mai multi pasi, de diferite procese mecanice i
biologice. Acestea pot fi modificate i combinate potrivit cerintelor reglementarilor nationale i
locale.
In general, exista 4 tipuri diferite de TMB, toate putand functiona fara staii de sortare manuala
pentru materiale reciclabile:
-
Pre-tratare biologica inainte de eliminare prin depozitare;
TMB cu impartirea deeuri municipale, generare de RDF (combustibil alternativ din deeuri)
cu valoare calorifica ridicata i o fractie tratata biologic pentru a fi eliminata prin depozitare;
Productie maxima de RDF cu separarea metalelor pentru reciclare i a materialelor inerte

pentru a fi eliminate prin depozitare;
Pre-tratare inainte de incinerare.
Cele 4 tipuri sunt prezentate pe scurt n cele ce urmeaza.

TMB Tip 1: Tratare mecano-biologica inainte de eliminare prin depozitare
Acest tip de TMB este optimizat pentru a se conforma cu cerintele actualei Directive privind
Depozitarea. Implica o pre-tratare a deeurilor municipale inainte de eliminarea prin depozitare.
Se utilizeaza tratarea biologica pentru ca are un impact pozitiv asupra gradului de
biodegradabilite a deeurilor eliminate prin depozitare, i asupra ratei de generare de gaze i de
contaminare a levigatului.
Figura de mai jos prezinta acest tip de TMB.
Figura 5.2-6 TMB ca pre-tratare inainte de eliminare prin depozitare
274
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Piata pentru reciclabile
Sortare manuala
Manual
sorting
(optional)
(optionalrecomandata
recommended
Separare
Screen
(optional)
(optional recomandata
Pregatire
Mechanical
mecanica n
Preparatio
Tratare biologica
2 Biotreatment
la 12 saptamani
2 to 12weeks
recommended
)
Compost de calitate
slaba (necesita cel
puin 6 saptamani)
Deseuri municipale solide
tratate depozitate
In functie de masurile luate pentru reducerea cantitatii de deeuri reziduale, ca de exemplu

compostarea deeurilor verzi i separarea la sursa i compostarea deeurilor menajere
biodegradabile, perioada de tratare biologica poate fi optimizata pentru a atinge tintele impuse
de reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile.
Daca tratarea biologica este proiectata sa dureze o perioada suficient de lunga, cel puin 6
saptamani, ar putea fi produs i un compost de o slaba calitate (compost proaspat) prin acest
tip de TMB.
Aplicabilitate n judet:
Acest tip de TMB poate fi aplicat n orice judet, unde Directiva privind depozitarea este aplicata
fara nicio alta specificatie n ceea ce priveste calitatea deeurilor municipale eliminate prin
depozitare.
2.TMB Tip 2: TMB cu separarea deeurilor municipale
Acest tip de TMB implica separarea deeurilor municipale n doua fluxuri principale, dupa cum
urmeaza:
Un flux de deeuri de dimensiune mai mare (>80 pana la 100 mm), n principal hartie,
carton, plastic, lemn, textile care pot fi intai sortate manual daca este nevoie si/sau restul este
procesat pentru a produce o fractie usoara (RDF) i o fractie grea, care este mutata inapoi la
fluxul de deeuri de marime mai mica pentru a fi tratate biologic.
Un flux de deeuri de dimensiune mai mica (< 80 pana la 100 mm), n principal deeuri
alimentare i de gradina, dar i o fractie mare de plastic, lemn, cauciuc etc care vor fi supuse
unei tratari biologice. Energia rezultata din tratarea biologica este folosita pentru uscarea fractiei
n 2 pana la 4 saptamani. Aceasta fractie este cernuta i fractia mai mare de 40 mm este
separata balistic pentru a separa fractia usoara (RDF), care este n mare parte bucati de plastic.
Uscarea permite ca partile mai mici sa nu se mai lipeasca de fractiile separate permitand astfel
separarea unui material mai curat.
Dupa separarea RDF, deeurile ramase pot fi n continuare tratate biologic n functie de ce
parametrii de depozitare trebuie atinsi.
Acest tip de TMB este proiectat pentru:
275
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
separarea fractie cu valoare calorifica care are cea mai mare putere calorifica din deeurile
municipale i pregatirea acesteia pentru valorificare energetica prin producerea de RDF si
indeplinirea cerintelor privind pre-tratarea din Directivei privind depozitarea prin tratarea
biologica a deeurilor depozitate.
Astfel, reducerea deeurilor biodegradabile municipale se realizeaza de doua ori: prin scoaterea
hartiei i a cartonului, care sunt adaugate la RDF i prin tratare biologica. Acest tip de TMB
poate indeplini cu usurinta cerintele privind reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile.
TMB poate fi echipata, de asemenea, i cu o statie pentru sortarea manuala a plasticului, sticlei
i metalelor care ar putea fi valorificate pe piata. Oricum, din moment ce plasticul care nu este
sortat manual este incorporat n RDF, acest fel e sortare nu este necesara, exceptie facand
situatia n care trebuie atinse tintele privind reciclarea.
Daca tratarea biologica a componetelor mici este proiectata sa dureze cel puin 6 saptamani,
din acest tip de TMB ar putea rezulta i un compost de calitate slaba.
Aplicabilitate n judet:
In general se poate aplica n orice jude unde este aplicata Directiva privind Depozitarea si/sau
unde este necesara retragerea componentelor cu valoare calorifica mare. Cu toate acestea,
pentru ca RDF trebuie tratat n staii termice speciale, fabrici de ciment, centrale termice, care
potrivit experientei din alte tari UE sunt dificil de gestionat i deoarece cantitatea generata nu va
fi suficienta pentru ca operatorii unor astfel de instalaii sa investeasca n modificarea centralei
pentru a putea folosi RDF, se considera ca aceasta tehnologie nu poate fi aplicata n judeul
Dolj.
3.TMB Tip 3: TMB cu producere maxima de RDF
Acest tip de TMB are scopul sa transforme n RDF toata materia organica, lasand n urma doar
reziduuri inerte constand din cioburi de sticla, pietre, nisip, etc. spre a fi eliminate prin
depozitare.
Dupa cum se vede si n figura de mai jos, i acest tip de TMB se bazeaza pe impartirea
deeurilor n 2 fluxuri:
Un flux de deeuri de dimensiune mai mare, n principal hartie, carton, plastic, lemn, textile care
pot fi intai sortate manual daca este nevoie si/sau restul este procesat pentru a produce o
fractie usoara (RDF) i o fractie grea. Fractia grea este mutata inapoi la fluxul de deeuri de
marime mai mica pentru a fi tratate biologic.
1) Un flux de deeuri de dimensiune mai mica (< 80 pana la 100 mm), n principal deeuri
alimentare i de gradina, dar i o fractie mare de plastic, lemn, cauciuc, etc care vor fi
supuse unei tratari biologice. Energia rezultata din tratarea biologica este folosita pentru
uscarea fractiei n 2 pana la 4 saptamani. Aceasta fractie este cernuta i fractia mai mare de
20 mm este separata balistic pentru a separa fractia care are valoare calorifica, care este
apoi transformata n RDF. Uscarea permite ca partile mai mici sa nu se mai lipeasca de
fractiile separate permitand astfel separarea unui material mai curat.
Dupa separarea RDF, deeurile ramase au un continut scazut de deeuri municipale
biodegradabile putand fi astfel depozitate direct.
276
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Figura 5.2-7 TMB cu producere de RDF

RDF pentru
l
Piata pentru
reciclabile
reci
Sortare
Manual
picking
manuala
(optional)
Mechanical
Pregatirel
Preparation
Mecanica
Intalatie
energetica speciala
Pregatire
Mechanical
separation
mecanica
RDF
(all
productionde
Productie
suitable calorific )
adecvat
Uscare or
Thermal
biologicalsaul
Termica
drying
Biologica
Screen
Cernere
Material
anorganic trimis
-catre
depozitul judetean
Acest tip de TMB este proiectat pentru a atinge o valorificare energetica maxima prin atingerea
unui RDF maxim i a cerintelor minime privind depozitarea.
TMB ar putea fi echipata cu o statie de sortare manuala pentru sortarea plasticului i metalelor
care ar putea fi valorificate pe piata. Oricum, din moment ce plasticul nesortat manual ajunge n
RDF, acest tip de sortare nu este necesar.
Aplicabilitate n jude:
In general se poate aplica n orice jude unde este aplicata Directiva privind Depozitarea si/sau
unde este necesara reducerea valorii calorice a deeurilor depozitate. Cu toate acestea, avand
n vedere ca RDF trebuie utilizat n centrale termie speciale proiectate pentru materiale RDF,
care nu sunt disponibile n prezent n Romania, se considera ca aceasta tehnologie nu poate fi
aplicata n judeul Dolj.
Nu se recomanda evaluarea n continuare a acestui tip de TMB n Master Plan.
TMB Tip 4: Pre-tratare nainte de incinerare
Acest tip de TMB a fost dezvoltat pentru a reduce cantitatea de deeuri care urmeaza a fi dusa
la o statie de incinerare.
Figura 5.2-8 Pre-tratare inainte de incinerare
Piata pentru
rec
reciclabile
Pregatire
Mechanical
Preparation
Mecanic
Sortare
Manual
picking
Manuala
(optional)
RDF
production
produs
(optional)
Screen
Cernere
Tratarel
Mechanical
treatment
Mecanica
(optional)
Fabricile de ciment
sau centrale termice
Existing
incineration
plant
277
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Dupa cum se vede n aceasta figura, pre-tratarea poate insemna sortarea, producerea de RDF
i alti pasi de separare mecanica care pot reduce cantitatea de deeuri ce urmeaza a fi
incinerata. Aceasta inseamna ca poate include toate elementele tipurilor de TMB descrise mai
sus, cu exceptia tratarii biologice. deeurile ce urmeaza a fi incinerate nu necesita acelasi grad
de curatare ca RDF implicand astfel costuri mai mici.
Aplicabilitate n jude:
Acest tip de tratare poate fi aplicat numai n cazul n care exista o statie de incinerare care mai
are disponibila o anumita capacitate care insa nu este suficienta pentru incinerarea intregii
cantiti de deeuri municipale. Intrucat n prezent n judeul Dolj nu exista nu exista nicio
instalatie de incinerare i nicio fabrica de ciment , acest tip de TMB nu este aplicabil judetului
Dolj.
5.2.8.4.3.2
Evaluarea tratrii mecano-biologice TMB
Dup cum a fost prezentat n detaliu mai sus, exista diferite combinatii de TMB care pot fi
combinate n functie de rezultatul dorit. Tratarea mecano-biologica simpla cu sortare i
compostarea deeurilor mixte ajunge pana la 1200 t/zi, n timp ce statiile de TMB proiectate ca
instalaii de pre-tratare cu sortare pentru depozite de deeuri, generare de RDF i tratare
biologica au o capacitate de pana la 600 t/zi. Aceasta comparatie recomanda TMB cu pretratare. Asadar, TMB a fost luata n considerare n alternativele de gestionare a deeurilor
discutate mai jos.
5.2.8.4.3.3
Opiunea tehnic propus
Dup cum s-a aratat i mai sus, din cele patru opiuni tehnice de tratare mecano-biologica, se
recomanda numai primul tip, i anume pre-tratarea biologica inainte de eliminare prin
depozitare.
5.2.8.4.4 Tratarea termic
5.2.8.4.4.1
Opiuni tehnice pentru tratarea termic
n principiu, exist trei grupe de procese de tratare termic:
incinerarea;
gazeificarea;
piroliza.
Mult mentionata tratare a plasmei aparine grupului de procese de gazeifiere. Toate aceste
procese sunt descrise n cele ce urmeaza.
5.2.8.4.4.2
Evaluarea tratarii termice
Avand n vedere situatia actuala, doar incinerarea poate fi luata n considerare ca tehnologie de
ultima ora pentru tratarea deeurilor reziduale.
Cu toate acestea, luand n considerare posibilele avantaje ale proceselor avansate de
gazeificare, aceasta poate deveni n viitor un inlocuitor al incinerarii deeurilor municipale
solide. Mai jos se prezinta comparatia dintre cele trei tehnologii de tratare termica a deeurilor.
Gazeificarea prezinta doua avantaje considerabile fata de incinerare.
278
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Gazul de sintez poate fi utilizat cu mare flexibilitate ca i caldura de la staia de incinerare, mai
ales daca este amplasata la departare mare de consumatorii de caldura i
Cenua rezultata n urma gazeificarii este vitrificata, a fiind astfel mai potrivita pentru industria
de constructii decat cenusa de ardere tratata rezultata de la incinerare, mai ales n tarile unde
cenusa de ardere nu este permis a fi reciclata. Cu toate acestea, daca este necesar, i cenusa
de ardere rezultata din incinerare poate fi vitrificata.
Exista un mare dezavantaj al gazeificarii. Cu toate ca este o tehnologie cu perspective n ceea
ce priveste avantajele, gazeificarea nu a atins inca experienta necesara pentru a asigura o
functionare sigura.
279
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Gazeificare
Incinerare
Temperatura
reactie
de
Rata stoichiometrica
i atmosfera
850 1,450 C
> 1
oxigen
surplus
Piroliza
(incl. Plasma)
of
500 1,600 C
250 700 C
< 1 lipsa de oxigen
0 fara oxigen
incinerare oartiala
fara incinerare
incinerare
Produse
- Gaz de sinteza
Gaz de piroliza
- gazoase
Ulei de piroliza
- lichide
Zgura,
cenusa
usoara, resturi de la
gazele de ardere,
metale
Cenusa
vitrificata,
cenusa usoara , metale
Cocs (necesita tratare

termica
aditionala),
cenusa usoara, metale
Peste 700 n toata

lumea
Laborator
pilot
O instalatie la scara
mare n Germania, dar
tehnologia
nu
este
scoasa pe piata
- solide
Referinte
mare
la
Costrui
tratare
nete
scara
Cea mai mare statie

este de 300 t/zi, tratarea
plasmei
n
Utashinai/Japonia
de
Aproximativ 130 /t
(inclusiv
veniturile
din generarea de
energie)
50,000 t/a
100,000 t/a
150,000 t/a
200,000 t/a
300,000 t/a
5.2.8.4.4.3
instalaii
Nu exista date
230 - 300 /t
100 - 120 /t
140 - 160 /t
80 - 100 /t
120 140 /t
Nu exista date
100 - 120 /t
70 80 /t
80 - 100 /t
Nu exista date
Opiune propus
Incinerarea deeurilor municipale sau alte tehnologii pentru tratare termica nu sunt aplicabile
deocamdata pentru judeul Dolj deoarece:
Costurile de incinerare sunt cuprinse intre 140-160 /t, ceea ce este un pret foarte ridicat, n
comparatie cu pretul pentru eliminarea prin depozite conforme este de 20-30 /t.
Costurile ridicate de tratare vor creste tariful n judet.
5.2.8.5 Comparaie ntre principalele tehnici de tratare a deeurilor biodegradabile

280
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
n capitolul 5.2.8.2 au fost descriese i analizate principalele opiuni tehnice de compostare,

tratarea mecano-biologica i tratare termica, opiuni care asigura reducerea cantitatii de deeuri
biodegradabile la depozitare.
n vederea stabilirii alternativelor tehnice, care sa asigure atingerea obiectivelor i intelor, este
necesar i o comparatie intre principalele tehnici de tratare (compostare, TMB i incinerare).
281
CAPITOLUL 5
Parametru
Descriere
Deseuri
acceptate
Timpul
degradare
Produse
Balanta
energetica
(necesar/
producere)
Apa uzata
Emisii n aer
Analiza optiunilor
Compostare
TMB
Incinerare
Separarea i sortarea
Incinerarea reprezinta oxidarea
mecanica a deeurilor
deeurilor n vederea distrugerii
Timpul
de
compostare municipale,
tratarea
continutului
organic,
a
depinde de procesul utilizat, mecano-biologica
a
mineralizarii
deeurilor,
a
conditiile climatice i frecventa deeurilor
municipale
reducerii volumului acestora i
intoarcerii gramezilor.
biodegradabile n vederea
pentru
utilizarea
energiei
pretratarii n concordanta
rezultate din aceste procese.
cu Directiva UE privind
depozitarea.
Orice deseu biodegradabil
Deseuri municipale, namol de
solid
(resturi
alimentare, Deseuri municipale
la epurarea apelor uzate (pana
deeuri din piete i gradini)
la10%), deeuri voluminoase
Proces deschis:
4-6 luni n functie de conditiile
climatice, structura gramezii i 2 8 saptamani, n functie
de produsul necesar a fi
de frecventa de intoarcere.
Cateva ore
obtinut
Proces inchis:
12 16 saptamani, n functie
de tipul de compost necesar a
fi obtinut
Electricitate: 600-650 MWh/t
LHV 10,000 kJ/kg
Caldura i abur: n functie de
localizare.
Zgura: 180-200 kg/t
Poate fi utilizata la constructia
drumurilor, digurilor i a
depozitelor, tinand cont de
Compost: 350 - 450 kg/t
legislatia la nivel local.
Deseu tratat
materie procesata
In prezent se cerceteaza
modalitatile de utilizare a
cenusii ca aditiv n procesul de
fabricare a cimentului.
Metale: 25 - 30 kg/t
Utilizate
n
industria
de
reciclare.
40 - 60/0/40 -60 kWh/t input
Electricitate: 600-650 MWh/t

net at waste LHV 10,000 kJ/kg
40 - 60/0/40 -60 kWh/t
Caldura i abur: n functie de
input
localizare.
In functie de umiditatea
In functie de materialele deeurilor, n general 100
compostate. De obicei, este 300 l/t. Apa uzata Nu este generata apa uzata.
necesara adaugarea apei.
rezultata trebuie epurata
conform
standardelor
existente
si,
ulterior,
deversata.
Emisii reduse de poluanti, sub
nivelul
necesar
pentru Emisiile de la statiile de
compostarea n spatii inchise. compostare i sortare sunt 5,000 m/t, filtrate n vederea
In jur de 500 kg emisii de filtrate cu ajutorul bio- atingerii standardelor europene
vapori i CO2 la tona de produs filtrelor n vederea atingerii aplicabile emisiilorde poluanti
standardelor
europene n atmosfera.
final.
About 500 kg/t delivered referitoare
la
emisiile
material emissions of vapour poluantilor n aer.
and CO2.
282
CAPITOLUL 5
Parametru
Analiza optiunilor
Compostare
TMB
Incinerare
Zgura: 180-200 kg/t. Dupa
50 150 kg reziduu la tona de
tratare, poate fi eliminata pe
produs final; reziduul contine
depozitele
de
deeuri
materiale
care
nu
se
nepericuloase.
Cenusa
de
composteaza precum pungi de Deseuri tratate n functie ardere
netratata
este
plastic, obiecte metalice, lemn. de cantitatile de deeuri considerate deseu periculos.
Reziduuri
Reziduurile sunt transportate sortate.
Reziduuri
rezultate
din
la o instalatie de tratare sau
indepartarea
gazului
de
eliminare.
ardere, inclusiv a cenusei
zburatoare
Eliminarea pe depozite de
deeuri periculoase.
- 2 saptamani tratament
biologic: min. 1 ha + 0.7
Cerinte
minime
ha/100,000 t/an
Minim 3 ha
ale
0.8 0.9 m/t, minim 500 m
- 12 saptamani tratament
amplasamentului
biologic: min. 1 ha + 1.3
ha/100,000 t/an
45 /t, la o capacitate de 120-140 /t, la o capacitate de
25 /t
Costuri tratare
150,000 t/an
150,000 t/an
Din tabelul de mai sus au rezultat urmatoarele concluzii:
compostarea este o optiune tehnica recomandata, dar care are anumite limitari:
o
nu pot fi compostate decat deeurile biodgeradabile colectare separat, iar

colectarea separata a deeurilor biodegradabile functioneaza destul de greu
chiar si n tarile dezvoltate. De obicei, compostarea este recomandata n
primul rand pentru deeurile verzi;
pentru compostul rezultat trebuie gasita piata de desfacere;
prin tehnica de compostare pot fi atinse tintele prinvind reducerea deeurilor

biodegradabile la depozitare n anii 2010 i 2013 .
intre tehnica de tratare mecano-biologica i incinerare este de preferat n prezent tratarea

mecano-biologica datorita costurilor de investitii i operare mult mai scazute
5.2.9
Optiuni tehnice pentru eliminarea deeurilor prin depozitare
5.2.9.1 Obiective privind eliminarea deeurilor prezentate n PRGD Regiunea 4 Sud

Vest Oltenia si PJGD Dolj
Prevederile PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj cu privire la eliminarea
deseurilor, in concordanta cu HG 349/2005, presupun urmatoarele:
1) Inchiderea etapizata a celor 4 depozite neconforme clasa b din zona urban a judeului
Dolj (Calafat, Bailesti 1, Segarcea si Filiasi) pana in anul 2017;
2) nchiderea i ecologizarea tuturor spaiilor de depozitare neautorizate: Bailesti 2, Bechet si
Dabuleni pana la 16 iulie 2009;
3) Monitorizarea post nchidere a depozitelor neconforme - corelat cu calendarul de ncetare a
activitii;
4) S asigure capacitile necesare pentru depunerea deeurilor n depozite regionale
conforme.
283
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.2.9.2 Opiuni pentru eliminarea deeurilor

In prezent pe teritoriul judetului Dolj se afla in functiune:
1. Depozitul conform pentru deeuri municipale nepericuloase Craiova (Mofleni);
2. Depozitul neconform pentru deeuri municipale nepericuloase Filiai (an de nchidere
2017, cf HG 349/2005 an de sistare a depozitarii si inchiderii 2011, cf deciziei
autoritatilor locale si APM Dolj);
3. Depozitul neconform pentru deeuri municipale nepericuloase Segarcea (an de
nchidere 2015, cf HG 349/2005 an de sistare a depozitarii si inchiderii 2011, cf
deciziei autoritatilor locale si APM Dolj);
4. Depozitul neconform pentru deeuri municipale nepericuloase Calafat (an de sistare a
depozitarii 2010, cf HG 349/2005 si inchidere 2011, cf deciziei autoritatilor locale si
APM Dolj);
5.
Spatii de depozitare neautorizate aflate pe raza Municipiului Bailesti (Bailesti - 2) si

Segarcea (Unirea, Floresti, Viilor), oraselor Bechet si Bailesti, asimilabile spatiilor de
depozitare din mediul reral care vor sista depozitarea la 16 iulie 2009;
6. 374 locatii in mediul rural, care vor sista depozitarea la 16 iulie 2009.
Toate depozitele neconforme si spatiile de depozitare neautorizate din mediul urban cat si
locatiile din mediul rural vor fi inchise pana in anul 2011 in cadrul lucrarilor de constructii ce
se vor efectua in cadrul proiectului integrat ce va fi finantat prin POS Mediu 2007 2013.
Depozitul ecologic de deseuri solide urbane Mofleni este proprietatea Consiliului local al
municipiului Craiova si a fost infiintat printr-un contract de asociere incheiat intre Consiliul local
al Municipiului Craiova si SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL in anul 2002.
Consiliul local a pus la dispozitie un teren cu o suprafata de 49,38 ha iar partenerul privat a
finantat lucrarile de proiectare si constructie, in baza Contractului de asociere nr.17/05.06.2002.
Asociatia incheiata prin acest contract a fost aprobata prin HCL 267/2001.
Ulterior, SC SYSTEMA ECOLOGIC SRL a asigurat exploatarea depozitului, pana in anul 2006
cand contractul de asociere a fost cesionat catre SC ECOSUD SRL.
Conform prevederilor contractului, Consiliul local se obliga sa asigure ca depozitarea deseurilor
municipale colectate de diferiti operatori autorizati se va realiza in depozitul de la Mofleni.
In ceea ce priveste exploatarea depozitului, obligatiile operatorului sunt urmatoarele:
o
sa asigure protectia locuintelor adiacente drumului de acces la depozit si sa achitre

eventualele cheltuieli de consolidare a acestora;
sa asigure iluminatul public pe toata lungimea drumului de acces la depozit;
sa angajeze mana de lucru din zona pentru lucrarile de exploatare a depozitului;
sa asigure acoperirea zilnica a stratului de deseuri;
sa furnizeze date (cu o frecventa lunara) Consiliului local in ceea ce priveste cantitatile
de deseuri depozitate.
284
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Alte obligatii ale operatorului:
nu are dreptul de a deveni operator de salubritate (in vederea colectarii si transportului

deseurilor);
are obligatia de a finanta si realiza lucrari de inchidere si ecologizare a vechiului depozit;
inchiderea conform legii a depozitului la data expirarii duratei de functionare si asigurarea

serviciilor de post-monitorizare.
Durata contractului de asociere este de 39 de ani, incepand cu data semnarii, prelungirea

putandu-se realiza doar cu acordul partilor. In cazul in care dupa expirarea perioadei de 39 de
ani va mai exista capacitate de depozitare, contractul va fi prelungit tacit pana la epuizarea
capacitatii.
In baza HCL Craiova 360 din 27.11.2008, s-a hotarat intrarea municipalitatii Craiova in
cadrul ADI ECODOLJ si totodata tinand seama de capacitatea existenta a depozitului de
la Mofleni, punerea la dispozitie pentru toate localitatile judetului a acestuia in vederea
eliminarii deseurilor solide municipale.
Tinand seama de prevederile PRGD Regiunea 4 Sud Vest Oltenia si PJGD Dolj cu privire la
eliminarea deseurilor pentru judetul Dolj si de HCL Craiova 360 din 27.11.2008 eliminarea
deseurilor solide municipale pentru toate localitatile judetului se va realiza la depozitul ecologic
de deseuri solide urbane Mofleni - proprietatea Consiliului local al municipiului Craiova care
este pus la dispozitia tuturor membrilor ADI ECODOLJ.
5.2.10 Optiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor neconforme i a spatiilor de

depozitare din mediul rural
5.2.10.1 Opiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor municipale neconforme
Depozitele municipale neconforme existente in judet sunt considerate, conform prevederilor HG
349/2005 privind depozitarea deseurilor, depozite de deseuri nepericuloase clasa b. Aceste
depozite necoforme trebuie sa sisteze activitatea de depozitare etapizat, conform termenelor
prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si in Anexa 5 a HG
349/2005.
Depozitele municipale neconforme care se vor nchide sunt localizate n jurul oraelor Calafat,
bailesti, Segarcea si Filiasi. Aceste depozite de deeuri au fost construite fr instalaii de
control al levigatului sau a deeurilor, astfel nct aceste depozite de deeuri nu ndeplinesc
cerinele de mediu ale unui depozit conform.
Deasemenea, mai exista si alte spatii de depozitare neautorizate: Bailesti 2, Bechet si Dabuleni
care au termen de sistare a depozitarii si inchiderii pana la 16 iulie 2009
Potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1274, aceste
depozite sunt ncadrate la tipul b.2 Depozite mijlocii de deeuri nepericuloase (ntr-un ora
mic) i tipul b.3 Depozite mari de deeuri nepericuloase.
Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor prevede ca imediat dupa umplerea completa si
nivelarea unei celule de depozit se va aplica un sistem de impermeabilizare. Sunt prezentate
285
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
trei alternative tehnice ale sistemului de impermeabilizare, care constau in urmatoarele straturi
succesive:
Alternativa a):
Corp depozit;
Strat de drenaj pentru gaz kf 1.10-4 m/s, d 50 cm, modulului de elasticitate 45MN/m2,
continut calcar 10 % masa;
Impermeabilizare argila d 50 cm (2 straturi a cate 25 cm), kf 1.10-9 m/s, porozitate < 5
%, Dpf 92 %;
Geotextil protectie 400 gr/m2;
Strat de drenaj d 30 cm, kf 1.10-3 m/s pietris sau balastru. Alternativ saltea drenanta cu
filtru pe ambele parti si folie protectie;
Geosintetic permeabil;
Strat de pamant argilos cu nisip/pietris , d 85 cm, necompactat;
Sol d 15 cm;
Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune;
Alternativa b):
Corp depozit;
Strat de drenaj pentru gaz kf 1.10-4 m/s, d 30 cm, nisip, deseuri din constructii maruntite,
continut carbonat calciu 1 % masa;
Impermeabilizare sintetica, PEHD 2.0 mm;
Geotextil protectie 1000 gr/m2 (nu este necesar daca s eutilizeaza o saltea drenanta cu 2
straturi de protectie);
Strat de drenaj d 30 cm, kf 1.10-3 m/s pietris sau balastru. Alternativ saltea drenanta cu
filtru pe ambele parti;
Geotextil permeabil;
Strat de pamant argilos, nisip si pietris , d 85 cm, necompactat;
Sol d 15 cm;
Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune;
Alternativa c):
Corp depozit;
Strat de drenaj pentru gaz kf 1.10-4 m/s, d 30 cm, nisip grosier, deseuri din constructii
maruntite, continut carbonat calciu 10 % masa;
Impermeabilizare cu geocompozit, greutate 6000 gr/m2;
Strat de drenaj d 30 cm, kf 1.10-3 m/s pietris. Alternativ saltea drenanta cu filtru pe
ambele parti si folie protectie;
Geotextil permeabil;
Strat de pamant argilos cu nisip/pietris , d 85 cm, necompactat;
Sol d 15 cm;
Gazon, vegetatie rezistenta la eroziune.
Cornform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, sistemul de impermeabilizare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa fie rezistent pe termen lung si etans fata de gazul de depozit;
- sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitatii;
286
CAPITOLUL 5
-
Analiza optiunilor
sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetatie;

sa prezinte siguranta mpotriva deteriorarilor provocate de eroziuni;
sa fie rezistent la variatii mari de temperatura (inghet, temperaturi ridicate);
sa impiedice inmultirea animalelor;
sa fie circulabil;
sa fie usor de intretinut.
Asezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafata se realizeaza numai

atunci cand tasarile corpului depozitului sunt intr-un stadiu la care nu mai pot determina
deteriorarea acestui sistem. In perioada principala de tasare se poate realiza o acoperire
temporara.
La proiectarea sistemului de impermeabilizare a suprafetei depozitelor neconforme trebuie sa
se respecte cerintele minime prevazute in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor.
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, etapele de aprobare a inchiderii
depozitului sunt urmatoarele:
autoritatea competenta pentru protectia mediului evalueaza evalueaza toate rapoartele
inaintate de operator si efectueaza o inspectie finala a amplasamentului;
autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste operatiunile de inchidere a
depozitului, aceasta decizie nu afecteaza responsabilitatea operatorului depozitului
prevazuta in autorizatia de mediu;
autoritatea competenta pentru protectia mediului comunica operatorului decizia de
inchidere.
Monitorizarea post-nchidere
Potrivit prevederilor legale, operatorul depozitului are obligaia de a efectua
monitorizarea post-nchidere ntr-o perioad stabilit de autoritatea competent de
mediu (minim 30 ani). Aceast perioad poate fi prelungit dac prin derularea
programului de monitorizare se constat c depozitul nu este nc stabil i poate
prezenta anumite riscuri pentru mediu i sntatea uman.
Este necesar s se obin autorizaiile specifice de la autoritatea competent de
gospodrire a apei, pentru a asigura conformarea cu prevederile legale n vigoare
privind protecia calitii apei.
In cazul n care se remarc efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului are
obligaia de a informa autoritatea competent de mediu ntr-o manier eficient.
Valorile obinute pentru fiecare factor de mediu va fi comparat cu valorile stipulate de
normele legale n vigoare.
Analizele i msurtorile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor i controlul calitii
fiecrui factor de mediu sunt efectuate potrivit cerinelor legale n vigoare, iar rezultatele sunt
nregistrate i pstrate pe ntreaga perioad de monitorizare.
Operatorul depozitului are obligaia de a raporta rezultatele auto-monitorizrii autoritii de
mediu competente, la cerere.
5.2.10.1.1
Evaluarea optiunilor
Toate depozitele neconforme de deseuri nepericuloase clasa b cat si spatiile de depozitare

neautorizate existente pe raza municipiilor si oraselor judetului Dolj vor sista depozitare si vor fi
287
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
inchise si monitorizate conform avizelor de inchidere si programelor de conformare existente

pentru fiecare locatie in parte.
5.2.10.2 Opiuni tehnice pentru nchiderea spaiilor de depozitare din mediul rural
Lund n considerare riscul asupra mediului, spatiile de depozitare din zonele rurale se clasifica
astfel:
- amplasamente care prezint riscuri foarte sczute pentru mediu i sntatea uman;
-
amplasamente care prezint riscuri considerabile pentru mediu i sntatea uman;
amplasamente n locaii extreme.
a) Spatii de depozitare a deeurilor cu riscuri foarte sczute

Aceste amplasamente sunt la distan de apele de suprafa, de locuine i vor fi restaurate n
situ. Lucrrile vor cuprinde, n conformitate cu Ordinul MMDD nr. 1274, capitolul referitor la
soluia de nchidere simplificat a depozitelor neconforme rurale, definite ca depozite
neconforme de deeuri nepericuloase n zonele rurale - clasa (b.1) = depozite neconforme
avnd un volum de deeuri mai sczut de 20.000 m3 i o suprafa de pn la 1 ha (10.000
mp):
deeurile vor trebui compactate cu buldozerul, de la 3 la 5 treceri consecutive peste masa
de deeuri; n cazul n care panta natural a terenului nu permite procesul de compactare i
executarea profilului, agenia de mediu a judeului va prevedea msuri speciale;
spatiile de depozitare de deeuri vor fi aduse la forma de cupol cu panta cuprins ntre
minim 1:10 i maxim 1:3;
deeurile de dimensiuni mari precum deeurile de echipamente electrice, deeurile de

echipamente electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deeurile de fier,
deeurile de mobilier sau deeurile de construcii i demolri vor fi scoase din fluxul de
deeuri pentru a fi eliminate n mod separat;
pe ct posibil, zona va fi curat de deeuri care sunt purtate de vnt (de exemplu foliile de
plastic) pentru a reduce riscul de contaminare a solului cu material plastic;
n spatiul adus la forma stabilit nu sunt pemise cavitati sau suprafete neuniforme; n cazul
n care exist, aceastea vor fi umplute cu sol i compactate;
dup aducerea amplasamentului la forma stabilit, acesta va fi acoperit cu cte un strat de

sol de cel puin 30 de ori, distribuit uniform pe ntreg depozitul i dincolo de marginile sale;
suprafaa spatiului adus la forma stabilit va fi apoi aranjat n aa fel nct apa din timpul
furtunilor s fie evacuat la marginea amplasamentului;
pe ntreaga suprafa se va semna iarb care va fi cosita timp de 2 ani; n aceast

perioad nu vor fi permise echipamente pe suprafaa acoperit n afara de cel necesar
pentru intretinerea vegettiei, deservit de personalul necesar (n acest sens vor fi amplasate
placi de avertizare);
forma acestor locaii trebuie s fie delimitata i marcat corespunztor pentru registrul
Cadastral;
n timpul iernii nu va fi permis sniuul pe depozitul nchis;

288
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
distana minim ntre marginile amplasamentului i izvoare, ruri, iazuri, lacuri trebuie s fie
de 5-10 m.
b) Spatii de depozitare a deeurilor cu riscuri medii asupra mediului

Aceste amplasamente situate n apropierea apelor de suprafa sau locuinelor vor fi eliminate.
Activitile de restaurare vor cuprinde:
curarea de deeuri a suprafeei amplasamentulului i transportarea deeurilor la depozitul

neconform din zona respectiv, care este cel mai apropiat;
restaurarea terenului acoperit anterior cu deeuri prin nivelarea pmntului, mprtierea

solului de acoperire din zona local, iar dac este necesar i prin nsmnare cu iarb.
Aceste masuri se vor aplica spatiilor de depozitare a deeurilor cu un volum mai mic de 500 m3,
o suprafa sub 0,5 ha i aflndu-se relativ aproape de un drum de acces.
c) Amplasamente cu probleme specifice de ordin topografic
Aceste amplasamente vor fi tratate n mod individual, acordndu-se o atenie sporit msurilor
privitoare la sntate i siguran, respectiv la mediu.
Acestea sunt amplasamentele situate:
sub distana minim pn la izvoare, ruri, iazuri i lacuri;
prea aproape de zona gospodriilor;
locaia are o pant foarte abrupt;
acces dificil n anumite perioade ale anului pe timp de iarn, anotimp ploios.
Opiunea 1 nchiderea n situ

n funcie de zona amplasamentului i a volumului de deeuri, aceast opiune poate fi abordat
n dou moduri:
Opiunea 1.1 nchiderea simplificat n situ - n conformitate cu Ordinul MMDD nr. 1274,
capitolul referindu-se la soluia de nchidere simplificat a depozitelor neconforme rurale,
definite ca depozite neconforme de deeuri nepericuloase n zonele rurale - clasa (b.1) =
depozite neconforme avnd un volum de deeuri mai mic de 20.000 m3 i o suprafa de pn
la 1 ha (10.000 mp).
Aceast prevedere are un impact pozitiv asupra costurilor de nchidere, chiar dac unele dintre
condiiile de mai jos au o influen i n sens opus:
unele din elementele activitii de nchidere nu sunt legate n mod direct de dimensiunea
zonei care urmeaz s fie nchis i din aceasta cauza pentru o suprafa mai mic
procentul acestor costuri devine mai mare;
procentul activitilor de consultan - proiectare, supraveghere, asisten tehnic - este

direct legat de activitatea de construcii.
Opiunea 1.2 nchiderea n situ - pentru amplasamente ale depozitelor neconforme avnd un
volum de peste 20.000 m3 i o suprafa de peste 1 ha.
Aceast opiune va implica costuri suplimentare legate de echipamentele i instalaiile care
urmeaz s fie puse n funciune.
289
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Aceste opiuni, pe lng costul ridicat, au unele inconveniente cum ar fi:
riscul asupra mediului nu este complet eliminat i vor mai exista pericole viitoare din punct
de vedere al mediului generate de amplasament;
amplasamentul nu poate fi redat complet peisajului natural i utilizrii n scop economic;
sunt necesare msuri privind programul de monitorizare, respectiv legate de post-nchidere

i ntreinere.
Opiunea 2 - Relocarea deeurilor i curarea amplasamentului

Aceast opiune se aplic depozitelor neconforme rurale cu o suprafa mai mic de 0,5 ha, un
volum mai sczut de 250 m3 sau care are una dintre urmtoarele caracteristici:
sub distana minim pn la izvoare, ruri, iazuri i lacuri;
prea aproape de zona gospodriilor;
locaia are o pant foarte abrupt;
accesul dificil n anumite perioade ale anului pe timp de iarna, anotimpul ploios - pentru
vehiculele de compactarea i construcii .
Distana de transport pentru aceast opiune a fost considerat n 3 intervale diferite:
sub 10 km, cu un cost de 3 EUR/mc;

pn la 20 de km, cu un cost de 4 EUR/mc;
pn la 30 de km, cu un cost de 5 EUR/mc.
Aceast opiune este cea mai bun din punct de vedere al mediului deoarece:
deeurile sunt relocate, astfel c riscul generat de amplasament este eliminat complet, iar
amplasamentul poate fi redat peisajului natural i utilizrii n scop economic;
nu sunt necesare msuri post-inchidere i de ntreinere sau program de monitorizare.

5.2.10.2.1
Evaluarea optiunilor
Din toate cele trei opiuni descrise mai sus doar 2 sunt aplicabile pentru judeul Dolj si anume
Opiunea 1.1 - nchiderea simplificat n situ si Opiunea 2 - Relocarea deeurilor i curarea
amplasamentului.
Fiecare dintre optiunile mentionate au fost analizate atunci cand s-a selectat cea mai buna
dintre ele pentru fiecare din cele 374 de spatii de depozitare neconforme din mediul rural al
judetului Dolj.
5.2.10.2.2 Opiunea propus
In perioada aprilie iunie 2008 a fost realizat un inventar al tuturor spatiilor neconforme de
depozitare din mediul rural al judetului Dolj. S-a pornit de la lista de 104 localitati rurale iar dupa
inventarierea pe teren s-a ajuns la un numar de 374 spatii de depozitare neconforme
inventariate.
Cu ocazia inventarierii a fost analizata pentru fiecare locatie n parte care dintre solutiile de
inchidere se aplica, folosing criteriile prezentate mai sus.
290
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
In cazul judetului Dolj cea mai mare parte a distantelor dintre spatiile de depozitare neconforme
i cel mai apropiat depozit autorizat se afla intr-o raza de 10 -70 km. n etapa de elaborare a
studiului de fezabilitate se va analiza dac depozitele oreneti neconforme au capacitatea de
a primi ntreaga cantitate. n cazul n care nu exist capacitate suficient, pe spaiile de
depozitare din mediul rural de capacitate mai mare se vor aduce i deeurile din cele care
trebuiesc nchise prin relocare.
In cazul satelor apartinand aceleiasi comune sau satelor invecinate i a unor cantiti reduse de
deeuri solutia propusa este de a transporta deeurile la un spatiu de depozitare neconform din
mediul rural de dimensiuni mai mari care apoi va fiinchis n situ.
Numarul
spatiilor
de
depozitare
neconforme
inventariate
374
Suprafata
totala n ha
Volum total
n mc
Numarul spatiilor de
depozitare
neconforme ce vor
fi inchise n situ
170 ha
301.934.45
374
100%
Numarul spatiilor
de
depozitare
neconforme
ce
vor fi inchise prin
relocare
0
00%
5.2.11 Opiuni tehnice pentru gestionarea deeurilor din construcii i demolri

Deseurile din constructii i demolari (C&D) pot fi impartite n 2 mari grupe, i anume:
deseuri minerale inerte, care includ materiale rezultate n urma excavarii, deeuri rezultate
n urma constructiei drumurilor, deeuri din beton rezultate din demolarea cladirilor;
deseuri mixte, categorie n care sunt incluse deeurile rezultate prin degradarea ambalajelor
materialelor de constructii ambalate, deeuri rezultate din dezafectarea amenajarilor
interioare sau alte materiale rezultate din activitatile de renovare a locuintelor colectate n
containere
Optiunile cele mai utilizate de gestionare a deeurilor minerale inerte sunt:

-
utilizarea acestor deeuri ca materiale de umplutura, pentru amenajarea terenurilor n cazul

n care granulometria deeurilor o permite, de exemplu utilizarea materialelor de umplutura
pentru ridicarea nivelului unui teren;
utilizarea instalaii lor de maruntire n vederea reducerii dimensiunilor deeurile maruntite

pot fi utilizate n fundatia drumurilor sau ca material de umplutura pentru amenajarea
terenurilor;
utilizarea instalaii lor de maruntire a asfaltului n vederea reutilizarii acestuia la pavarea

drumurilor.
Optiunile de gestionare a deeurilor din constructii i demolari amestecate sunt urmatoarele:
separarea la sursa, pe amplasamentul santierului, pe cel puin 4 fractii;
depozitarea deeurilor amestecate pe depozite controlate, sau, n cazul n care acestea

sunt contaminate, introducerea lor n sistemul de gestionare a deeurilor periculoase;
sortarea aceasta optiune implica separarea deeurilor periculoase la sursa. deeurile

amestecate ramase poate fi transportate la o instalatie de sortare. Experienta europeana a
demonstrat ca utilizarea instalaii lor de sortare nu este viabila, deoarece duce la cresterea
291
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
costului de gestionare a deeurilor din constructii i demolari. Generatorul evita plata unui
tarif pentru sortarea deeurilor, implementand solutii mai ifetine, cum ar fi separarea la locul
de generare i altele.
Deseuri minerale inerte
Utilizarea deeuri minerale inerte ca materiale de umplutura, pentru amenajarea terenurilor,
este una dintre optiunile cele mai utilizate n Romania.
Autoritatile administratiei publice locale, n calitate de entitate juridica avizatoare a acestor
categorii de lucrari, pot recomanda companiilor de constructii utilizarea instalaii lor de maruntire
pentru reducerea dimensiunilor deeurilor minerale inerte.
Totusi, alegerea tipului de instalatie utilizata trebuie lasata la latitudinea operatorului economic
care realizeaza activitatile de constructii i demolari acesta stie cel mai bine ce posibilitati
tehnice exista i care sunt materiale rezultate care pot fi ulterior utilizate.
Utilizarea deeurilor maruntite ca material n constructia fundatiei drumurilor poate fi
restrictionata de aplicarea standardelor n domeniu.
Eliminarea deeurilor minerale din constructii i demolari la un depozit de deeuri inerte
trebuie privita ca ultima optiune, utilizata doar n situatia n care nu este posibila valorificarea
deeurilor. Depozitul de deeuri inerte poate functiona ca un spatiu de stocare temporara, n
vederea valorificarii ulterioare a deeurilor stocate ca material de umplutura, la constructia
fundatiilor drumurilor sau ca materiale de acoperire utilizate n exploatarea depozitelor de
deeuri municipale.
Pentru acoperirea costurilor infiintarii i operarii unui deposit de deeuri inerte este necesara
stablirea unui tarif de depozitare, diferentiat n functie de tipul i calitatea deeurilor stocate.
Cantarirea deeurilor este recomandata, ca i operarea privata a depozitului.
In vederea valorificarii deeurilor minerale inerte, intr-o prima faza se poate realiza stocarea
acestora n imediata apropiere a depozitelor de deeuri municipale care urmeaza a fi inchise.
Prin utilizarea deeurilor minerale inerte ca materiale de acoperire i forma, sunt minimizate
astfel costurile de inchidere ale depozitului de deeuri municipale neconform.
Necesarul de material trebuie evaluat n vederea evitarii stocarii unei cantiti prea mari, care,
ulterior va trebui transportata la depozitul de deeuri inerte autorizat.
Proiectarea, constructia i operarea depozitelor noi pentru deeurile inerte este recomandata a
fi facuta tinand cont de granulometria deeurilor depozitate.
Deseuri din constructii i demolari amestecate
Optiunile de gestionare a deeurilor din constructii i demolari amestecate sunt urmatoarele:
-
separarea la sursa, pe amplasamentul santierului, n cel puin 4 fractii:
deseuri periculoase vopseluri, solventi, uleiuri uzate, filter de ulei trebuie introduse n
sistemul de gestionare a deeurilor periculoase;
materiale reciclabile plastic, hrtie i carton, metale etc. pot fi trimise catre o statie de
sortare a deeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizeaza operatii de
valorificare a deeurilor;
292
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
deseuri de constructii i demolari amestecate ramase trebuie transportate pentru eliminare

la un deposit conform.
depozitarea pe depozite controlate, sau, n cazul n care acestea sunt contaminate,
introducerea lor n sistemul de gestionare a deeurilor periculoase; deeurile de
constructii i demolari ar trebui introduse n sistemul de tarifare utilizat n cazul
deeurilor industriale i comerciale;
5.
sortarea aceasta optiune implica separarea deeurilor periculoase la sursa. deeurile

amestecate ramase poate fi transportate la o instalatie de sortare. Experienta
europeana a demonstrat ca utilizarea instalaii lor de sortare nu este viabila, deoarece
duce la cresterea costului de gestionare a deeurilor din constructii i demolari.
Generatorul evita plata unui tarif pentru sortarea deeurilor, implementand solutii mai
ifetine, cum ar fi separarea la locul de generare i altele.
Consultantul recomanda utilizarea primei optiuni, respective separarea deeurilor din constructii
i demolari la sursa. n vederea incurajarii acestei practice, pe lng cerintele legale, etse
recomandata introducerea unei grile diferentiate de tarifare la depozitare.
In figura de mai jos este prezentata optiunea propusa pentru gestionarea deeurilor din
constructii i demolari.
Figura 5.2-9 Gestionarea deeurilor din constructii i demolari
Deseuri minerale inerte
Deseuri C&D amestecate
Maruntire
Separare la sursa
Depozit deeuri
municipale
Reciclare
Utilizare ca material
de umplutura
Depozit deeuri inerte
Reciclare
Sistem gestionare
deeuri periculoase
Optiunea propusa de Consultant n ceea ce priveste deeurile inerte este:
negocierea de catre Consiliul Judetean i Municipalitati cu operatorii santierelor de

constructii i demolari utilizarea instalaiilor de maruntire a materialelor inerte, asa cum
se procedeaza i in alte tari europene. Alegerea tipului de instalatie utilizata trebuie
lasata la latitudinea operatorului economic care realizeaza activitatile de constructii i
293
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
demolari acesta stie cel mai bine ce posibilitati tehnice exista i care sunt materiale
rezultate care pot fi ulterior utilizate. n contextul dezvoltarii activitatilor de constructii la
nivel judetean se va dezvolta o piata a materialelor inerte maruntite refolosibile.
construirea unui depozit pentru deeuri inerte, de preferita de catre un operator privat.
In vederea gestionarii deeurilor din constructii i demolari amestecate, se propune urmatoarea

optiune
separarea la sursa, pe amplasamentul santierului, n cel puin 4 fractii:
deseuri periculoase vopseluri, solventi, uleiuri uzate, filter de ulei trebuie introduse n
sistemul de gestionare a deeurilor periculoase;
materiale reciclabile plastic, hrtie i carton, metale etc. pot fi trimise catre o statie de
sortare a deeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizeaza operatii de
valorificare a deeurilor;
deseuri de constructii i demolari amestecate ramase trebuie transportate pentru eliminare

la un deposit conform.
In vederea incurajarii acestei practice, pe lng cerintele legale, este recomandata introducerea
unei grile diferentiate de tarifare la depozitare.
5.2.12 Optiuni tehnice pentru gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de

epurare orasensti
5.2.12.1 Obiectivele PRGD privind managementul nmolurilor de la epurarea apelor uzate
oreneti
Tabelul de mai jos prezint obiectivele PRGD privind managementul nmolurilor provenite de la
staiile de epurare a apelor uzate oreneti. Obiectivele sunt conforme cu cele aprobate prin
Planul Naional de Gestionare a Deeurilor.
Tabel 5.2-1 Obiective regionale privind managementul nmolurilor
Nr.
crt
1.
Obiectiv
Sub-obiectiv
Cresterea eficientei tratarii

i eliminarii namolurilor
provenite de la staii de
epurare a apelor uzate
1.1. Prevenirea eliminarii

necontrolate pe sol si n apele de
suprafata a namolurilor
1.2. Utilizarea namolului n
agricultura ca fertilizant agricol n
cazul n care se respecta conditiile
legale prevazute de O.M.
344/708/2005
1.3. Utilizarea namolurilor pentru
reabilitarea terenurilor degradate i
acoperirea depozitelor existente
(O.M. 344/708/2005 )
1.4. Promovarea coincinerarii
namolurilor contaminate de la statiile
de epurare n cuptoarele de ciment
Termen
Incepand din
2005
permanent
permanent
permanent
294
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.2.12.2 Analiza opiunilor pentru managementul nmolurilor de la epurarea apelor uzate

oreneti
Principalele modaliti de eliminare i valorificare a nmolurilor sunt urmtoarele:
1) utilizarea n agricultur;
2) compostarea i folosirea pentru mbuntiri funciare
3) depozitarea la depozitele de deeuri conforme
4) incinerarea / co-incinerarea
Din perspectiva politic, utilizarea pe terenuri i mai ales pe cele agricole este ruta
preferat, dar trebuie s fie abordat chestiunea dac aceast pia de desfacere poate fi
susinut din punct de vedere economic i practic innd cont de standardele de calitate din ce
n ce mai stricte.
Cantitatea de nmoluri depozitat la depozitele de deeuri va scdea datorit msurilor luate la
nivel naional pentru reducerea cantitii de materie organic eliminat n depozitele de deeuri.
Modalitile de valorificare i eliminare a nmolurilor, respectiv beneficiile i constrngerile
acestora sunt rezumate n Tabelul de mai jos:
Tabel 5.2-2 Modalitile de valorificare i eliminare a nmolurilor n UE
Valorificarea nmolurilor de
epurarea apelor uzate n UE
Utilizarea n agricultur
Compostare/mbuntiri funciare
Incinerarea
Depozitarea
Altele
la
Eliminarea
nmolurilor
de
epurarea apelor uzate n UE
(8,864,790 t/an substan uscat)
40,9%
16,5%
20,2%
12,5%
9,9%
la
Utilizarea n agricultur a nmolurilor de la epurarea apelor uzate

Nmolul de la epurarea apelor uzate pot fi utilizate n agricultur n stare lichid (mprtiere)
sau dup compostare.
Utilizarea n agricultur a nmolurilor de la epurarea apelor uzate, chiar i atunci cnd este
extrem de disputat la nivel european, reprezint, n continuare, opiunea de eliminare care se
aplic cel mai des. n prezent, n Europa, cca. 40% din nmolurile generate n urma epurrii
apelor uzate (8.864.790 t/an substan uscat) sunt utilizate n agricultur. ns, de civa ani,
se observ o tendin de scdere.
Fertilizarea terenurilor agricole cu nmol din procesul de epurare a apelor uzate are efecte
pozitive asupra culturilor prin furnizarea de nutrieni cum ar fi nitraii i fosforul. De asemenea,
poate contribui la mbuntirea fertilitii solului datorit coninutului ridicat de substane
organice. n cazul opus, prin aplicarea nmolurilor n agricultur, substanele periculoase
incluse n nmoluri ar putea duce n mod direct la riscuri pentru sntatea uman, soluri i
mediu. Prin urmare, beneficiile i riscurile trebuie s fie puse bine n balan.
295
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Conditia promovrii nmolului ca fertilizator n agricultur este ca solul s nu fie afectat n mod
negativ de componentele acestuia.
Tabel 5.2-3 Limitele permise pentru ca nmolul s fie utilizat n agricultur
Aceasta nseamn un continuu control al nmolului i solului. Nmolul de la epurarea apelor

uzate are un coninut de 97% ap. Prin centrifugare sau filtrare coninutul de ap poate fi
micorat la 70 80%. Procesul de deshidratare este o precondiie pentru un transport economic
i o posibil depozitare / eliminare. Cerinele de reutilizare n agricultur presupun un nivel de
uscare mai mare de 90%, pentru a asigura faptul c nmolul nu este fermentabil i poate fi
stocat n silozuri pn la reutilizare.
Utilizarea n agricultur a nmolurilor de la epurarea apelor uzate a fost identificat, n msura
n care nmolurile generate vor ndeplini cerinele stricte de calitate din OM 344/788/2004, ca
opiunea de eliminare cu cel mai mare potenial n viitor. Cantiti considerabile de nmoluri se
vor produce n zonele rurale, fr a fi influenate sau doar puin influenate de activitile
industriale, care ar putea fi returnate pe plan local n ciclul biologic (agricol).
Compostarea i refolosirea pentru mbuntiri funciare
n privina terenurilor degradate, cum ar fi amplasamentele miniere, depozitele de deeuri
neconforme, amplasamentele industriale contaminate unde nu exist substrat de sol ca suport
pentru vegetatie, pot fi necesare cantiti mari de azot i materii organice pentru a restabili
acoperirea de baz cu plante. Atunci cnd n aceste zone se utilizeaz nmolurile de epurare
compostate pentru a furniza substratul adecvat, este adesea necesar s se aplice cantitile
care depesc rata agronomic. n astfel de cazuri, nmolul de epurare este, n general, aplicat
o dat, iar apoi amplasamentul este semnat. Din cauza naturii foarte solubile a nitrailor, care
constituie principalul component nutritiv att al nmolurilor de epurare ct i al ngrmintelor
standard, nmolurile de epurare aplicate n acest mod au potenial de contaminare cu nitrai a
apelor subterane, dac nu sunt gestionate corespunztor.
Utilizarea n domeniul mbuntirilor funciare rmne ipotetica din cauza lipsei bazei legale i a
neestimarii volumelor destinate aplicrii, prin urmare nu este considerat a fi o opiune viabila n
prezent. n cazul n care situaia se va schimba, aceast opiune trebuie avut n vedere ca fiind
o alternativ mai bun decat eliminarea prin depozitare.
296
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Pn n prezent, cerinele de calitate nu ndeplinesc standardele impuse privind concentraiile

de metale grele, nutrieni i germeni patogeni, compostul neputnd fi folosit ca agent pentru
conditionarea solului pentru mbuntiri funciare.
Depozitarea nmolurilor de la epurarea apelor uzate
Depozitarea nmolurilor provenite de la staiile de epurare, mpreun cu alte deeuri municipale
solide are un temei legal n conformitate cu Directiva 1999/31/CE, respectiv HG 162/2002, dar
n prezent este extrem de disputat n UE. Din punct de vedere ecologic ar fi mai adecvat
eliminarea materiei organice, inclusiv a coninutului de nutrieni i readucerea lor n ciclul
biologic. n acest context, Directiva 1999/31/CE cere reducerea treptat a deeurilor
biodegradabile care urmeaz s fie depozitate. Deeurile biodegradabile trebuie s fie separate
de alte deeuri i supuse pre-tratrii mecanico-biologice (de exemplu compostarea sau alte
procese de tratare) n scopul de a reduce fracia organic din deeuri. n practica de astzi,
cnd se construiete un deposit nou de deeuri, de obicei se construiesc i instalaii speciale
pentru "tratarea biologic".
Multe ri europene (printre care Elveia, Suedia) deja au interzis depozitarea nmolurilor sau
au stabilit msuri de pre-tratare nainte de depozitare (precum Germania). Alte ri pregtesc n
prezent o astfel de decizie (Frana, Danemarca).
Incinerarea / co-incinerarea nmolurilor de la epurarea apelor uzate
n context european, se observ o tendin ctre incinerarea nmolului de la epurarea apelor
uzate. Deoarece concentraia de poluani (organici i anorganici) din nmoluri poate fi foarte
ridicat n special n zonele urbane, refolosirea n agricultur a devenit mai dificil. Aparitia de
substane noi i mai periculoase n nmoluri, cum ar fi reziduurile medicale sau pesticidele,cu
efect cancerigen parial a crescut riscurile poteniale.
n procesul de incinerare substanele organice vor fi distruse ntr-o manier sigur, iar pe lng
aceasta energia chimic inclus n nmoluri poate fi recuperat. Deoarece nmolul de la
epurarea apelor uzate const n principal din substane organice (45-65%), procesul de ardere
este neutru din punct de vedere al modificrilor climatice. n timpul procesului de combustie
termic cea mai mare parte a continutului de poluani anorganici va fi transformat. Cenua
inert rmas (45-65%) trebuie s fie depozitat. Incinerarea nmolurilor n unitatea separat
de incinerare (pat fluidizat) sau n instalaia de incinerare a reziduurilor este procesul cel mai
practicat n Europa.
O form special de incinerare a nmolurilor de la epurarea apelor uzate este incinerarea n
fabricile de ciment (co-incinerarea). Dar trebuie afirmat c experiena legat de acest proces
special este nc foarte rar. n Germania este disponibil o capacitate suficient de incinerare
n fabricile de ciment, dar de care nu se face uz n prezent. Numai din Elveia, unde nmolurile
sunt incinerate n fabrici de ciment, se poate prelua experiena existent. Toate fabricile de
ciment elveiene utilizeaz nmoluri uscate cu cel puin 85% SU i o putere caloric net de cel
puin 10 MJ / t SU.
Toate tipurile de valorificri energetice precum: co-incinerarea n fabricile de ciment, arderea
combustibililor sau incinerarea n pat fluidizat necesita o putere calorific suficienta a nmolului.
Aceasta presupune ca procesul de uscare s se produc ntr-o instalaie separat sau n
297
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
combinaie cu un incinerator. Co-incinerarea ntr-o fabric de ciment necesit o valoare

calorific suficient.
Se constata ca atata timp cat nu exista un proces adecvat de tratare a namolului acesta nu
poate fi utilizat n activitati agricole, silvice sau de imbunatatiri funciare etc. Detinatorii statiilor
de epurare vor trebui sa se conformeze reglementarilor actuale din domeniul managementului
namolului (Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se
utilizeaza namoluri de la statiile de epurare, transpusa prin OM 49/2004, respectiv OM
334/2004) rezultat din epurarea apelor uzate, asigurand valorificarea acestuia mai curand decat
simpla depozitare sau incinerare.
Cu o singur facilitate de tratare a nmolului care funcioneaz, judeul are nevoie clar de o
strategie privind colectarea i evacuarea nmolului provenit din procesul de epurare atunci cnd
toate facilitile de epurare suplimentare vor fi realizate.
5.2.12.3 Evaluarea opiunilor pentru managementul nmolurilor de la epurarea apelor
uzate oreneti
Soluiile tehnice propuse se bazeaz pe nevoia de a asigura conformarea cu legislaia romn
i cea a Uniunii Europene i cu orice alte date de conformare impuse prin Tratatul de Aderare
semnat ntre UE i Guvernul Romniei n Aprilie 2005.
Tabel 5.2-4 Evaluarea opiunilor pentru managementul nmolurilor de epurare
Utilizarea n
agricultur
Costuri /t (25%
SU)
Romnia *
rile UE**
Reglementrile i
controlul puse n
aplicare
Impactul asupra
mediului
Experiena
n
jude
Tendina n rile
UE
Compostarea
mbuntiri
funciare
Depozitarea
Incinerarea
31-167
(mprtiere)
45
+
55
55
1 86
75
17-53
90
+
(n cazul n
care calitatea
nmolurilor
este n
conformitate
cu O.M.
344/2004)
-
+
(n cazul n
care calitatea
nmolurilor
este n
conformitate cu
O.M. 344/2004)
foarte ridicat
cresctoare
descresctoare
cresctoare
cresctoare
*Reference: http://www.mmediu.ro/dep_mediu/deseuri/Report_regarding_sludge.pdf
** Emischer GenossenSchaft; Lippe Verband, Presentation n 2006
5.2.12.4 Opiunea propus pentru managementul nmolurilor provenite de la staiile de

epurare
Oferind soluia cea mai adecvata din punct de vedere a soliditii sale economice, ecologice i
juridice, combinaia dintre refolosirea n agricultur, utilizarea pentru mbuntiri funciare i
depozitarea nmolurilor la depozitul conform pentru deeuri este recomandat ca opiunea
preferabil.
298
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Teoretic, n viitor, toate nmolurile generate n zonele rurale ar putea s fie folosite n
agricultur. Este de ateptat ca lipsa activitilor industriale n astfel de zone s duc la caliti
ale nmolurilor conforme cu OM 344/2004; aceast soluie descentralizat garanteaz soluia
optim din punct de vedere al costurilor mici (distane scurte de transport) i al beneficiului
asupra mediului (refolosirea nmolurilor).
Nmolurile generate n zonele urbane, n cazurile cnd:
nu ndeplinesc standardele de calitate care s permit refolosirea acestora n agricultur
capacitile de stocare cu scopul de a asigura depirea anotimpurilor n care refolosirea n

agricultur nu este posibil (mai ales iarna cand solurile sunt ngheate) sunt insuficiente
trebuie trimise ctre depozitele conforme.

Aglomerrile ntre 2,000 i 10,000 p.e vor fi prevzute cu faciliti de tratare aa cum este cerut
de ctre Directiv i acestea vor fi prioritizate n funcie de populaia conectat i impactul
asupra mediului.
n general, pentru planul master se ia n considerare c 15% din nmolurile reziduale vor fi
utilizate n agricultur i 85% din nmoluri vor fi trimise la depozitul conform.
5.3 Evaluarea opiunilor

Lund n considerare recomandrile din discuiile purtate cu reprezentantii Consiliul Judeean
Dolj, Consultantul a realizat 3 Alternative pentru sistemul managementului integrat al deeurilor
n acest jude.
Toate alternativele ndeplinesc cerinele referitoare la managementul deeurilor ale UE i cele
din Romnia i ndeplinesc sarcinile prevzute pentru reciclare ct i pentru reducerea
deeurilor biodegradabile.
Cele 3 alternative sunt compuse din dou pri:
1) O parte generala ce contine, pentru toate alternativele o tratare identica a urmatoarelor
aspecte:
colectarea deseurilor reziduale si valorificabile prin reciclare (plastic, metal, hartie si

carton, sticla)cat si transportul acestora catre statia de transfer/depozit, respectiv statia
de sortare se va efectua identic in cele trei alternative. Colectarea fractiilor reziduale si
a celor reciclabile se va face in mediul rural in proportie de 50% prin colectare din
poarta in poarta si 50% prin aport voluntar la platforma de precolectare. In mediul
urban colectarea fractilor reziduale si reciclabile se va face prin sistemul de colectare
din poarta in poarta, exceptie facand zona de blocuri unde se va colecta la platforma
de colectare;
constructia si reabilitarea unui numar de 1626 platforme de precolectare, situate atat

in mediul urban (600 buc.) cat si in mediul rural (1026 buc.) pe care vor fi pozitionate
containerele de colectare pentru fractia reziduala si respectiv pentru fractia reciclabila
(plastic si metal, hartie si carton). Repartizarea platformelor pe fiecare localitate este
prezentata in anexa 5.3;
depozitare fractiei reziduale se va face la depozitul ecologic zonal de la Mofleni

Craiova;
299
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
in toate cele trei alternative se prevede inchiderea prin proiect a tuturor depozitelor
neconforme existente (Filiasi, Calafat, Bailesti - 1) si spatiilor de depozitare
neautorizate atat din mediul urban (Bailesti 2, Bechet si Dabuleni) cat si din mediul
rural.
Utilizarea compostoarelor individuale pentru gospodariile rurale in vederea diminuarii

cantitatilor fractiei biodegradabiile ce trebuie redusa in vederea depozitarii
2) O parte specific, legat de tratarea deeurilor biodegradabile, care este diferit n fiecare
alternativ, astfel:
Alternativa 1: Compostarea tuturor deeurilor bioldegradabile verzi din parcuri si gradini

din mediul urban ntr-o statie unica de compostare plasata langa Craiova;
Alternativa 2: Compostarea deeurilor vegetale verzi din parcuri si gradini ntr-o statie
unica de compostare plasata langa Craiova si tratarea deeurilor reziduale de pe raza
judetului ntr-o staie de Tratare Mecanico-Bilologic situata de asemenea situata langa
Craiova;
Alternativa 3 Compostarea deeurilor bioldegradabile, vegetale verzi din parcuri si

gradini n cadrul a trei statii de compostare aflate langa Craiova, Bileti i Dobreti.
Tabelul 5.3-1 indic cele 3 alternative cu toate facilitile i capacitile necesare.

Suprafata judetului a fost impartita in 6 zone in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare
a Deseurilor si cu proiectele aflate in curs de implementare (vezi zona Goicea ).
In Anexa 5.3 sunt prezentate localitatile arondate pentru fiecare zona, distantele la statia de
transfer si respectiv la depozit.
300
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Figura 5.3-1 Zonarea judeului Dolj
301
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Tabel 5.3-1 Privire general asupra alternativelor

Alternative
Staii de sortare
Alternativa
1Reciclare
Necesar:
materiale
Compostare
Depozitare
conform
2016 n Bileti (6.200 t/a); n
(4.500 t/a); i Dobreti (6.500
t/a).
Alternativa 2
Reciclare
materiale
Depozitare
conform
2016 n Bileti (6.200 t/a); n
(4.500 t/a); i Dobreti (6.500
t/a).
Alternativa 3
Reciclare
de
materiale
Compostare i MBT
Depozitare
conform
Componente ale scenariilor

Compostare
MBT
Staii de transfer
Nu
este 1 staie de transfer planificat
necesar staie n Goicea (1.600 t/a) in 2009
Necesar:
MBT
Necesar:
1 staie de compostare n 2012 n
Craiova
pentru
deeuri
bilodegradabile
din
gospodarii
(10.000 t/a); n Filiai (6.500
verzindin parcuri din toate oraele
(20.000 t/a). Extindere de 33.000 t/a
n 2016.
Necesar:
n Goicea (3.000 t/a) in 2009
Necesar:
1 staie MBT de Necesar:
1 staie de compostare n 2012 n 150.000t/a este 4 staii de transfer n 2012 n
Craiova
pentru
deeuri necesar
n Bileti (12.500 t/a); n Calafat
bilodegradabile din deeuri verzi din Craiova.
(10.000 t/a); n Filiai (7.000
parcuri din toate oraele (9.000 t/a).
1 staie de sortare planificat Nu este planificat nicio staie

Nu
n Goicea (1.100 t/a) in 2009
necesar
Necesar:
1 staie de compostare n 2012 n MBT
Necesar:
pentru
deeuri
1 staie de sortare de 67.000 Craiova
bilodegradabile
din
gospodarii
4 staii de sortare adiionale n individuale din Craiova i deeuri
2016 n Bileti (6.200 t/a); n verzi din parcuri din toate oraele
Calafat (5.500 t/a); n Filiai (22.000 t/a), i
(4.500 t/a); i Dobreti (6.500 2 staii de compostare adiionale n
2016 n Bileti (5.000 t/a); i
t/a).
Dobreti (2.500 t/a).

este n Goicea (3.000 t/a) in 2009
staie Necesar:
(10.000 t/a); n Filiai (7.000
302
Depozitare
Existente:
1
depozit
conform
n
Mofleni
(capacitate 44 ha)
Necesar:
depozit suplimentar
Existente:
1
depozit
conform
n
Mofleni
(capacitate 44 ha)
Necesar:
depozit suplimentar
Existente:
1
depozit
conform
n
Mofleni
(capacitate 44 ha)
Necesar:
depozit suplimentar
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.3.1 Alternativa 1 - Reciclare , compostare i un depozit conform pentru jude

Alternativa 1 se concentreaz pe compostare i depozitare ca metod primar de tratare a deeurilor
municipale solide i industriale nepericuloase. Strategia pentru tratarea deeurilor biodegradabile i
depozitarea reziduurilor include:
Reciclarea desurilor din ambalaje - sortate pentru cel puin a fi ndeplinite tintele stabilite pn n
2016;
Tratarea deeurilor biodegradabile n staia de compost din Craiova,

Depozitarea reziduurilor la depozitul conform din Mofleni.
Colectare, reciclare i sortare
Se vor instala europubele si eurocontainere pentru colectarea urmtoarelor materiale:
Din blocuri de locuine:
Container de 1.100 litri pentru deeuri reziduale;
Container de 1.100 litri pentru deeuri de hrtie i carton;
Container de 1.100 litri pentru plastic i metale (metale feroase i neferoase);
Colectare stradal container de colectare a sticlei de 3 m3
Case/gospodrii individuale:
Pubel de 120 litri pentru deeuri reziduale;
Pubel de 240 litri pentru deeuri de hrtie i carton;
Pubel de 240 litri pentru deeuri de plastic i metal;
Colectare stradal container de colectare a sticlei de 1.100 litri.
Zone rurale:
50% dintre gospodrii, pubel pentru deeuri reziduale (unde este posibil);
50% din casele incluse n colectarea stradal container de 1.100 litri pentru deeuri reziduale
(acolo unde nu este posibil colectarea din u n u);
Colectare stradal - containere de 1.100 litri pentru deeuri de hrtie i carton;
Colectare stradal - containere de 1.100 litri pentru colectarea deeurilor de plastic i metal.
Colectare stradal - containere de 1.100 litri pentru colectarea sticlei.
Numarul si tipul recipientelor de colectare este prezentat in tabelul de mai jos:
Recipiente de colectare Alternativa 1

Colectarea deeurilor reziduale
Containere 1100 l
2.258
Urban
303
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Rural
Pubele 120 l
Urban
Rural
Colectarea separata a deeurilor
Containere 1.100 l
Urban:
Hrtie/carton
Plastic/metal
Sticla
Rural:
Hrtie/carton
Plastic/metal
Sticla
Colectare deeuri biodegradabile 120 l
Urban
Rural
1.026
55.381
57.620
2.781
2.121
1.530
2.189
1.911
0
12.901
-
n prezent, exist in constructie doar o staie de sortare a materialelor reciclabile din ambalaje care
este n planul altui proiect, n Goicea, cu capacitatea de 1.100 t/a n jude.
n continuare prevedem constructia unei staii de sortare n perioada 2012, n Craiova, cu o
capacitate de 67.000 t/an, ce va fi necesar pentru a ndeplini sarcinile prezentate n Tabelul 5.3.2.
Daca va mai fi nevoie, vor fi create capaciti adiionale de staii de sortare n jude, (4 staii de sortare
adiionale vor fi construite n 2015 i vor ncepe s funcioneze n 2016, n Bileti (6.200 t/a); Calafat
(5.500 t/a); Filiai (4.500 t/a); i Dobreti (6.500 t/a)).
Tabel 5.3-2 Staiile de sortare planificate prin alte proiecte pentru judeul Dolj
Staii de sortare
Observaii
Data
planificat
de
ncepere
a
funcionrii: 2009. Dat de la CC.
Planificat n acest proiect, nceperea
funcionrii: 2012.
Capacitate (t/an)
1. Goicea
1.100
2. Craiova
67.000
Staii de sortare
adiionale:
3. Bileti
6.200
4. Calafat
5.500
5. Filiai
4.500
6. Dobreti
6.500
Total
Dac
este
necesar,
funcionrii: 2016.
Dac
este
necesar,
funcionrii: 2016.
Dac
este
necesar,
funcionrii: 2016.
Dac
este
necesar,
funcionrii: 2016.
nceperea
nceperea
nceperea
nceperea
90.800 t/a
Dup cum este prezentat n tabelul 5.3.-2 de mai jos, capacitatea de sortare necesit ndeplinirea
sarcinilor pentru 2010 i 2013 care va fi de aproximativ 67.000 t/an.
Tabel 5.3-3 Cerine pentru capaciti staie de sortare adiional n judeul Dolj
304
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Cantitate total deeuri generale

Total materiale reciclabile generate
Hrtie i carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Sarcinile reciclrii
Hrtie/carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Cantiti reciclabile pentru ndeplinirea
sarcinilor
Hrtie/carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Staiile de sortare deja existente
Staiile de sortare planificate prin alte
proiecte pentru judeul Dolj
2009
237,420
86,861
30,897
26,633
15,492
4,004
9,835
2010
238,482
91,204
32,442
27,964
16,267
4,204
10,327
2013
243,048
105,579
37,556
32,372
18,831
4,866
11,954
2016
245,769
115,360
41,035
35,371
20,575
5,317
13,062
18,538
3,196
5,887
2,002
885
19,465
3,915
7,157
2,102
1,239
22,534
7,284
11,299
2,433
1,793
19,512
17,218
8,139
4,411
983
20,204
17,631
8,308
4,476
1,239
23,658
20,260
11,347
5,364
3,586
25,225
21,190
11,748
5,515
3,919
1.100
67,000 t/a
Aadar, TAPP a propus prin aceast alternativ o staie de sortare cu o capacitate de 67.000 t/a lng
Municipiul Craiova.
Colectarea separat a deeurilor biologice (dac este necesar dup cum a fost menionat mai
jos)
Din blocuri de locuine
Nu este planificat nicio colectare separat de deeuri biologice.
Case/gospodrii individuale
Un recipient de 120 de litri pentru deeuri biologice pentru oraul Craiova.
Aceast pubel va fi separat de pubela de colectare a deeurilor reziduale.

ndeplinirea sarcinilor pentru reducerea deeurilor biodegradabile
Pentru alternativa 1 se propune ndeplinirea cerinelor Directivei privitoare la depozitare prin colectarea
separat a deeurilor biologice i compostarea la domiciliu. Dup cum este prezentat n tabelul de mai
jos, deeurile municipale biodegradabile trebuie s fie reduse (n relaie cu cantitatea estimat pentru
1995) din depozitare cu 25% n 2010, 50% n 2013 i 60% n 2016.
Tabel 5.3-4 Alternativa 1, Cantiti de deeuri i reducerea necesar pentru deeurile biodegradabile
Alternativa 1
Cantitati de deseuri si capacitate tratare

deseuri
biodegradabile
necesare
(t/an)/An
1. Cantitate totala de deseuri generata
2008
2010
2013
2016
236.320
238.482
243.048
245.769
305
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
2. Tinte privind cantitatile de deseuri

municipale biodegradabile care trebuie
indeplinite in cadrul procesului de
depozitare (tone/an) pentru indeplinirea
cerintelor Directivei privind depozitarea
pentru anii 2010/2013/2016
35.794
74.134
99.669
3. Compostare individuala (80% din

gospodariile
din
mediul
rural
composteaza 80% din catitatea de
deseuri, in total 64% din catitatea de
deseuri din mediul rural)
9.670*
19.340
19.128
27.033
20.000
44.821
33.000
47.724
36.703
84.161
99.852
7.
Capacitate
aditionala
necesara
reducere deseuri biodegradabile
Nu
Nu
Nu
8. Statie de tratare mecano-biologica

(capacitate totala de procesare)
Nu este
necesara TMB
Nu este
necesara
TMB
Nu este
necesara
TMB
4. Capacitate proiectata statie de

compostare
Craiova
5. Reciclare hartie/carton, lemn
6. Reducere cantitati de deseuri
municipale biodegradabile realizata prin
aceasta Alternativa
*S-a luat in calcul jumatate din cantitatea aferenta anului 2010 deoarece se considera ca procesul de
compostare individuala va demara cel mai tarziu la jumatatea anului 2010
Strategia pentru colectarea masei verzi i a deeurilor biologice include:
Compostarea la domiciliu/acas n zonele rurale (60% din gospodriile din zonele rurale vor
participa la compostarea individuala din care 80% din deeurile biodegradabile generate vor fi
compostate);
Colectarea separata la 80% de la gospodriile individuale din Craiova a deeurilor biodegradabile

si compostarea a 80% din deseuri n 2013-2015. Dup anul 2016, 20% din populatia de la blocurile
de locuine va colecta separat 80% din deseurile biodegradabile generate;
Colectarea separata a masei verzi din parcuri si piee, din zona urbana: Filiasi, Bailesti, Calafat,
Segarcea, Bechet si Dabuleni
Referindu-se n special la compostare, de ex. deeurile verzi nu vor fi amestecate cu alte deeuri.
Pentru a ndeplini aceste norme, Alternativa 1 stabilete urmtoarea strategie:
Compostarea individuala, cum am prezentat anterior, se recomand ca n scurt timp, compostarea

in gospodarii sau la domiciliu s fie o variant oferit i promovat pentru toate gospodriile din
toate satele. Va fi decizia productorilor de deeuri de a participa sau nu. Mai mult, compostarea la
case trebuie s fie promovat continuu, pentru a pstra interesul i participarea i pentru a extinde
compostarea acas. Se propune ca distribuirea compostoarelor individuale si compostarea in
cadrul gospodariilor sa demareze cel mai tarziu la mijlocul anului 2010.
Casele individuale din Craiova vor fi dotate cu pubele pentru colecarea materialelor
biodegradabile.
306
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
La blocurile de locuine nu se prevede o colectare separat pentru deeuri biologice pn n 2015.

Din anul 2016 la punctele de colectare a deeurilor reziduale, vor fi asigurate europubele de 1.1 m
pentru colectarea materialelor biodegradabile la 20% dintre blocurile din Craiova.
Toate instalaiile i echipamentele de reducere a deeurilor biodegradabile aparinnd acestei

Alternative sunt destinate s ndeplineasc n siguran tintele din anii 2010, 2013 i 2016, cu condiia
ca msurile de reciclare sa fei implementate dup cum au fost asumate i recomandate.
Logistic (transferul i transportul deeurilor)
Alternativa 1 se concentreaz asupra utilizrii staiilor de transfer planificate n conformitate cu
proiectele PHARE CES, n curs de implementare. Staiile de transfer desemneaz anumite locuri unde
deeurile colectate sunt transferate n containere mari de compactare sau n vehicule de mare
capacitate, economisind costurile de transport total, sau reducnd necesitatea de a construi depozite
multiple, dar mai mici i cu costuri suplimentare.
Staia de transfer Goicea (planificat prin alt proiect):
Deeurile reziduale de la Goicea i din zonele mprejmuitoare (vezi zona albastr din figura 5.3.2), vor
fi colectate i transportate la staia de transfer utiliznd vehicule de colectare a deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Goicea va fi de aproximativ 1.600 t/a (6 zile
lucrtoare pe sptmn). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din Mofleni pentru
depozitare.
Staia de transfer Bileti:
Deeurile reziduale de la Bileti i din zonele mprejmuitoare (vezi zona din figura 5.3.2), vor fi
colectate i transportate la staia de transfer utiliznd vehicule de colectare a deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Bileti va fi de aproximativ 12.500 t/a (6 zile
depozitare.
Staia de transfer Calafat:
Deeurile reziduale de la Calafat i din zonele mprejmuitoare (vezi zona maro din figura 5.3.2), vor fi
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Calafat va fi de aproximativ 10.000 t/a (6 zile
depozitare.
Staia de transfer Filiai:
Deeurile reziduale de la Filiai i din zonele mprejmuitoare (vezi zona galben din figura 5.3.2), vor fi
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Filiai va fi de aproximativ 6.500 t/a (6 zile
depozitare.
Staia de transfer Dobreti:
Deeurile reziduale de la Dobreti i din zonele mprejmuitoare (vezi zona verde din figura 5.3.2), vor fi
307
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Dobreti va fi de aproximativ 9.500 t/a (6 zile
depozitare.
Depozitarea reziduurilor (depozitare):
Pentru Alternativa 1 pentru reziduuri se urmrete ndeplinirea cerinelor Directivei de depozitare,
reducerii masei biodegradabile prin colectarea separat a deeurilor biodegradabile i compostarea
dup cum a fost descris mai sus.
Pe baza acestei Alternative, reziduurile rmase dup reciclare i compostare, etc. vor fi depozitate la
depozitul conform din Mofleni.
Bilanul de mas
Tabelul de mai jos indic bilanul de mas pentru deeurile generate n judeul Dolj. Conform cu acest
bilan cantitatea de deeuri rmase pentru a fi depozitate dup activitile planificate de compostare
acas, colectare separat i reciclare a materialelor reciclabile (hrtie, plastic, sticl, metale, etc.) i
dup reducerea cantitii de fraciuni biodegradabile prin compostare, se estimeaz a fi de cca.
133.000 t/a n 2016.
Tabel 5.3-5 Bilan mas Alternativa 1
Alternativa 1
Canitati deseuri (t/an)/An
2008
2010
2013
2016
236.320
238.482
243.048
245.769
-9.670
-19.340
-19.128
2. Reciclare materiale, potrivit tintelor
-784
-67.727
-84.397
3. Resturi de la statiile de sortare eliminate

prin depozitare (cca. 20% din 2.)
157
13.545
16.879
-20.000
-33.000
4.000
6.600
228.184
153.526
132.723
Cantitate totala deseuri generate

1. Compostare individuala
4. Compostare deseuri biodegradabile/verzi
5. Resturi de la statiile de compostare

eliminate prin depozitare (cca. 20% din 4.)
6. Deseuri
depozitare
reziduale
eliminate
prin
Estimarea cantitatilor in cadrul acestei alternative sunt prezentate in Anexa 5.3.1.
308
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Figura 5.3-2 Alternativa 1
309
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.3.2 Alternativa 2 - Reciclare, compostare, tratare mecano-biologica i un depozit

conform regional n Mofleni
Alternativa 2 presupune reciclarea, compostarea, tratarea mecanico-biologic a deeurilor
biodegradabile i depozitarea ca metode de tratare principale pentru deeurile municipale solide i
deeurile industriale nepericuloase.
Strategia pentru tratarea deeurilor biodegradabile i depozitarea reziduurilor include:
Reciclarea materialelor colectate separat pentru cel puin a ndeplini toate sarcinile (pn n
2016);
Tratarea deeurilor biodegradabile n staia de compost de mas verde/reziduuri din parc din
Craiova,
Tratarea deeurilor reziduale n staie de tratare mecanico-biologic,

Depozitarea reziduurilor pe depozitle regionale conforme din Mofleni arie de acoperire tot
judeul.
Staiile de transfer si sortare sunt identice ca la Alternativa 1.
Astfel, TAPP nu a considerat a fi necesar n aceast Alternativ alt staie de sortare adiional.
Colectarea
Zone rurale:
50% din casele incluse n colectarea stradal container de 1.100 litri pentru deeuri reziduale
(acolo unde nu este posibil colectarea din u n u);
Colectare stradal - containere de 1.100 litri pentru colectarea deeurilor de plastic i metal.
310
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor

Containere 1100 l
Urban
Rural
Pubele 120 l
Urban
Rural
Containere 1.100 l
Urban:
Hrtie/carton
Plastic/metal
Sticla
Rural:
Hrtie/carton
Plastic/metal
Sticla
Urban
Rural
2.258
1.026
55.381
57.620
2.781
2.121
1.530
2.189
1.911
0
9.662
-
Colectarea separat a deeurilor biologice

Strategia acestei alternative include colectarea separat a deeurilor biodegradabile din gospodriile
populaiei de cat pentru 20% din gospodariile din mediul rural care vor composta 50% din cantitatea de
deseuri, in total 10% din catitatea de deseuri din mediul rural. Pentru mediul urban se vor colecta doar
deeurile de mas verde din parcuri din toate oraele i tratarea acestora n staia de compostare a
deeurilor de mas verde/din parcuri din Craiova.
ndeplinirea sarcinilor pentru reducerea deeurilor biodegradabile
Pentru alternativa 2 ndeplinirea cerinelor Directivei privitoare la depozitrii se propune a se realiza
printr-o colectare separat a deeurilor verzi din parcuri i compostarea la domiciliu. Dup cum este
prezentat n tabelul de mai jos, deeurile municipale biodegradabile trebuie s fie reduse (n relaie cu
cantitatea estimat pentru 1995) din depozitare cu 25% n 2010, 50% n 2013 i 60% n 2016.
Figura 5.3-3 Alternativa 2, Cantiti de deeuri i reducerea necesar pentru deeurile degradabile
Alternative 2

deseuri
biodegradabile
necesare
(t/an)/An
2008
2010
2013
2016
236.320
238.482
243.048
245.769
311
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor

pentru anii 2010/2013/2016
35.794
74.134
99.669

gospodariile
din
mediul
rural
composteaza 50% din cantitatea de
deseuri, in total 10% din catitatea de
deseuri din mediul rural)
4.835
4.835
4.782
9.000
9.000
26.970
44.821
47.724
31.805
58.656
61.506
7.
Capacitate
aditionala
necesara
Da
Da
Da
t/an
(capacitate totala de procesare) t/an
30.000
30.000
60.000
60.000
150.000
150.000
4. Capacitate proiectata statie de

compostare
Craiova (statie compostare pentru
deseuri verzi)
aceasta Alternativa
Strategia pentru reducerea deeurilor biodegradabile include:
Compostarea la domiciliu/acas n zonele rurale (20% din gospodriile din zonele rurale vor
participa la compostarea la domiciliu de unde se va composta 50% din deeurile
biodegradabile generate); Compostarea va demara cel mai tarziu la jumatatea anului 2010.
Colectarea selectiv a masei verzi i a deeurilor din parcuri si gradini, piete din mediul urban
la statia de compostare de la Craiova;
Reciclarea hrtiei, cartonului, lemnului, etc;
Tratarea deeurilor reziduale n staia de tratare mecano-biologica cu capacitate de 150.000

t/a. in 2016
Toate instalaiile i echipamentele de reducere a deeurilor biodegradabile aparinnd acestei

Alternative sunt destinate s ndeplineasc n siguran tintele din anii 2010, 2013 i 2016, cu condiia
ca msurile de reciclare vor fi implementate dup cum au fost asumate i recomandate.
Alternativa 2 se concentreaz asupra utilizrii staiilor de transfer planificate n conformitate cu
proiectele PHARE CES, n curs de implementare. Staiile de transfer desemneaz anumite locuri unde
deeurile colectate sunt transferate n containere mari de compactare sau n vehicule de mare
capacitate, economisind costurile de transport total, sau reducnd necesitatea de a construi depozite
multiple, dar mai mici i cu costuri suplimentare.
312
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Deeurile reziduale de la Goicea i din zonele mprejmuitoare (vezi zona albastr din figura 5.3.4), vor
fi colectate i transportate la staia de transfer utiliznd vehicule de colectare a deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Goicea va fi de aproximativ 3.000 t/a (6 zile
depozitare.
Deeurile reziduale de la Bileti i din zonele mprejmuitoare (vezi zona din figura 5.3.4), vor fi
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Bileti va fi de aproximativ 12.500 t/a (6 zile
depozitare.
Deeurile reziduale de la Calafat i din zonele mprejmuitoare (vezi zona maro din figura 5.3.4), vor fi
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Calafat va fi de aproximativ 10.000 t/a (6 zile
depozitare.
Deeurile reziduale de la Filiai i din zonele mprejmuitoare (vezi zona galben din figura 5.3.4), vor fi
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Filiai va fi de aproximativ 7.000 t/a (6 zile
depozitare.
Deeurile reziduale de la Dobreti i din zonele mprejmuitoare (vezi zona verde din figura 5.3.4), vor fi
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Dobreti va fi de aproximativ 12.500 t/a (6 zile
depozitare.
Pe baza acestei alternative, reziduurile rmase dup reciclare i compostare, etc. vor fi tratate n MBT
i produsele rezultate din MBT vor fi depozitate la depozitul conform din Mofleni.
Bilanul de mas
Tabelul de mai jos indic bilanul de mas pentru deeurile generate n judeul Dolj. Conform cu acest
bilan cantitatea de deeuri rmase pentru a fi depozitate dup activitile planificate de compostare
acas, colectare separat i reciclare a materialelor reciclabile (hrtie, plastic, sticl, metale, etc.) i
dup reducerea cantitii de fraciuni biodegradabile prin compostare i tratare MBT, se estimeaz a fi
de cca. 127.000 t/a n 2016.
313
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Alternativa 2
2008
2010
2013
2016
236.320
238.482
243.048
245.769
-4.835
-4.835
-4.782
-784
-67.727
-84.397

157
13.545
16.879
-9.000
-9.000

5.Resturi de la statiile de compostare

1.800
1.800
6. Cantitate de deseuri reziduale tratate

mecano-biologic
---
----
62.000
145.000
7. Cantitate de deseuri reziduale dupa

tratare mecano-biologica (reducere cu 27%
prin TMB)
8. Deseuri reziduale eliminate prin
depozitare
---
----
45.260
105.850
235.436
160.091
127.119
314
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.3.3 Alternativa 3 - Reciclare, compostare i un depozit conform regional n

Mofleni
Alternativa 3 se concentreaz pe sortare, compostare i depozitare ca metod primar de
tratare a deeurilor municipale solide i industriale nepericuloase.
Reciclarea materialelor colectate separat pentru a ndeplini toate sarcinile (pn n

2016);
Tratarea deeurilor biodegradabile n staiile de compostare din Craiova (2013) pentru

acoperirea zonei Craiova i Filiai, staia de compost Bileti (2016) pentru acoperirea
zonei Bileti i Calafat i staia de compost Dobreti (2016) pentru acoperirea zonei
Dobreti i Goicea;
Depozitarea reziduurilor pe depozitle regionale conforme din Mofleni arie de acoperire

tot judeul.
Staiile de reciclare i sortare sunt identice ca la Alternativa 1 i 2.
Astfel, TAPPP nu a considerat a fi necesar n aceast Alternativ o alt staie de sortare
adiional.

315
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Zone rurale:
50% din casele incluse n colectarea stradal container de 1.100 litri pentru deeuri
reziduale (acolo unde nu este posibil colectarea din u n u);
Colectare stradal - containere de 1.100 litri pentru colectarea deeurilor de plastic i
metal.

Containere 1100 l
Urban
Rural
Pubele 120 l
Urban
Rural
Containere 1.100 l
Urban:
Hrtie/carton
Plastic/metal
Sticla
Rural:
Hrtie/carton
Plastic/metal
Sticla
Urban
2.258
1.026
55.381
57.620
2.781
2.121
1.530
2.189
1.911
0
9.676
316
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Rural
Ajjhbv
Colectarea separat a deeurilor bidegradabile
Colectarea separat a deeurilor biodegradabile de la populaia din gospodrii individuale
rurale va fi necesar nca din anul 2010. Pentru municipalitile din zonele Craiova,
Segarcea i Filiai (ncepnd cu 2012) i celelalte orase din zonele Dobreti i Goicea
(ncepnd cu 2016). Pentrum prima etapa de implementare (2009 - 2013) compostarea va fi
introdusa pentru
Tratarea deeurilor biodegradabile
Tabel 5.3-7 Alternativa 3 Cantiti de deeuri i reducerea necesar pentru deeurile
degradabile
Alternativa 3

deseuri
biodegradabile
necesare
(t/an)/An
pentru anii 2010/2013/2016
2008
2010
2013
2016
236.320
238.482
243.048
245.769
35.794
74.134
99.669
9.325*
18.650
23.910
22.000
29.500
26.970
22.000
0
0
0
0
44.821
22.000
5.000
0
0
2.500
47.724
36.295
85.470
101.134
7.
Capacitate
aditionala
necesara
Nu
Nu
Nu

(capacitate totala de procesare)
Nu este
necesara TMB
Nu este
necesara
TMB
Nu este
necesara
TMB

gospodariile din mediul rural si 80% din
cantitatea de deseuri, in total 64% din
cantitatea de deseuri din mediul rural)
4. Capacitate planificata de compostare,
din care la:
Craiova
Bailesti
Calafat
Filiasi
Dobresti
aceasta Alternativa
*S-a luat in calcul jumatate din cantitatea aferenta anului 2010 deoarece se considera ca procesul de
compostare individuala va demara cel mai tarziu la jumatatea anului 2010
Strategia pentru reducerea deeurilor biodegradabile include:
Compostarea la domiciliu/acas n zonele rurale (80% din gospodriile din zonele rurale
vor participa la compostarea la domiciliu) de la jumatatea anului 2010;
317
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Colectarea separata la 60% de la gospodriile individuale din Craiova a deeurilor

biodegradabile si compostarea a 80% din deseuri n 2013-2015.
Dup anul 2016, populatia din mediul urban de la Filiasi, Calafat, Bailesti, Segarcea,
Bechet si Dabuleni va colecta separat 80% din deseurile biodegradabile generate de la
case si 50 % din deseurile biodegradabile generate la blocuri, care vor fi compostate la
statiile de compostare de la Craiova, Bailesti si Dobresti
Colectarea separata si compostarea masei verzi din parcuri si piee, din zona urbana:
Filiasi, Bailesti, Calafat, Segarcea, Bechet si Dabuleni pe perioada 2013 2015 va fi
realizata la Craiova.
Toate instalaiile i echipamentele de reducere a deeurilor biodegradabile aparinnd

acestei Alternative sunt destinate s ndeplineasc n siguran tintele deseurilor
biodegradabile din anul 2010, 2013 i 2016, conform tabelului de mai sus.
Alternativa 3 se concentreaz asupra utilizrii staiilor de transfer planificate n conformitate
cu proiectele PHARE CES, n curs de implementare. Staiile de transfer desemneaz
anumite locuri unde deeurile colectate sunt transferate n containere mari de compactare
sau n vehicule de mare capacitate, economisind costurile de transport total, sau reducnd
necesitatea de a construi depozite multiple, dar mai mici i cu costuri suplimentare.
Deeurile reziduale de la Goicea i din zonele mprejmuitoare (vezi zona albastr din figura
5.3.5), vor fi colectate i transportate la staia de transfer utiliznd vehicule de colectare a
deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Goicea va fi de aproximativ 3.000 t/a (6
zile lucrtoare pe sptmn). Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din
Mofleni pentru depozitare.
Deeurile reziduale de la Bileti i din zonele mprejmuitoare (vezi zona din figura 5.3.5),
vor fi colectate i transportate la staia de transfer utiliznd vehicule de colectare a deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Bileti va fi de aproximativ 9.000 t/a (6
Deeurile reziduale de la Calafat i din zonele mprejmuitoare (vezi zona maro din figura
deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Calafat va fi de aproximativ 10.000 t/a (6
318
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Deeurile reziduale de la Filiai i din zonele mprejmuitoare (vezi zona galben din figura
deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Filiai va fi de aproximativ 7.000 t/a (6
Deeurile reziduale de la Dobreti i din zonele mprejmuitoare (vezi zona verde din figura
deeurilor.
Capacitatea proiectat pentru staia de transfer din Dobreti va fi de aproximativ 8.000 t/a (6
Pentru Alternativa 3 pentru deseurile reziduuale se urmrete ndeplinirea cerinelor
Directivei de depozitare, reducerii prin colectarea separat a deeurilor biodegradabile i
compostarea dup cum a fost descris mai sus.
Pe baza acestei Alternative, reziduurile rmase dup reciclare i compostare, etc. vor fi
depozitate la depozitu conform din Mofleni.
Bilanul de mas
Tabelul de mai jos indic bilanul de mas pentru deeurile generate n judeul Dolj. Conform
cu acest bilan cantitatea de deeuri rmase pentru a fi depozitate dup activitile
planificate de compostare acas, colectare separat i reciclare a materialelor reciclabile
(hrtie, plastic, sticl, metale, etc.) i dup reducerea cantitii de fraciuni biodegradabile
prin compostare, aproximativ de cca. 131.000 t/a n 2016.
Alternativa 3
2008
2010
2013
2016
236.320
238.482
243.048
245.769
-9.325
-18.650
-23.910
-784
-67.727
-84.397

157
13.545
16.879
-22.000
-29.500
4.400
5.900

5. Resturi de la statiile de compostare

319
CAPITOLUL 5
8. Deseuri
depozitare
reziduale
Analiza optiunilor
eliminate
prin
228.529
152.616
130.741
5.4 Evaluarea Alternativelor

Urmtoarele alternative au fost alese, specificate, descrise, analizate i evaluate n
urmtoarele articole.
Alternativa 1 se concentreaz pe compostare i depozitare ca metod primar de tratare a
deeurilor municipale solide i industriale nepericuloase. Strategia pentru tratarea deeurilor
biodegradabile i depozitarea reziduurilor include:
Reciclarea desurilor din ambalaje - sortate pentru cel puin a fi ndeplinite tintele stabilite
pn n 2016;
Tratarea deeurilor biodegradabile n staia de compost din Craiova,
Depozitarea reziduurilor la depozitul conform din Mofleni.
Alternativa 2 presupune reciclarea, compostarea, tratarea mecanico-biologic a deeurilor

biodegradabile i depozitarea ca metode de tratare principale pentru deeurile municipale
solide i deeurile industriale nepericuloase.
320
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Reciclarea materialelor colectate separat pentru cel puin a ndeplini toate sarcinile
(pn n 2016);
Tratarea deeurilor biodegradabile n staia de compost de mas verde/reziduuri din parc

din Craiova,
Tratarea deeurilor reziduale n staie de tratare mecanico-biologic,

tot judeul.
Alternativa 3 se concentreaz pe sortare, compostare i depozitare ca metod primar de

tratare a deeurilor municipale solide i industriale nepericuloase.
Reciclarea materialelor colectate separat pentru a ndeplini toate sarcinile (pn n

2016);
Tratarea deeurilor biodegradabile n staiile de compostare din Craiova (2013) pentru

acoperirea zonei Craiova i Filiai, staia de compost Bileti (2016) pentru acoperirea
zonei Bileti i Calafat i staia de compost Dobreti (2016) pentru acoperirea zonei
Dobreti i Goicea;

tot judeul.
5.4.1 Metodologie i previziuni

Evaluarea Alternativelor va fi realizat n dou etape pe baza a patru grupe de criterii
dup cum este specificat mai jos:
Etapa I n aceast etap, cele 3 Alternative vor fi evaluate utiliznd primul grup de criterii:
-
Criterii Economice (costuri de investiie, funcionare i ntreinere, etc.).
n a II-a etap, evaluarea se va realiza pentru

-
Criterii tehnice
Criterii de mediu,
Evaluarea final a celor 3 Alternative va trebui s fie realizat prin combinarea criteriului
economic, care reprezint la baz costurile totale ale Alternativelor individuale exprimate de
Valoarea Net Prezent (NPV), i a rezultatelor legate de criteriile de mediu, sociale i
tehnologice.
Figura 5.4.1-1 Evaluarea Alternativelor
321
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Tabel 5.4.1-1Sistem utilizat pentru utilizarea alternativelor
322
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.4.2 Evaluarea Criteriilor Economice

n cele ce urmeaz, Alternativele 3 care au fost descrise n capitolul anterior, sunt comparate
cu primul grup de criterii (Criterii economice) n detaliu.
n cele ce urmeaz, sunt rezumate datele generale de baz pentru estimarea costurilor
diferitelor alternative.
Pentru determinarea acestor costuri, se utilizeaz o metod de calcul static, ceea ce
nseamn c nu se aplic rate de cretere pentru:
5
Investiii de capital
Costuri curente (costuri de personal, costuri de materiale i consumabile,

ntreinere, reparaii i asigurri, etc.).
Metoda egalizrii costurilor anuale este utilizat pentru calculare: Investiiile de capital sunt
estimate pe baza ofertelor de pre din buget i a sumelor cunoscute din experiena
323
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
anterioar. Acestea includ cheltuielile pentru finanarea i pregtirea de intrare n funciune a

componentelor vizate. Adiional, se fac bonificaii pentru servicii de proiectare i costuri
incidente legate de proiecte, cum ar fi procedura de aprobare, etc., ct i cheltuielile
contingente i diverse.
Serviciul datoriei anuale este calculat separat pentru o dobnd de 7%.
Evaluarea economic a conceptului recomandat n "Studiul de Fezabilitate" nu se va realiza
pe baza serviciului debitului anual, ci va fi calculat prin intermediul metodelor NPV (Net
Present Value Valoare Net prezent), i Costurile Unitare Dinamice (costuri egalizate,
incluznd cantitile de deeuri pentru anul viitor).
Costurile fixe rmase legate de ntreinere, reparaii i asigurri sunt determinate prin
aplicarea procentelor privitoare la investiia implicat. Costurile de personal sunt estimate n
funcie de vrsta angajatului, n funcie de tipul i dimensiunea fabricii ct i de vechimea n
munc.
Consultantul a realizat o estimare a investiiei i a costurilor de funcionare pentru fiecare
dintre alternative.
5.4.2.1
Evaluarea Investiiilor
Tabelul urmtor prezint investiiile iniiale astfel nct vor deveni necesare pentru
implementarea fiecreia dintre cele 3 Alternative.
324
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Tabel 5.4.2.1-1 Investiii necesare pn n anul

2013
325
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Cnd comparm Alternativa 1 cu Alternativele 2 i 3 n termeni de investiie necesar, se

vede c Alernativa 3, cu un necesar de investiie de aprox. 51,3 milioane de euro este mult
mai profitabil dect Alternativa 2 (cu MBT) care necesit aprox. 63,4 milioane de euro i
Alternativa 1, cu 51,7 milioane de euro.
Comaparnd cele trei Alternative, 3 puncte de evaluare vor fi alocate opiunii care investete
cel mai puin/de jos nivel (Alternativa 3) etc
5.4.2.2
Evaluarea Costurilor Operaionale i de ntreinere
Cnd se compar Alternativa 3 cu Alternativa 1 i 2 n termeni de costuri totale de operare,

se remarc faptul c Alternativele 1 i 3 cu un cost total anual de operare de aproximativ
17,8 milioane euro (Alternativa 1), este mai mic dect al Alternativei 2, care are un cost de
20,5 milioane euro/an.
Cnd comparm cele trei alternative, vor aprea trei puncte de evaluare pentru opiunea cu
cel mai mic cost de funcionare necesar (Alternativa 1 i 3), i un punct pentru alternativa
care are cele mai ridicate costuri de funcionare (alternativa 2).
Tabel 5.4.2.2-1Costuri de funcionare i ntreinere, totale (incluznd costurile de capital) pentru
fiecare alternativ
326
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
327
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
5.4.3 Evaluarea criteriilor tehnice, de mediu i sociale/instituionale/legale

Criterii tehnice
Evaluarea criteriilor tehnice prezentate in tabelul de mai jos pentru cele trei alternative si
rezultatele sunt detaliate in anexa 5.4.3
Criterii de mediu
Evaluarea criteriilor de mediu prezentate n tabelul de mai jos, pentru cele trei alternative ct
i rezultatele sunt detaliate n anexa 5.4.3.
Criterii Sociale, instituionale i legale
Evaluarea criteriilor sociale, instituionale i legale prezentate n tabelul de mai jos pebntru
cele trei alternative i rezultatele sunt detaliate n anexa 5.4.3.
5.4.4 Clasare final i recomandare

n tabelul de mai jos criteriile prezentate seciunile tabel 5.4.4-1: clasarea final a
alternativelor este prezentat. Fiecare criteriu dup cum a fost prezentat anterior, obine
puncte. Scala de evaluare este cuprins ntre 3 puncte (maxim posibil puncte) acordate
pentru prima alternativ clasat, 2 puncte pentru alternativa clasat pe locul 2 i 1 punct
pentru a treia alternativ clasat (cel mai mic punctaj)
In cazul n care dou alternative au punctaj similar, ambele primesc cel mai mare punctaj.
Tabel 5.4.4-1 Clasamentul final al alternativelor
328
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Tabelul de mai sus prezint alternativele 3 cu 2,69 puncte din 3 puncte ca fiind cea mai bine
clasat alternativ, urmat de Alternativa 1 cu 2,25 n timp ce alternativa 2 este semnificativ
clasat pe ultimul loc cu 1,74 puncte.
5.5 Alternativa propus i recomandat

Tabel 5.5-1 Comparaia dintre Alternativele 1,2 i 3
Total punctaj
primit
Alternativa 1, cu o staie de
compostare central
i funcionare);
Alternativa 2, cu MBT
i funcionare);
Alternativa 3, cu 3 staii de
compostare
(costurile de investiii i
funcionare);
329
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
-
Criteriile tehnice,
Criteriile de
acceptan
social/public i
Economie
Total Investiii n
millioane Euro
Economie
Costuri totale
anuale (millioane
Euro /an)
ndeplinirea
sarcinilor legate
de deeurile
municipale
biodegradabile
Colectarea
separat,
sortarea i
reciclarea
materialelor de
mpachetare
Ierarhia n
managementul
deeurilor
Reciclarea
deeurilor
biologice
Sistemul de
tarifare
Deeuri reziduale
pentru depozitare
Criteriile tehnice,
Criteriile de
Criteriile tehnice,
Criteriile de acceptan
acceptan
social/public i
social/public i
instituional.
instituional.
al doilea punctaj de 2.25.
instituional.
ultimul punctaj de 1.74.

punctajul maxim de 2.69.
51.7 millioane Euro
63.4 millioane Euro
51.3 millioane Euro

reduse
prin
reciclarea
Pentru 2010, 2013 i chiar
n 2014 ndeplinirea sarcinilor
legate
de
deeurile
biodegradabile
va
trebui
revizuit, i dac este cazul, se
vor
lua
n
considerare
capaciti adiionale sau soluii
alternative.
Aceast alternativ nu va
ndeplini sarcinile legate de
deeurile biodegradabile care
trebuie a fi reduse prin
reciclarea
hrtiei/cartonului,
lemnului, etc. Ct i a
compostrii masei verzi/din
parcuri, etc. n 2010, 2013,
care de asemenea vor ndeplini
prin MBT tratarea deeurilor
biodegradabile care trebuie s
fie funcionale n 2013, care de
asemenea
vor
ndeplini
sarcinile pentru 2016 i n
continuare.
sortarea
i
reciclarea

reduse
prin
reciclarea
ct i a compostrii masei
verzi/din parcuri, etc. n 2010,
2013 i chiar dup 2016. n 2014
ndeplinirea sarcinilor legate de
deeurile
biodegradabile
va
trebui revizuit i n cazul n care
e necesar, se vor lua n
considerare capaciti adiionale
sau soluii alternative.
recuperare
a
deeurilor,
recuperare
a
deeurilor,
Alternativele 1 i 3 sunt mult mai
bine clasate fa de Alternativa
2.
Alternativei 1. (cca. 41.000 t/a n
2013; cca. 54.000 t/a n 2016)

sortarea
i
reciclarea
recuperare
a
deeurilor,
Alternativele 1 i 3 sunt mult
mai bine clasate fa de
Alternativa 2.
Alternativei 3. ( cca. 39.000 t/a
n 2013 si cca. 52.000 t/a n
2016)
aprox. 154.000 t/a n 2013 i
133.000 t/a n 2016.
recuperare
a
deeurilor,
(cca. 14.000 t/a n 2013; si
2016)
avea cel mai ridicat sistem de
tarifare.
aprox. 160.000 t/a n 2013 i
127.000 t/a n 2016

sortarea
i
reciclarea
Materialelor ambalate, toate cele
trei alternative sunt egale i vor
ndeplini sarcinile.

aprox. 153.000 t/a n 2013 i
131.000 t/a n 2016.
Recomandare:
n termeni de punctaj total al evalurii Alternativelor,
Criterii Economice (costuri de investiii i de funcionare);
Criterii tehnice
330
CAPITOLUL 5
Analiza optiunilor
Criterii de mediu,
Claseaz Alternativa 3 ca cea mai bun opiune, urmat de Alternativa 1.
n termeni de costuri de investiii, Alternativa 3 se claseaz ca cea mai bun opiune cu
12,1 milioane Euro mai puin dect Alternativa 2 i
0,4 milioane Euro mai puin dect Alternativa 1.
n termeni de costuri de funcionare, Alternativele 1 i 3 sunt clasate ca fiind cele mai

bune cu
2,8 sau 2,4 milioane Euro per an costuri de funcionare mai reduse ca Alt. 2.
care trebuie acoperite prin sistemul de tarifare.
n acelai timp, n termeni de ndeplinire a sarcinilor legate de deeurile mpachetate ct
i sarcinile legate de reducerea deeurilor biodegradabile n 2010,2013 i 2016, toate
cele trei Alternative sunt egale i vor fi capabile s ndeplineasc sarcinile cerute i
n termeni de sistem de tarifare viitor legat de Alternativa aleas,
Alternativele 3 i 1 vor determina cel mai redus sistem de tarifare i
Alternativa 2 va determina cel mai ridicat nivel de tarifare.

Astfel, Asistena Tehnic recomand Alternativa 3 ca fiind cea mai bun Alternativ
pentru judeul Dolj.
331
CAPITOLUL 6
Strategia judeteana
6. STRATEGIA JUDETEANA
Definirea strategiei judetene respectiv a masurilor ce trebuie puse in aplicare pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor care sa nu afecteze mediul
ambiant si sanatatea oamenilor reprezinta un aspect deosebit de important pentru
determinarea investitiilor viitoare necesare a se realiza la nivelul judetului Dolj, pentru
perioada de planificare 2008-2038.
In capitolul 2 al acestui document a fost analizat si descris sistemul actual de gestionare a
deseurilor municipale, atat aspectele tehnice cat si cele institutionale si au fost identificate
principalele deficiente ale sistemului. Pornind de la situatia existenta s-a determinat evolutia
populatiei judetului Dolj, a principalilor indicatori economici si a generarii deseurilor
municipale pentru o perioada de 30 de ani.
Strategia judeteana este strans legata de obiectivele si tintele stabilite pentru gestionarea
deseurilor in judetul Dolj. In formularea acestora au fost luate in considerare urmatoarele
documente strategice:
- Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor;
- Tratatul de aderare si Planurile de implementare in domeniul gestionarii deseurilor;
- Programul Operational Sectorial de Mediu;
- Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor;
- Planul Regional de Gestionare a deseurilor pentru Regiunea 4 SV Oltenia;
- Planul de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Dolj;
- Alte strategii si planuri relevante ce cuprind obiective privind gestionarea deseurilor:
Planul National de Dezvoltare, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului,
Planul National de Actiune privind Schimbarile Climatice.
Pe baza obiectivelor definite pentru judet si a deficientelor identificate in actualul sistem de
gestionare a deseurilor s-au analizat optiunile tehnice pentru fiecare componenta din sistem
astfel incat sa se asigure indeplinirea tintelor legislative. Astfel au fost alese cele mai bune
tehnici pentru:
-
Colectarea deseurilor;
Transportul si transferul deseurilor la depozitul zonal;
Sortarea/reciclarea deseurilor;
Tratarea deseurilor biodegradabile;
Eliminarea deseurilor muncipale;
Inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare

din mediul rural.
O descriere completa a optiunilor tehnice recomandate pentru fiecare componenta precum si

alternativa tehnica aleasa pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a
deseurilor este prezentata in capitolul 5.
332
CAPITOLUL 6
Strategia judeteana
In tabelul de mai jos sunt detaliate masurile si termenele aferente fiecarui obiectiv,
prezentate diferentiat pentru mediul urban si mediul rural.
333
CAPITOLUL 6
Strategia judeteana
Tabel 6-1 Strategia detaliata privind sistemul integrat de gestionare a deseurilor in judetul Dolj
Nr.
crt
Componenta
Masuri specifice
Termen
Mediul URBAN
Colectarea si transportul deseurilor
Colectarea si transportul Extinderea ariei de acoperire a serviciului de
salubrizare pentru colectarea deseurilor reziduale
de la 82% in anul 2007 la 100% ceea ce este
echivalent cu o crestere de la 270.824 locuitori la
323.398 locuitori
1.2
Colectarea separata
deseurilor reciclabile
1.3
Colectarea separata a
deseurilor biodegradabile
1.4
Colectarea separata
1.5
deseurilor periculoase
deseurilor din echipamente
electrice si electronice
(DEEE)
1.7
Colectarea separata
deseurilor din C & D
Termen
Mediul RURAL
1
1.1
1.6
Masuri specifice
Extinderea ariei de acoperie cu servicii de

salubrizare pentru colectarea separata a
deseurilor reciclabile pe tip de material de la 0% in
2007 la 100% ceea ce este echivalent cu o
crestere de la 168.166 locuitori la 323.398 locuitori
Extinderea ariei de acoperire cu servicii de
salubrizare pentru colectarea separata a
deseurilor biodegradabile de la 0% in 2007 la 60%
din populatia care locuieste in zonele de case
individuale din localitatile care vor fi deservite de
statie de compostare
Stabilirea de puncte de colectare si colectarea din
usa in usa a deseurilor voluminoase de la
populatie la fiecare 3 luni astfel incat sa se asigure
colectarea intregii cantitati generate
Implementarea unei scheme de colectare pentru
deseurile menajere periculoase
Organizarea colectarii separate a DEEE de catre
agentii de salubrizare prin programari periodice
Organizarea si optimizarea colectarii separate prin
puncte de colectare a DEEE-urilor
Realizarea sistemului de colectare separata a
deseurilor din C & D la nivelul tuturor localitatilor
urbane din judet
2012
Extinderea ariei de acoperire a serviciului de

salubrizare pentru colectarea
deseurilor
reziduale de la 4% (15.534 locuitori) in anul 2007
la minim 90 % sau 381.633 locuitori
2012
2012
Implementarea sistemului de colectare separata a

deseurilor reciclabile pe tip de material de la 0%
in 2007 la 100% ceea ce este echivalent cu o
crestere de la 0 locuitori la 381.633 locuitori.
2012
2012
Nu este cazul
2012

deseurilor voluminoase de la populatie la fiecare
3 luni astfel incat sa se asigure colectarea intregii
cantitati generate
Implementarea unei scheme de colectare pentru
deseurile menajere periculoase
Organizarea colectarii separate din poarta in
poarta a DEEE de catre agentii de salubrizare
prin programari periodice
Organizarea si optimizarea colectarii separate
prin puncte de colectare a DEEE-urilor
deseurilor din C & D la nivelul localitatilor rurale
2011
Perman
ent
2011
334
2012
2011
Permane
nt
2011
CAPITOLUL 6
Strategia judeteana
Nr.
crt
Componenta
1.8
Transferul deseurilor
2.
Masuri specifice
Termen
Mediul URBAN
Masuri specifice
Mediul RURAL
Construirea a 4 statii de transfer pentru optimizarea transportului deseurilor la depozitul zonal conform:
1 statie de tranfer la Bailesti cu o capacitate de circa 9.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 75.355
(Zona 2)
1 statie de transfer la Calafat cu o capacitate de circa 10.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 57.109
(zona 3)
1 statie de transfer la Filiasi cu o capacitate de circa 7.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 31.093
(zona 4)
1 statie de transfer la Dobresti cu o capacitate de circa 8.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 82.611
(zona 5)
1 statie de transfer la Goicea cu o capacitate de circa 3.000 t/an si un numar de locuitori deserviti de 18.551
(zona )
Valorificarea / tratarea deseurilor biodegradabile astfel incat sa asigure reducerea de la depozitare a minim:
- 35.794 tone deseuri biodegradabile
Compostarea intregii cantitati de deseuri
2012
Compostarea individuala a fractiei biodegradabile
biodegradabile provenite din parcuri si gradini si a
din deseurile menajere
cantitatii de deseuri biodegradabile colectate
separat de la populatia care locuieste in zonele de
case individuale din localitatile deservite de statie
de compostare
Construirea unei statii de compostare la Craiova cu o capacitate de 22,000 t/an
Deseuri de ambalaje
Termen
Asigurarea colectarii deseurilor de ambalaje provenite de la populatie si cele provenite din comert, industrie si
institutii in vederea reciclarii a minim:
- Construirea unei statii de sortare la Craiova pentru deseurile reciclabile, cu o capacitate de aproximativ 67.000
t/an
- 23.658 tone de deseuri de hartie si carton, 20.260 tone deseuri de plastic, 11.347 tone deseuri de sticla, 5.364
tone deseuri de metal, 3.586 tone deseuri de lemn din cantitatea total generata de 64.215 tone
2011
2011
2011
2011
2009
2010
2013
2016
2010
2011
2011
2012
Deseuri din constructii si

demolari
Realizarea capacitatilor necesare pentru tratarea cantitatii totale de deseuri din constructii si demolari generate la
nivelul intregului judet
Valorificarea potentialului util din deseurile din constructii si demolari
2011
Deseuri voluminoase
Valorificarea potentialului util din deseurile voluminoase
2010
Deseuri
Tratarea deseurilor periculoase din deseurile menajere in vederea valorificarii sau eliminarii in conditii de siguranta
2011
periculoase
din
335
CAPITOLUL 6
Nr.
crt
Componenta
Strategia judeteana
Masuri specifice
Termen
Mediul URBAN
Masuri specifice
Termen
Mediul RURAL
deseuri municipale
7
8
Namoluri provenite de la
statiile
de
epurare
orasenesti
Inchiderea
depozitelor
neconforme / spatiilor de
depozitare
Pe baza strategiei regionale de gestionare a namolurilor ce urmeaza a fi elaborata pentru judetul Dolj, promovarea
prioritara a valorificarii namolului rezultat. Pentru cantitatile de namol ce nu pot fi valorificate, asigurarea eliminarii
acestora pe depozitul de deseuri municipale.
Sistare depozitare spatii de depozitare din mediul
Sistarea depozitarii in depozitele necomforme tip
rural
b n conformitate cu calendarul negociat si
inchiderea acestora:
Inchiderea i ecologizarea celor 374 spatii de
2008
- Sistare depozitare - depozitul neconform
depozitare din mediul rural
Bailesti 1
2011
- Inchidere depozitul neconform Bailesti 1
2009
- Sistare depozitare - spatiu depozitare
neautorizat similar zona rurala - Bailesti 2
2011
- Inchidere spatiu depozitare neautorizat,
Bailesti 2
2009
- Sistare depozitare 4 spatii depozitare
neautorizate, similare zona rurala, de la
Bechet si 2 spatii depozitare neautorizate,
similare zona rurala, de la Dabuleni
2011
- Inchidere 4 spatii depozitare de la Bechet
si 2 spatii depozitare de la Dabuleni
2010
- Sistare depozitare - depozitul de la Calafat
2011
- Inchidere - depozitul de la Calafat
2011
- Sistare si inchidere - depozitul neconform de
la Segarcea - Transilvania
2009
- Sistare depozitare 3 spatii depozitare
neautorizate, similare zona rurala, de la
Segarcea (Unirea, Floresti, Viilor)
2011
- Inchidere 3 spatii depozitare de la Segarcea
2011
- Sistare depozitare si inchidere - depozitul
neautorizat de la Filiasi
336
2009
2011
CAPITOLUL 7
7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

7.1 Rezumat
Investitia necesara a se realiza pentru implementarea si functionarea sistemului integrat de
gestionare a deseurilor municipale in Judetul Dolj pentru perioada de planificare 2008-2038
este de aproximativ 156 milioane euro din care cca. 50 milioane euro sunt estimate a se
realiza in perioada 2008-2013, cca. 17 milioane euro in perioada 2014-2016 si cca. 90
milioane euro in perioada 2017-2038. In investitia totala sunt incluse cheltuielile privind
asistenta tehnica (AT), Publicitate si cheltuielile neprevazute (CN).
Grafic 7.1-1 Investitia toatala pentru intreaga perioada de planificare (euro)
100.000
90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2009-2013
2014-1016
2017-2038
Pentru fiecare componenta a sistemului de gestionare a deseurilor s-a determinat costul

unitar exprimat in euro pe tona de deseu generat, iar rezultatele obtinute sunt prezentate in
graficul urmator. Anul de baza pentru determinarea acestor costuri este 2009.
Grafic 7.1-2 Costuri unitare exprimate in euro/tona
6,00
Unit Costs: Residual Waste

Collection & Transport
5,00
Unit Costs: Separate Packaging

Waste Collection & Transport
4,00
Unit Costs: Separate Bio-Waste

3,00
Unit Costs: Bulky Waste Collection

& Transport
2,00
Unit Costs: Hazardous (household)

Waste Collection & Transport
Unit Costs: Waste Transfer Station
1,00
Unit Costs: Waste Transport from

Transfer Station to Landfill
0,00
Unit costs
Unit Costs: Sorting
Valoarea costurilor unitare este cea mai ridicata pentru colectarea si transportul deseurilor
periculoase (valoarea nu este reprezentata grafic intrucat depaseste cu mult valoarea
celorlalte componente fiind de circa 1.183 euro/tona) urmata de colectarea separata si
transportul deseurilor de ambalaje, apoi de colectarea si transportul deseurilor reziduale de
aproximativ 74 euro/tona, etc. a se vedea tabelul 7.5.1-1.
337
CAPITOLUL 7
Grafic 7.1-3 Costuri de operare, intretinere si administrare
Residual Waste Collection &

Transport
4.500.000
4.000.000
Separate Packaging Waste

3.500.000
3.000.000
Separate Bio-Waste Collection &

Transport
2.500.000
Bulky Waste Collection & Transport
2.000.000
1.500.000
Hazardous (household) Waste

1.000.000
Waste Transfer Station
500.000
Waste Transfer from Transfer Station

to Landfill
0
O$M Adnin. costs
Sorting Plants
Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus costurile de operare, intretinere si
administrare cele mai ridicate sunt pentru colectarea separate si transportul deseurilor de
ambalaje, urmand costurile pentru colectarea si transportul deseurilor reziduale, apoi
costurile pentru eliminarea deseurilor la depozitul zonal, etc. In cazul statiei de sortare,
intrucat din vanzarea materialelor reciclabile rezulta venituri, costurile de operare, intretinere
si administrare sunt acoperite in intregime.
7.2 Contextul Planificrii

Sistemul integrat de gestionare a deseurilor din judetul Dolj a fost proiectat pentru o perioada
de 30 de ani (2008-2038), iar toate investitiile si reinvestitiile necesare pentru aceasta
perioada au fost determinate pe baza strategiei judetene si a optiunilor tehnice recomandate
pentru fiecare componenta de deseuri din cadrul alternativei 3.
Strategia judeteana a fost definita potrivit obiectivelor si tintelor judetene ce sunt in
conformitate cu toate documentele strategice referitoare la gestionarea deseurilor.. Fara
investitii suplimentare consistente, tintele nu pot fi atinse. De aceea, in capitolele anterioare
au fost stabilite toate masurile necesare pentru atingerea tintelor judetene:
-
Cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare pentru colectarea

deseurilor reziduale si transportul acestora, atat in zona urbana cat si in cea
rurala;
Extinderea colectarii separate a deseurilor de ambalaje pentru a se atinge tintele

de reciclare si valorificare cerute de legislatie;
Implementarea colectarii separate pentru deseurile voluminoase si pentru cele

periculoase menajere;
Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor biodegradabile in mediul

urban si promovarea compostarii individuale a deseurilor biodegradabile in zona
rurala pentru a se respecta cerintele legislative legate de reducerea de la
depozitare a deseurilor biodegradabile;
Tratarea si valorificarea deseurilor;

338
CAPITOLUL 7
Construirea unei statii de sortare, unei statii de compostare si a patru statii de

transfer in prima faza a investitiei;
Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare neconforme atat in urban

cat si in rural.
Solutiile tehnice si graficul pentru implementarea masurilor propuse au fost detaliate in

capitolele anterioare (capitolele 5 si 6).
Contexul de planificare al Master Plan-ului este de a:
Aduce o contributie substantiala la angajamentele nationale (obiectivele POS);
Considera angajamentele relevante in domeniul mediului acceptate de Romania prin

Tratatul de Aderare;
Indica judetului, intr-un mod clar, angajamentele secundare ale tintelor in domeniul
gestionarii deseurilor;
Justifica conformitatea investitiilor propuse cu obiectivele POS national si altele, cu

planurile regionale si judetene de gestionare a deseurilor;
Descrie contributia masurilor de investitie necesare a se realiza pentru atingerea

obiectivelor Master Plan-ului;
Demonstra ca investitia face parte fintr-un plan de dezvoltare eficient, pe termen lung
al gestionarii deseurilor;
Demonstra ca operatorul(ii) este (sunt) viabili si eficienti;
De a demonstra ca investitiile propuse sunt sustenabile si ca ofera servicii mai bune

publicului si/sau imbunatatesc protectia mediului.
7.3 Plan de investitii pe termen lung

Ca parte a pregatirii Master Plan-ului, a fost revizuit sistemul de gestionare a deseurilor
pentru intreg judetul in vederea definirii masurilor de investitie pe termen lung ce duc la
conformarea cu Directivele UE in domeniul gestionarii deseurilor. In capitolul 2 al acestui
document a fost analizata situatia existenta inlcusiv facilitatile referitoare la gestionarea
deseurilor in judet, identificandu-se deficientele sistemului existent.
Una din principalele activitati in desfasurarea proiectului va fi de a constientiza beneficiarii de
importanta realizarii conformarii cu Directivele UE, precum si de a recunoaste ca, in stabilirea
prioritatilor de investitie, trebuie acordata suficienta atentie (i) suportabilitatii acestor investitii
si (ii) capacitatii locale de a implementa proiectele prevazute.
In capitolul 5 au fost evaluate si discutate in detaliu diferite alternative pentru proiectarea unui
sistem integrat de gestionare a deseurilor, fiind identificata cea mai buna alternativa. Pentru
alternativa propusa, investitia pe termen lung necesara a se realiza pentru implementarea
masurilor prevazute a fost cuantificata, luand in considerare gradul de suportabilitate al
populatiei pentru investitii si capacitatile de implementare si operare locale si/sau regionale.
Planul de investitii pe termen lung include investitii pentru:
339
CAPITOLUL 7
Colectarea separata si transportul deseurilor de reciclabile;
Colectarea separata si transportul deseurilor voluminoase;
Colectarea separata si transportul deseurilor periculoase;
Stabilirea punctelor de colectare prin aport voluntar;
Statii de transfer si transportul deseurilor de la statiile de transfer catre depozitul zonal

conform existent;
Statii de sortare;
Compostarea deseurilor biodegradabile si compostare individuala;
Statii de compostare;
Reabilitarea tuturor depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare rurala;
Cheltuieli neprevazute si proiectare;
Asistenta tehnica pentru a asigura beneficiarului capacitatea adecvata de management in

vederea implementarii masurilor si sustinerii investitiei.
Toate masurile de investitie sunt descrise si justificate in detaliu in capitolul 5 al acestui

document.
In ceea ce priveste riscurile in implementarea proiectului (ex. disponibilitatea terenului),
consiliul judetean a identificat locatii noi pentru instalatiile propuse, care sunt in proprietatea
consiliului judetean sau a autoritatilor publice locale.
In ceea ce priveste riscurile de operare si intretinere (ex. capacitatea insuficienta a
beneficiarului) Master Planul elaborat in aceasta faza are ca scop dezvoltarea de solutii
optime si eficiente din punct de vedere al costurilor pentru fiecare din investitiile propuse. Pe
de alta parte, investitiile propuse trebuie sa corespunda nevoilor reale atat la nivel judetean
cat si regional, si au fost selectionate intr-un mod care sa fie consistent cu cadrul general de
dezvoltare a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor.
In plus, deoarece Master Planul propune o dezvoltare in faze a infrastructurii si serviciilor de
gestionare a deseurilor la nivel judetean, Beneficiarii Locali trebuie aiba o abordare flexibila
in etapizarea si prioritizarea investiilor, pentru a asigura un echilibru adecvat al eficientei din
punct de vedere al costurilor. Acest lucru va permite, la oricare etapa viitoare, construirea pe
baza rezultatelor fazelor anterioare, si va furniza deci o baza solida pentru asigurarea
conformarii cu angajamentele pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare.
7.4 Parametrii de baza pentru proiectare si pre-dimensionare

Parametrii de baza pentru proiectarea facilitatilor de gestionarea deseurilor municipale au
fost calculati luand in cosiderare urmatoarele elemente:
340
CAPITOLUL 7
Situatia existenta in judet privind sistemul de gestionare a deseurilor si deficientele

identificate capitolul 2 al Master Planului;
Prognoza evolutiei veniturilor, a principalilor indicatori economici si a generarii

deseurilor municipale inclusiv evolutia generarii deseurilor biodegradabile, a deseurilor
de ambalaje, a deseurilor voluminoase, a deseurilor din constructii si demolari, a
namolurilor provenite de la statiile de epurare, diferentiat pentru mediul urban si rural
pentru perioada de planificare 2008-2038 capitolul 3 al Master Planului;
Obiectivele si tintele stabilite in conformitate cu cerintele legislative, POS Mediu,

Tratatul de adrare si planurile de implementare, planul national/regional si juedetean
de gestionare a deseurilor capitolul 4 al Master Planului;
Optiunile tehnice recomandate pentru fiecare componenta de gestionare a deseurilor

respectiv pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor
in conformitate cu alternativa 3 capitolul 5 al Master Planului;
Strategia judeteana in care sunt stabilite masurile ce trebuie intreprinse pentru

realizarea obeictivelor si tintelor judetene privind sistemul integrat de gestionare a
deseurilor municipale capitolul 6 al Master Planului.
In capitolul 5 au fost determinate capacitatile tuturor facilitatilor de gestionare a deseurilor

propuse a se realiza pentru implementarea sistemului de gestionare a deseurilor in judetul
Dolj.
7.5 Costuri unitare si costuri administrative, de intretinere si de

operare
In capitolul 5 al Master Planului, plecand de la situatia existenta, de la cantitatile de deseuri
prognozate a se genera si de la obiectivele si tintele stabilite pentru gestionarea deseurilor in
judetul Dolj, au fost analizate mai multe optiuni tehnice si identificate 3 alternative. In urma
acestei analize a fost identificata si descrisa alternativa tehnica aleasa, respectiv alternativa
3 si in cadrul acesteia a fost recomandata optiunea tehnica pentru fiecare componenta a
sistemului de gestionare a deseurilor.
In vederea determinarea investitiilor necesare a se realiza pentru implementarea sistemului
integrat de gestionare a deseurilor a fost elaborata o baza de date cu costurile unitare pentru
fiecare componenta a sistemului avand ca fundament atat experienta acumulata in
implementarea unor proiecte internationale similare pentru gestionarea deseurilor, la nivelul
Uniunii Europene, cat si experienta implementarii unor proiecte locale finanate din
instrumentele de preaderare in Romania (proiecte ISPA). Baza de date ce contine costurile
unitare ultilizate pentru acest proiect este detaliata mai jos.
Tabel 7.5-1 Costurile unitare ale investitiei pentru judetul Dolj
Echipamente
Valoare
Pod bascule
25,000
Compactor de deseuri
210,000
Buldozer
140,000
Incarcator cu cupe pentru instalatii
125,000
M.U.
/buc
/buc
/buc
/buc
341
CAPITOLUL 7
Incarcator mic pe role

Camion
Automaturatoare stradale
Vehicul pentru colectarea deseurilor (RCV)
24 m
Vehicul pentru colectarea deseurilor (RCV)
16 m
Remorca pentru transport cu carlig
HazMobile
Vehicul de incarcare
Colector
Vehicul de supraveghere
Containere deschise 40m
Containere deschise 30m
Anvelope
45,000
60,000
125,000
/buc
/buc
/buc
/buc
125,000
/buc
100,000
105,000
170,000
75,000
25,000
12,000
7,000
5,000
500
/buc
/buc
/buc
/buc
/buc
/buc
/buc
/buc
340
170
25
21
40
1,000
/buc
/buc
/buc
/buc
/buc
/buc
Containere si placi
Containere 1100 l (metal)
Containere 1100 l (plastic)
Pubela 240 l
Pubela 120 l
Compostoare individuale
Placi de beton
Tabel 7.5-2 Valorile unitare utilizate la calcularea costurilor de operare si intretinere

Costuri unitare
Valori anuale
Intretinere si reparatii
Lucrari civile
Mecanice (incarcare normala)
Mecanice (incarcare maxima)
Vehicule
Personal
Costuri anuale pentru companie
Director de instalatie
Director adjunct de instalatie
Maistru
Muncitori calificati
Functionar administratie
Muncitor instruit
Sofer
Secretara/Portar
Personal necalificat
Personal pentru sortare (necalificat)
Nr saptamani de lucru personal/an
Nr zile de lucru personal/saptamana
Nr ore de lucru personal/zi
1
3
5
10
10
21,600
18,000
16,800
7,200
9,600
5,400
6,000
9,600
2,400
2,400
48
5
8
U.M.
%
%
%
%
%
/an
/an
/an
/an
/an
/an
/an
/an
/an
/an
Saptamani/an
Zile/saptamana
Ore/zi
Salarii lunare
1,800
1,500
1,400
600
800
450
500
800
200
200
342
CAPITOLUL 7
Concediu medical
Nr zile de lucru personal/an
Zile
operationale
instalatie/saptamana
Saptamani operationale instalatie
Nr zile necesare prezenta muncitori
Personalul Factor
Consumabile
Electricitate
Apa potabila
LFO
Motorina
Diverse consumabile
5
228
%
Zile /an
6
52
312
137
Zile/saptamana
Saptamani/an
Zile/an
%
0.048
5.00
500.00
1.20
3.00
/kWh
/m
/t
/l
/t
Eliminarea/descarcarea
reziduurilor
Depozit pentru deseurile municipale
solide
Deseurile periculoase menajere
Levigat
Apa uzata
Costurile terenului
8.80
1,000
2.00
0.20
/t
/t
/m
/m
1.00
/m
Considerat ca si
cantitate pentru
depozit

urmeaz:
Material valorificabil
Venituri
Hrtie
Sticl
Plastic
Metal
Compost
20.00
40.00
60.00
150.00
15.00
U.M.
/t
/t
/t
/t
/t
Veniturile din reciclare au fost incluse n calculul costurilor cu semn negativ.

In continuare sunt prezentate detaliat costurile unitare, separat pentru fiecare componenta a
sistemului, exprimate in euro/tona la nivelul anului 2009.
7.5.1
Tabelul 7.5.3 prezinta costurile unitare folosite pentru :
Colectarea separata si transportul deseurilor de ambalaje;

343
CAPITOLUL 7
Colectarea si transportul deseurilor voluminoase;
Colectarea si transportul deseurilor periculoase din deseurile menajere.
Tabel 7.5-3 Costuri unitare pentru colectare si transport

Colectarea si transportul deseurilor (preturi de baza )
Euro/t
Euro/persoana
Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor reziduale
158,13
COSTURI INVESTITIONALE
TOTAL COSTURI O&I
1. Cheltuieli de capital (CAPEX)
26.20
2. Reparatii si intretinere
23.13
3. Costuri cu personalul
13.25
4. Consumabile
7.18
5. Alte costuri de O&I
4.36
6. Venituri
0.00
TOTAL COSTURI O&I
74.12
5.52
Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor de ambalaje
157.68
TOTAL COSTURI O&I
31.94
26.51
10.61
4. Consumabile
7.14
4.43
6. Venituri
0.00
TOTAL COSTURI O&I
80.63
5.42
Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor biodegradabile
58.91
TOTAL COSTURI O&I
10.84
8.81
6.85
4. Consumabile
5.71
2.14
6. Venituri
0.00
TOTAL COSTURI O&I
34.35
0.44
Costuri unitare: colectare si transport deseuri voluminoase
74.85
TOTAL COSTURI O&I
11.58
8.24
12.99
4. Consumabile
5.84
2.71
6. Venituri
0.00
TOTAL COSTURI O&I
41.37
0.62
Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor periculoase (menajere)
367.41
TOTAL COSTURI O&I
53.07
30.42
55.65
4. Consumabile
12.76
1,031.56
6. Venituri
0.00
TOTAL COSTURI O&I
1,183.45
2.35
344
CAPITOLUL 7
7.5.2 Transferul deseurilor

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare pentru cele 4 statii de transfer necesare a
se realiza in judetul Dolj potrivit alternativei 3. Costurile investitionale si costurile de operare
si intretinere sunt estimate pe baza capacitatii fiecarei statii de transfer, de aceea in tabelul
de mai jos sunt indicate costurile unitare medii pentru toate statiile de transfer:
a) Statia de transfer din Bailesti cu o capacitate de aproximativ 9.000 t/an
b) Statia de transfer din Calafat cu o capacitate de aproximativ 10.000 t/an
c) Statia de transfer din Filiasi cu o capacitate de aproximativ 7.000 t/an
d) Statia de transfer din Dobresti cu o capacitate de aproximativ 8.000 t/an
Tabel 7.5-4 Costuri unitare pentru statiile de transfer
Costuri unitare: Statii de transfer
EURO/t
Pret de baza: anul 2009

41.66
TOTAL COSTURI O&I

4. Consumabile
6. Venituri
TOTAL COSTURI O&I
3.44
0.92
1.75
0.90
2.02
0.00
9.03
Euro/capita
(echivalent pe
persoana)
0.40
7.5.3 Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare referitoare la transportul deseurilor
reziduale catre depozitul conform zonal existent la Mofleni - Craiova asa cum este
recomandat in alternativa 3.
Tabel 7.5-5 Costuri unitare pentru transferul deseurilor la depozitul conform
Costuri unitare: transportul
depozitul conform existent
deseurilor
la
EURO/t

23.71
TOTAL COSTURI O&I

4. Consumabile
6. Venituri
TOTAL COSTURI O&I
3.67
3.56
3.63
4.37
1.16
0.00
16.38
Euro/capita
(echivalent pe
persoana)
1.14
7.5.4 Reciclarea si valorificarea deseurilor

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare pentru statia de sortare necesara intr-o
prima faza in judetul Dolj potrivit alternativei 3. Costurile investitionale si cele de operare si
345
CAPITOLUL 7
intretinere sunt estimate pe baza capacitatii statiei de sortare, de aceea in tabelul de mai jos
sunt indicate costurile unitare medii pentru aceasta statie de sortare cu o capacitate de
aproximativ 67.000 t/an.
Tabel 7.5-6 Costuri unitare pentru statia de sortare
Costuri unitare: statie de sortare
EURO/t

72.91
TOTAL COSTURI O&I

4. Consumabile
6. Venituri
TOTAL COSTURI O&I
16.41
6.21
13.45
3.51
5.70
-32.47
16.41
Euro/capita
(echivalent
persoana)
pe
0.01
7.5.5 Tratarea deseurilor

Tabelul urmator prezinta costurile unitare pentru statia de compostare a carei constructie
este recomandata in cadrul alternativei 3. Costurile investitionale si cele de operare si
intretinere sunt estimate pe baza capacitatii statiei de compostare, de aceea in tabelul de mai
jos sunt indicate costurile unitare medii pentru aceasta statie de compostare cu o capacitate
de aproximativ 18.000 t/an.
Tabel 7.5-7 Costuri unitare pentru statia de compostare
Costuri unitare: statia de compostare
Euro/t
Euro/capita
(echivalent
persoana)
pe
155.85
TOTAL COSTURI O&I

4. Consumabile
6. Venituri
TOTAL COSTURI O&I
15.27
6.88
4.86
5.81
8.41
-6.75
34.50
0.97
7.5.6 Inchiderea depozitelor neconforme

In tabelul urmator sunt prezentate costurile unitare pentru inchiderea depozitelor neconforme
din zona urbana si a spatiilor de depozitare din zona rurala. In zona rurala costul unitar difera
in functie de solutia tehnica recomandata pentru reabilitarea spatiilor de depozitare:
salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform
Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase.
346
CAPITOLUL 7
Tabel 7.5-8 Costuri unitare pentru inchiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de

depozitare
Costuri unitare: inchiderea depozitelor neconforme
Depozite neconforme in zona urbana
Spatii de depozitare in zona rurala
Euro/ha
Euro/m3
350,000.00
7,500.00
7.6 Costuri investiionale

Costurile de investitii necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de
gestionare a deseurilor au fost determinate pe baza masurilor propuse pentru atingerea
obiectivelor si tintelor judetene precum si pe baza solutiilor tehnice recomandate in cadrul
alternativei 3 pentru colectarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor.
In tabelul urmator sunt prezentate toate investitiile recomandate pentru implementarea unui
sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean pentru perioada 2008-2038.
Investitiile propuse asigura indeplinirea prevederilor legislative pentru o gestionare adecvata
a deseurilor.
Costurile de investitii s-au determinat pe o perioada de 30 ani si au fost defalcate luand in
considerare atat investiile initiale cat si reinvestiile necesare a se realiza in acesta perioada.
Tabelul 7.6-1 prezint planul de investitii pentru judetul Dolj pentru perioada 2009-2016
Tabel 7.6-1 Plan de investitii pentru sistemul de gestionare a deseurilor in judetul Dolj (doar
investitiile noi) in Euro
Costurile
Planul de
Planul de
Investiii ce
Alternativa 3
Colectare si transport deseuri reziduale

Platforme betonate
Pubele
totale ale
investitiilor in
Euro
investiii
prioritare ce
urmeaz a fi
finanate prin
POS Mediu, in
euro, n
perioada
2009-2013
1.630.000
1.630.000
investiii
prioritare ce
urmeaz a fi
finanate
prin POS
Mediu, in
euro, n
perioada
2014-2016
urmeaza a fi
finanate din
alte surse, n
euro
3.490.000
Masini
4.050.000
9.170.000
Subtotal
Colectare si transport deseuri reciclabile
Pubele
Masini
Colectare si transport deseuri biodegradabile

Pubele
Masini
2.184.000
2.184.000
1.456.000
6.276.000
210.000
198.000
198.000
Colectare si transport deseuri voluminoase

347
1.620.000
5.110.000
4.820.000
210.000
330.000
540.000
Subtotal
2.430.000
4.060.000
4.820.000
3.640.000
8.460.000
Subtotal
3.490.000
132.000
342.000
CAPITOLUL 7
Masini
Subtotal
790.000
790.000
790.000
790.000
360.000
360.000
101.000
101.000
50.000
511.000
50.000
511.000
700.000
700.000
300.000
1.000.000
300.000
1.000.000
Colectare si transport deseuri periculoase

Masini
Stocare temporara deseuri periculoase
Containere
Subtotal
Centre de reciclare
Civil
Containere
Subtotal
Statii de transfer
BAILESTI (nou)
CALAFAT (nou)
FILIASI (nou)
DOBRESTI (nou)
Subtotal
exista
420.000
420.000
480.000
480.000
410.000
410.000
420.000
420.000
1.730.000
1.730.000
1.160.000
1.160.000
Subtotal
Statie de sortare
Instalatie compostare Craiova (nou)
Instalatie compostare Bailesti (nou)
Instalatie compostare Dobresti (nou)
Subtotal
exista
4.890.000
4.890.000
1.230.000
1.230.000
1.200.000
1.200.000
1.170.000
1.170.000
1.340.000
1.340.000
9.830.000
4.890.000
2.970.000
2.970.000
4.940.000
1.370.000
1.370.000
710.000
710.000
5.050.000
2.970.000
2.850.000
2.850.000
2.850.000
2.850.000
2.080.000
Uniti de compostare (rata de acoperire de 100%
gospodriile din zonele rurale, cu instalatii de
compostare, 80% din deeurile biogradable; 94800
de uniti, 40 de euro / unitate)
Subtotal compostare individuala
Depozitare
exsista
exsista
exsista
348
exsista
CAPITOLUL 7
Subtotal depozitare
exsista
exsista
exsista
exsista
1.575.000
1.575.000
Calafat
980.000
980.000
Filiasi
245.000
245.000
Segarcea
1.260.000
1.260.000
Bechet
Subtotal
2.450.000
2.450.000
6.510.000
6.510.000
1.600.000
1.600.000
49.201.000
28.152.000
7.020.000
14.029.000
500.000
500.000
4.300.000
3.800.000
500.000
4.300.000
2.820.000
710.000
770.000
58.301.000
35.272.000
8.230.000
14.799.000
Inchidere (remediere) depozite neconforme

Bailesti 1& 2
Inchidere spatii depozitare rurale

TOTAL DESEURI MUNICIPALE
Asistenta Tehnica pentru Supervizare
TOTAL Investitii
7.7
Costuri de operare, ntreinere si administrare
Costurile de operare, intretinere si administrare pentru sistemul de gestionare a deseurilor

recomandat in alternativa 3 sunt prezentare in sectiunea urmatoare.
7.7.1
In tabelul 7.7.1 sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru:

-
Colectarea separata si transportului deseurilor de ambalaje;
Colectarea si transportul deseurilor voluminoase;
Colectarea si transportul deseurilor periculoase.
Tabel 7.7-1 Costuri de operare, intretinere si administrare

Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor reziduale
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
TOTAL COSTURI DE O&I
Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor de ambalaje
4. Consumabile
Euro/an
1,350,000
1,120,000
730,000
440,000
230,000
0
0
3,870,000
Euro/an
1,630,000
1,350,000
590,000
430,000
349
CAPITOLUL 7
5. Administrare
7. Venituri
Costuri unitare: colectare separata si transportul deseurilor
biodegradabile
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
Costuri unitare: colectare si transport deseuri voluminoase
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
Costuri unitare: colectarea si transportul deseurilor periculoase
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
7.7.2
240,000
0
0
4,240,000
Euro/an
100,000
80,000
60,000
50,000
20,000
0
0
310,000
Euro/an
120,000
90,000
140,000
60,000
30,000
0
0
440,000
Euro/an
70,000
40,000
80,000
20,000
20,000
1,410,000
0
1,640,000
Transferul deseurilor
In tabelul urmator sunt prezentate defalcat costurile de operare, intretinere si administrare

pentru operarea tuturor statiilor de transfer recomandate pentru judet potrivit alternativei 3.
Costuri unitare: statii de transfer
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
Euro/an
174,000
47,000
90,000
41,000
18,000
84,000
0
454,000
350
CAPITOLUL 7
7.7.3
Transportul deseurilor de la statiile de transfer la depozitul conform
In tabelul 7.7.3 sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru

transportul deseurilor reziduale de la statiile de transfer la depozit ul conform existent potrivit
alternativei 3.
Costuri unitare: transferul deseurilor de la statiile de transfer la depozit
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
7.7.4
Euro/an
180,000
180,000
160,000
230,000
60,000
0
0
810,000
Reciclarea si valorificarea deseurilor
In tabelul 7.7.4sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru

operarea tuturor statiilor de sortare recomandate pentru judet potrivit alternativei 3.
Costuri unitare: statii de sortare
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
7.7.5
Euro/an
930,800
366,300
928,100
293,900
252,200
111,000
-2,875,600
10,000
Tratarea deseurilor biodegradabile
In tabelul 7.5.5 sunt prezentate costurile de operare, intretinere si administrare pentru

operarea statiilor de compostare necesare pentru alternativa 3.
Tabel 7.7-5 Costuri de operare, intretinere si administrare pentru statiile de compostare
Costuri unitare: statii de compostare
4. Consumabile
5. Administrare
7. Venituri
Euro/an
500,000
200,000
190,000
160,000
100,000
160,000
-180,000
1,130,000
351
CAPITOLUL 7
7.7.6 Inchiderea depozitelor neconforme

Pentru inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de depozitare din
zonele rurale, potrivit recomandarilor alternativei 3, vor fi necesare doar costuri investitionale.
7.8 Grafic de Implementare si Etapizarea Masurilor

7.8.1 Criterii pentru etapizare
In sectiunile anterioare s-au determinat costurile totale de investii necesare a se realiza la
nivelul judetului cu scopul implementarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor pentru
o perioda de 30 ani. In capitolul 6 au fost stabilite masurile necesare a se implementa pentru
respectarea tuturor cerintelor in concordanta cu documentele strategice in domeniul
gestionarii deseurilor precum si termenul de implementare pentru fiecare dintre acestea.
Astfel, pentru etapizarea planului de investii s-a tinut cont de urmatoarele:
1) Cerintele legislative nationale in ceea ce priveste deseurile municipale, respectiv
tintele pentru reciclarea/valorificarea deseurilor de ambalaje si termene stabilite
pentru fiecare tip de material, reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de la
depozitare, inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban si a spatiilor de
depozitare din mediul rural;
2) Prevederile tratatului de aderare si a planurilor de implementare a directivelor
europene in domeniul gestionarii deseurilor, luand in considerare tintele
intermediare stabilite a fi indeplinite pentru diverse categorii de deseuri
municipale;
3) Obiectivele si tintele stabilite in planul national/regional si judetean pentru
gestionarea deseurilor precum si in Programul Operational Sectorial pentru
Mediu;
4) Tintele si termenele stabilite in capitolul 4 Obiective nationale si judetene;
5) Capacitatea Consiliului Judetean Dolj si consiliilor locale din judet de a asigura
finantarea investitiei si de asigura totodata intretinerea, operarea si administrarea
noului sistem creat. In capitolul 9 s-a determinat capacitatea de plata a
beneficiarilor din Judetul Dolj pentru acoperirea tarifelor/taxelor serviciilor de
6) Capacitatea institutionala, si anume infiintarea Asociatiei de Dezvoltare
Intercomunitara pentru gestionarea intregului sistem in care sunt clar definite
responsabilitatile pentru implementarea si monitorizarea noului sistem si prin care
sunt stabilite obligatiile financiare ale tuturor asociatilor.
7.8.2
Grafic de Implementare si Plan de Etapizare
In tabelul urmator este prezentata investita totala penrtu judetul Dolj, detaliata pentru fiecare
an din perioada de planificare de 30 ani si pentru fiecare componenta a sistemului de
deseuri. In costurile totale sunt incluse de asemenea reinvestitiile, calculate in functie de
perioda de amortizare a fiecarei facilitati de deseuri, cheltuielile pentru asistenta tehnica si
352
CAPITOLUL 7
supervizare si cheltuielile neprevazute. In prima parte a investiei au fost scazute facilitatile

exsitente la nivelul judetului pentru gestionarea deseurilor, in urma analizei din capitolul 2 al
Master Planului.
353
CAPITOLUL 7
Tabel 7.8-1 Plan de investitii pentru masurile propuse in alternativa 3, exprimate in x1000 Euro/an
cu exceptia echipamentelor si terenurilor existente

2009
Plan de Investitii Alternativa 3
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Part 1
years
X 1000
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
Part 2
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
X 1000
Colectarea si
transportul
Placi
Pubele/Containere
Vehicule
Colectarea si
transportul
deseurilor
reciclabile
Placi
30
1.630
3.490
4.050
3.490
3.490
4.050
3.490
4.050
3.490
4.050
30
Pubele/Containere
4.820
Vehicule
Colectarea separata
si transportul
deseurilor
biodegradabile
3.640
Placi
3.490
4.820
4.820
4.820
3.640
4.820
3.640
4.820
3.640
30
5
210
330
330
330
330
Vehicule
Colectarea
deseurilor
periculoase
790
790
790
790
Containere
Stocarea
temporara a
deseurilor peric.
50
30
101
360
30
700
300
Pubele/Containere
Vehicule
Colectarea si
transportul
deseurilor
voluminoase
210
210
210
210
210
Pubele/Containere
Vehicule
50
50
50
360
50
360
50
360
Centre de reciclare
Teren
Lucrari civile
Containere
300
300
300
Statii de transfer
40
Teren
Lucrari civile
30
1.270
354
300
300
CAPITOLUL 7
15
100
Pubele/Containere
140
Vehicule
Transfer la depozitul
conform
180
1.160
Echipamente
Vehicule
20
140
20
50
140
20
180
140
20
50
140
180
1.160
20
50
140
180
1.160
1.160
Statii de sortare
Teren
20
20
Lucrari civile
30
2.390
2.700
Echipamente
15
1.850
1.900
630
310
30
20
Vehicule
Compostarea
deseurilor
biodegradabile
Teren
Lucrari civile
30
600
520
Echipamente
15
1.560
1.350
780
200
Vehicule
Compostare
individuala
Compostoare
Inchiderea
depozitelor
neconforme /
spatiilor de
depozitare
Costuri de
investitii
Constientizarea
publicului
Asistenta Tehnica
pentru Supervizare
60
630
310
1.850
1.900
60
630
310
1.560
780
2.850
630
1.350
190
780
2.850
60
190
780
2.850
2.850
8.110
300
Cheltuieli
neprevazute
Total
450
10.960
200
3.800
500
3.590
710
38.911
200
20
8.230
9.010
110
2.850
11.940
9.010
500
470
110
15.270
11.920
355
20
3.250
9.510
110
2.870
11.920
9.010
CAPITOLUL 7
7.9 Impactul masurilor propuse

Implementarea noului sistem de gestionare a deseurilor va conduce la imbunatirea
factorilor de mediu in special a calitatii apelor de suprafata si subterane si a solului prin
extinderea sistemului de colectare si transport al deseurilor la nivelul intregului judet si
inchiderea depozitelor neconforme, care reprezinta in prezent cea mai mare sursa de
poluare a mediului ambiant.
Un alt aspect de o importanta deosebita il reprezinta conservarea/utilizarea eficienta a
resurselor naturale prin reducerea generarii deseurilor si cresterea gradului de reciclare
si valorificare a deseurilor.
Implementarea noului sistem de gestionare a deseurilor va conduce, de asemenea, la
imbunatatirea condiitilor de viata a populatiei prin respectarea cerintelor privind
colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea corespunzatoare a
deseurilor, respectarea distantelor de siguranta, controlul emisiilor atmosferice,
colectarea si epurarea apelor, stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in spatii
neamenajate).
7.10 Atingerea intelor

Masurile propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor asigura indeplinirea
obiectivelor si tintelor judetene care sunt in concordanta cu cerintele legislative si
documentele strategice in domeniul deseurilor asa cum este prezentat in detaliu in
capitolul 5 al Master Planului.
7.11 Cerine Instituionale

Cerintele institutionale sunt corelate cu diferitele faze ale proiectului, descrise mai jos:
Faza I: Pregatirea proiectului, Licitare, Implementare si Constructie
1.
Faza I-1: faza de pregatire a proiectului (in derulare)
In prezent, echipa TAPPP lucreaza la pregatirea proiectului, inclusiv pregatirea

aplicatiilor pentru proiectele de investitii in infrastructura de gestionare integrata a
deseurilor solide pentru judet, precum si la pregatirea caietelor de licitatii/documentelor
contractuale.
2.
Faza I-2: faza de pre-implementare a proiectului
In aceasta faza a proiectului trebuie selectata o noua Asistenta Tehnica pentru a asista
UIP in timpul licitatiilor, implementarii si constructiilor.
3.
FazaI-3: Faza de licitare, implementare si constructie
Aceasta faza a proiectului va include urmatoarele activitati:

356
CAPITOLUL 7
Actualizarea caietelor de sarcini pentru contractele de furnizare si constructia

instalatiilor elaborate de Asistenta Tehnica anterioara;
Proces de licitare pentru contractele de Operare, Furnizare echipamente si lucrari;
Evaluarea ofertelor pentru contractele de Operare, Furnizare echipamente si lucrari;
Atribuirea si semnarea contractelor;
Supervizarea contractului de lucrari.
Faza II: Operarea proiectului (dupa ce Faza I este incheiata)

4.
Faza II: Operarea proiectului
Practic, dupa ce au fost finalizate toate activitatile de constructie, dupa livrarea tuturor
echipamentelor catre Consiliul Judetean si dupa selectarea operatorului/ilor instalatiile
pot fi date in operare si proiectul integrat de gestionare a deseurilor poate incepe
operarea.
Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP)
Consiliul Judetean Dolj a dispus constituirea in structura proprie a Unitatii de
Implementare a Proiectului pentru realizarea proiectului Sistem Integrat de Gestionare a
Deseurilor in judetul Dolj.
Unitatea de Implementare a Proiectului constituita in cadrul CJD este formata din 6
persoane, astfel:
- manager proiect - are responsabilitatea i autoritatea de a decide i determina fiecare
act legat de implementarea tehnic a proiectului;
- manager juridic - supervizeaza toate documentele primite si emise de UIP din punct
de vedere al legalitatii;
- manager achizitii - se ocupa de organizarea si desfasurarea procedurilor de achizitii
publice si/directe
- manager mediu - verifica conformitatea activitatilor desfasurate de UIP cu legislatia
specifica mediului
- manager financiar - conduce evidenta contabila a cheltuielilor proiectului (inclusiv
balanta de verificare si dare de seama)
- manager tehnic - verifica documentele cu caracter tehnic legate de proiect ( PT, DE,
devize, situatii lucrari, liste utilaje, etc.)
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
In judeul Dolj s-a infiintat Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar ECO DOLJ, pe baza
Actului Constitutiv i a Statutului Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar ECO DOLJ.
357
CAPITOLUL 7
A.D.I. ECO DOLJ va avea calitatea de persoan juridic romn de drept privat i statut
de utilitate public recunoscut prin efectul legii.
In prezent forma actuala a Actului Constitutiv si a Statutului Asociaiei de Dezvoltare
Intercomunitar ECO DOLJ a fost agreata si adoptata prin Hotarare de Consiliu Local
de majoritatea membrilor asociati.
Organele de conducere ale Asociaiei, potrivit capitolului V din proiectul de Statut al
Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar ECO DOLJ, sunt:
a. Adunarea General, care este organul de conducere al Asociaiei, format din toi
reprezentanii asociatilor desemnai de ctre Pri.
b. Consiliul Director, care este organul executiv de conducere al Asociaiei, format
din preedintele Asociaiei i nc 4 (patru) membri numii de adunarea general,
pe o perioad de 4 ani.
Luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a Asociatilor :
a. Fiecare asociat, prin reprezentantul su, are un vot egal n adunarea general a
Asociaiei.
b. Pentru luarea hotrrilor care privesc numai anumii asociai, respectiv asociaii
n competena crora este organizat i funcioneaz serviciul de gestionare a
deeurilor la data edinei adunrii generale, asociaii beneficiari ai investiiilor
(proprietarii bunurilor rezultate n urma investiiilor), precum i asociaii deservii
de bunurile rezultate n urma investiiilor, denumii n prezentul statut asociai
implicai, au dreptul de a participa i de a vota n cadrul edinei adunrii
generale doar reprezentanii acestora.
c. dac o hotrre a adunrii generale a Asociaiei privete n mod direct serviciul
de gestionare a deeurilor sau bunurile care aparin unui anumit asociat, nicio
hotrre nu poate fi luat fr prezena i votul favorabil al reprezentantului
acestuia.
d. in cazul n care reprezentantul unuia dintre Asociai nu poate participa la edina
unei adunri generale a Asociaiei la care a fost convocat, acesta poate fi nlocuit
de un alt reprezentat al unitii administrativ-teritoriale, mputernicit n acest scop.
Principalele atributii ale Asociatiei de Dezvolatre Intercomunitara, potrivit proiectului de
Statut si Act Constitutiv, sunt:
a)
s ncheie, n numele i pe seama Asociailor, contractul de delegare a

gestiunii serviciilor de gestionare a deeurilor cu operatorul desemnat in
conditiile legii;
b)
s exercite drepturile specifice de monitorizare i control privind

activitatea operatorului/operatorilor sau, dup caz, operatorului regional,
conform legislaiei n vigoare;
358
CAPITOLUL 7
c)
s constituie interfaa dintre Asociai i s fie un partener activ al acestora

n dezbaterea i armonizarea deciziilor referitoare la gestiunea i
dezvoltarea serviciilor de gestionare a deeurilor, respectiv a sistemelor
de utiliti publice aferent/aferente, n scopul coordonrii politicilor i
aciunilor de interes intercomunitar;
d)
s elaboreze i s promoveze strategia de dezvoltare comun a

serviciilor de gestionare a deeurilor transferate n responsabilitatea sa;
e)
s elaboreze: Regulamentul serviciului/serviciilor de gestionare a

deeurilor i caietul de sarcini al acestuia/acestora pentru ntreaga arie de
competen a Asociaiei, Regulamentul de organizare i funcionare a
operatorului
regional,
Contractul
de
furnizare/prestare
a
serviciului/serviciilor, precum i alte norme locale referitoare la
serviciul/serviciile transferate n responsabilitatea sa;
f)
s monitorizeze, s verifice i s controleze lucrrile de execuie a

obiectivelor de investiii ncredinate operatorului/operatorilor sau, dup
caz, operatorului regional n temeiul contractului de delegare a gestiunii;
g)
s monitorizeze respectarea obligaiilor asumate de operator/operatori

sau, dup caz, operatorul regional prin contractul de delegare a gestiunii,
ndeosebi n ceea ce privete respectarea indicatorilor de performan i
a standardelor privind calitatea serviciilor de gestionare a deeurilor
furnizate/prestate utilizatorilor;
Principalele atributii ale ADI, asa cum apar ele in actuala forma a Statutului ADI ECO
DOLJ, sunt:
a)
ncheie contracte sectoriale, contracte de achiziii publice avnd ca obiect

execuia de lucrri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii,
precum i contracte de concesiune de lucrri destinate furnizrii/prestrii
serviciului/serviciilor transferate n responsabilitatea sa i i asum
obligaii n nume propriu;
b)
angajeaz, suspend i, dup caz, elibereaz din funcie personalul de

conducere al operatorului regional i personalul de conducere i execuie
din aparatul propriu;
c)
stabilete modul de organizare, funcionare i gestionare a serviciilor de

gestionare a deeurilor ncredinate, precum i administrarea,
funcionarea i exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestora;
d)
iniiaz i fundamenteaz programe de reabilitare, modernizare i

dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de
gestionare a deeurilor ncredinate;
e)
elaboreaz, adopt i amendeaz bugetul de venituri i cheltuieli;
359
CAPITOLUL 7
f)
elaboreaz, adopt sau amendeaz hotrri, decizii, norme sau

regulamente;
g)
iniiaz i apr n procese, n nume propriu interesele comune ale

Asociailor;
h)
exercit i alte atribuii care i-au fost conferite prin actul constitutiv sau
prin hotrrea adunrii generale a Asociaiei.
Atributiile Consiliului Judetean Dolj, conform proiectului de statut si act constitutiv al ADI
sunt:
elaborarea Aplicaiei pentru asigurarea finanrii, inclusiv identificarea, evaluarea

i pregtirea proiectului, inclusiv planul financiar;
pregtirea documentelor de achiziie ale proiectului; atribuirea de servicii i lucrri

aprobate de POS Mediu conform legislaiei naionale privind achizitiile publice;
procedura privind achizitiile publice i semnarea ( acordarea )

corespunztor;
implementarea corespunztoare a proiectului conform contractelor ncheiate cu

operatorii selectai;
publicitate regional i local i buletine informative la locurile de construcie n

conformitate cu regulamentele EU corespunztoare i cu Planul de Comunicare.
Consiliul Judeean va fi rspunztor pentru eligibilitatea cheltuielilor propuse i

pretinse pe proiect i, pe durata implementrii proiectului, pentru respectarea
termenilor contractuali.
contractului
Principalele atributii ale autoritatilor administratiei publice locale sunt urmatorele:
mandateaz CJ n vederea ntocmirii i depunerii aplicaiei pentru PROIECT;
aprob n cadrul ADI Master Planul;
contribuie la suportarea cheltuielilor neeligibile i a cotei pri din cheltuielile

eligibile ale proiectului (reprezentnd cofinanarea local), conform Ghidului
solicitantului;
deleag atribuiile n legtur cu gestiunea serviciilor comunitare de salubrizare a

localitilor ctre ADI.
Proiectul de statut al asociatiei prevede ca bunurile realizate prin PROIECT situate pe

raza unei singure uniti administrativ teritoriale, pe care o i deservesc, vor aparine
domeniului public al acesteia. Bunurile situate pe raza mai multor uniti administrativ
teritoriale i/sau care deservesc mai multe uniti administrativ teritoriale vor aparine
domeniului public al judetului.
360
CAPITOLUL 7
7.12 Concluzii
Principalul rezultat al MP va fi lista msurilor de investiii, n ordinea prioritatilor pentru
orizontul de planificare al MP. Msurile propuse respecta criteriile de suportabilitate,
instituionale i viabilitatea financiar.
Investiiile necesare a fi realizate pentru punerea n aplicare i funcionarea sistemului
integrat de gestionare a deeurilor municipale in judetul Dolj pentru perioada de
planificare 2008-2038 se ridica la 156,201 milioane euro, din care 50,071 milioane euro
sunt estimate a se realiza n perioada 2008-2013, 17,260 milioane euro n perioada
2014-2016 i 88,870 milioane euro n perioada 2017-2038. n totalul investiiilor sunt
incluse cheltuielile privind asistena tehnic (AT) i cele neprevzute.
Rezultatul preconizat pentru fiecare etap din planul de investitii este prezentat odata cu
indicatorii selectati in vederea realizarii:
tintelor POS
tintelor regionale / judeene
precum i a costurilor investiionale aferente necesare pentru atingerea tintelor.
361
CAPITOLUL 8
Analiza economico-financiara
8. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
8.1 Rezumat
n aceast faz de elaborare a Master Planului, analiza financiar i economic are ca
scop:
dezvoltarea unui model care s prezinte proiecia costurilor totale de

investiie i reinvestire pe ntreaga perioad de analiz i estimarea costurilor
de operare i ntreinere pe durata de via a investiiei, cu proiecia acestora
pe orizontul de analiz al Master Planului;
evaluarea suportabilitii investiiilor propuse pentru comunitile beneficiare.
n acest capitol se realizeaz proiecia costurilor de investiie, reinvestire, operare i

ntreinere pe o perioad de 30 ani i sunt calculate valorile nete actualizate ale
investiiei, ale costurilor de operare i ntreinere ca i ale costului total al sistemului.
8.2 Ipoteze
Pentru calculul i proiecia costurilor cu investiiile i cele de operare i ntreinere au fost
luate n considerare urmtoarele ipoteze:
-
proieciile socio-economice (populaie, PIB, salarii) - detaliate in Capitolul 3.3;
proiectia cantitilor de deeuri generate detaliate in Capitolele 3.4, 3.5 i 3.6;
datele tehnice i financiare privind investiiile - detaliate in Capitolul 7.
Orizontul de analiz considerat este 30 ani.

Anul de baz (anul 0) este anul 2009, anul depunerii aplicaiei; n anul 1 - 2010 se vor
realiza investiiile pentru nchiderea spatiilor de depozitare din zonele rurale si a
depozitelor neconforme de la Bile ti, calafat, Filia i, Segarcea, Bechet si vor fi
realizate platformele de compostare rurale. Cel mai mare volum de investi ii va fi in anul
2 2011 i anume: investiiile pentru colectare i transport: deeuri menajere, att n
amestec ct i selectiv, deeuri biodegradabile, deeuri voluminoase i deeuri
periculoase municipale i tot n anul 2 se va contracta campania de contientizare a
publicului, care se va finaliza pn n 2012. Investiiile din primul an reprezint 21,89%
din valoarea total a investiiilor prevzute pentru perioada 2009 - 2013. Anul 2 2011
va fi anul realizrii a 77,71% din investiia iniial, iar n anul 2012 se vor realiza 0,40%.
Anul 2012 va fi primul an de operare a investiiei i vor aprea costurile de operare i
ntreinere suplimentare, cauzate de intrarea n funciune a investiiei.
Se consider c, ncepnd cu anul 2012, toate localitile cuprinse n analiz vor avea
serviciul de salubritate asigurat pentru ntreaga populaie (din 2012 gradul de acoperire
al serviciului va fi 100%).
Rata de actualizare este 5%, conform Ghidului pentru realizarea Master Planului.
362
CAPITOLUL 8
Toate calculele privind valorile investiiei i costurile de operare i ntreinere au fost

efectuate n Euro. Evoluia cursului de schimb leu/Euro este cea prezentat n capitolul
3.
Au fost utilizate preurile constante ale anului 2008. Pentru determinarea preurilor
curente a fost utilizat prognoza de inflaie prezentat n capitolul 3.
8.3 Costuri investiionale

Investiiile au fost estimate n baza costurilor unitare detaliate n capitolele 5 i 7.
Costurile de investiie pentru Alternativa 3 au fost determinate pentru fiecare activitate
(colectare i trasport, sortare i reciclare, tratare, depozitare, inchiderea depozitelor
neconforme). A fost calculat valoarea net, la care s-au adugat, dup caz, pentru
lucrrile de construcie, costurile pentru proiectarea de detaliu (proiectare tehnic i
detalii de execuie) i pentru asistena tehnic pentru supravegherea lucrrilor (maxim
5%). S-au adugat costurile pentru diverse i neprevzute (maxim 10%) i pentru
campania de informare i contientizare a publicului.
A rezultat urmtoarea schem de investiii pentru judeul Dolj, care are la baz tabelele
de costuri prezentate n capitolul 7.6. Planul de invesiii are urmatoarele faze: prima faz
pentru perioada 2009 2013, a doua faz n perioada 2014 2016 si a treia faza
pentru 2017 2038.
Toate calculele au fost efectuate in mii euro n preuri constante ale anului 2008 i fr
TVA.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Colectare deeuri menajere si Transport

Colectare separat si Transport
Colectare separata deeuri biodegradabile si Transport
Colectare deeuri voluminoase si Transport
Colectare deeuri periculoase (menajere) si Transport
Punct de colectare prin aport voluntar
Staii de Transfer
Transferul deeurilor municipal la depozit
Staii de Sortare
Compost deeuri biodegradabile
Compostare individuala n zone rurale
Instalaie de Tratare Mecano Biologica
Depozit conform nou pentru deeuri municipale
nchiderea depozitelor neconforme
Sub- total Sistem gestiune deeuri municipale
Asisten tehnic
Campania de informare
9.170
8.460
540
790
511
1.000
1.730
1.160
4.890
2.970
2.850
8.110
42.181
2017
2038
Investi ii\Perioada
2014
2016
2009
2013
Tabel 8.3-1 Planul de investiii noi n judeul Dolj (alternativa 3) - valori fr TVA (mii euro)
3.490
4.820
210
26.110
30.200
1.830
2.370
1.280
1.200
1.330
3.480
6.890
5.630
8.550
50
300
160
4.930
2.090
16.050
88.870
500
363
CAPITOLUL 8
16
Proiectare tehnic, supervizare i consultan

Sub-total Asistana tehnic
Diverse i neprevzute
Total Investiii n domeniul Gestiunii Deeurilor
3.800
4.300
3.590
50.071
32,06%
TOTAL NECESAR DE INVESTIII
500
500
710
17.260
11,05%
88.870
56.89%
156.201
Necesarul de investiii i ealonarea acestora n perioada 2009 2013 sunt prezentate

n Tabelul 8.3-2.Toate sumele sunt n mii euro i fr TVA.
Tabel 8.3-2 Ealonarea investiiei iniiale (2009 2013)
TOTAL,
din
care:
mii euro
%
2009
mii
euro
2010
mii
euro
2011
mii euro
2012
mii
euro
Deeuri menajere n amestec Colectare i transport
9.170
9.170
18,31%
9.170
Deeuri menajere colectate separat

- Colectare i transport
8.460
8.460
16,90%
8.460
540
540
1,08%
540
Deeuri voluminoase - Colectare i

transport
790
790
1,58%
790
Colectare deeuri periculoase din

gospodrii
511
511
1,02%
511
19.471
19.471
38,89%
19.47
1
1.000
1.000
2,00%
1.000
1.730
1.730
3,46%
1.730
1.160
1.160
2,32%
1.160
4.890
4.890
9,77%
4.890
2.970
2.970
5,93%
2.970
Centre de reciclare
Staii de transfer
Tranferul
depozit
deeurilor
tratate
la
Staii de sortare

364
2013
mii
euro
CAPITOLUL 8
2.850
2.850
5,69%
2.850
Inchiderea gropilor / depozitelor neconforme existente
8.110
8.110
16,20%
8.110
Asistenta tehnica - campania de

promovare, proiectare si supervizare
500
500
1,00%
300
Asistenta tehnica si supraveghere

de santier
3.800
3.800
7,59%
3.800
2.820
3.590
7,17%
3.590
49.301
50.071
100,00
%
10.960
38.91
1
200
100,00%
100,00
%
21,89%
77,71
%
0,40%

Statii de tratare mecano-biologica
(MBT)
tratate
200
Total
100,00%
Esalonare pe ani
Astfel investitia totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 50.071
milioane euro din care 35,272 miloane euro investitii propuse pentru finantare in
cadrul POS Mediu si 14,799 milioane euro investitii care vor fi finantate de catre agentii
de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale considerate
neeligibile a fi finantate prin POS Mediu.
Total Investitie (euro) pentru perioada 2009-2013,
din care:
Prin programul POS Mediu (euro)
Din surse proprii sau alte surse de finantare (euro)
50.071.000
35.272.000
14.799.000
Tabel 8.3-3 Structura detaliata a costurilor de investitie propuse pentru finantare din POS
Mediu
Total
mii euro
neeligibile
Cofinantate
din FEDR
9.170
5.110
4.060
8.460
6.276
2.184
365
CAPITOLUL 8
540
342
790
790
511
511
19.471
13.029
1.000
1.000
Staii de transfer
1.730
1.730
1.160
1.160
Staii de sortare
4.890
4.890
2.970
2.970
2.850
2.850
198
6.442
8.110
8.110
500
500
Asistenta tehnic, consultanta si supravegherea de santier
3.800
3.800
3.590
770
2.820
50.071
Total
14.799
35.272
Totalul costurilor de investiie pn n 2013 este de 50.071 milioane euro, din care
35,272 milioane euro prin POS Mediu, ceea ce corespunde unei investiii de 71,12
euro per capita, la o populaie estimat de 704,08 mii locuitori. Prin adugarea TVA,
investiia iniial se ridic la 59,85 milioane euro.
Trebuie subliniat c ponderea cea mai mare o are sistemul de colectare i transport
38,47%, urmat de nchiderea depozitelor neconforme 16,83%.
Tabel 8.3-4 Structura investiiei iniiale (n mii euro - fr TVA)
mii euro
90
0,18%
4.960
9,91%
Echipament
3.510
7,01%
Platforme
1.630
3,26%
Recipiente si containere
9.010
17,99%
11.920
23,81%
101
0,20%
Platforme compostare casnice
2.850
5,69%
Lucrari de inchidere
8.110
16,20%
Sub-total 1 investitie neta
42.181
84,24%
3.590
7,17%

Teren
Depozitare temporara pt deseuri periculoase
366
CAPITOLUL 8
Proiectare tehnic i detalii de execuie; asisten tehnic pentru

supravegherea lucrrilor
Total investitie
3.800
7,59%
500
1,00%
50.071
100,00%
Se observ c lucrrile de construcie reprezint 9,91% din totalul investiiei, n timp ce

containerele reprezint 17,99%, iar autovehiculele specializate 23,81%. O pondere
nsemnat o au, aa cum s-a mai artat, lucrrile de nchidere a depozitelor neconforme
(16,20%).
Investiia de baz este compus din elemente cu durate normate de via diferite. Ele au
fost grupate dup cum urmeaz:
Tabel 8.3-5 Duratele medii de via ale principalelor component ale investitiei
Element
Durat medie de via25
30 ani
Lucrri speciale (celulele depozitului)
5 ani
Echipamente mecano-electrice
15 ani
8 ani
Recipieni i containere specializate
5 ani
Pe baza acestor durate s-au ealonat reinvestirile necesare funcionrii sistemului.
8.4 Costuri de Operare si ntreinere (O&I)

8.4.1
Costuri unitare
Structura costurilor de operare i ntreinere are la baz urmtoarele date i informaii din
Master Plan:
-
estimrile financiare ale operatorilor;
proieciile de venituri din Capitolul 3;
valorile definite in Capitolul 7.7
valorile sunt exprimate n preuri curente avnd drept an de baz anul 2008.
Pentru determinarea costurilor de operare s-au folosit urmtoarele ipoteze de lucru:

Costurile anuale de ntreinere i reparaii sunt estimate ca procent din valoarea de
investiie, dup cum urmeaz:
Cheltuieli de ntreinere i reparaii
Valori
1
3
Lucrri de construcii
Echipamente mecanice (ncrcare normal)
25
% din investitie
%
%
n conformitate cu reglementrile contabile privind amortizarea imobilizrilor corporale

367
CAPITOLUL 8
Echipamente mecanice
5
10
10
%
%
%
Pentru determinarea cheltuielilor cu munca vie s-a plecat de la normativul de deservire

al echipamentelor, salariile medii practicate n judeul Dolj, pe categorii de salariai i
ncrcarea anual a acestora.
Au fost considerate urmtoarele elemente pentru determinarea ncrcrii personalului:
Zile lucrtoare ntr-o sptmn
Ore lucrate pe zi
Concedii de boal
Zile lucrtoare disponibile pe an
Zile n care staia opereaz pe sptmn
Sptmni n care opereaz staia
Necesar de zile lucrtoare pe an
Factor de multiplicare pentru personal
48
5
8
5%
228
6
52
312
137%
Din acest tabel rezult c pentru o persoan conform normativului sunt necesare 1,37
persoane care s fie angajate efectiv.
Costurile cu materialele, combustibili, energie i utiliti s-au determinat pe baza
consumurilor specifice i a preurilor anului 2008.
Valorile unitare utilizate utilizate n determinarea costurilor de operare i ntreinere sunt
prezentate n tabelul urmator:
Tabel 8.4-1 Valori unitare folosite la calculul costurilor de O&I
Costuri Unitare
Valori anuale
-
ntreinere i reparaii
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
Lucrri (construii civile)

Echipamente mecanice (cu ncrcare normal)
Echipamente mecanice (cu ncrcare mare)
Containere i recipieni
Personal
Director, conductorul unitii
Director adjunct, tehnic
Maistru
Muncitor calificat
Funcionar administrativ
Muncitor (calificare sczut)
ofer
Secretar
UM
Valori lunare
1
%
3
%
5
%
10
%
10
%
Cost anual pentru companie
21.600
/a
18.000
/a
16.800
/a
7.200
/a
9.600
/a
5.400
/a
6.000
/a
9.600
/a
Salariu lunar
1.800
1.500
1.400
600
800
450
500
800
Ponderi din investiie
368
CAPITOLUL 8
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
2.400
2.400
48
5
8
5%
228
6
52
312
137%
Muncitor necalificat
Sortatori (personal necalificat)
Zile lucrtoare pe sptmn
Regim de lucru (ore pe zi lucrtoare)
Incapacitate temporar de munc (C.M.)
Zile lucrtoare efectiv disponibile intr-un an
Zile de lucru (operare) ale staiei pe sptmn
Sptmni de operare efectiv ale staiei
Necesar zile de lucru intr-un an
Factor de ncrcare al personalului (necesar zile
lucrtoare / disponibil zile lucrtoare)
Consumabile
58.
59.
60.
61.
62.
-
Electricitate
Ap
LFO
Diesel
Diferite consumabile
Costuri pentru predarea la depozit
0,048
5,00
500,00
1,20
3,00
/kWh
/m
/t
/l
/t
63. Depozit conform pentru deseuri municipale
8,80
/t
64.
65.
66.
-
1.000
2,00
0,20
1,00
/t
/m
/m
/m
Deeuri periculoase din gospodrii

Levigat
Ap uzat
Costul terenului
/a
/a
Spt./an
Zile/spt.
Ore/zi
200
200
zile/an
Zile/spt.
Spt./an
Zile/an
Cantiti considerate la
depozit
8.4.2 Veniturile obinute din materialele reciclabile

urmeaz:
Venituri
Hrtie
Sticl
Plastic
Metal
Compost
Reject
Valori
20,00
40,00
60,00
150,00
15,00
0,00
UM
/t
/t
/t
/t
/t
/t
Acestea au fost incluse n calculul costurilor cu semn negativ.
369
CAPITOLUL 8
8.4.3 Distanele de transport

Un element important n calculul costului transportului deeurilor l constituie distanele
de transport, prezentate n tabelul de mai jos:
Numr de persoane pentru un vehicul
Numr de ncrctori
Distane de transport
Viteza medie de transport
Viteza medie de transport (n localitate)
Timpul mediu pn la staie
3
Valori
40,00
35,00
0,30
UM
km/h
km/h
h
8.4.4 Costurile anuale pentru O&I

Pe baza costurilor unitare prezentate anterior au fost determinate costurile anuale de
operare i ntreinere, din care au fost sczute veniturile din reciclare. Valoarea acestora
este 11,538 milioane euro. Structura detaliat a acestora este prezentat n capitolele 5
i 7. Din aceste costuri, nu toate sunt generate de populatie i, deci, nu toate sunt
suportate de populaie. Pentru colectare i trasport, procentul este de 100%, dar pentru
celelalte faciliti populaia suport doar un procent. Totalul costurilor de operare i
ntreinere ce ar trebui suportate de populaie este de 8,792 milioane euro. Structura
acestora este prezentat n tabelul urmator.
Tabel 8.4-2 Structura costurilor de operare i ntreinere
Structura costurilor anuale de O&I minus venituri din reciclare
mii euro
2.520
21,84%
2.610
22,62%
220
1,91%
320
2,77%
1.580
13,69%
7.250
62,84%
Staii de transfer
283
2,45%
620
5,37%
Staii de sortare
-925
-8,02%
630
5,46%
2.230
19,33%
Alte - contract de management
1.450
12,57%
Total
11.538
100,00%

370
CAPITOLUL 8
Dup cum se poate observa, ponderea cea mai mare o reprezint activitatea de
colectare i trasport 62,84%. Pe locurile urmtoare se gsete activitatea de eliminare
la deponie (19,33%). Din activitatea de reciclare se obin venituri de aproape 8,02% din
total.
8.5 Valoarea Actualizata Neta

Valoarea actualizat net (VAN) a fost determinat pentru investiii i pentru cheltuielile
de operare i ntreinere.
Au fost considerate urmtoarele ipoteze: investiiile de nlocuire s-au calculat pe baza
perioadelor din Tabelul 8.3-4, iar rata de actualizare este de 5%, analiza efectuandu-se
pe un orizont de 30 ani.
Tabel 8.5-1 VAN, structurat pe elemente componente ale sistemului de gestiune a
deeurilor
NPV
mii euro
Structura investitiei initiale - valori actualizate
7.921
18,12%
7.308
16,72%
466
1,07%
682
1,56%
441
1,01%
16.820
38,47%
864
1,98%
Staii de transfer
1.494
3,42%
1.002
2,29%
Staii de sortare
4.224
9,66%
Staii de compostare
2.566
5,87%
2.585
5,91%
7.356
16,83%
424
0,97%
3.283
7,51%
Total
3.101
43.718
7,09%
100,00%

Centre de colectare prin aport voluntar

Sursa: calculat pe baza tabelului 8.3-2

deeurilor investiia total (2009-2038)
NPV
Structura investitiei totale (investitia initiala + reinvestiri) mii euro
actualizat
21.304
371
%
22,77%
CAPITOLUL 8
23.230
24,83%
1.385
1,48%
1.718
1,84%
1.029
1,10%
48.665
52,02%
1.558
1,67%
Staii de transfer
2.178
2,33%
2.450
2,62%
Staii de sortare
10.784
11,53%
Staii de compostare
6.474
6,92%
6.320
6,76%
7.356
7,86%
424
0,45%
3.715
3,97%
3.631
91.371
3,88%
100,00%

Total
Sursa: Calculat pe baza tabelelor din Anexa 8.3-1

deeurilor costuri de operare i ntreinere
Structura costurilor totale de O&I minus venituri din reciclare NPV
actualizat
mii euro
35.143
25,59%
36.398
26,50%
3.068
2,23%
4.463
22.034
101.107
73,62%
Staii de transfer
3.947
2,87%
8.646
6,30%
-12.900
-9,39%
8.786
6,40%
7.531
5,48%
3,25%
Staii de sortare
Staii de compostare
Statie de tratare mecano-biologica (MBT) - din 2016
Alte campanie de constientizare si contract de management
Total
20.221
137.338
372
14,72%
100,00%
CAPITOLUL 8
Dup efectuarea calculelor rezult valorile prezentate n tabelul 8.5-4

Tabel 8.5-4 Total valori actualizate
Total valori actualizate
mii euro
Total VAN investitie (mii euro)
96.428
41,25%
VAN O&I (mii euro)
137.338
58,75%
Total VAN Investitie + O&I (mii euro)
233.766
100,00%
Valoarea actualizat net a investiiei este de 91,371 mil euro, ceea ce reprezint
39,95% din total, ceea ce arat ponderea mare a costurilor de operare i ntreinere
(60,05%).
Dintre investiii ponderea cea mai mare o are colectarea deeurilor reziduale (18,12%)
urmat de inchiderea depozitelor neconforme (16,83%), si colectarea separata (16,72%).
8.6 Concluzii
Analiznd ponderea investiiei iniiale, este interesant de observat c aceasta reprezint
numai 29,43% din valoarea actualizat net a investiiei i reinvestirilor. Din aceasta,
costul eligibil care intra in finantarea prin POS mediu este de 35.272 mii euro, adic
70,44% din investitia initial. Deoarece n analiz a fost considerat obinerea unei
finanri nerambursabile numai pentru partea eligibil din investiia iniial si s-a
considerat c diferenta de 14.799 mii euro va fi finantat de ctre operatorii de
salubritate, trebuie gsit o soluie de finanare i pentru reinvestiri, a cror pondere n
totalul investitiei pe orizontul de analiz este mare (11,05% pentru perioada 2014 - 2016
si 56,89% pentru perioada 2017 - 2038) pentru a asigura durabilitatea sistemului.
Costurile de operare si ntretinere detin o pondere important n costurile totale ale
sistemului (60,05%), cea ce face ca politica de tarife s devin un element important n
asigurarea durabilittii investitiei.
373
CAPITOLUL 9
Analiza suportabilitatii
9. ANALIZA SUPORTABILITATII
9.1 Rezumat
n conformitate cu Ghidul pentru pregtirea Master Planului, n determinarea
suportabilitii investiiilor propuse pentru grupurile int s-a considerat c un procent de
1,5% din venitul mediu al familiilor cele mai srace (decila 1 de venit) poate fi utilizat ca
limit de suportabilitate pentru cheltuielile cu serviciile de salubritate.
Trebuie precizat c factura de salubritate include taxa pe valoarea adugat (TVA 19%).
n determinrile cuprinse n capitolul 8 toate valorile erau nete, fr TVA. n
determinarea suportabilitii investiiei se va include i TVA.
Acest capitol i propune s determine volumul investiiilor n serviciile de gestionare a
deeurilor municipale care poate fi suportat de ctre populaia judeului Dolj. Pentru a
ilustra abilitatea diferitelor categorii ale populaiei de a pltii pentru serviciul de
salubritate, analiza a fost dezvoltat att pentru o familie cu venituri medii (1% din venit),
ct i pentru familiile cele mai srace (1.5% din prima decila de venituri). Calculul ia in
considerare posibilitile de finanare rezultate prin aplicarea metodei de calcul Diferenta
de finantare (Funding Gap).
Ipotezele i valorile unitare au fost calculate n Capitolele anterioare ale MP (Cap. 3,
Cap. 7 i Cap. 8).
9.2 Metodologie si abordare

n UE i mai ales n rile acoperite de Obiectivul de Convergen, printre care se
numr i Romania, se pune problema de a realiza sisteme de gestionare a deeurilor
care s ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din
gospodriile cu venituri mici. De aceea este important ca analizele privind costurile
investiiilor s fie corelate cu capacitatea de plat a gospodriilor ce vor trebui s
utilizeze aceea infrastructur.
Scopul analizei capacitii (disponibilitii) de plat n judeul Dolj este acela de a
determina nivelul sumelor ce pot fi suportate de populaie pentru plata serviciilor de
gestiune a deeurilor prin taxe sau tarife.
Analiza capacitii de plat, sau analiza suportabilitii tarifului, se refer la posibilitatea
ca beneficiarii serviciilor de gestionare al deeurilor s plteasc aceste servicii fr a-i
pune n pericol resursele necesare pentru a-i satisface nevoile personale/individuale
eseniale (hran, locuire, sntate, nclzire). n acest sens este important s se
identifice capacitatea de plat a beneficiarilor din judeul Dolj pentru acoperirea tarifelor
serviciilor de gestionare a deeurilor. n aceast analiz se vor folosi doi indicatori pentru
a aprecia dac veniturile populaiei sunt suficiente pentru a putea suporta creterea
tarifelor pentru serviciile privind gestiunea deeurilor, fr a prejudicia n mod serios
bugetul familiilor i anume: valoarea facturii medii ce poate fi suportat de o gopodrie
374
CAPITOLUL 9
(prin aplicarea ratei de suportabilitate la venitul mediu al unei gospodrii) i valoarea

facturii ce asigur recuperarea costurilor de investiie i de operare i ntreinere. Valorile
celor doi indicatori se compar ntre ele. n mod uzual, o gospodrie se consider a fi
incapabil de plata serviciilor, cnd ar necesita o reducere semnificativ a bugetului
dedicat altor bunuri i servicii.
Capacitatea de plat a populaiei (sau Rata de suportabilitate26) este acea parte din
venitul mediu lunar al familiei (gospodriei) care poate fi cheltuit pe o categorie de
servicii comunitare de utiliti publice. Aceast rat se calculeaz ca raport ntre nivelul
facturii medii lunare i venitul mediu lunar al gospodriei exprimat n procente.
Metodologia de calcul a facturii medii pe gospodrie are urmtorii pai:
1. Pasul I: identificarea datelor necesare calcului:
cantitatea total facturat pentru consumatorii casnici pentru fiecare categorie de
serviciu: [TQ(i)] (pe perioada considerat);
numrul total de consumatori casnici (numrul populaiei): [TC(i)];
numrul mediu al persoanelor pe gospodrie: (n);
tariful mediu pe fiecare categorie de servicii, inclusiv TVA: [TF(i)] (pe perioada
considerat);
numrul de luni luate n considerare (perioada considerat) pentru calcularea
datelor medii: (m) (valoarea recomandat este de cel puin 12 luni).
2. Pasul II: calculul facturii lunare prin aplicarea formulei urmtoare:
Total factur pe lun = {SUM [(TQ(i)/TC(i)) x Tf(i)]/m} x n
3. Pasul 3. rata de suportabilitate va fi calculat lund n considerare urmtoarea
formul:
Rata de suportabilitate (%) = [Total factur pe lun/Venitul mediu] x 100
Nivelurile generale recomandate de HG 246/2006 pentru ratele de suportabilitate,
calculate pe baza formulei anterioare, sunt:
a. alimentare cu ap - canalizare ape uzate: rata de suportabilitate = 3,5%
b. managementul deeurilor solide (colectarea, transportul i depozitarea):
rata de suportabilitate = 1%
c. transportul public local: rata de suportabilitate = 3%
26
Potrivit HG nr. 246/2006, rata de suportabilitate trebuie s fie calculat pentru fiecare jude, iar
n interiorul judeului separat pentru zonele urbane i rurale. Suportabilitatea va fi calculat lunar
(factura medie lunar mprit la veniturile lunare medii ale gospodriei) dar considernd datele
medii pentru o perioad de cel puin un an. Consiliile locale, consiliile judeene sau asociaiile de
dezvoltare comunitar, dup caz, pot stabili, n situaii justificate, un nivel al ratei de
suportabilitate diferit de cel judeean. Operatorii serviciilor comunitare de utiliti publice vor
calcula factura medie pe gospodrie (apartament) pentru fiecare tip de serviciu.
375
CAPITOLUL 9
d. alimentarea cu energie termic n sistem centralizat: rata de suportabilitate =

10% (valoare medie dac factura anual este mprit pe luni) sau 20% (dac
rata de suportabilitate ia n considerare doar lunile din sezonul rece).
Suportabilitatea costurilor de ctre populaie depinde att de costurile serviciilor de
salubrizare, cat i de capacitatea gospodriilor de a plti. Serviciile tind sa devin mai
accesibile n condiiile n care fie costurile asociate lor descresc, fie condiiile economice
se mbuntesc ducnd la creterea veniturilor, fie amndou cazurile. Pe de alta parte,
un declin puternic al populaiei poate duce la o cretere a costurilor medii ca urmare a
faptului ca o populaie mai redus va trebui s acopere costuri fixe mai mari.
Conform standardelor pentru gestionarea deeurilor, nivelul acceptabil de plat pentru
serviciile de gestionarea deeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecrei
gospodrii ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deeurilor nu ar trebui s
depeasc27 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodriilor (unde costurile ar trebui
s acopere ntregul ciclu al serviciilor de gestiune a deeurilor colectare, transport,
sortare, tratare i eliminare).
n aceast lucrare se vor utiliza att valoarea cerut de HG nr. 246/20 de 1% din venitul
mediu al gospodriilor dar i valoarea recomandat de Ghidul pentru ntocmirea MP de
1,5% din cea mai mic decil.
Valorile veniturilor sunt cele estimate n Capitolul 3 al Master Planului; n calcule s-au
folosit valorile din Varianta Medie (Anexa 3.3.7).
Strategia naional privind accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utiliti
publice prevede ca serviciile comunitare de utiliti publice s ating conformitatea cu
toate angajamentele Romniei incluse n planurile de implementare a directivelor U.E.
Pentru aceasta se recomand ca metodologia de tarifare s fie schimbat pentru a lua
n considerare urmtoarea abordare:
a) tarifele pot fi mrite pentru fiecare categorie de servicii comunitare de utiliti
publice pn cnd nivelul mediu al facturii va atinge nivelele acceptate ale ratei
suportabilitii pentru consumatorii casnici; aceste nivele sunt recomandate pe
plan naional;
b) pentru realizarea unor proiecte de interes major pentru comunitate i pe
perioade determinate - pe baza strategiilor pregtite la nivel local, cu consultarea
prealabil a comunitilor locale beneficiare ale serviciilor i dup adoptarea unor
msuri de protecie social a categoriilor defavorizate28 - autoritile administraiei
publice locale pot adopta tarife pentru serviciile comunitare de utiliti publice
27
Valoarea menionat nu are la baz un suport tiinific ci este mai degrab o regul general, care poate
diferi de la ar la ar.
28
Politicile de tarifare trebuie s se in cont de faptul c venitul multor gospodrii este sub medie. Pentru a
diminua dificultatea financiar n care se gsesc unele gospodrii cu venituri sub medie de a suporta aceste
costuri n raport cu veniturile proprii, se impune introducerea unor msuri de protecie similare cu cele care
exist n domeniul nclzirii centralizate.
376
CAPITOLUL 9
peste nivelul recomandat pentru gradul de suportabilitate; ANRSC va aviza noile

tarife din punct de vedere metodologic pe baza raportului de analiz privind
necesitatea creterii tarifelor, prezentat de autoritile administraiei publice
locale.
9.3 Ipoteze
Aa dup cum s-a menionat anterior n Capitolul 3, nu exist date statistice oficiale
privind nivelul veniturilor i structura consumului la nivel de jude. n Capitolul 3 au fost
estimate valorile necesare privind veniturile pe baza datelor la nivel naional, regional,
judeean etc.
Cu privire la mrimea gospodriilor este important de menionat urmtoarele:
n Romnia este de ateptat o scdere a gospodriei medii de la 2,8-2,9

persoane n anul 2008 la 2,45 persoane n anul 2038;
judeul Dolj urmeaz ndeaproape tendina naional, numrul de
persoane n gopodria medie urmnd s scad de la 2,984 n 2008 la
2,568 n 2038;
Evoluia populaiei a fost descris pe larg n Capitolul 3. Potrivit estimrilor, raportul
urban-rural se va modifica n favoarea mediului rural (vezi tabelul urmtor). Aceast
tendin poate fi foarte uor modificat prin nfiinarea de orae i municipii noi, pe
msura mbuntirii infrastructurii din mediul rural, crearea de zone metropolitane etc.
Tabel 9.3-1 Estimri ale evoluiei raportului urban/rural n judeul Dolj
Jud. DOLJ
Urban
Rural
2009
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2038
54,34%
54,58%
55,66%
56,50%
57,09%
58,15%
59,03%
59,56%
45,66%
45,42%
44,34%
43,50%
42,91%
41,85%
40,97%
40,44%
Sursa: Prelucrri date din Anexa 3.3.2
Figura 9.3-1 Evoluia numrului de persoane pe gospodrie
Sursa: Prelucrri date din Tabelul 3.3.10
377
CAPITOLUL 9
Dup cum se poate observa, dei rmne mai mare dect media pe ar, numrul de
persoane pe o gospodrie este n tendin descresctoare i n judeul Dolj.
Tarifele existente n anul 2008
n capitolul 2.9 au fost prezentate tarifele practicate n judeul Dolj. Tarifele variaz foarte
mult ntre rural i urban.
n mediul rural nu exist operatori de salubrizare. Excepie o constituie comuna Simnicu
de Sus, unde exist un contract pentru transportul deeurilor, pentru acest serviciu se
ncaseaz o tax local de 3 RON/lun pentru fiecare persoan fizic i 5 RON/lun
pentru fiecare persoan juridic. Gradul de ncasare a facturilor este de 100%.
n mediul urban tarifele sunt, ns, foarte diferite, astfel: tarifele pentru persoane fizice
variaz de la 1,225 lei/pers/lun n oraul Segarcea la 2,64 lei/pers/lun n municipiul
Craiova (la un curs de schimb de 3,7 lei/ aceasta nseamn 0,33 - 0,71 /pers/lun,
adic sub 1 /pers/lun). n Craiova, tarifele pentru salubritate sunt de aprox. 2 ori mai
mari dect n Segarcea.
Pentru persoanele juridice, tarifele se calculeaz la m3. Cele mai mari tarife sunt
ncasate n municipiul Segarcea (36,6 lei/mc ~ 10 /mc ) iar cel mai mic tarif l regsim n
municipiul Calafat (19,79/lei/mc ~ 5.35 /mc).
Datorit modurilor de taxare i ncasare pentru populaie foarte diferite existente n
judeul Dolj, ncepnd cu serviciul gratuit i pn la tariful pe ton, nu se poate
determina un tarif mediu ca medie ponderat a tarifelor existente. Pentru uurina
analizei s-a luat n consideraie un tarif mediu determinat medie ponderat a tarifelor
existente n mediul urban. Acesta este de 2,64 lei/pers./lun.
9.4 Determinarea necesarului de finantare (Funding Gap)

Necesarul de finantare s-a calculat potrivit metodologiei recomandate de Documentul de
Lucru nr. 4 al Comisiei Europene29 DG Regio.
8
Calculul rata de co-finanare (R)
R = EE/DIC, in care
1. EE cheltuiala eligibil maxim calculata ca diferenta intre
investitia actualizata si veniturile actualizate
EE = DIC - DNR
DIC Valoarea actualizat a investiiei
DNR Valoarea actualizata a veniturilor nete
Calculul diferenta de finantat (decision amount) DA, in care
DA = EC*R
EC costuri eligibile
29
The New Programming Period 2007-2013; GUIDANCE ON THE METHODOLOGY FOR

CARRYING AUT COST-BENEFIT ANALYSIS; Working Document No. 4
378
CAPITOLUL 9
Calculul Grantului UE
EU grant = DA*CRpa
CRpa rata maxim de cofinanare potrivit reglementrilor
nationale (in cadrul Axei 2 a POS Mediu aceasta valoare este de
80%).
Pe baza acestei metodologii si a datelor privind investitia din judetul Dolj, a fost calculata
urmatoarea structura de finantare a proiectului, prezentata in tabelul de mai jos):
Nr. Crt.
Mii euro
1.
Total Investitie , din care
2.
Valoare investitie finantat de operatori
3.
4.
5.

(amendat cu pro-rata)
6.
1.195,72
34.076,28
7.
27.261,02
77,29%
8.
6.133,73
17,39%
9.
681,53
1,93%
10.
Total contributie local (eligibile si altele dect

eligibile, 10=5+9)
1.875,64
5,25%
50.071,00
la
valoare
14.799,00
35.272,00
100%
1.480,05
3,39%
eligibil
Tabel 9.4-1 Estimarea contributiei POS Mediu la finantarea investitiei din judetul Dolj
Mod de calcul
Elemente de calcul
Valori
EC
Costuri Eligibile actualizate
30.934,44
DIC
Investitia actualizata
43.718,37
DNR
Venituri Nete Actualizate
EE=DIC-DNR
Cheltuieli eligibile
1.480,05
42.238,32
R=EE/DIC
Rata de co-finantare
96,61%
DA=EC*R
Diferenta de finantat
34.076,28
CRpa
Rata maxima de cofinantare

0,8
CV
30
1.480,05

379
CAPITOLUL 9
Contributia din venituri aferenta
costuri eligibile (CV *pro-rata)
EU Grant = DA*Crpa
EU grant
Contributia nationala
1.195,72
27.247,56
6.130,70
Contributie public
POS
Contrib. Locala
33.378,25
Total valoare proiect
35.272,00
Investiii
operatorilor
14.799,00
1.893,73
ale
Total investiie
50,071,00
9.5 Capacitatea de plat a populaiei n judeul Dolj

Evaluarea capacitii globale de plat este realizat n funcie de venitul mediu pe
gospodrie din cadrul judeului Dolj n dou variante de calcul: 1% din venitul
mediu/gospodrie i 1,5% din veniturile primei decile (gospodariile cele mai sarace)
Obiectivul specific al acestei seciuni a MP este de a verifica dac o gospodrie din
judeul Dolj are capacitatea de a acopri cel puin costurile de operare i ntreinere (O&I)
ale sistemului (din care s-au sczut veniturile din reciclri). Dac o gopodrie nu i
poate permite s plteasc un tarif care s acopere cel puin aceste costuri, atunci
proiectul nu este durabil fr intervenia autoritii administraiei publice locale, sub
forma unor subvenii de la bugetele local.
Principalele etape n compararea capacitii de plat a unei familii din judeul Dolj cu
factura necesar s acopere cheltuielile necesitate de operarea sistemului de gestiune a
deseurilor din judetul Dolj:
1. S-a construit fluxul de costuri pe perioada 2011-2038; pentru costurile de O&I sa eliminat ponderea aferenta cantitilor de deeuri generate de industrie (vezi
capitolul 8, tabelul din Anexa 8.1);
2. S-a considerat o rat de cofinanare de 66,69% din partea POS Mediu (grantul
UE + contributia nationala);
3. S-a considerat ca 29,66% din investitie va fi asigurata de catre operatori (14,799
mil. Euro)
4. Valorile astfel calculate au fost indexate cu inflaia din zona euro pe termem lung
(2,5%);
5. La aceste valori se adaug TVA de 19%;
6. Se mpart valorile obinute la populaie, an de an; rezult tariful/pers (n Euro);
7. Se calculeaz factura pe gospodrie prin nmulirea tarifului/pers. cu nr. mediu de
persoane/gospodrie;
380
CAPITOLUL 9
8. Se determin capacitatea de plat pe gospodrie, n euro, prin mprirea

venitului la cursul euro, an de an i aplicarea procentelor corespunztoare (1% la
venitul mediu i 1,5% la venitul pentru prima decil);
9. Se traseaz graficul capacitatii de plat/familie (calculat cu 1% din valoarea
medie i 1,5% din prima decil de venituri)
10. Se traseaza factura pe familie calculat anterior si diferenta fata de factura
curenta (indexata cu inflatia).
n acest fel a fost trasat Figura 9.2 n care se poate observa urmatoarele:
In cazul limitei de 1% din venitul mediu al gospodariei medii, nu este depit

capacitatea de plat a familiilor din judeul Dolj, pe durata 2010-2038, deci prin
prisma acestui indicator investiia propus este suportabil pentru populaia
judeului Dolj, Factura lunar minim pe gospodrie, necesar pentru a asigura
durabilitatea sistemului, va fi n 2011 (primul an n care sistemul va incepe sa
functioneze) de 6,01 euro/familie/luna, cu o cretere de aprox. 2,74% n fiecare an,
ajungnd n ultimul an de analiza, la 12,32 euro/familie/luna.
In cazul limitei de 1.5% din prima decila de venituri se constata o perioada tranzitorie
(2009-2014) in care limita este depasita. Aceasta se explic prin nivelul foarte redus
de venituri al familiilor din mediu rural, unde n prezent nici nu exist serviciu de
salubritate. Dac analizm mai profund, pentru mediul urban, chiar pentru populatia
cea mai srac (decila 1 de venit), tariful determinat nu duce la depsirea limitei de
suportabilitate, problema este la populatia din mediul rural, unde tariful va deveni
suportabil abia in anul 2014. De aceea, pentru a preveni incapacitatea acestor familii
de a plti pentru serviciul de salubritate, autoritile administraiei publice locale vor
trebui s gndeasc un sistem de subvenii sau de asisten social pentru familiile
cele mai srace (decila 1 de venituri din mediul rural). Trebuie inut seama i de
faptul c familiile cu venituri reduse produc i mai puine deeuri i, n contextul
trecerii la un sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul deeurilor generate, i
aceste familii vor putea plti noua factur pentru gestiunea deeurilor.
Factura noua va creste fata de cea platita anterior, in medie, cu 3,52/familie/luna, in

anul 2011 si cu 8,20 /familie/luna in anul 2038.
Tinand seama de aceste considerente se poate trage concluzia ca investitia propusa

poate fi suportata de populatie, in conditiile in care beneficiarul (Consiliul Judetean)
va lua masuri pentru asigurarea unui sistem de protectie sociala pentru acoperirea
diferentelor de tarif pentru familiile cele mai sarace din mediul rural, pe perioada
2009 2014.
9.6 Analiza de senzitivitate

In cadrul analizei de senzitivitate se realizeaza urmatorii pasi:
381
CAPITOLUL 9
1. Identificarea variabilelor critice:

Au fost identificate urmatoarele variabile critice pentru Sistemul de management al
deseurilor in judetul Dolj:
- valoarea investitei
- valoare reinvestirilor
- costurile de O&I
- tariful pentru populatie.
Aceste elemente conditioneaza gradul de co-finantare al investitiei, element determinant
in sustenabilitatea financiara a sistemului.
2. Calculul valorilor de comutare a variabilelor critice:
Analiza de senzitivitate a fost fcut avnd n vedere urmatoarele variabile
independente si efectul lor asupra facturii pltite de o familie din judetul Dolj.
a)
gradul de cofinantare din parea UE i efectul asupra cresterii valorii medii a facturii
pltit de o familie; rezult un coeficient de influent de 4% (modificarea gradului
de cofinantare cu +/-10% va influenta facturile medii cu +/- 4
Scderea la 50% a gradului de cofinantare nu este o solutie acceptabil.

Grad cofinantare (%)
b)
Cresterea medie a facturii (%)
Acceptabil
98
62
Da
80
69
Da
70
73
Da
60
77
Da
50
81
Nu
cresterea cheltuielilor de O&I influenteaz cresterea medie a facturii. Cresterea cu

peste 20% a cheltuielilor de operare fac ca solutia s nu mai fie acceptabil
Cresterea ch. de O&I (%)
Cresterea medie a facturii (%)
Acceptabil
10
82
Da
20
101
Nu
30
120
Nu
40
154
NU
382
CAPITOLUL 9
Factura/familie/luna pentru noul

sistem (euro)
100,00
1% din venitul mediu/familie/judet

(euro)
1,5% din prima
decila/familie/judet (euro)
Evolutie factura
medie/familie/judet* (sistem
existent 2008) (euro)
e u ro /fa m ilie /lu n a
10,00
1,00
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Factura/familie/luna pentru noul sistem (euro)
5,85
6,01
6,16
6,33
6,50
6,69
6,87
7,07
7,27
7,46
7,67
7,90
8,14
8,38
8,61
8,92
9,16
9,42
9,68
9,93
10,21
10,49
10,78
11,09
11,36
11,68
12,00
12,32
1% din venitul mediu/familie/judet (euro)
7,09
7,78
8,53
9,49
10,32
11,15
11,98
12,81
13,63
14,46
15,53
16,60
17,66
18,73
20,86
23,17
25,01
26,86
28,70
30,09
32,75
35,41
38,07
40,73
43,40
46,95
50,51
54,06
1,5% din prima decila/familie/judet (euro)
4,65
5,05
5,66
6,25
6,75
7,25
7,76
8,26
8,76
9,26
10,02
10,77
11,52
12,28
13,03
14,09
15,15
16,21
17,27
18,33
19,82
21,31
22,80
24,29
25,78
27,73
29,68
31,64
Evolutie factura medie/familie/judet* (sistem existent 2008) (euro)
2,33
2,40
2,48
2,57
2,63
2,68
2,73
2,79
2,85
2,90
2,95
3,01
3,08
3,14
3,19
3,26
3,33
3,39
3,46
3,53
3,60
3,67
3,75
3,82
3,89
3,97
4,05
4,13
Figura 9.6-1 Evolutia capacitatii de plata, factura pentru noul sistem si cresterea facturii (axa secundara)
383
CAPITOLUL 9
9.7 Concluzii
Considernd o investitie initial de 50.071 mii euro, din care proiectul propus spre finantare
prin POS Mediu va avea o valoare estimat de 35.272 mii euro, prin aplicarea metodei
necesarului de finantare s-a obtinut urmtoarea structur de finantare care poate fi
considerat suportabil att pentru beneficiar ct si pentru populatie:
1
35.272,00
100%
1.480,05
Contributie din venituri la valoare eligibil (amendat cu

pro-rata)
1.195,72
34.076,28
27.261,02
77,29%
6.133,73
17,39%
681,53
1,93%
Total contributie local (eligibile si altele dect eligibile

8=7+3)
1.875,64
5,25%
3,39%
Tariful determinat asigur durabilitatea financiar a investitiei, fiind totodat suportabil pentru
populatie, dac se consider pragul de suportabilitate ca fiind 1% din veniturile unei familii
cu venituri medii. Factura noua va creste fata de cea platita anterior, in medie, cu
3,52/familie/luna, in anul 2011 si cu 8,20 /familie/luna in anul 2038.
n cazul considerrii pragului de suportabilitate considerat ca 1,5% din venitul unei familii
srace (decila 1 de venit), tariful este suportabil pentru mediul urban, dar el devine suportabil
pentru mediul rural abia din 2014. Trebuie tinut cont c, n prezent, n judetul Dolj nu exist
serviciu de salubritate n mediul rural. De aceea, pentru a preveni incapacitatea famiilor cele
mai srace din mediu rural de a plti pentru serviciul de salubritate, autoritile administraiei
publice locale vor trebui s gndeasc un sistem de subvenii sau de asisten social
pentru acestea. Trebuie inut seama i de faptul c familiile cu venituri reduse produc i mai
puine deeuri, n contextul trecerii la un sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul
deeurilor generate, i aceste familii vor putea plti noua factur pentru gestiunea deeurilor.
31

384
CAPITOLUL 10
Programul de investire prioritara in infrastructura
10. PROGRAMUL DE INVESTIRE PRIORITARA IN

INFRASTRUCTURA
10.1 Rezumat
Masurile necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a
deseurilor municipale in Judetul Dolj si etapizarea acestora pentru perioada de planificare a
proiectului sunt prezentate in capitolul 7.8. Investitia a fost etapizata in trei faze: faza 1
acopera perioada 2009 -2013, faza a 2 a acopera perioada 2014-2018 si faza a 3 a acopera
perioada 2019-2038.
Prioritizarea masurilor de investitie necesare a se realiza in prima faza a investitei, conform
Ghidului privind elaborarea master planurilor pentru proiectarea sistemului de gestionare a
deseurilor municipale, trebuie sa se realizeaze in doua etape, respectiv:
Selectarea masurilor obligatorii a se implementa pentru a asigura conformarea cu

acquis-ul comunitar si cu legislatia nationala in vigoare in sectorul gestionarii
deseurilor;
Selectarea masurilor care asigura imbunatatirea sistemului de gestionare a

deseurilor dar care nu sunt cerinte legislative obligatorii.
Intrucat toate masurile propuse in prima faza a investitiei sunt prioritare si obligatorii pentru
atingerea obiectivelor si tintelor legislative privind gestionarea deseurilor si nu suporta
amanare pentru urmatoarea faza a proiectului, investitiile se vor clasifica in doua categorii:
investitii eligibile de a fi finantate prin POS Mediu si investitii care se pot realiza din bugetul
local sau alte surse de finantare astfel incat pragul de suportabilitate al populatiei sa nu fie
depasit.
10.2 Prioritizarea masurilor proiectelor

10.2.1 Criterii
Criteriile pentru prioritizarea si etapizarea investiilor necesare a se realiza in prima faza,
respectiv perioada 2009-2013 sunt urmatoarele:
-
Respectarea tintelor prevazute in tratatul de aderare si planurile de implementare

care au termene de conformare imediate;
Respectarea tintelor si obiectivelor prevazute in planul national/regional si

judetean de gestionare a deseurilor;
Respectarea prevederilor din Programul Operational Sectorial de Mediu;
Proiectele existente in judet in sectorul gestionarii deseurilor;
Suportabilitatea investitiei pentru populatie.
1. Respectarea tintelor prevazute in tratatul de aderare si planurile de implementare cu

termene de conformare imediate
Pentru atingerea tintelor privind reciclarea/valorificarea deseurilor de ambalaje la termenele
stabilite prin lege este prioritar ca masurile prevazute in capitolul 6 sa se implementeze in
prima faza a proiectului respectiv: extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor
reciclabile si realizarea statiei de sortare la Craiova pentru deseurile colectate separat
(2012). Neimplementarea acestor masuri in prima faza a proiectului duce la imposibilitatea
385
CAPITOLUL 10
atingerii tintelor legislative pentru deseurile de ambalaje care au termene imediate 2009,
2010, 2013.
In faza a 2 a a perioadei de planificare care se va incheia in 2016 este prevazuta realizarea
a patru noi statii de sortare la Bailesti, Calafat, Filiasi si Dobresti pentru deseurile colectate
separat.
Pentru atingerea tintelor privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile de la
depozitare stabilite pentru anii 2010 si 2013, 2016 este prioritara implementarea masurilor
prevazute in capitolul 6 respectiv: introducerea compostarii individuala in mediul rural si
realizarea statiei de compostare la Craiova. Neimplementarea acestor masuri in prima faza
a proiectului duce la imposibilitatea atingerii tintelor legislative pentru deseurile
biodegradabile.
Tinta din 2016 pentru reducerea deseurilor biodegradabile de la depozitare poate fi atinsa
chiar daca investitia se realizeaza in intregime, prin constructia a inca doua statii de
compostare la Bailesti si Dobresti, in faza a 2 a a perioadei de planificare.
Pentru respectarea cerintelor Tratatului de Aderare privind inchiderea depozitelor
necontrolate la termenele stabilite este prioritara implementarea masurilor prevazute in
capitolul 6 respectiv inchiderea depozitelor neconforme din mediul urban in perioada 20092012, in prima faza a investitiei, vor fi inchise in cadrul proiectului toate depozitele
neconforme din judet.
In paralel cu inchiderea depozitelor trebuie sa se asigure capacitati suficiente de depozitare
pentru intreg judetul, la depozitul zonal conform existent la Mofleni - Craiova si construirea a
patru statii de transfer la Bailesti, Calafat, Filiasi si Dobresti in vederea optimizarii
transferului/ transportului deseurilor la depozit - 2012.
2. Respectarea tintelor si termenelor prevazute in planul national/ regional sau judetean
In afara masurilor mentionate la punctul anterior pentru respectarea cerintelor legislative
privind gestionarea deseurilor voluminoase si a deseurilor periculoase din deseurile
menajere este prioritara implementarea masurilor prevazute in capitolul 6 respectiv:
implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor voluminoase si a celor
periculoase municipale. Neimplementarea acestor masuri in prima faza a proiectului duce la
nerespectarea cerintelor legislative privind gestionarea deseurilor voluminoase si a celor
periculoase.
3. Respectarea prevederilor din POS Mediu
In Programul Operational Sectorial de Mediu sunt trasate obiectivele pentru gestionarea
deseurilor si definite categoriile de acitivati ale Axei prioritare 2, domeniul de interventie 1,
eligibile a fi finantate, respectiv:
1. Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;
2. Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare;
3. Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor;
4. Constructia statiilor de transfer si a facilitatilor de eliminare a deseurilor
municipale;
5. Constructia unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase si alte tipuri
specifice de deseuri;
6. nchiderea depozitelor neconforme.
386
CAPITOLUL 10
Toate investitiile propuse a se realiza in prima faza a proiectului sunt in concordanta cu

prevederile din POS Mediu, domeniu de interventie 1.
4. Proiecte existente in judet in domeniul gestionarii deseurilor
In judetul Dolj exista in curs de implementare cinci proiecte de gestionare a deseurilor
finantate din fonduri Phare CES, prin care s-au realizat sau urmeaza sa se realizeze facilitati
pentru gestionarea deseurilor. Asfel:
Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de
transfer in comuna Goicea (sistemului centralizat pentru 9 comune -dotare cu
recipiente de colectare si autovehicule de transport specializate, statie de transfer
si sortare);
o ECO-SISTEM Cetate Proiect pentru implementarea unui sistem eficient
de gestionare a deseurilor municipale - comuna Cetate (dotarea cu recipienti
de colectare si autovehicule de transport specializate);
o Gestionarea deseurilor menajere, colectare, selectare, transport si
inchiderea depozitelor de deseuri menajere necontrolate din comuna
Poiana Mare (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;
amenajarea de platforme de pre-colectare);
o Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere solide in comuna
Urzicuta (achizitionarea de autogunoiere; containere si europubele;)
o Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri
la nivelul Municipiului Bailesti (reamenajarea/amenajare platforme de precolectare; achizitionarea de containere, pubele; autogunoiere compactoare);
5. Suportabilitatea investitilor propuse pentru populatie
o
In capitolul 9 al Master Planului s-a analizat capacitatea de suportabilitate a investitiei in

cazul in care o parte din masurile propuse devind neeligilibe spre a fi finantate prin POS
Mediu.
In urma acestei analize au fost identificate investitiile care pot fi suportate din bugetul local
sau alte surse de finantare, respectiv pentru:
-
Containere si pubele necesare colectarii separata a fractiilor reciclabile,

biodegradabile si reziduale;
Vehicule de transport destinate fractiilor reciclabile, biodegradabile si reziduale

din municipiul Craiova;
Colectarea separata a deseurilor periculoase;
Colectarea separata a deseurilor voluminoase;
Infiintarea/amenjarea punctelor de colectare prin aport voluntar.
In cazul in care restul investiilor prioritare din faza 1 nu vor fi finantate din surse
nerambursabile, valoarea totala a investitiei ce urmeaza a fi acoperita de catre operatori si
se va regasi in tarifele platite de populatie devine prea mare, iar pragul de suportabilitate al
populatiei majoritar rurale va fi depasit.
387
CAPITOLUL 10
10.2.2 Rezultate
Pe baza celor prezentate anterior, tabelul urmator cuprinde rezultatele prioritizarii masurilor
ce trebuie intreprinse pentru implementarea unui sistem corespunzator de gestionare a
deseurilor.
Tabel 10.2-1 Prioritizarea investitiilor
Crt. Investitii totale necesare a se realiza
pentru
implementarea
sistemului
integrat de gestionare a deseurilor
Faza
Sursa de finantare
1a
Etapa 1
1b
Transportul deseurilor reziduale
Etapa 1
2a
Colectarea
reciclabile
2b
Transportul deseurilor reciclabile
Etapa 1
3a
Colectarea
separata
biodegradabile
Etapa 1
3b
Transportul deseurilor biodegradabile
Etapa 1
Colectarea
separata
transportul
Etapa 1
Surse proprii
Colectarea
separata
si
transportul
deseurilor periculoase municipale
Etapa 1
Surse proprii
Centre de colectare
Etapa 1
Surse proprii
Statii de transfer
Etapa 1
POS Mediu
Transferul deseurilor municipale la depozit
Etapa 1
POS Mediu
Statie de sortare
Etapa 1
POS Mediu
10
Statie de compostare
Etapa 1
POS Mediu
11
Compostare individuala in mediul rural
Etapa 1
POS Mediu
12
Etapa 1
13
Inchidere depozite
Etapa 1
separata
si
deseurilor
deseurilor
Surse proprii
POS Mediu*
Etapa 1
Surse proprii
POS Mediu*
Surse proprii
POS Mediu*
Surse proprii
POS Mediu
*Exceptie face Municipiul Craiova care nu va fi primi in dotare autovehicule de transport
10.3 Indicatori cheie ai performantei

Masurile propuse pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor
asigura indeplinirea tintelor legislative, asa cum este prezentat detaliat in capitolul 5 al
Master Planului.
10.4 Lista masurilor prioritare de investiii

Pe baza analizei prezentate mai sus, in urmatorul tabel sunt enumerate investitiile totale
necesare a se realiza pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor in
judetul Dolj. Investitiile sunt defalcate in doua categorii:
Investitii propuse a fi finantate prin POS Mediu

388
CAPITOLUL 10
Investitii propuse a se realiaza de catre operatorii de salubrizare sau de catre

autoritatile administratiei publice locale.
389
CAPITOLUL 10
Tabel 10.4-1 Lista investitiilor prioritare

Alternativa 3
Costurile
totale ale
investitiilor
in Euro
Planul de
investiii
prioritare ce
urmeaz a fi
finanate prin
POS Mediu, in
euro, n
perioada
2009-2013
Platforme betonate
1.630.000
1.630.000
Pubele
3.490.000
Masini
4.050.000
9.170.000
Planul de
investiii
prioritare ce
urmeaz a fi
finanate prin
POS Mediu, in
euro, n
perioada 20142016
Investiii ce
urmeaza a fi
finanate din
alte surse, n
euro
Colectare si transport
deseuri reziduale
Subtotal
3.490.000
2.430.000
4.060.000
1.620.000
5.110.000
deseuri reciclabile
Platforme betonate
Pubele
4.820.000
Masini
3.640.000
8.460.000
Subtotal
4.820.000
2.184.000
2.184.000
1.456.000
6.276.000
deseuri biodegradabile
Pubele
210.000
Masini
330.000
540.000
Subtotal
210.000
198.000
198.000
132.000
342.000
deseuri voluminoase
Masini
790.000
790.000
790.000
790.000
Masini
360.000
360.000
Stocare temporara deseuri

periculoase
Containere
101.000
101.000
50.000
511.000
50.000
511.000
Subtotal
deseuri periculoase
Subtotal
390
CAPITOLUL 10
Centre de reciclare
Civil
Containere
Subtotal
700.000
700.000
300.000
1.000.000
300.000
1.000.000
Statii de transfer
GOICEA (planificata prin alte
proiecte)
BAILESTI (nou)
420.000
420.000
CALAFAT (nou)
480.000
480.000
FILIASI (nou)
410.000
410.000
DOBRESTI (nou)
420.000
420.000
1.730.000
1.730.000
1.160.000
1.160.000
Subtotal
exists
Subtotal
Statie de sortare
GOICEA (planificata prin alte
proiecte)
4.890.000
1.230.000
1.230.000
1.200.000
1.200.000
1.170.000
1.170.000
1.340.000
1.340.000
9.830.000
4.890.000
2.970.000
2.970.000
exists
4.890.000
4.940.000
Instalatie compostare Craiova
(nou)
Instalatie compostare Bailesti
(nou)
Instalatie compostare Dobresti
(nou)
Subtotal
1.370.000
1.370.000
710.000
710.000
5.050.000
2.970.000
2.850.000
2.850.000
2.850.000
2.850.000
2.080.000
Uniti de compostare (rata de
acoperire de 100%
gospodriile din zonele rurale,
cu instalatii de compostare,
80% din deeurile biogradable;
94800 de uniti, 40 de euro /
unitate)
Subtotal compostare
individuala
Depozitare
391
CAPITOLUL 10

Subtotal depozitare
exsista
exsista
exsista
exsista
exsista
exsista
exsista
exsista
1.575.000
1.575.000
Calafat
980.000
980.000
Filiasi
245.000
245.000
Segarcea (4 locations)
1.260.000
1.260.000
Bechet
Subtotal
2.450.000
2.450.000
6.510.000
6.510.000
Inchidere spatii depozitare
1.600.000
1.600.000
49.201.000
28.152.000
7.020.000
14.029.000
500.000
500.000
Asistenta Tehnica pentru

Supervizare
4.300.000
3.800.000
500.000
4.300.000
2.820.000
710.000
770.000
58.301.000
35.272.000
8.230.000
14.799.000
Inchidere (remediere)
depozite neconforme
Bailesti 1& 2
TOTAL DESEURI
MUNICIPALE
TOTAL Investitii
Astfel investitia totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 58,301,000
Euro din care 35,272,000 Euro investitii propuse pentru finantare din POS Mediu in
perioada 2009-2013 si 8,230,000 Euro investitii propuse pentru finantare din POS
Mediu in perioada 2014-2016 si 14,799,000 Euro investitii care vor fi finantate de catre
agentii de salubrizare sau de catre autoritatile administratiei publice locale.
Total Investitie (Euro) pentru perioada 2009-2016,
din care:
Prin programul POS Mediu (Euro) 2009-2013
Prin programul POS Mediu (Euro) 2014-2016
Din surse propri sau alte surse de finantare (Euro)
58,301,000
35,272,000
8,230,000
14,799,000
392
CAPITOLUL 11
Plan de actiune pentru implementarea proiectului
11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI
AT a pregtit o list de verificare pentru toate cerinele (documente sau aciuni) care sa fie
realizata pn la depunerea aplicatiei si care sa includa:
termenele limit de depunere;
durata de elaborare a documentelor;
situatia curent a documentelor disponibile;
organizaia responsabila.
AT se va asigura c organizaiile responsabile cunosc toate termenele limit de depunere a

documentelor solicitate.
In tabelul urmator este prezentat planul de actiune pentru implementarea proiectului.
Tabel 11.1: Plan de actiune pentru implementarea proiectului
Activitatea
Termen
limita
Durata
Master
Mar-09
17 luni
Versiunea
transmisa
preliminara
Aprobare: MM, ADI ECO
DOLJ
Elaborare Studiu de
Fezabilitate
Mai-09
2 luni
DOLJ
Analiza
Beneficiu
Mai-09
2 luni
Raport Institutional
Mai-09
2 luni
Elaborarea documetului
va
incepe
dupa
aprobarea
master
planului
Elaborarea documentului
se va demara in paralel
cu studiul de fezabilitate
Documentul este in curs
de elaborare
EIM
Mai-09
2 luni
Elaborarea Aplicatiei
standard
pentru
accesare fondurilor
Mai-09
2 luni
Pregatirea
Documentatiei
de
licitatie
pentru
asistenta tehnica
Pregatirea
Documentatiei
de
licitatie pentru lucrari
Mai-09
2 luni
Mai-09
2 luni
Pregatirea
documentatiei
de
licitatie
pentru
achizitii
Mai-09
2 luni
Elaborare
Plan
Cost
Situatia curenta
Procedura
pentru
obtinerea avizului de
mediu se va demara in
paralel cu studiul de
fezabilitate
va
incepe
dupa
aprobarea studiului de
fezabilitate
va
incepe
dupa
fezabilitate
va
incepe
dupa
fezabilitate
va
incepe
dupa
fezabilitate
Responsabili
DOLJ
DOLJ
Aprobare: MM, ARPM
pentru Regiunea 4 SV
Oltenia
DOLJ
DOLJ
DOLJ
DOLJ
393
CAPITOLUL 11
Plan de actiune pentru implementarea proiectului
Aprobarea aplicatiei
August-09
3 luni
UE
394
CAPITOLUL 12
Anexe
12. ANEXE
395
CAPITOLUL 12
Anexe
12.1 Anexa 2.5.1 - Populaia, pe sexe si medii, la 1 iulie din judeul Dolj n perioada 2002-2006
DOLJ
2002
2003
2004
2005
2006
Ambele sexe
730214
725342
720554
718874
715989
-Masculin
355833
353436
350872
349699
348069
-Feminin
374381
371906
369682
369175
367920
Ambele sexe
368398
368080
381702
383965
383752
- Masculin
178389
177978
184200
185032
184661
- Feminin
190009
190102
197502
198933
199091
Ambele sexe
361816
357262
338852
334909
332237
- Masculin
177444
175458
166672
164667
163408
- Feminin
184372
181804
172180
170242
168829
Locuitori/km2
98,5
97,8
97,2
97,0
96,6
Total
Urban
Rural
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/pages/j3_06PopSexMed.ro.do
396
CAPITOLUL 12
Anexe
12.2 Anexa 2.5.2 - Evoluia populaiei din mediul rural n judeul Dolj n perioada 2000-2006
Ani
Nr. Crt.
Localiti
1
2
AFUMATI
ALMAJ
AMARASTII DE
JOS
10
11
12
AMARASTII DE
SUS
APELE VII
ARGETOAIA
BIRCA
BISTRET
BOTOSESTIPAIA
BRABOVA
BRADESTI
BRALOSTITA
13
BRATOVOESTI
14
15
16
17
18
19
20
21
22
BREASTA
BUCOVAT
BULZESTI
CALARASI
CALOPAR
CARAULA
CARCEA
CARNA
CARPEN
23
CASTRANOVA
24
25
26
27
28
29
CATANE
CELARU
CERAT
CERNATESTI
CETATE
CIOROIASI
CIUPERCENII
NOI
COSOVENI
COTOFENII
DIN DOS
4
5
6
7
8
9
30
31
32
33
34
35
36
37
38
COTOFENII
DIN FATA
DANETI
DESA
DIOSTI
DOBRESTI
DOBROTESTI
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
3032
4010
3008
3983
UM: Numr persoane

3163
3090
3118
4041
3966
2108
3073
2074
3045
2062
6046
6066
5981
5914
5903
5866
5815
3918
2535
4872
4578
4474
3856
2534
4901
4523
4472
3767
2446
4831
4365
4571
3727
2414
4838
4259
4484
1739
2378
4842
4216
4446
1660
2341
4805
4183
4368
1604
2319
4772
4116
4306
974
1801
4971
3660
900
1757
4968
3723
1013
1846
4604
3975
992
1775
4588
3965
1020
1738
4593
3965
960
1691
4582
3962
967
1651
4587
3953
6054
3819
3881
1968
6703
3932
2520
:
:
2904
6037
3858
3914
1880
6692
3941
2556
:
:
2879
6124
3889
4001
1819
6683
3941
2600
:
:
2938
6017
3906
3991
1792
6632
3925
2566
:
:
2856
3471
3917
3987
1841
6578
3949
2574
1683
1570
2841
3396
3931
3976
1723
6516
3887
2558
1697
1547
2785
3358
3969
3982
1722
6469
3891
2521
1704
1546
2725
3435
:
5316
4025
2256
6120
1941
3416
:
5341
4084
2227
5996
1918
3608
:
5284
4155
2188
5976
1902
3542
:
5146
4169
2140
5921
1834
3572
1989
5133
4194
2131
5804
1852
3555
1985
5051
4166
2090
5763
1818
3542
1969
4960
4162
2051
5727
1782
6191
4840
6158
4809
6064
4746
5998
4685
5993
3093
5943
3127
5878
3131
2673
2617
2670
2623
2605
2553
2538
:
6968
5063
3528
2556
:
:
6923
5078
3535
2552
:
:
7254
5065
3440
2813
:
:
7118
5029
3375
2798
:
1907
7048
4983
3354
2769
1949
1912
6962
4967
3325
2724
1949
1909
6868
4918
3287
2713
1954
397
CAPITOLUL 12
Anexe
Ani
Nr. Crt.
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
Localiti
DRAGOTESTI
DRANIC
FARCAS
GALICEA
MARE
GALICIUICA
GHERCESTI
GHIDICI
GHINDENI
GIGHERA
GINGIOVA
GIUBEGA
GIURGITA
GOGOSU
GOICEA
GOIESTI
GRECESTI
INTORSURA
ISALNITA
IZVOARE
LEU
LIPOVU
MACESU DE
JOS
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
MACESU DE
SUS
MAGLAVIT
MALU MARE
MARSANI
MELINESTI
MISCHII
MOTATEI
MURGASI
NEGOI
ORODEL
OSTROVENI
PERISOR
PIELESTI
PISCU VECHI
PLENITA
PLESOI
PODARI
78
POIANA MARE
79
80
81
82
PREDESTI
RADOVAN
RAST
ROBANESTI
61
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2434
2880
3410
2420
2832
3463
UM: Numr persoane

2481
2419
2412
3013
3025
2960
3479
3456
2034
5108
:
1733
:
:
3271
2871
4064
3235
1003
4658
3266
1925
:
4096
1911
5804
3324
5072
:
1712
:
:
3219
2856
4026
3222
964
4614
3257
1912
:
4060
1893
5803
3421
4918
:
1730
:
:
3580
2879
4206
3193
1014
4709
3221
1973
:
3924
2128
5445
3295
4878
:
1713
:
:
3520
2817
4159
3176
974
4596
3169
1939
:
3881
2080
5337
3308
4820
1730
1744
2457
1831
3469
2804
2403
3141
973
3025
3154
1970
1596
3890
2129
5368
3288
4731
1701
1725
2473
1812
3415
2759
2368
3157
901
2978
3150
1927
1587
3876
2048
5297
3311
4657
1692
1701
2471
1807
3370
2712
2342
3137
878
2931
3099
1895
1567
3880
1990
5191
3306
1736
1734
1603
1551
1551
1521
1479
1768
5727
4753
5158
4279
1787
8352
2742
3943
3064
5403
1772
3443
5494
5431
:
6210
1736
5643
4809
5121
4309
1776
8294
2712
4000
3032
5363
1756
3387
5453
5461
:
6226
1680
5780
4796
5301
4261
1718
8238
2756
4357
3204
5807
1879
3564
5428
5366
:
6415
1619
5704
4801
5167
4188
1703
8170
2729
4352
3162
5714
1836
3509
5399
5293
:
6494
1582
5655
3021
5117
4238
1778
8059
2752
2396
3172
5625
1885
3532
2947
5276
1485
6557
1543
5514
3066
5050
4180
1699
7953
2692
2393
3098
5536
1841
3534
2914
5236
1463
6572
1511
5450
3059
4975
4152
1667
7876
2652
2382
3075
5441
1816
3554
2898
5198
1439
6592
12230
3720
2961
3741
2742
12201
3701
2909
3720
2716
12395
3596
2910
3745
2682
12294
3542
2888
3682
2641
12193
2095
1311
3658
2640
12080
2054
1297
3624
2572
11996
2048
1296
3644
2535
2383
2910
1978
2362
2895
1965
398
CAPITOLUL 12
Anexe
Ani
Nr. Crt.
Localiti
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
:
8123
2534
2299
:
8203
2529
2294
UM: Numr persoane

:
:
2504
8562
8529
8525
2549
2496
2459
2245
2230
2248
2174
2147
2225
2191
2162
2113
2092
1390
1335
1337
1337
1401
1305
1345
1299
1337
1323
1261
1276
1220
1251
1813
1801
SIMNICU DE
91
SUS
4075
4080
92
SOPOT
2183
2173
93
TALPAS
:
:
94
TEASC
3491
3470
95
TERPEZITA
1931
1898
96
TESLUI
2749
2711
97
TUGLUI
2990
2989
98
UNIREA
4218
4264
99
URZICUTA
3042
3039
VALEA
100
STANCIULUI
6137
6107
101
VARTOP
1919
1924
VARVORU DE
102
JOS
3046
2969
103
VELA
2086
2078
104
VERBITA
1543
1509
Sursa : Anuarul Statistic Al Romniei, 2007
1907
1852
1846
1795
1798
4175
2007
:
3322
1920
2744
2911
4167
3027
4167
1956
:
3280
1855
2696
2871
4115
2969
4172
1906
1407
3277
1854
2676
2878
4126
3018
4161
1841
1461
3257
1821
2634
2835
4095
2981
4165
1830
1464
3242
1813
2610
2822
4115
2949
6273
1767
6203
1718
6134
1700
6059
1663
6024
1656
3221
2174
1534
3123
2125
1517
3096
2100
1528
3011
2098
1488
2976
2090
1473
83
84
85
86
87
88
89
90
ROJISTE
SADOVA
SALCUTA
SCAESTI
SEACA DE
CAMP
SEACA DE
PADURE
SECU
SILISTEA
CRUCII
2533
8511
2402
2223
2524
8494
2365
2208
399
CAPITOLUL 12
Anexe
12.3 Anexa 2.5.3. - Populaia Municipiilor i Oraelor, la 1 Iulie 2006, n Judeul Dolj
Orae
Total
Craiova 1)
Bileti 1)
Calafat 1)
2006
2002
2003
2004
2005
Numrul locuitorilor
744243 741825 730214 725342 720554 718874 715989
312358 311326 300487 300843 297291 300182 300587
22086 22026 20780 20642 20491 20320 20143
2000
20857
2001
20629
19197
18955
Bechet
Dbuleni
Filiai
18732
18571
18380
3966
3973
3998
13673
13510
13403
19425
19251
19207
19142
19011
Segarcea
8610
8630
8509
Not: Municipiile subliniate sunt reedin de jude.
8389
8342
8267
8230
20374
1) Municipii
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2001-2007, Capitolul Populaie, pag.48
400
CAPITOLUL 12
Anexe
12.4 Anexa 2.5.4 - Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n

judeul Dolj n anul 2006
Indicator
Numr
persoane
Total judeul Dolj
Plecai
9556
Sosii
9654
Sold
98
Urban
Plecai
4676
Sosii
4327
Sold
-349
Rural
Plecai
4880
Sosii
5327
447
Sold
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j8_migratia_interna_2006.doc?view=true
401
CAPITOLUL 12
Anexe
12.5 Anexa 2.5.5 - Cifra de afaceri a unitilor locale active din industrie, construcii, comer i
alte servicii, pe activiti ale economiei judeului Dolj , n anul 2006
Mii lei RON
2006
13619730
Activiti (seciuni CAEN, Rev. 1)

Total
Industrie extractiv
202101
3760985
1883464
Construcii
794614
Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea 6110513
autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i
casnice
100823
Transport i depozitare
519977
Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n 231047
principal ntreprinderilor1)
Alte activiti de servicii colective, sociale i personale
16206
1)
Include activitatea de cercetare.
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j37_cifra_af_2006.doc?view=true
Produsul intern brut al judeului Dolj n perioada 2001-2005

- miliarde lei preuri curente -ROL
Anii
29316,6
2001
35115,8
2002
50996,4
2003
66136,0
2004
72741,0
2005
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/pages/j35_06PIB.ro.do
402
CAPITOLUL 12
Anexe
12.6 Anexa 2.5.6 - Populaia ocupat civil pe activiti ale economiei naionale, la sfritul
anului n judeul Dolj n perioada 2002-2006
- mii persoane DOLJ
Total economie
2002
276,0
2003
270,6
2004
263,8
2005
266,6
2006
268,5
133,7
128,8
116,7
117,5
110,8
Industrie, din care:
49,9
48,0
49,8
48,4
49,3
Industrie extractiv
1,9
1,9
2,0
1,8
2,0
Energie electric i termic, gaze i
ap
Construcii
41,3
40,9
42,7
41,4
42,2
6,7
5,2
5,1
5,2
5,1
10,6
10,2
10,4
11,1
12,6
Comer
28,0
28,7
29,7
31,4
33,9
2,2
2,8
3,4
3,2
3,2
10,4
10,1
9,3
10,0
11,5
1,7
1,7
1,7
1,8
1,8

nvmnt
6,1
4,3
14,2
6,8
4,3
13,8
7,3
4,7
13,6
7,8
5,2
13,6
8,9
5,5
13,9
11,3
11,6
12,2
11,4
12,2
3,6
3,8
5,0
5,2
4,9
Sursa:http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j9_pop_ocup_civ_02-06_nou.doc?view=true
403
CAPITOLUL 12
Anexe
12.7 Anexa 2.5.7 - Numrul mediu al salariailor, pe activiti ale economiei n judeul Dolj n
perioada 2002-2006
- numr persoane Judeul/Activitatea
2002
2003
2004
2005
2006
123546
122096
120431
119219
124565
4681
5553
4435
3199
3164
134
99
75
94
55
Industrie
45970
43525
43054
41048
41654
Industrie extractiv
1723
1915
1909
1969
2139
37424
36261
36278
34023
34464
Energie electric i termic, gaze i

ap
6823
5349
4867
5056
5051
Construcii
7855
7663
7018
7007
7102
Comer
19181
19153
21052
22036
23761
1208
1666
1118
1124
1262
9237
9116
8061
8086
8744
1542
1527
1475
1625
1762
3925
3763
3919
4695
5544
4154
4282
4510
4889
5461
nvmnt
13382
13180
12920
12820
13108
9938
10141
9951
9723
9928
2339
2428
2843
2873
3020
Total economie
Celelalte
naionale
activiti
ale
economiei
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j15_nms_02-06.doc?view=true
404
CAPITOLUL 12
Anexe
12.8 Anexa 2.5.8 - Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti economice n judeul
Dolj n perioada 2002-2006
- Lei RON/ salariat Judeul/Activitatea
Medie judeean
Industrie
Industrie extractiv
Construcii
Comer
Administraie public
nvmnt
Celelalte
activiti
ale
economiei
naionale
2002
379
254
318
415
654
363
639
290
243
196
520
848
316
489
418
351
2003
483
343
360
538
747
481
854
406
337
249
661
1057
429
615
474
440
2004
597
418
424
641
928
582
971
492
373
369
821
1331
534
850
723
555
2005
720
529
382
792
1307
707
1162
623
450
378
822
1860
584
956
857
732
2006
855
581
407
899
1714
776
1395
703
544
454
958
1817
782
1428
1094
863
343
407
470
593
709
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/j20_castig_net_02-06.doc?view=true
405
CAPITOLUL 12
Anexe
12.9 Anexa 2.5.9 - Bugetul de venituri i cheltuieli total gospodrii, n Romnia (2007)
VENITURI
I. VENITURI TOTALE (A+B)
A. Venituri bneti (1+2+3+4+5+6+7)
1. Salarii brute i alte drepturi salariale
2. Venituri din agricultur, din care:
- venituri din vnzri de produse agroalimentare, animale i
psri
3. Venituri din activiti neagricole independente
4. Venituri din prestaii sociale, din care:
pensii
prestaii din fondul de omaj
prestaii familiale
5. Venituri din proprietate
6. Venituri din vnzarea de active din patrimonial gospodriei
7. Alte venituri
B. Venituri n natur (1+2)
1. Contravaloarea veniturilor n natur obinute de salariai i
beneficiarii de prestaii sociale
2. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din
resurse proprii
II. MPRUMUTURI I CREDITE LUATE, SUME RETRASE DE
LA C.E.C., BNCI etc.
III. SOLD N NUMERAR LA NCEPUTUL PERIOADEI
TOTAL GENERAL (I+II+III)
CHELTUIELI
I. CHELTUIELI TOTALE (A+B)
A. Cheltuieli bneti 1) (1+2+3+4)
1. Cheltuieli de consum (a+b+c)
a) cheltuieli pentru alimente i buturi consumate
- cumprarea produsedlor alimentare
- cheltuieli n uniti de alimentaie public
b) cheltuieli pentru cumprarea mrfurilor nealimentare
c) cheltuieli pentru plata serviciilor
2. Cheltuieli pentru alimente i buturi neconsumate (rmase n
stoc, date n prelucrare, date la animale etc.)
3. Impozite, contribuii, cotizaii, taxe, din care:
impozite pe salarii
contribuii de asigurri sociale
contribuii pentru ajutorul de omaj
contribuii pentru asigurri de sntate
4. Alte cheltuieli bneti
B. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare
din resurse proprii, din care:
- pentru consumul uman
II. MPRUMUTURI I CREDITE RESTITUITE, SUME DEPUSE
LA C.E.C., BNCI etc.
III. SOLD N NUMERAR LA SFRSITUL PERIOADEI
- medii lunare pe o gospodrie, lei TRIM. I

TRIM. II
TRIM. III
1561,90
1614,07
1693,35
1221,10
1326,53
1419,84
781,32
837,34
870,36
34,42
56,20
60,42
26,63
41,25
42,41
34,20
316,80
251,08
7,52
22,72
2,96
28,47
22,93
340,80
49,83
49,77
321,16
251,95
6,98
24,74
2,34
34,67
25,05
287,54
46,95
54,02
327,58
264,92
5,26
23,05
4,13
35,47
67,86
273,51
47,14
290,97
240,59
226,37
23,48
50,51
57,15
183,87
1769,25
TRIM. I
1423,83
1132,86
856,21
290,90
283,63
7,27
277,91
287,40
23,08
212,40
1876,98
TRIM. II
1472,48
1231,89
903,80
343,45
334,92
8,53
303,11
257,24
25,60
238,41
1988,91
TRIM. III
1527,85
1301,48
964,14
348,78
340,47
8,31
354,32
261,04
35,59
211,58
70,70
71,37
7,00
50,25
41,99
290,97
220,80
77,66
76,36
7,52
53,93
81,69
240,59
232,22
83,17
80,05
7,91
56,38
69,53
226,37
165,97
64,47
145,28
72,97
146,03
79,06
280,95
331,53
382,00
406
CAPITOLUL 12
Anexe
TOTAL GENERAL(I+II+III)
1769,25
1876,98
1)
1988,91
Inclusiv contravaloarea veniturilor n natur obinute de salariai i beneficiarii de prestaii sociale.

Sursa: Veniturile i consumul populaiei, timestrul III/2007, INS, 2008.
407
CAPITOLUL 12
Anexe
12.10 Anexa 2.5.10 - Cheltuielile totale ale gospodriilor, pe decile, n anul 2006, n Romnia
Decila de venit total pe o persoan 1) (lei) / Decile of total income per person 1) (lei)
Decila 1 pn la
Decila 2
Decila
3
Decila
4
Decila 5
Decila 6
Decila 7
Decila 8
Decila 9
Decila 10 peste
Decile 1 up to
Decile 2
Decile
3
Decile
4
Decile 5
Decile 6
Decile 7
Decile 8
Decile 9
Decile 10 over
119
119 - 175
175 225
225 279
279 336
336 399
399 483
483 599
599 820
821
1337,43
1612,39
1831,69
2689,96
lei, lunar pe o gospodrie / lei, monthly per household

Cheltuieli totale
731,18
788,18
861,68
990,96
1070,23
1132,26
procente / percentage
Cheltuieli bneti
52,9
61,6
68,3
73,8
79,0
82,8
86,9
90,0
92,3
95,0
din care, pentru:
Cumprarea de alimente i buturi consumate
23,4
24,6
25,0
24,6
24,6
25,1
24,1
22,2
21,5
17,0
Cumprarea de mrfuri nealimentare
14,4
16,9
18,4
19,6
21,4
20,6
23,8
20,4
23,8
26,7
Plata serviciilor
9,2
11,5
14,3
16,3
18,2
20,4
20,8
19,9
21,3
20,1
Cheltuieli pentru investiii
1,0
0,6
0,6
1,1
0,7
1,4
1,2
8,5
2,4
2,7
Cheltuieli de producie
1,7
2,4
2,1
2,2
2,3
1,7
1,0
0,8
0,6
0,8
Impozite, contribuii, cotizaii, taxe
0,8
3,0
4,9
6,8
8,5
10,3
12,7
14,8
19,2
24,3
47,1
38,4
31,7
26,2
21,0
17,2
13,1
10,0
7,7
5,0
Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei., 2007
408
CAPITOLUL 12
Anexe
12.11 Anexa 2.9.1. Elementele de cheltuieli ce sunt incluse n calculul tarifului de gestiune a
deeurilor
a. cheltuielile pentru combustibilul utilizat se stabilesc n funcie de tipul mainii folosite,

de consumul de combustibil, de cantitatea de deeuri colectat, transportat i
depozitat i de distana de transport;
b. cheltuielile cu energia electric tehnologic programat anual se stabilesc n funcie
de energia consumat de motoarele puse n funciune la nivelul unei zile, nmulit cu
cantitatea programat anual i cu preul de achiziie al energiei electrice n vigoare;
c. cheltuielile cu amortizarea se iau n calcul, respectndu-se reglementrile legale n
vigoare;
d. cheltuielile cu redevena determinate potrivit prevederilor legale;
e. cheltuielile cu materiile prime i materialele consumabile i cu piesele de schimb se
stabilesc n funcie de consumurile normate i de preul de achiziie al acestora;
f.
cheltuielile pentru protecia mediului se vor lua n calcul la nivelul prevzut de

legislaia n vigoare;
g. cheltuielile cu munca vie se fundamenteaz n funcie de cheltuielile cu personalul,

potrivit normelor de munc, n raport cu legislaia n vigoare i corelat cu principiul
eficienei economice;
h. cheltuielile de depozitare a deeurilor vor fi luate n calcul n funcie de modul de
prestare a acestei activiti. n situaia n care prestaia este efectuat de un alt
operator, la tariful de precolectare, colectare i transport al deeurilor municipale se
vor aduga cheltuielile de depozitare aferente;
i.
cheltuielile cu reparaiile se vor lua n calcul la nivelul programat anual, potrivit

planului de reparaii;
j.
fondul pentru nchiderea depozitului de deeuri i urmrirea acestuia postnchidere,

unde este cazul, n conformitate cu prevederile legale i potrivit aprobrii autoritii
administraiei publice locale;
k. o cot de profit.
409
CAPITOLUL 12
Anexe
12.12 Anexa. 3.3.1 Proiectia principalilor indicatori macroeconomici, pentru perioada 2008 2013, - 27 martie 2008
2005
288,2
4,2
2006
344,5
7,9
2007
404,7
6,0
2008
475,0
6,5
2009
546,8
6,1
2010
618,3
5,8
2011
692,7
5,8
2012
769,3
5,7
2013
841,0
5,7
2,6
-17,3
7,0
3,3
5,1
-16,9
5,0
4,2
4,9
3,5
5,0
3,1
5,0
2,7
5,1
2,5
5,1
2,2
9,9
9.1
9,6
9,4
24,7
7,1
9,3
11,4
33,6
7,1
10,0
10,2
21,8
5,7
8,1
8,4
15,3
6,1
7,2
7,7
12,3
5,9
6,6
6,9
9,8
6,4
5,7
6,0
9,8
6,2
5,5
5,7
8,9
6,3
5,3
5,6
- Consumul colectiv efectiv al administraiei publice
11,8
9,9
7,4
5,0
2,7
2,5
2,5
3,0
2,5
Formarea brut de capital fix - Rata de investiie

(% din PIB)
12,7
23,1
19,3
25,6
28,9
30,5
18,0
33,3
13,5
35,1
11,0
36,2
10,0
37,0
9,5
37,5
9,0
38,4
Creterea preurilor de consum - sfritul anului

medie anual
8,6
9,0
4,87
6,56
6,57
4,84
5,4
7,0
4,0
4,5
3,5
3,6
3,0
3,2
2,6
2,8
2,3
2,5
10,8
10,8
10,2
8,5
6,9
5,9
5,0
3,4
Produsul intern brut, preuri curente cretere real anual, din care:
- mld. lei
%
- Industrie1)
- Agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier1)
- Construcii1)
- Servicii1)
Consumul final
Consumul individual efectiv al gospodriilor
Deflatorul PIB3
12,2
Cursul de schimb mediu

Populaia ocupat
(medie)4)
Numrul mediu de salariai
4)
Numrul de omeri
nregistrai
- rata omajului
Ctigul salarial mediu brut
(la sf.
anului)
- lei/euro
- mii persoane
3,62
8152,5
3,53
8245,1
3,34
8290
3,55
8335
3,45
8360
3,38
8385
3,33
8410
3,30
8425
3,25
8445
%
- mii persoane
0,8
4558,9
1,1
4667,3
0,5
4770
0,5
4865
0,3
4960
0,3
5050
0,3
5130
0,2
5205
0,2
5280
- mii persoane
2,0
523,0
2,4
460,5
2,2
367,8
2,0
360
2,0
355
1,8
350
1,6
345
1,5
335
1,4
330
5,9
968
5,2
1146
4,1
1410
4,1
1580
4,0
1750
3,9
1920
3,9
2095
3,8
2275
3,7
2465
-%
- lei
410
CAPITOLUL 12
Ctigul salarial mediu net
Anexe
%
- lei
2005
18,3
746
2006
18,4
866
2007
23,0
1043
2008
12,1
1181
2009
10,8
1303
2010
9,7
1425
2011
9,1
1552
2012
8,6
1682
2013
8,4
1819
24,6
14,3
16,1
9,0
20,4
14,9
13,2
5,8
10,3
5,6
9,4
5,6
8,9
5,5
8,4
5,4
8,1
5,5
1099
18,9
9313
1340
21,9
9353
1469
9,6
9481
1593
8,4
9585
1709
7,3
9644
1865
9,1
9698
2025
8,6
9743
2169
7,1
9777
Ctigul salarial real

Salariul mediu brut
%
%
- lei
%
Populaia ocupat total (cf. AMIGO)
- mii persoane
924
17,6
9147
%
-mii persoane
-0,1
5921
1,8
6167
0,4
6173
1,4
6278
1,1
6359
0,6
6429
0,6
6493
0,5
6552
0,4
6604
%
-mii persoane
-%
- mld. lei
-1,9
704
7,2
279,7
4,2
728
7,3
333,1
0,1
639
6,4
390,1
1,7
634
6,3
458,7
1,3
625
6,1
527,8
1,1
612
6,0
596,5
1,0
594
5,8
668,7
0,9
577
5,6
742,9
0,8
568
5,5
812,6
Numr mediu de salariai (cf.

AMIGO)
omeri BIM (cf. AMIGO)
- rata omajului BIM
Venitul naional brut, preuri curente
Costul unitar al muncii 5)
- nominal
21,4
14,5
16,3
10,8
9,3
7,5
6,4
4,9
- real (cu deflatorul PIB)
8,2
3,2
5,0
0,6
0,7
0,6
0,5
-0,1
Not: Datele pentru perioada 2005-2007 sunt publicate de Institutul Naional de Statistic cu excepia indicatorilor privind fora de munc din anul 2007.
3,1
-0,3
1) Valoarea adugat brut

2) Include datele revizuite pentru exportul i importul de bunuri publicate de INS pe 12 martie i neincluse nc de BNR n balana de plti din data de 18.02.2008
3) Creterea general a preurilor din economie, inclusiv preurile bunurilor de capital
4) Reprezint numrul mediu al populaiei ocupate si al salariailor din sectorul civil formal, conform sferei de cuprindere a Balanei forei de munc
5) Calculat conform metodologiei Comisiei Europene, ca raport ntre remuneraia pe salariat i produsul intern brut pe populaia ocupat.
Sursa: Date de la Comisia Naional de Prognoz, Prognoza de primvar 2008., www.cnp.ro
411
CAPITOLUL 12
Anexe
12.13 Anexa. 3.3.2 - Evoluia populaiei proiectate a judeului Dolj pe total i medii de reziden, n perioada 2007-2025
- mii persoane
Dolj
total
urban
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024
712.2 708.3 704.1 699.9 695.5 690.9 686.3 681.5 676.7 671.7 666.6 661.4 656.1 650.6 645.0 639.4 633.6 627.7
382.1 381.7 381.1 380.4 379.6 378.7 377.7 376.5 375.2 373.7 372.1 370.3 368.3 366.2 364.0 361.6 359.1 356.4
2025
621.8
353.6
rural
330.1 326.6 323.0 319.4 315.8 312.2 308.6 305.1 301.5 298.0 294.5 291.1 287.7 284.4 281.1 277.8 274.5 271.3
Sursa: Estimri ale Institutului Naional de Statistic, 2007
268.1
412
CAPITOLUL 12
Anexe
12.14 Anexa 3.3.3 - Proiecii ale venitului mediu pe o gospodrie n termeni nominali pe total
economie, mediu urban i mediu rural n Romnia n perioada 2008-2038 (varianta
optimist)
- LEI Anul
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Medie
1782.7
1968.1
2139.3
2331.9
2525.4
2727.4
2937.4
3163.6
3407.2
3669.6
3952.1
4256.5
4584.2
4932.6
5307.5
5710.9
6144.9
6611.9
7114.4
7655.1
8236.9
8862.9
9536.5
10261.2
11041.1
11880.2
12783.1
13754.6
14800.0
15924.8
17135.1
Venituri totale
medie naional
Decila 1
816.5
901.4
979.8
1068.0
1156.6
1249.2
1345.4
1448.9
1560.5
1680.7
1810.1
1949.5
2099.6
2259.1
2430.8
2615.6
2814.4
3028.2
3258.4
3506.0
3772.5
4059.2
4367.7
4699.6
5056.8
5441.1
5854.7
6299.6
6778.4
7293.5
7847.9
Decila 2
984.0
1086.4
1180.9
1287.2
1394.0
1505.5
1621.5
1746.3
1880.8
2025.6
2181.6
2349.6
2530.5
2722.8
2929.7
3152.4
3392.0
3649.8
3927.1
4225.6
4546.8
4892.3
5264.1
5664.2
6094.7
6557.9
7056.3
7592.6
8169.6
8790.5
9458.6
Medie
2025.8
2236.5
2431.1
2649.9
2869.8
3099.4
3310.1
3535.0
3775.3
4031.9
4305.9
4598.5
4911.1
5289.2
5696.5
6135.1
6607.5
7116.3
7664.3
8254.4
8890.0
9574.5
10311.8
11105.8
11960.9
12881.9
13873.8
14942.1
16092.6
17331.8
18666.3
Venituri n
Mediu urban
Decila 1
927.8
1024.3
1113.4
1213.6
1314.4
1419.5
1516.0
1619.0
1729.1
1846.6
1972.1
2106.1
2249.3
2422.5
2609.0
2809.9
3026.2
3259.3
3510.2
3780.5
4071.6
4385.1
4722.8
5086.4
5478.1
5899.9
6354.2
6843.5
7370.4
7937.9
8549.2
Decila 2
1118.3
1234.6
1342.0
1462.7
1584.1
1710.9
1827.2
1951.3
2084.0
2225.6
2376.8
2538.4
2710.9
2919.6
3144.5
3386.6
3647.4
3928.2
4230.7
4556.4
4907.3
5285.1
5692.1
6130.4
6602.4
7110.8
7658.3
8248.0
8883.1
9567.1
10303.8
Medie
1465.8
1618.2
1759.0
1917.3
2076.5
2242.6
2452.0
2681.0
2931.4
3205.2
3504.6
3831.9
4189.8
4512.4
4859.8
5234.0
5637.0
6071.1
6538.6
7042.0
7584.3
8168.3
8797.2
9474.6
10204.2
10989.9
11836.1
12747.5
13729.0
14786.2
15924.7
Venituri n
mediu rural
Decila 1
671.3
741.1
805.6
878.1
951.0
1027.1
1123.0
1227.9
1342.6
1468.0
1605.1
1755.0
1918.9
2066.7
2225.8
2397.2
2581.8
2780.6
2994.7
3225.3
3473.6
3741.1
4029.1
4339.4
4673.5
5033.4
5420.9
5838.3
6287.9
6772.1
7293.5
Sursa: estimri proprii pe baza ipotezelor avansate n prezenta lucrare
413
Decila 2
809.1
893.3
971.0
1058.4
1146.2
1237.9
1353.5
1479.9
1618.1
1769.3
1934.5
2115.2
2312.7
2490.8
2682.6
2889.2
3111.7
3351.2
3609.3
3887.2
4186.5
4508.9
4856.1
5230.0
5632.7
6066.4
6533.5
7036.6
7578.4
8162.0
8790.4
CAPITOLUL 12
Anexe
medie)
Venituri totale
medie naional
Anul
Medie
Decila 1
Decila 2
- LEI Venituri n
mediu rural
Venituri n
Mediu urban
Medie
Decila 1
Decila 2
2008 1764.9
808.3
974.2 2005.6
918.6
1107.1
2009 1938.7
887.9
1070.2 2203.1
1009.0
1216.1
2010 2093.0
958.6
1155.3 2378.4
1089.3
1312.9
2011 2259.5
1034.9
1247.3 2567.7
1176.0
1417.4
2012 2428.1
1112.1
1340.3 2759.3
1263.7
1523.1
2013 2602.0
1191.7
1436.3 2956.9
1354.2
1632.2
2014 2788.3
1277.1
1539.2 3142.0
1439.1
1734.4
2015 2988.0
1368.5
1649.4 3338.8
1529.2
1843.0
2016 3202.0
1466.5
1767.5 3547.9
1624.9
1958.4
2017 3431.3
1571.5
1894.1 3770.1
1726.7
2081.1
2018 3677.1
1684.1
2029.7 4006.2
1834.8
2211.4
2019 3940.4
1804.7
2175.1 4257.1
1949.7
2349.9
2020 4222.6
1933.9
2330.9 4523.7
2071.8
2497.1
2021 4520.8
2070.5
2495.5 4843.1
2218.1
2673.4
2022 4840.0
2216.7
2671.7 5185.1
2374.8
2862.2
2023 5181.8
2373.3
2860.4 5551.3
2542.5
3064.3
2024 5547.8
2540.9
3062.4 5943.3
2722.1
3280.7
2025 5939.6
2720.3
3278.6 6363.1
2914.3
3512.4
2026 6359.0
2912.4
3510.2 6812.4
3120.1
3760.5
2027 6808.1
3118.1
3758.1 7293.5
3340.4
4026.0
2028 7288.9
3338.3
4023.5 7808.6
3576.3
4310.3
2029 7803.6
3574.1
4307.6 8360.0
3828.9
4614.7
2030 8354.7
3826.5
4611.8 8950.4
4099.3
4940.6
2031 8944.7
4096.7
4937.5 9582.5
4388.8
5289.5
2032 9576.4
4386.0
5286.2 10259.2
4698.7
5663.1
2033 10252.7
4695.7
5659.5 10983.7
5030.5
6063.0
2034 10976.7
5027.3
6059.2 11759.4
5385.8
6491.2
2035 11751.9
5382.4
6487.1 12589.8
5766.1
6949.6
2036 12581.8
5762.5
6945.2 13478.9
6173.3
7440.4
2037 13470.4
6169.4
7435.6 14430.8
6609.3
7965.8
2038 14421.6
6605.1
7960.7 15449.9
7076.1
8528.3
Medie
Decila 1
1451.2
1594.1
1720.9
1857.9
1996.5
2139.4
2327.6
2532.2
2754.9
2997.1
3260.6
3547.3
3859.2
4131.8
4423.6
4736.0
5070.4
5428.5
5811.9
6222.3
6661.7
7132.2
7635.8
8175.1
8752.4
9370.5
10032.2
10740.7
11499.2
12311.3
13180.7
664.6
730.1
788.2
850.9
914.4
979.9
1066.0
1159.8
1261.7
1372.7
1493.4
1624.7
1767.5
1892.4
2026.0
2169.1
2322.3
2486.3
2661.8
2849.8
3051.1
3266.5
3497.2
3744.2
4008.6
4291.7
4594.8
4919.2
5266.6
5638.6
6036.8
414
Decila 2
801.0
879.9
949.9
1025.5
1102.0
1181.0
1284.8
1397.8
1520.7
1654.4
1799.9
1958.1
2130.3
2280.7
2441.8
2614.3
2798.9
2996.5
3208.1
3434.7
3677.3
3937.0
4215.0
4512.6
4831.3
5172.5
5537.8
5928.9
6347.6
6795.8
7275.8
CAPITOLUL 12
Anexe
pesimist)
Anul
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Venituri totale
medie naional
Medie
Decila 1 Decila 2
1764.9
1938.7
2096.9
2251.2
2403.5
2558.8
2714.1
2878.7
3053.4
3238.6
3435.1
3643.5
3864.6
4099.1
4347.8
4611.5
4891.3
5188.1
5502.8
5836.7
6190.8
6566.4
6964.8
7387.3
7835.5
8310.9
8815.1
9349.9
9917.2
10518.9
11157.1
808.3
887.9
960.4
1031.0
1100.8
1171.9
1243.0
1318.5
1398.5
1483.3
1573.3
1668.7
1770.0
1877.4
1991.3
2112.1
2240.2
2376.1
2520.3
2673.2
2835.4
3007.4
3189.9
3383.4
3588.7
3806.4
4037.3
4282.3
4542.1
4817.6
5109.9
974.2
1070.2
1157.5
1242.7
1326.7
1412.5
1498.2
1589.1
1685.5
1787.7
1896.2
2011.2
2133.3
2262.7
2400.0
2545.6
2700.0
2863.8
3037.6
3221.9
3417.3
3624.7
3844.6
4077.8
4325.2
4587.6
4865.9
5161.2
5474.3
5806.4
6158.7
Venituri n
Mediu urban
Medie Decila 1 Decila 2
2005.6
2203.1
2382.8
2558.2
2731.2
2907.8
3058.4
3216.7
3383.2
3558.4
3742.6
3936.4
4140.1
4391.3
4657.7
4940.3
5240.1
5558.0
5895.2
6252.8
6632.2
7034.6
7461.4
7914.0
8394.2
8903.5
9443.6
10016.6
10624.3
11268.9
11952.6
918.6
1009.0
1091.3
1171.7
1250.9
1331.8
1400.7
1473.2
1549.5
1629.7
1714.1
1802.9
1896.2
2011.2
2133.2
2262.7
2399.9
2545.6
2700.0
2863.8
3037.5
3221.8
3417.3
3624.6
3844.5
4077.8
4325.2
4587.6
4865.9
5161.1
5474.3
1107.1
1216.1
1315.3
1412.1
1507.6
1605.1
1688.2
1775.6
1867.5
1964.2
2065.9
2172.9
2285.4
2424.0
2571.1
2727.1
2892.5
3068.0
3254.1
3451.6
3661.0
3883.1
4118.7
4368.6
4633.6
4914.7
5212.9
5529.2
5864.6
6220.4
6597.8
Medie
1451.2
1594.1
1724.1
1851.0
1976.2
2103.9
2265.6
2439.6
2627.0
2828.8
3046.1
3280.1
3532.1
3746.4
3973.6
4214.7
4470.4
4741.7
5029.3
5334.5
5658.1
6001.4
6365.5
6751.7
7161.3
7595.8
8056.6
8545.4
9063.9
9613.8
10197.0
- LEI Venituri n
mediu rural
Decila 1
Decila 2
664.6
730.1
789.6
847.8
905.1
963.6
1037.6
1117.3
1203.2
1295.6
1395.1
1502.3
1617.7
1715.8
1819.9
1930.3
2047.5
2171.7
2303.4
2443.2
2591.4
2748.6
2915.4
3092.3
3279.9
3478.9
3689.9
3913.8
4151.3
4403.1
4670.2
415
801.0
879.9
951.7
1021.7
1090.9
1161.4
1250.6
1346.7
1450.1
1561.5
1681.4
1810.6
1949.7
2068.0
2193.5
2326.5
2467.7
2617.4
2776.2
2944.6
3123.3
3312.8
3513.7
3726.9
3953.0
4192.9
4447.3
4717.1
5003.3
5306.8
5628.8
CAPITOLUL 12
Anexe
economie, mediul urban i mediul rural n judeul Dolj n perioada 2008-2038 (varianta
optimist)
- LEI Anul
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Medie
1746.7
1954.6
2148.1
2350.0
2554.5
2771.6
2982.3
3208.9
3452.8
3715.2
3997.6
4301.4
4628.3
4980.0
5358.5
5765.8
6204.0
6675.5
7182.8
7728.7
8316.1
8948.1
9628.2
10359.9
11147.3
11994.4
12906.0
13886.9
14942.3
16077.9
17299.8
Venituri totale
medie judeean
Decila 1
800.0
895.2
983.8
1076.3
1170.0
1269.4
1365.9
1469.7
1581.4
1701.6
1830.9
1970.0
2119.8
2280.9
2454.2
2640.7
2841.4
3057.4
3289.7
3539.7
3808.8
4098.2
4409.7
4744.8
5105.4
5493.5
5911.0
6360.2
6843.6
7363.7
7923.3
Decila 2
964.2
1078.9
1185.8
1297.2
1410.1
1529.9
1646.2
1771.3
1905.9
2050.8
2206.7
2374.4
2554.8
2749.0
2957.9
3182.7
3424.6
3684.9
3964.9
4266.2
4590.5
4939.4
5314.7
5718.7
6153.3
6620.9
7124.1
7665.6
8248.1
8875.0
9549.5
Medie
2003.8
2242.2
2464.2
2695.8
2930.4
3179.5
3392.4
3619.6
3862.0
4120.7
4396.6
4691.1
5005.3
5385.7
5795.0
6235.4
6709.3
7219.2
7767.8
8358.2
8993.4
9676.9
10412.4
11203.7
12055.2
12971.4
13957.2
15018.0
16159.3
17387.4
18708.9
Venituri n
Mediu urban
Decila 1
Decila 2
917.7
1106.1
1026.9
1237.7
1128.6
1360.2
1234.7
1488.1
1342.1
1617.6
1456.2
1755.1
1553.7
1872.6
1657.8
1998.0
1768.8
2131.8
1887.3
2274.6
2013.7
2426.9
2148.5
2589.5
2292.4
2762.9
2466.6
2972.9
2654.1
3198.8
2855.8
3441.9
3072.9
3703.5
3306.4
3985.0
3557.7
4287.9
3828.1
4613.7
4119.0
4964.4
4432.0
5341.7
4768.9
5747.6
5131.3
6184.4
5521.3
6654.5
5940.9
7160.2
6392.4
7704.4
6878.2
8289.9
7401.0
8919.9
7963.4
9597.9
8568.7 10327.3
Medie
1449.8
1622.3
1782.9
1950.5
2120.2
2300.4
2513.0
2745.1
2998.7
3275.7
3578.3
3908.9
4270.0
4594.6
4943.7
5319.5
5723.7
6158.7
6626.8
7130.4
7672.4
8255.5
8882.9
9558.0
10284.4
11066.0
11907.0
12811.9
13785.6
14833.4
15960.7
Venituri n
mediu rural
Decila 1
Decila 2
664.0
800.3
743.0
895.5
816.6
984.2
893.3
1076.7
971.1
1170.4
1053.6
1269.8
1150.9
1387.2
1257.3
1515.3
1373.4
1655.3
1500.3
1808.2
1638.9
1975.2
1790.3
2157.7
1955.7
2357.1
2104.3
2536.2
2264.2
2728.9
2436.3
2936.3
2621.5
3159.5
2820.7
3399.6
3035.1
3658.0
3265.7
3936.0
3513.9
4235.1
3781.0
4557.0
4068.4
4903.3
4377.6
5276.0
4710.2
5677.0
5068.2
6108.4
5453.4
6572.7
5867.9
7072.2
6313.8
7609.7
6793.7
8188.0
7310.0
8810.3
416
CAPITOLUL 12
Anexe
12.18 Anexa 3.3.7.- Proiecii ale venitului mediu pe o gospodrie n termeni nominali pe total
economie, mediul urban i mediul rural n judeul Dolj n perioada 2008-2038 (varianta de
echilibru)
- LEI Anul
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Venituri totale
medie judeean
Medie
Decila 1 Decila 2
1729.3
792.0
954.6
1925.4
881.9
1062.8
2105.5
964.3
1162.2
2291.9
1049.7
1265.1
2478.8
1135.3
1368.3
2676.1
1225.6
1477.2
2865.0
1312.2
1581.5
3067.4
1404.9
1693.2
3284.0
1504.1
1812.8
3515.9
1610.3
1940.8
3764.2
1724.0
2077.8
4030.0
1845.8
2224.6
4314.6
1976.1
2381.7
4619.3
2115.7
2549.9
4945.5
2265.1
2729.9
5294.8
2425.0
2922.7
5668.7
2596.3
3129.1
6069.0
2779.6
3350.1
6497.6
2975.9
3586.7
6956.5
3186.1
3840.0
7447.8
3411.1
4111.2
7973.7
3652.0
4401.5
8536.8
3909.9
4712.3
9139.7
4186.0
5045.1
9785.2
4481.6
5401.4
10476.2
4798.1
5782.9
11216.0
5136.9
6191.2
12008.1
5499.7
6628.5
12856.1
5888.1
7096.6
13764.0
6303.9
7597.7
14736.0
6749.1
8134.3
Medie
1983.8
2208.8
2415.3
2629.1
2843.6
3069.8
3259.1
3459.9
3673.2
3899.6
4140.0
4395.2
4666.1
4995.6
5348.4
5726.1
6130.4
6563.4
7026.9
7523.1
8054.4
8623.2
9232.2
9884.1
10582.2
11329.5
12129.6
12986.1
13903.2
14885.1
15936.3
Venituri n
Mediu urban
Decila 1
908.6
1011.6
1106.2
1204.1
1302.4
1406.0
1492.6
1584.7
1682.3
1786.0
1896.1
2013.0
2137.1
2288.0
2449.5
2622.5
2807.7
3006.0
3218.3
3445.6
3688.9
3949.4
4228.3
4526.9
4846.6
5188.9
5555.3
5947.7
6367.7
6817.4
7298.8
Decila 2
1095.1
1219.2
1333.2
1451.3
1569.6
1694.6
1799.0
1909.9
2027.6
2152.6
2285.3
2426.1
2575.7
2757.6
2952.3
3160.8
3384.0
3623.0
3878.8
4152.8
4446.0
4760.0
5096.2
5456.0
5841.4
6253.9
6695.5
7168.4
7674.6
8216.6
8796.8
Medie
1435.3
1598.1
1747.5
1902.3
2057.4
2221.1
2414.2
2624.0
2852.1
3100.0
3369.5
3662.3
3980.6
4261.8
4562.7
4884.9
5229.9
5599.3
5994.7
6418.0
6871.3
7356.5
7876.0
8432.2
9027.7
9665.3
10347.8
11078.6
11861.0
12698.6
13595.3
Venituri n
mediu rural
Decila 1
657.4
731.9
800.4
871.2
942.3
1017.3
1105.7
1201.8
1306.3
1419.8
1543.2
1677.3
1823.1
1951.9
2089.7
2237.3
2395.3
2564.5
2745.6
2939.5
3147.0
3369.3
3607.2
3862.0
4134.7
4426.7
4739.3
5074.0
5432.3
5815.9
6226.7
417
Decila 2
792.3
882.2
964.6
1050.0
1135.7
1226.1
1332.6
1448.5
1574.4
1711.2
1859.9
2021.6
2197.3
2352.5
2518.6
2696.5
2886.9
3090.8
3309.1
3542.8
3792.9
4060.8
4347.6
4654.6
4983.3
5335.2
5712.0
6115.4
6547.2
7009.6
7504.6
CAPITOLUL 12
Anexe
12.19 Anexa 3.3.8.- Proiecii ale venitului mediu pe o gospodrie n termeni nominali pe total
economie, mediul urban i mediul rural n judeul Dolj n perioada 2008-2038 (varianta
pesimist)
- LEI Anul
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Venituri totale
medie judeean
Medie
1729.3
1925.4
2105.5
2270.9
2431.3
2600.6
2758.4
2925.7
3103.2
3291.5
3491.2
3703.0
3927.6
4165.9
4418.7
4686.8
4971.1
5272.7
5592.6
5931.9
6291.8
6673.5
7078.4
7507.8
7963.3
8446.5
8958.9
9502.5
10079.0
10690.5
11339.1
Decila 1
792.0
881.9
964.3
1040.1
1113.5
1191.1
1263.3
1340.0
1421.3
1507.5
1599.0
1696.0
1798.9
1908.0
2023.8
2146.5
2276.8
2414.9
2561.4
2716.8
2881.6
3056.5
3241.9
3438.6
3647.2
3868.5
4103.2
4352.1
4616.2
4896.2
5193.3
Decila 2
954.6
1062.8
1162.2
1253.6
1342.1
1435.5
1522.6
1615.0
1713.0
1816.9
1927.1
2044.0
2168.1
2299.6
2439.1
2587.1
2744.0
2910.5
3087.1
3274.4
3473.1
3683.8
3907.3
4144.3
4395.8
4662.5
4945.3
5245.4
5563.6
5901.1
6259.2
Venituri n
Mediu urban
Decila
Medie
1
1983.8
908.6
2208.8
1011.6
2415.3
1106.2
2605.1
1193.1
2789.1
1277.4
2983.3
1366.3
3137.7
1437.1
3300.1
1511.5
3471.0
1589.7
3650.7
1672.0
3839.7
1758.6
4038.5
1849.6
4247.5
1945.4
4505.2
2063.4
4778.6
2188.6
5068.5
2321.4
5376.0
2462.2
5702.2
2611.6
6048.1
2770.0
6415.0
2938.1
6804.3
3116.3
7217.1
3305.4
7654.9
3506.0
8119.3
3718.7
8611.9
3944.3
9134.4
4183.6
9688.6
4437.4
10276.4
4706.6
10899.9
4992.2
11561.2
5295.0
12262.6
5616.3
Venituri n
mediu rural
Decila 2
1095.1
1219.2
1333.2
1438.0
1539.6
1646.8
1732.0
1821.7
1916.0
2015.2
2119.5
2229.2
2344.6
2486.9
2637.8
2797.8
2967.6
3147.6
3338.6
3541.1
3755.9
3983.8
4225.5
4481.9
4753.8
5042.2
5348.1
5672.6
6016.7
6381.8
6769.0
Medie
1435.3
1598.1
1747.5
1884.9
2018.0
2158.5
2324.3
2502.8
2695.1
2902.1
3125.1
3365.1
3623.6
3843.5
4076.6
4324.0
4586.3
4864.6
5159.7
5472.7
5804.8
6156.9
6530.5
6926.7
7346.9
7792.7
8265.4
8766.9
9298.8
9862.9
10461.3
Decila 1
657.4
731.9
800.4
863.3
924.2
988.6
1064.5
1146.3
1234.4
1329.2
1431.3
1541.2
1659.6
1760.3
1867.1
1980.4
2100.5
2228.0
2363.1
2506.5
2658.6
2819.9
2991.0
3172.4
3364.9
3569.0
3785.6
4015.2
4258.8
4517.2
4791.3
418
Decila 2
792.3
882.2
964.6
1040.4
1113.9
1191.5
1283.0
1381.6
1487.7
1602.0
1725.0
1857.5
2000.2
2121.6
2250.3
2386.8
2531.6
2685.2
2848.1
3020.9
3204.2
3398.6
3604.8
3823.5
4055.5
4301.5
4562.5
4839.3
5132.9
5444.3
5774.7
CAPITOLUL 12
Anexe
12.20 Anexa 3.3.9.- Proiecia structurii sectoriale a economiei n Romnia, n perioada 2008-2038.
-%-
Anul
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
20222
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
Sectorul
secund
ar
Sectorul
primar
25,9
24,2
22,6
21,2
19,8
18,5
17,3
16,1
15,1
14,1
13,2
12,3
11,5
11,3
11,2
11,0
10,9
10,7
10,6
10,4
10,3
10,2
10,0
9,9
9,8
9,6
9,5
28,6
28,3
28,0
27,7
27,4
27,1
26,8
26,5
26,2
25,9
25,6
25,3
25,0
24,8
24,5
24,3
24,0
23,8
23,6
23,4
23,1
22,9
22,7
22,5
22,3
22,0
21,8

Total sector
servicii
Servicii
comerciale
45,4
47,5
49,4
51,2
52,9
54,5
56,0
57,4
58,8
60,1
61,3
62,4
63,5
63,9
64,3
64,7
65,1
65,4
65,8
66,2
66,6
66,9
67,3
67,6
68,0
68,3
68,7
33,6
35,7
37,6
39,4
41,1
42,7
44,2
45,6
47,0
48,3
49,5
50,6
51,7
52,1
52,5
52,9
53,3
53,6
54,0
54,4
54,8
55,1
55,5
55,8
56,2
56,5
56,9
419
Servicii
infrastructur
social
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
11,8
CAPITOLUL 12
Anexe
9,4
21,6
2035
9,2
21,4
2036
9,1
21,2
2037
9,0
21,0
2038
69,0
69,3
69,7
70,0
57,2
57,5
57,9
58,2
11,8
11,8
11,8
11,8
12.21 Anexa 3.3.10 - Proiecia structurii economice n perioada 2008-2038, n judeul Dolj
-%Anul
Sectorul
primar
Sectorul
secund
ar
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
38.2
36.7
35.2
33.9
32.6
31.3
30.1
28.9
27.8
26.7
25.7
24.7
23.7
22.8
21.9
21.0
20.2
19.4
18.7
18.0
17.3
16.6
15.9
15.3
14.7
23.7
24.0
24.4
24.7
25.0
25.4
25.3
25.2
25.1
25.0
24.9
24.8
24.7
24.6
24.5
24.4
24.3
24.2
24.1
24.0
23.9
23.8
23.7
23.6
23.5

Total sector
servicii
Servicii
comerciale
38.1
39.3
40.4
41.4
42.4
43.4
44.7
45.9
47.2
48.3
49.5
50.6
51.6
52.7
53.6
54.6
55.5
56.4
57.2
58.1
58.8
59.6
60.4
61.1
61.8
420
26.4
27.6
28.7
29.7
30.7
31.7
33.0
34.2
35.5
36.6
37.8
38.9
39.9
41.0
41.9
42.9
43.8
44.7
45.5
46.4
47.1
47.9
48.7
49.4
50.1
Servicii
infrastructur
social
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
CAPITOLUL 12
Anexe
14.2
2033
13.6
2034
13.1
2035
12.6
2036
12.1
2037
11.6
2038
23.4
23.3
23.2
23.1
23.1
23.0
62.4
63.1
63.7
64.3
64.9
65.4
421
50.7
51.4
52.0
52.6
53.2
53.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
11.7
CAPITOLUL 12
Anexe
12.22 ANEXA 3.4 - Proiectia deseurilor municipale total judet si pe medii
422
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia cantitatii totale de deseuri municipale generate in judet

Cantitate de deseuri (tone)
2007
Deseuri
menajere
separat
separat
Deseuri colectate din
gradini si parcuri
Deseuri
colectate din
piete
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
78,878 105,958 162,165 168,022 181,441 182,015 182,551 183,028 183,449 183,808 184,125 184,377 184,548 184,688 184,781 184,787 184,743
184,626
28,005
29,707
32,875
33,088
33,791
34,061
34,334
34,608
34,885
35,164
35,446
35,729
36,015
36,303
36,594
36,886
37,182
37,479
5,321
5,364
5,406
5,450
5,981
6,029
6,077
6,126
6,175
6,224
6,274
6,324
6,375
6,426
6,477
6,529
6,581
6,634
4,201
4,234
4,268
4,302
5,313
5,355
5,398
5,441
5,485
5,529
5,573
5,617
5,662
5,708
5,753
5,799
5,846
5,892
14,002 14,115 14,227 14,341 14,456 14,572 14,688 14,806 14,924 15,044 15,164 15,285 15,407 15,531 15,655 15,780 15,906
16,034
Deseuri
menajere
105,685 76,943 18,478 13,278
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
generate si necolectate
Total
deseuri
130,407 159,377 218,942 225,204 240,981 242,032 243,048 244,009 244,918 245,769 246,581 247,333 248,007 248,655 249,260 249,782 250,258 250,665
municipale colectate
Total
deseuri
236,092 236,320 237,420 238,482 240,981 242,032 243,048 244,009 244,918 245,769 246,581 247,333 248,007 248,655 249,260 249,782 250,258 250,665
municipale generate
continuare - Proiectia cantitatii totale de deseuri municipale generate in judet

2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
Deseuri
menajere
colectate in amestec si 184,456 183,688 184,036 184,377 184,730 185,077 185,417 185,811 186,157 186,497 186,892 187,238 187,621
separat
37,779 38,081 38,386 38,693 39,002 39,314 39,629 39,946 40,265 40,588 40,912 41,240 41,569
separat
Deseuri
colectate
din
6,687
6,741
6,794
6,849
6,904
6,959
7,015
7,071
7,127
7,184
7,242
7,300
7,358
gradini si parcuri
Deseuri
colectate din
5,940
5,987
6,035
6,083
6,132
6,181
6,230
6,280
6,331
6,381
6,432
6,484
6,536
piete
16,162 16,291 16,422 16,553 16,685 16,819 16,953 17,089 17,226 17,364 17,503 17,643 17,784
Deseuri
menajere
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
251,024 250,788 251,673 252,555 253,453 254,350 255,245 256,197 257,106 258,014 258,981 259,904 260,868
colectate
251,024 250,788 251,673 252,555 253,453 254,350 255,245 256,197 257,106 258,014 258,981 259,904 260,868
generate
423
2038
187,998
41,902
7,417
6,588
17,926
0
261,831
261,831
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul urban

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Deseuri
menajere
colectate in amestec si 78,878 91,178 117,962 123,963 132,651 133,395 134,107 134,750 135,359 135,897 136,397 136,824 137,173 137,482 137,750 137,936 138,078
separat
28,005 28,229 28,455 28,683 28,912 29,143 29,376 29,611 29,848 30,087 30,328 30,570 30,815 31,061 31,310 31,560 31,813
separat
Deseuri colectate din
5,321
5,364
5,406
5,450
5,493
5,537
5,582
5,626
5,671
5,717
5,762
5,808
5,855
5,902
5,949
5,996
6,044
gradini si parcuri
Deseuri
colectate din
4,201
4,234
4,268
4,302
4,337
4,371
4,406
4,442
4,477
4,513
4,549
4,586
4,622
4,659
4,696
4,734
4,772
piete
Deseuri
stradale
14,002 14,115 14,227 14,341 14,456 14,572 14,688 14,806 14,924 15,044 15,164 15,285 15,407 15,531 15,655 15,780 15,906
colectate
Deseuri
menajere
51,345 39,056 13,107
7,913
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Total
deseuri
130,407 143,119 170,319 176,739 185,849 187,018 188,160 189,235 190,280 191,257 192,201 193,073 193,873 194,635 195,360 196,007 196,614
municipale colectate
Total
deseuri
181,752 182,175 183,426 184,651 185,849 187,018 188,160 189,235 190,280 191,257 192,201 193,073 193,873 194,635 195,360 196,007 196,614
municipale generate
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul urban

2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Deseuri
menajere
colectate in amestec si 138,148 138,071 138,580 139,089 139,596 140,103 140,610 141,156 141,661 142,164 142,709 143,211 143,755 144,299
separat
32,324 32,583 32,843 33,106 33,371 33,638 33,907 34,178 34,452 34,727 35,005 35,285 35,567 35,852
separat
Deseuri
colectate
din
6,142
6,191
6,240
6,290
6,340
6,391
6,442
6,494
6,546
6,598
6,651
6,704
6,758
6,812
gradini si parcuri
4,849
4,887
4,926
4,966
5,006
5,046
5,086
5,127
5,168
5,209
5,251
5,293
5,335
5,378
16,162 16,291 16,422 16,553 16,685 16,819 16,953 17,089 17,226 17,364 17,503 17,643 17,784 17,926
Deseuri menajere generate
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
si necolectate
197,624 198,023 199,012 200,004 200,999 201,997 202,998 204,044 205,052 206,062 207,119 208,136 209,199 210,266
colectate
197,624 198,023 199,012 200,004 200,999 201,997 202,998 204,044 205,052 206,062 207,119 208,136 209,199 210,266
generate
424
2024
138,136
32,067
6,093
4,810
16,034
0
197,140
197,140
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul rural

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
14,780
44,202
44,059
48,790
48,620
48,444
48,277
48,089
47,911
47,727
47,554
47,374
47,206
47,031
46,851
46,665
46,490
1,478
4,420
4,406
4,879
4,918
4,957
4,997
5,037
5,077
5,118
5,159
5,200
5,242
5,284
5,326
5,369
5,412
488
492
496
500
504
508
512
516
520
524
528
533
537
541
976
984
991
999
1,007
1,015
1,024
1,032
1,040
1,048
1,057
1,065
1,074
1,082

Deseuri
menajere
colectate
generate
54,339
37,887
5,371
5,365
16,258
48,622
48,465
55,133
55,013
54,888
54,773
54,637
54,512
54,381
54,260
54,135
54,020
53,900
53,775
53,644
53,525
54,339
54,145
53,994
53,830
55,133
55,013
54,888
54,773
54,637
54,512
54,381
54,260
54,135
54,020
53,900
53,775
53,644
53,525
Deseuri
menajere
separat
separat
Deseuri
colectate
din
gradini si parcuri
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in mediul rural

Deseuri menajere colectate
Deseuri
asimilabile
din
separat
Deseuri colectate din gradini
si parcuri
necolectate
colectate
generate
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
46,309
45,617
45,456
45,288
45,134
44,973
44,808
44,655
44,497
44,333
44,183
44,027
43,866
43,700
5,455
5,498
5,542
5,587
5,631
5,677
5,722
5,768
5,814
5,860
5,907
5,954
6,002
6,050
545
550
554
559
563
568
572
577
581
586
591
595
600
605
1,091
1,100
1,108
1,117
1,126
1,135
1,144
1,154
1,163
1,172
1,181
1,191
1,200
1,210
53,400
52,765
52,661
52,551
52,455
52,353
52,246
52,153
52,055
51,951
51,862
51,768
51,669
51,565
53,400
52,765
52,661
52,551
52,455
52,353
52,246
52,153
52,055
51,951
51,862
51,768
51,669
51,565
425
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectie deseuri municipale Craiova

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

separat
70.487
81.644
82.168
82.673
103.949
104.532
105.090
105.594
106.072
106.493
106.885

21.946
22.122
22.299
22.477
22.657
22.838
23.021
23.205
23.391
23.578
23.766
Deseuri colectate din gradini si parcuri

4.170
3.292
10.973
4.203
3.318
11.061
4.237
3.345
11.149
4.271
3.372
11.239
4.305
3.399
11.328
4.339
3.426
11.419
4.374
3.453
11.510
4.409
3.481
11.603
4.444
3.509
11.695
4.480
3.537
11.789
4.516
3.565
11.883
Deseuri menajere generate si necolectate
31.562
20.411
20.542
20.668
Total deseuri municipale colectate
110.868
122.348
123.198
124.031
145.638
146.554
147.449
148.292
149.111
149.876
150.615
Total deseuri municipale generate
142.430
142.759
143.740
144.699
145.638
146.554
147.449
148.292
149.111
149.876
150.615
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Craiova

2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
107.219
107.493
107.735
107.945
108.091
108.202
108.248
108.257
108.197
108.596
108.994
109.392
23.957
24.148
24.341
24.536
24.732
24.930
25.130
25.331
25.533
25.738
25.944
26.151
4.552
3.593
11.978
4.588
3.622
12.074
4.625
3.651
12.171
4.662
3.680
12.268
4.699
3.710
12.366
4.737
3.740
12.465
4.775
3.769
12.565
4.813
3.800
12.665
4.851
3.830
12.767
4.890
3.861
12.869
4.929
3.892
12.972
4.969
3.923
13.076
151.299
151.926
152.523
153.091
153.598
154.074
154.486
154.865
155.178
155.953
156.730
157.510
151.299
151.926
152.523
153.091
153.598
154.074
154.486
154.865
155.178
155.953
156.730
157.510

amestec si separat
amestec si separat
parcuri
necolectate
426
CAPITOLUL 12
Anexe
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Craiova

2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038

separat
109.789
110.186
110.614
111.010
111.404
111.831
112.225
112.651
113.077

26.360
26.571
26.784
26.998
27.214
27.432
27.651
27.872
28.095

5.008
3.954
13.180
5.049
3.986
13.286
5.089
4.018
13.392
5.130
4.050
13.499
5.171
4.082
13.607
5.212
4.115
13.716
5.254
4.148
13.826
5.296
4.181
13.936
5.338
4.214
14.048
158.292
159.077
159.896
160.686
161.478
162.306
163.103
163.936
164.772
158.292
159.077
159.896
160.686
161.478
162.306
163.103
163.936
164.772
427
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectie deseuri municipale Bailesti

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Deseuri menajere colectate in amestec si separat
2.410
2.389
2.404
2.419
6.953
6.992
7.029
7.063
7.095
7.123
7.149
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii

colectate in amestec si separat
1.468
1.480
1.491
1.503
1.515
1.528
1.540
1.552
1.565
1.577
1.590
279
220
734
281
222
740
283
224
746
286
226
752
288
227
758
290
229
764
293
231
770
295
233
776
297
235
782
300
237
789
302
238
795

4.416
4.437
4.465
4.493
5.111
5.112
5.149
5.185
9.741
9.802
9.862
9.919
9.973
10.025
10.074
9.527
9.549
9.614
9.678
9.741
9.802
9.862
9.919
9.973
10.025
10.074

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bailesti

2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029

separat
7.171
7.190
7.206
7.220
7.230
7.237
7.240
7.241
7.237
7.264
7.290
7.317

1.602
1.615
1.628
1.641
1.654
1.667
1.681
1.694
1.708
1.721
1.735
1.749
304
240
801
307
242
808
309
244
814
312
246
821
314
248
827
317
250
834
319
252
840
322
254
847
324
256
854
327
258
861
330
260
868
332
262
875

10.120
10.162
10.202
10.240
10.274
10.305
10.333
10.358
10.379
10.431
10.483
10.535
10.120
10.162
10.202
10.240
10.274
10.305
10.333
10.358
10.379
10.431
10.483
10.535
428
CAPITOLUL 12
Anexe
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bailesti

2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
7.343
7.370
7.399
7.425
7.451
7.480
7.506
7.535
7.563
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec

si separat
1.763
1.777
1.791
1.806
1.820
1.835
1.849
1.864
1.879
335
264
882
338
267
889
340
269
896
343
271
903
346
273
910
349
275
917
351
277
925
354
280
932
357
282
940
10.587
10.640
10.695
10.748
10.801
10.856
10.909
10.965
11.021
10.587
10.640
10.695
10.748
10.801
10.856
10.909
10.965
11.021

429
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectie deseuri municipale Calafat

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
3.418
3.423
3.445
3.466
6.339
6.374
6.408
6.439
6.468
6.494
6.518

1.338
1.348
1.359
1.370
1.381
1.392
1.403
1.414
1.426
1.437
1.448
254
201
669
256
202
674
258
204
679
260
205
685
262
207
690
264
209
696
267
210
702
269
212
707
271
214
713
273
216
718
275
217
724

2.801
2.800
2.818
2.836
5.879
5.903
5.945
5.986
8.879
8.935
8.990
9.041
9.091
9.138
9.183
8.680
8.704
8.764
8.822
8.879
8.935
8.990
9.041
9.091
9.138
9.183

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Calafat

2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
6.538
6.555
6.570
6.582
6.591
6.598
6.601
6.601
6.598
6.622
6.646

1.460
1.472
1.483
1.495
1.507
1.519
1.532
1.544
1.556
1.569
1.581
277
219
730
280
221
736
282
223
742
284
224
748
286
226
754
289
228
760
291
230
766
293
232
772
296
233
778
298
235
784
300
237
791
9.224
9.263
9.299
9.334
9.365
9.394
9.419
9.442
9.461
9.508
9.556
9.224
9.263
9.299
9.334
9.365
9.394
9.419
9.442
9.461
9.508
9.556

430
CAPITOLUL 12
Anexe
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Calafat

2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
6.671
6.695
6.719
6.745
6.769
6.793
6.819
6.843
6.869
6.895
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in

amestec si separat
1.594
1.607
1.619
1.632
1.645
1.659
1.672
1.685
1.699
1.712
303
239
797
305
241
803
308
243
810
310
245
816
313
247
823
315
249
829
318
251
836
320
253
843
323
255
849
325
257
856
9.603
9.651
9.699
9.749
9.797
9.845
9.895
9.944
9.995
10.046
9.603
9.651
9.699
9.749
9.797
9.845
9.895
9.944
9.995
10.046

Proiectie deseuri municipale Filiasi

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2.342
2.320
2.335
2.350
6.565
6.602
6.637
6.669
6.699
6.726
6.751

1.386
1.397
1.408
1.420
1.431
1.442
1.454
1.466
1.477
1.489
1.501
263
208
693
265
210
699
268
211
704
270
213
710
272
215
715
274
216
721
276
218
727
278
220
733
281
222
739
283
223
745
285
225
751

4.103
4.125
4.152
4.177
4.893
4.891
4.927
4.962
9.198
9.256
9.312
9.366
9.417
9.466
9.512
8.995
9.016
9.078
9.139
9.198
9.256
9.312
9.366
9.417
9.466
9.512

431
CAPITOLUL 12
Anexe
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Filiasi

2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
6.772
6.789
6.804
6.817
6.827
6.834
6.837
6.837
6.833
6.859
6.884

1.513
1.525
1.537
1.550
1.562
1.575
1.587
1.600
1.613
1.626
1.639
287
227
757
290
229
763
292
231
769
294
232
775
297
234
781
299
236
787
302
238
794
304
240
800
306
242
806
309
244
813
311
246
819
9.556
9.595
9.633
9.669
9.701
9.731
9.757
9.781
9.801
9.850
9.899
9.556
9.595
9.633
9.669
9.701
9.731
9.757
9.781
9.801
9.850
9.899

continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Filiasi

2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
6.909
6.934
6.959
6.986
7.011
7.036
7.063
7.088
7.115
7.142

amestec si separat
1.652
1.665
1.678
1.692
1.705
1.719
1.733
1.746
1.760
1.774
314
248
826
316
250
832
319
252
839
321
254
846
324
256
853
327
258
859
329
260
866
332
262
873
334
264
880
337
266
887

432
CAPITOLUL 12
Anexe
9.948
9.997
10.047
10.099
10.148
10.198
10.251
10.301
10.354
10.407
9.948
9.997
10.047
10.099
10.148
10.198
10.251
10.301
10.354
10.407
Proiectie deseuri municipale Segarcea

2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
221
1.401
1.410
1.419
2.855
2.871
2.886
2.900
2.913
2.925
2.936

603
608
612
617
622
627
632
637
642
648
653

115
90
301
115
91
304
116
92
306
117
93
309
118
93
311
119
94
314
120
95
316
121
96
319
122
96
321
123
97
324
124
98
326
2.582
1.401
1.410
1.419
1.330
2.519
2.537
2.555
4.000
4.025
4.050
4.073
4.095
4.116
4.137
3.912
3.921
3.948
3.974
4.000
4.025
4.050
4.073
4.095
4.116
4.137
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Segarcea

2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2.945
2.952
2.959
2.965
2.969
2.972
2.973
2.973
2.972
2.983
2.994

658
663
669
674
679
685
690
696
701
707
713
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
433
CAPITOLUL 12
Anexe

99
329
99
332
100
334
101
337
102
340
103
342
104
345
104
348
105
351
106
353
107
356
4.156
4.173
4.189
4.205
4.219
4.232
4.243
4.253
4.262
4.283
4.305
4.156
4.173
4.189
4.205
4.219
4.232
4.243
4.253
4.262
4.283
4.305
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Segarcea

2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
3.005
3.015
3.026
3.038
3.049
3.060
3.072
3.082
3.094
3.106

amestec si separat
718
724
730
736
742
747
753
759
766
772

136
108
359
138
109
362
139
109
365
140
110
368
141
111
371
142
112
374
143
113
377
144
114
380
145
115
383
147
116
386
4.326
4.348
4.369
4.392
4.413
4.435
4.458
4.480
4.503
4.526
4.326
4.348
4.369
4.392
4.413
4.435
4.458
4.480
4.503
4.526
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
4.607
4.633
4.658
4.680
4.701
4.720
Proiectie deseuri municipale Dabuleni
434
CAPITOLUL 12
Anexe

amestec si separat
973
981
988
996
1.004
1.012
1.020
1.029
1.037
1.045

185
146
486
186
147
490
188
148
494
189
149
498
191
151
502
192
152
506
194
153
510
195
154
514
197
156
518
199
157
523
4.523
4.523
4.552
4.580
1.790
1.804
1.819
1.833
6.455
6.496
6.535
6.573
6.609
6.643
6.313
6.328
6.371
6.414
6.455
6.496
6.535
6.573
6.609
6.643
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Dabuleni

2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
4.738
4.752
4.764
4.775
4.784
4.791
4.796
4.798
4.798
4.796
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si

separat
1.053
1.062
1.070
1.079
1.088
1.096
1.105
1.114
1.123
1.132
200
158
527
202
159
531
203
161
535
205
162
539
207
163
544
208
164
548
210
166
552
212
167
557
213
168
561
215
170
566
6.676
6.706
6.734
6.760
6.786
6.808
6.829
6.847
6.864
6.878
6.676
6.706
6.734
6.760
6.786
6.808
6.829
6.847
6.864
6.878

435
CAPITOLUL 12
Anexe
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Dabuleni

2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038

separat
4.813
4.831
4.849
4.866
4.884
4.903
4.920
4.938
4.957
4.974
4.993
5.012

1.141
1.150
1.159
1.168
1.178
1.187
1.197
1.206
1.216
1.226
1.235
1.245
217
171
570
218
172
575
220
174
580
222
175
584
224
177
589
226
178
594
227
179
598
229
181
603
231
182
608
233
184
613
235
185
618
237
187
623
6.912
6.947
6.981
7.016
7.051
7.087
7.122
7.157
7.194
7.229
7.266
7.303
6.912
6.947
6.981
7.016
7.051
7.087
7.122
7.157
7.194
7.229
7.266
7.303

Proiectie deseuri municipale Bechet

amestec si separat
amestec si separat
parcuri
necolectate
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
1.383
1.390
1.398
1.405
1.411
1.417
1.422
292
294
297
299
301
304
306
309
311
314
316
55
44
146
56
44
147
56
44
148
57
45
149
57
45
151
58
46
152
58
46
153
59
46
154
59
47
156
60
47
157
60
47
158
1.357
1.358
1.366
1.375
436
CAPITOLUL 12
Anexe

colectate
generate
537
541
546
550
1.937
1.949
1.961
1.973
1.983
1.994
2.003
1.895
1.899
1.912
1.925
1.937
1.949
1.961
1.973
1.983
1.994
2.003
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
1.426
1.430
1.433
1.436
1.438
1.439
1.440
1.440
1.439
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec

si separat
319
321
324
326
329
332
334
337
340

61
48
159
61
48
161
62
49
162
62
49
163
63
49
164
63
50
166
64
50
167
64
51
168
65
51
170
2.013
2.021
2.029
2.036
2.043
2.049
2.055
2.060
2.064
2.013
2.021
2.029
2.036
2.043
2.049
2.055
2.060
2.064
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bechet
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri municipale generate in Bechet

separat
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
1.445
1.450
1.455
1.460
1.466
1.471
1.477
1.482
1.488
1.493
1.498
1.504
342
345
348
351
353
356
359
362
365
368
371
374
437
CAPITOLUL 12
Anexe

65
51
171
66
52
173
66
52
174
67
53
175
67
53
177
68
53
178
68
54
180
69
54
181
69
55
182
70
55
184
70
56
185
71
56
187
2.074
2.085
2.095
2.106
2.116
2.127
2.137
2.148
2.159
2.170
2.181
2.192
2.074
2.085
2.095
2.106
2.116
2.127
2.137
2.148
2.159
2.170
2.181
2.192
438
CAPITOLUL 12
Anexe
12.23 ANEXA 3.6.1 - Proiectia deseurilor biodegradabile municipale
439
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia cantitatii totale de deseuri biodegradabile municipale

Deseuri menajere colectate in amestec
si separat
Cantitate (tone)
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
155,714 155,353 155,191 155,839 157,673 158,300 154,164 154,711 155,220 155,690 156,134 156,536 154,914 155,242 155,541 155,783
55,491
74,986 115,413 119,530 129,112 129,511 125,145 125,459 125,735 125,969 126,174 126,337 124,474 124,558 124,611 124,606
45,639
62,429
97,183 100,562 108,685 109,004 100,803 101,036 101,238 101,409 101,557 101,672
98,219
98,271
98,298
98,281
9,852
12,557
18,230
18,968
20,427
20,507
24,342
24,423
24,496
24,560
24,618
24,665
26,255
26,287
26,313
26,325
12,602
13,368
14,794
14,890
15,206
15,328
15,450
15,574
15,698
15,824
15,951
16,078
16,207
16,336
16,467
16,599
5,055
5,095
5,136
5,177
5,682
5,728
5,773
5,820
5,866
5,913
5,960
6,008
6,056
6,105
6,153
6,203
Deseuri din piete
3,781
3,811
3,841
3,872
4,781
4,820
4,858
4,897
4,936
4,976
5,015
5,056
5,096
5,137
5,178
5,219
Deseuri stradale
2,800
2,823
2,845
2,868
2,891
2,914
2,938
2,961
2,985
3,009
3,033
3,057
3,081
3,106
3,131
3,156

hartie+carton
Deseuri
asimilabile
din
comert,
industrie, institutii colectate in amestec
si separat
75,985
55,270
13,161
9,503
65,273
47,395
11,099
8,090
10,711
7,875
2,062
1,413
continuare - Proiectia cantitatii totale de deseuri biodegradabile municipale

Cantitate (tone)
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
155,994 156,160 156,292 156,006 156,485 156,962 157,450 157,935 158,419 158,940 159,431 159,921 160,449 160,947 161,472 161,994

si separat
124,568 124,482 124,361 123,819 124,041 124,259 124,485 124,707 124,924 125,177 125,398 125,615 125,869 126,091 126,336 126,578
hartie+carton
Deseuri
asimilabile
din
comert,
si separat
98,238
98,160
98,054
97,590
97,747
97,901
98,061
98,218
98,371
98,552
98,709
98,862
99,044
99,201
99,376
99,547
26,330
26,322
26,307
26,229
26,294
26,358
26,424
26,489
26,553
26,625
26,690
26,754
26,825
26,890
26,961
27,031
16,732
16,866
17,000
17,136
17,274
17,412
17,551
17,691
17,833
17,976
18,119
18,264
18,411
18,558
18,706
18,856
6,252
6,302
6,353
6,404
6,455
6,506
6,558
6,611
6,664
6,717
6,771
6,825
6,880
6,935
6,990
7,046
Deseuri din piete
5,261
5,303
5,346
5,388
5,431
5,475
5,519
5,563
5,607
5,652
5,697
5,743
5,789
5,835
5,882
5,929
Deseuri stradale
3,181
3,207
3,232
3,258
3,284
3,311
3,337
3,364
3,391
3,418
3,445
3,473
3,501
3,529
3,557
3,585
440
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul urban

si separat
Cantitate (tone)
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
115,850 116,052 116,835 117,599 118,343 119,067 115,807 116,444 117,060 117,629 118,174 118,671 117,468 117,886 118,278 118,618
55,491
45,639
64,144
52,756
82,987
68,253
87,208
71,725
93,320
76,752
93,843
77,182
90,382
70,438
90,816
70,776
91,226
71,096
91,588
71,378
91,926
71,641
92,213
71,865
90,797
69,080
91,002
69,236
91,179
69,371
91,302
69,465
9,852
11,388
14,734
15,483
16,568
16,661
19,944
20,040
20,130
20,210
20,284
20,348
21,717
21,766
21,808
21,838
12,602
12,703
12,805
12,907
13,010
13,114
13,219
13,325
13,432
13,539
13,648
13,757
13,867
13,978
14,089
14,202
5,055
5,095
5,136
5,177
5,219
5,260
5,302
5,345
5,388
5,431
5,474
5,518
5,562
5,607
5,651
5,697
Deseuri din piete
3,781
3,811
3,841
3,872
3,903
3,934
3,966
3,998
4,030
4,062
4,094
4,127
4,160
4,193
4,227
4,261

hartie+carton
Deseuri
asimilabile
din
comert,
si separat
Deseuri stradale
2,800
2,823
2,845
2,868
2,891
2,914
2,938
2,961
2,985
3,009
3,033
3,057
3,081
3,106
3,131
3,156
36,121
29,708
27,476
22,598
9,221
7,584
5,566
4,578
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
6,413
4,878
1,637
988
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul urban

si separat
Cantitate (tone)
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
118,930 119,189 119,419 119,592 120,155 120,719 121,284 121,850 122,418 123,015 123,586 124,157 124,759 125,333 125,938 126,544
91,396
69,536
91,435
69,565
91,442
69,571
91,392
69,533
91,729
69,789
92,065
70,045
92,401
70,301
92,737
70,556
93,072
70,811
93,434
71,086
93,768
71,340
94,101
71,594
94,462
71,868
94,794
72,121
95,154
72,395
95,514
72,669
21,860
21,869
21,871
21,859
21,940
22,020
22,101
22,181
22,261
22,347
22,427
22,507
22,593
22,673
22,759
22,845
14,316
14,430
14,546
14,662
14,779
14,898
15,017
15,137
15,258
15,380
15,503
15,627
15,752
15,878
16,005
16,133
5,742
5,788
5,834
5,881
5,928
5,976
6,023
6,072
6,120
6,169
6,219
6,268
6,318
6,369
6,420
6,471
Deseuri din piete
4,295
4,329
4,364
4,399
4,434
4,469
4,505
4,541
4,577
4,614
4,651
4,688
4,726
4,763
4,802
4,840
Deseuri stradale
3,181
3,207
3,232
3,258
3,284
3,311
3,337
3,364
3,391
3,418
3,445
3,473
3,501
3,529
3,557
3,585
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

hartie+carton
Deseuri
asimilabile
din
comert,
si separat
441
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul rural

Cantitate (tone)
2014
2015
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
39,863
39,301
38,356
38,241
39,330
39,233
38,357
38,266
10,843
32,427
32,322
35,792
35,667
34,763
9,674
28,930
28,837
31,933
31,822
hartie+carton
si separat
1,169
3,496
3,485
3,859
665
1,989
1,983
Deseuri din piete
Deseuri stradale
39,863
35,565
4,298
TOTAL
DESEURI
BIODEGRADABILE
Deseuri
menajere
colectate
in
amestec si separat
deseuri alimentare si de
gradina

gradina
de
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
38,160
38,062
37,959
37,864
37,446
37,357
37,263
37,165
34,643
34,509
34,381
34,249
34,124
33,676
33,556
33,432
33,304
30,364
30,260
30,142
30,031
29,916
29,807
29,138
29,035
28,927
28,816
3,846
4,398
4,383
4,366
4,350
4,333
4,318
4,538
4,522
4,505
4,488
2,196
2,213
2,231
2,249
2,267
2,285
2,303
2,321
2,340
2,359
2,378
2,397
464
467
471
475
479
482
486
490
494
498
502
506
878
885
892
899
907
914
921
929
936
944
951
959
27,794
3,940
3,936
24,797
3,516
3,512
2,997
425
424
Cantitate (tone)
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
continuare - Proiectia cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate in mediul rural

2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
37,064
36,971
36,874
36,414
36,331
36,244
36,166
36,085
36,000
35,925
35,846
35,763
35,690
35,614
35,534
35,451
33,172
33,047
32,919
32,427
32,312
32,194
32,083
31,970
31,852
31,743
31,631
31,514
31,407
31,297
31,182
31,064
28,702
28,594
28,483
28,058
27,958
27,856
27,760
27,662
27,560
27,466
27,368
27,268
27,175
27,080
26,981
26,878
4,470
4,453
4,436
4,370
4,354
4,338
4,323
4,308
4,292
4,277
4,262
4,247
4,232
4,217
4,202
4,186
2,416
2,435
2,455
2,474
2,494
2,514
2,534
2,554
2,575
2,595
2,616
2,637
2,658
2,680
2,701
2,723
510
514
518
522
527
531
535
539
544
548
552
557
561
566
570
575
Deseuri din piete
966
974
982
990
998
1,006
1,014
1,022
1,030
1,038
1,046
1,055
1,063
1,072
1,080
1,089
Deseuri stradale
TOTAL
DESEURI
BIODEGRADABILE
Deseuri
menajere
colectate
in
amestec si separat
deseuri alimentare si de
gradina
hartie+carton
si separat

gradina
de
442
CAPITOLUL 12
Anexe
12.24 ANEXA 3.6.2 - Proiectia deseurilor de ambalaje
443
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia privind generarea cantatii totale de deseuri de ambalaje

Total ambalaje
2006
Total
71,046
Hartie si carton 25,221
Plastic
21,740
Sticla
12,646
Metale
3,268
Lemn
8,028
2007
76,020
26,987
23,262
13,531
3,497
8,590
2008
81,341
28,876
24,890
14,479
3,742
9,192
2009
87,035
30,897
26,633
15,492
4,004
9,835
2010
91,387
32,442
27,964
16,267
4,204
10,327

2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
95,956 100,754 105,791 110,023 113,324 115,590 116,746
34,064 35,768 37,556 39,058 40,230 41,035 41,445
29,363 30,831 32,372 33,667 34,677 35,371 35,724
17,080 17,934 18,831 19,584 20,172 20,575 20,781
4,414
4,635
4,866
5,061
5,213
5,317
5,370
10,843 11,385 11,954 12,433 12,806 13,062 13,192
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
117,914 119,093 120,284 121,487 122,701 123,928 125,168
41,859 42,278 42,701 43,128 43,559 43,995 44,435
36,082 36,442 36,807 37,175 37,547 37,922 38,301
20,989 21,199 21,411 21,625 21,841 22,059 22,280
5,424
5,478
5,533
5,588
5,644
5,701
5,758
13,324 13,457 13,592 13,728 13,865 14,004 14,144
continuare - Proiectia privind generarea cantatii totale de deseuri de ambalaje

2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
126,419 127,684 128,960 130,250 131,553 132,868 134,197 135,539 136,894 138,263 139,646 141,042 142,453 143,877
Total
ambalaje
Total
Hartie
carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
si
44,879
38,684
22,503
5,815
14,285
45,328
39,071
22,728
5,873
14,428
45,781
39,462
22,955
5,932
14,573
46,239
39,857
23,185
5,992
14,718
46,701
40,255
23,416
6,051
14,865
47,168
40,658
23,651
6,112
15,014
47,640
41,064
23,887
6,173
15,164
48,116
41,475
24,126
6,235
15,316
48,597
41,890
24,367
6,297
15,469
49,083
42,308
24,611
6,360
15,624
49,574
42,732
24,857
6,424
15,780
444
50,070
43,159
25,105
6,488
15,938
50,571
43,590
25,357
6,553
16,097
51,076
44,026
25,610
6,618
16,258
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la populatie
Populatie
2006
Total
41,658
Hartie si carton 13,872
Plastic
15,218
Sticla
10,117
Metale
2,451
Lemn
0
2007
44,574
14,843
16,283
10,825
2,623
0
2008
47,694
15,882
17,423
11,583
2,806
0
2009
51,033
16,994
18,643
12,394
3,003
0
2010
53,585
17,843
19,575
13,013
3,153
0
2011
56,264
18,735
20,554
13,664
3,310
0
2012
59,077
19,672
21,581
14,347
3,476
0

2013
2014
2015
2016
2017
62,031 64,512 66,447 67,776 68,454
20,656 21,482 22,126 22,569 22,795
22,661 23,567 24,274 24,759 25,007
15,065 15,667 16,137 16,460 16,625
3,650 3,796 3,910 3,988 4,028
0
0
0
0
0
2018
69,139
23,023
25,257
16,791
4,068
0
2019
69,830
23,253
25,510
16,959
4,109
0
continuare - Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la populatie
Populatie
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
2025
74,126
24,683
27,079
18,002
4,361
0
2026
74,867
24,930
27,350
18,182
4,405
0
2027
75,616
25,180
27,623
18,364
4,449
0
2028
76,372
25,431
27,900
18,548
4,494
0

2029
2030
2031
2032
2033
2034
77,136 77,907 78,686 79,473 80,268 81,071
25,686 25,942 26,202 26,464 26,729 26,996
28,179 28,460 28,745 29,032 29,323 29,616
18,733 18,920 19,110 19,301 19,494 19,689
4,539 4,584 4,630 4,676 4,723 4,770
0
0
0
0
0
0
2035
81,881
27,266
29,912
19,886
4,818
0
2036
82,700
27,538
30,211
20,084
4,866
0
2037
83,527
27,814
30,513
20,285
4,915
0
445
2038
84,362
28,092
30,818
20,488
4,964
0
2020
70,528
23,485
25,765
17,128
4,150
0
2021
71,234
23,720
26,022
17,300
4,191
0
2022
71,946
23,957
26,283
17,473
4,233
0
2023
72,665
24,197
26,545
17,647
4,276
0
2024
73,392
24,439
26,811
17,824
4,318
0
CAPITOLUL 12
Anexe
Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii
Industrie,
comert,
institutii
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn

2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
29,246 31,293 33,484 35,828 37,619 39,500 41,475 43,549 45,291 46,650
11,350 12,144 12,994 13,904 14,599 15,329 16,095 16,900 17,576 18,103
6,522 6,979 7,467 7,990 8,389 8,809 9,249 9,712 10,100 10,403
2,529 2,706 2,896 3,098 3,253 3,416 3,587 3,766 3,917 4,034
817
874
935 1,001 1,051 1,103 1,159 1,217 1,265 1,303
8,028 8,590 9,192 9,835 10,327 10,843 11,385 11,954 12,433 12,806
2016
47,583
18,466
10,611
4,115
1,329
13,062
2017
48,059
18,650
10,717
4,156
1,343
13,192
2018
48,539
18,837
10,824
4,198
1,356
13,324
2019
49,025
19,025
10,933
4,240
1,370
13,457
continuare - Proiectia privind generarea deseurilor de ambalaje rezultate de la industrie, comert si institutii
Industrie,
comert, institutii
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
2025
52,041
20,195
11,605
4,501
1,454
14,285
2026
52,561
20,397
11,721
4,546
1,468
14,428
2027
53,087
20,601
11,839
4,591
1,483
14,573
2028
53,617
20,807
11,957
4,637
1,498
14,718

2029
2030
2031
2032
2033
2034
54,154 54,695 55,242 55,795 56,352 56,916
21,016 21,226 21,438 21,652 21,869 22,088
12,077 12,197 12,319 12,442 12,567 12,693
4,683 4,730 4,777 4,825 4,873 4,922
1,513 1,528 1,543 1,559 1,574 1,590
14,865 15,014 15,164 15,316 15,469 15,624
2035
57,485
22,308
12,819
4,971
1,606
15,780
2036
58,060
22,531
12,948
5,021
1,622
15,938
2037
58,641
22,757
13,077
5,071
1,638
16,097
446
2038
59,227
22,984
13,208
5,122
1,655
16,258
2020
49,515
19,215
11,042
4,282
1,383
13,592
2021
50,010
19,407
11,152
4,325
1,397
13,728
2022
50,510
19,602
11,264
4,368
1,411
13,865
2023
51,015
19,798
11,377
4,412
1,425
14,004
2024
51,525
19,996
11,490
4,456
1,439
14,144
CAPITOLUL 12
Anexe
12.25 ANEXA 3.6.5 - Proiectia cantitatilor de namoluri rezultate de la statii de epurare

orasenesti judetul Dolj
447
CAPITOLUL 12
Anexe
Populatie
Populatia
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Urban
54%
382.100
381.700
381.100
380.400
379.600
378.700
377.700
376.500
375.200
373.700
372.100
Rural
46%
330.100
326.600
323.000
319.400
315.800
312.200
308.600
305.100
301.500
298.000
294.500
712.200
708.300
704.100
699.800
695.400
690.900
686.300
681.600
676.700
671.700
666.600
Total
continuare
Populatia
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
Urban
54%
370.300
368.300
366.200
364.000
361.600
359.100
356.400
353.600
350.600
349.100
347.600
Rural
46%
291.100
287.700
284.400
281.100
277.800
274.500
271.300
268.100
262.000
259.000
256.000
661.400
656.000
650.600
645.100
639.400
633.600
627.700
621.700
612.600
608.100
603.600
Total
continuare
Populatia
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Urban
54%
346.100
344.600
343.100
341.700
340.200
338.700
337.300
335.800
334.400
333.000
Rural
46%
253.100
250.200
247.300
244.500
241.700
238.900
236.200
233.500
230.800
228.100
599.200
594.800
590.400
586.200
581.900
577.600
573.500
569.300
565.200
561.100
Total
Populatie echivalenta
Populatia echivalenta
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Urban (populatie + 10%)
420.310
419.870
419.210
418.440
417.560
416.570
415.470
414.150
412.720
411.070
409.310
Rural (numai populatie)
330100
326600
323000
319400
315800
312200
308600
305100
301500
298000
294500
Total
750.410
746.470
742.210
737.840
733.360
728.770
724.070
719.250
714.220
709.070
703.810
continuare
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
407.330
405.130
402.820
400.400
397.760
395.010
392.040
388.960
385.660
384.010
382.360
291100
287700
284400
281100
277800
274500
271300
268100
262000
259000
256000
Total
698.430
692.830
687.220
681.500
675.560
669.510
663.340
657.060
647.660
643.010
638.360
448
CAPITOLUL 12
Anexe
continuare
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
380.710
379.060
377.410
375.870
374.220
372.570
371.030
369.380
367.840
366.300
253100
250200
247300
244500
241700
238900
236200
233500
230800
228100
Total
633.810
629.260
624.710
620.370
615.920
611.470
607.230
602.880
598.640
594.400
Cantitatea potentiala de namol 100

% s.u. 55 g/locuitor echivalent si zi
sau 20 kg/locuitor echivalent si an
20
kg/locuitor
echivalent
si an
Cantitatea de namol 100 % s.u. (t

100% DSM/a)
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Urban
5.063
5.057
5.049
7.980
7.963
7.945
7.924
7.898
7.871
7.840
7.806
Rural
133
131
130
1.539
1.522
2.507
2.478
2.450
3.995
3.948
3.902
Total
5.195
5.188
5.179
9.519
9.485
10.451
10.402
10.348
11.866
11.788
11.708
continuare

100% DSM/a)
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
Urban
7.768
7.726
7.682
7.636
7.586
7.533
7.477
7.418
7.355
7.324
7.292
Rural
3.857
3.812
3.768
3.724
3.681
3.637
3.595
3.552
3.471
3.432
3.392
Total
11.625
11.538
11.450
11.361
11.266
11.170
11.071
10.970
10.826
10.755
10.684
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
continuare

100% DSM/a)
449
CAPITOLUL 12
Urban
Anexe
7.261
7.229
7.198
7.168
7.137
7.105
7.076
7.045
7.015
6.986
Rural
3.353
3.315
3.277
3.240
3.202
3.165
3.130
3.094
3.058
3.022
Total
10.614
10.544
10.474
10.408
10.339
10.271
10.206
10.138
10.073
10.008
Cantitatea de namol 35 % s.u.

(tone/an)
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
14.465
14.450
14.427
22.800
22.753
22.699
22.639
22.567
22.489
22.399
22.303
Rural
379
375
371
4.397
4.347
7.163
7.080
7.000
11.413
11.281
11.149
Total
14.843
14.824
14.797
27.197
27.100
29.861
29.719
29.567
33.902
33.680
33.452
Urban
continuare

(tone/an)
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
Urban
22.195
22.075
21.949
21.818
21.674
21.524
21.362
21.194
21.014
20.924
Rural
11.020
10.891
10.766
10.641
10.516
10.391
10.270
10.149
9.918
9.805
Total
33.215
32.966
32.716
32.459
32.190
31.915
31.632
31.343
30.933
30.729
continuare

(tone/an)
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Urban
20.835
20.745
20.655
20.565
20.481
20.391
20.301
20.217
20.127
20.043
19.959
Rural
9.691
9.581
9.471
9.362
9.256
9.150
9.044
8.942
8.839
8.737
8.635
Total
30.526
30.326
30.126
29.927
29.737
29.541
29.345
29.159
28.967
28.780
28.594
450
CAPITOLUL 12
Anexe
Gestionarea namolului
Cantitatea de namol 35 % s.u.(t 35%
DSM/a)
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Utilizare in agricultura, alte metode de

valorificare
15%
2.224
2.220
4.080
4.065
4.479
4.458
4.435
5.085
5.052
5.018
Namol depozitat
85%
12.601
12.578
23.118
23.035
25.382
25.261
25.132
28.817
28.628
28.434
14.824
14.797
27.197
27.100
29.861
29.719
29.567
33.902
33.680
33.452
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
Total
continuare
DSM/a)
valorificare
15%
4.982
4.945
4.907
4.869
4.828
4.787
4.745
4.701
4.640
4.609
Namol depozitat
85%
28.233
28.021
27.808
27.590
27.361
27.128
26.887
26.642
26.293
26.120
33.215
32.966
32.716
32.459
32.190
31.915
31.632
31.343
30.933
30.729
2028
2028
2028
2028
2028
2028
2028
2028
2028
2028
2028
Total
continuare
DSM/a)
valorificare
15%
4.579
4.549
4.519
4.489
4.460
4.431
4.402
4.374
4.345
4.317
4.289
Namol depozitat
85%
25.947
25.777
25.607
25.438
25.276
25.110
24.943
24.785
24.622
24.463
24.305
30.526
30.326
30.126
29.927
29.737
29.541
29.345
29.159
28.967
28.780
28.594
Total
451
CAPITOLUL 12
Anexe
12.26 Anexa 5.3 Localitatile arondate fiecarei zone si repartizarea platformelor de precolectare
Localitatile arondate fiecarei zone
Localitate
Populatie
Distanta
minima/rapida la
Statie
transfer/Depozit
(Km)
Distanta (Km)
la Depozit
01.07.2007
REGIUNEA BAILESTI
Municipiul Bileti - 2008
19.992
0/0
Afumai
3.059
16
Caraula
2.517
28/39
Galicea Mare
4.585
12
Galiciuica
1.691
12
Ghidici
2.481
18/28
Giubega
2.311
16
Izvoare
1.926
20/33
Moei
7.797
22
Negoi
2.406
25
Perior
1.803
22
Plenia
5.188
36
Rast
3.600
20/33
Silitea Crucii
1.764
16
Unirea
4.110
28
Cioroiai
1.757
20
Orodel
3.060
41
Urzicua
2.962
21
Verbia
1.439
49
Vrtop
1.626
30/43
Total
76.074
REGIUNEA CALAFAT
Municipiul Calafat - 2010
18.258
Cetate
5.666
30
Ciupercenii Noi
5.799
14
Desa
4.912
24
Maglavit
5.455
19
Seaca de Cmp
2.045
32
Piscu Vechi
2.854
24
Poiana Mare
11.848
17
Total
Dobreti
56.837
REGIUNEA DOBRESTI
2.686
63
97
45
452
CAPITOLUL 12
Anexe
Amarastii de Jos
5.774
19
Amrtii de Sus
1.564
22
Apele Vii
2.295
27
Clrai
6.396
30
Celaru
4.904
24/34
Danei
6.784
Dobroteti
1.962
15
Mrani
4.938
12
Oras Bechet - 2009
3.963
25
Oras Dbuleni - 2009
13.256
34
Ostroveni
5.373
21
Valea Stanciului
5.942
Rojite
2.531
12
Drnic
2.827
17
Gngiova
2.642
17
Sadova
8.492
12
Total
82.329
REGIUNEA FILIASI
Oras Filiai - 2015
18.944
Brdeti
4.586
13
Frca
1.991
30
Melineti
4.116
24
Tlpa
1.480
38
Total
43
31.117
REGIUNEA GOICEA - PHARE CES
Goicea
2.882
Brca
4.081
Bistre
4.275
14
Crna - Dunareni
1.558
Catane
1.970
22
Gighera
3.321
22
Giurgia
3.128
14
Mceu de Jos
1.465
14
Mceu de Sus
1.484
Total
24.164
REGIUNEA CRAIOVA
Municipiul Craiova - Mofleni
299.429
Cert
4.123
45
Almj
2.045
26
Argetoaia
4.711
58
937
66
1.623
45
Botoeti Paia
Brabova
73
453
CAPITOLUL 12
Anexe
Bralotia
3.935
44
Breasta
4.003
16
Bucov
3.992
Bulzeti
1.725
36
Bratovoeti
3.393
26
Castranova
3.519
34
Calopar
3.890
24
Crcea
1.733
16
Carpen
2.719
61
Cernteti
2.031
45
Cooveni
3.124
20
Coofenii din Dos
2.511
30
Coofenii din Fa
1.926
27
Dioti
3.245
44
Drgoteti
2.315
27
Gherceti
1.695
13
Ghindeni
1.802
19
Gogou
849
52
Goieti
3.110
29
Greceti
1.851
59
Ialnia
3.875
17
ntorsura
1.564
39
Leu
5.145
27
Lipovu
3.276
35
Malu Mare
3.065
13
Mischii
1.656
20
Murgai
2.616
31
Teasc
3.249
21
Oras Segarcea - 2017
8.266
35
Pieleti
3.554
16
Pleoi
1.406
35
Podari
6.618
12
Predeti
2.048
27
Radovan
1.323
33
Robneti
2.497
20
Slcua
2.354
27
Scaeti
2.173
35
Seaca de Pdure
1.243
55
Secu
1.213
64
Sopot
1.817
40
imnicu de Sus
4.217
15
Terpezia
1.781
28
454
CAPITOLUL 12
Anexe
Teslui
2.569
34
uglui
2.831
18
Vrvoru de Jos
2.979
26
Vela
2.095
39
Total
441.666
Total Regiuni
712.187
Repartizarea platformelor de precolectare
Localitate
Numar
platforme
600
REGIUNEA BAILESTI
Municipiul Bileti - 2008
31
Afumai
10
Caraula
8
Galicea Mare
14
Galiciuica
5
Ghidici
8
Giubega
7
Izvoare
6
Moei
24
Negoi
7
Perior
6
Plenia
16
Rast
11
Silitea Crucii
5
Unirea
13
Cioroiai
5
Orodel
10
Urzicua
9
Verbia
4
Vrtop
5
Total
206
REGIUNEA CALAFAT
Municipiul Calafat - 2010
29
Cetate
18
Ciupercenii Noi
18
Desa
15
Maglavit
17
Seaca de Cmp
6
455
CAPITOLUL 12
Anexe
Piscu Vechi
9
Poiana Mare
37
Total
149
REGIUNEA DOBRESTI
Dobreti
8
Amarastii de Jos
18
Amrtii de Sus
5
Apele Vii
7
Clrai
20
Celaru
15
Danei
21
Dobroteti
6
Mrani
15
Oras Bechet - 2009
6
Oras Dbuleni - 2009
21
Ostroveni
17
Valea Stanciului
18
Rojite
8
Drnic
9
Gngiova
8
Sadova
26
Total
229
REGIUNEA FILIASI
Oras Filiai - 2015
30
Brdeti
14
Frca
6
Melineti
13
Tlpa
5
Total
68
REGIUNEA GOICEA - PHARE CES
Goicea
9
Brca
13
Bistre
13
Crna - Dunareni
5
Catane
6
Gighera
10
Giurgia
10
Mceu de Jos
5
Mceu de Sus
5
Total
75
REGIUNEA CRAIOVA
Municipiul Craiova
470
456
CAPITOLUL 12
Anexe
Cert
Almj
Argetoaia
Botoeti Paia
Brabova
Bralotia
Breasta
Bucov
Bulzeti
Bratovoeti
Castranova
Calopar
Crcea
Carpen
Cernteti
Cooveni
Coofenii din Dos
Coofenii din Fa
Dioti
Drgoteti
Gherceti
Ghindeni
Gogou
Goieti
Greceti
Ialnia
ntorsura
Leu
Lipovu
Malu Mare
Mischii
Murgai
Teasc
Oras Segarcea - 2017
Pieleti
Pleoi
Podari
Predeti
Radovan
Robneti
Slcua
Scaeti
13
6
15
3
5
12
12
12
5
11
11
12
5
8
6
10
8
6
10
7
5
6
3
10
6
12
5
16
10
10
5
8
10
13
11
4
21
6
4
8
7
7
457
CAPITOLUL 12
Anexe
Seaca de Pdure
Secu
Sopot
imnicu de Sus
Terpezia
Teslui
uglui
Vrvoru de Jos
Vela
Total
Total Judet
URBAN
RURAL
TOTAL
4
4
6
13
6
8
9
9
7
900
1.626
600
1.026
1.626
458
CAPITOLUL 12
Anexe
12.27 Anexa 5.3.1 Estimare cantitati Alternativa 1

An
Total Populatie
Rural
Urban
CRAIOVA
Populatie
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
328.522
383.630
712.152
325.039
383.228
708.267
321.456
382.626
704.082
317.873
381.923
699.796
314.290
381.120
695.410
310.708
380.216
690.924
307.125
379.212
686.337
303.642
378.008
681.649
300.059
376.702
676.761
296.575
375.196
671.772
293.092
373.590
666.682
289.708
371.783
661.491
286.325
369.775
656.099
283.040
367.666
650.707
279.756
365.458
645.214
276.472
363.048
639.520
273.188
360.538
633.726
270.003
357.827
627.830
266.818
355.016
621.834
260.748
352.004
612.751
257.762
350.498
608.260
254.776
348.992
603.768
251.890
347.486
599.376
249.004
345.980
594.984
246.118
344.474
590.592
243.331
343.068
586.399
240.545
341.562
582.107
237.758
340.056
577.814
235.071
338.651
573.721
232.384
337.145
569.528
229.697
335.739
565.436
227.010
334.333
561.343
Destinatia
Rural
132.900
131.491
130.042
128.592
127.143
125.693
124.244
122.835
121.385
119.976
118.567
117.198
115.830
114.501
113.172
111.844
110.515
109.227
107.938
105.483
104.275
103.067
101.899
100.732
99.564
98.437
97.310
96.182
95.095
94.008
92.921
91.834
Urban
308.889
308.566
308.081
307.515
306.868
306.140
305.332
304.362
303.311
302.098
300.805
299.350
297.733
296.035
294.257
292.317
290.296
288.113
285.850
283.424
282.212
280.999
279.787
278.574
277.361
276.230
275.017
273.805
272.673
271.460
270.328
269.197
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
213.133
212.910
212.576
212.185
211.739
211.237
210.679
210.010
209.285
208.448
207.555
206.551
205.436
204.264
203.037
201.699
200.304
198.798
197.236
195.563
194.726
193.889
193.053
192.216
191.379
190.598
189.762
188.925
188.144
187.308
186.527
185.746
95.505
95.330
95.129
94.904
94.653
94.352
94.026
93.651
93.250
92.798
92.297
91.771
91.220
90.618
89.992
89.315
88.613
87.862
87.486
87.110
86.734
86.358
85.982
85.631
85.255
84.879
84.529
84.153
83.802
83.451
Procent blocuri
Blocuri urban
Gospodarii mediul urban
95.756
95.655
126.741
126.486
TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
21.888
0
0
0
21.205
0
0
0
19.953
0
0
0
19.899
0
0
0
11.392
0
0
0
7.161
743
2.866
582
6.908
850
3.214
708
6.884
847
3.203
705
6.858
844
3.190
703
6.832
841
3.178
700
6.806
837
3.166
697
6.781
834
3.155
695
6.683
877
3.271
734
6.659
874
3.259
731
6.634
871
3.247
728
6.609
867
3.235
726
6.583
864
3.222
723
6.558
861
3.210
720
6.533
857
3.197
717
6.435
845
3.150
707
6.412
842
3.139
704
6.389
838
3.127
701
6.367
836
3.116
699
6.344
833
3.105
697
6.321
830
3.094
694
6.299
827
3.083
692
6.277
824
3.072
689
6.254
821
3.061
687
6.233
818
3.051
684
6.211
815
3.040
682
6.188
812
3.029
679
6.164
809
3.017
677
Blocuri urban
Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/ca
Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/M
Colectare separata (incl. reziduuri) (Sticla)
Colectare separata (incl. reziduuri) (Bio)
TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
Comp-S
72.348
0
0
0
0
72.644
0
0
0
0
73.110
0
0
0
0
73.559
0
0
0
0
73.992
0
0
0
0
48.708
8.922
13.896
2.881
0
43.361
10.678
16.285
4.480
0
43.569
10.730
16.363
4.502
0
43.766
10.778
16.437
4.522
0
37.280
10.821
16.502
4.540
6.660
37.417
10.861
16.563
4.557
6.684
37.534
10.895
16.615
4.571
6.705
35.774
11.628
17.621
5.045
6.446
35.855
11.654
17.661
5.057
6.460
35.925
11.677
17.695
5.067
6.473
35.973
11.692
17.719
5.073
6.482
36.010
11.704
17.738
5.079
6.488
36.026
11.709
17.745
5.081
6.491
36.028
11.710
17.746
5.081
6.491
36.009
11.704
17.737
5.078
6.488
36.141
11.747
17.802
5.097
6.512
36.274
11.790
17.867
5.116
6.536
36.406
11.833
17.933
5.134
6.560
36.539
11.876
17.998
5.153
6.583
36.671
11.919
18.063
5.172
6.607
36.813
11.965
18.133
5.192
6.633
36.945
12.008
18.198
5.210
6.657
37.076
12.051
18.262
5.229
6.680
37.218
12.097
18.332
5.249
6.706
37.349
12.140
18.397
5.267
6.729
37.491
12.186
18.467
5.287
6.755
37.633
12.232
18.537
5.307
6.781

TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
Comp-S
32.504
0
0
0
0
32.637
0
0
0
0
32.846
0
0
0
0
33.048
0
0
0
0
33.243
0
0
0
0
9.763
3.006
6.243
1.295
13.122
8.706
3.598
7.316
2.013
11.975
8.747
3.615
7.351
2.022
12.032
8.787
3.632
7.385
2.032
12.086
8.822
3.646
7.414
2.040
12.134
8.854
3.660
7.441
2.047
12.179
8.882
3.671
7.465
2.054
12.217
8.530
3.918
7.917
2.267
11.745
8.549
3.927
7.935
2.272
11.771
8.566
3.935
7.950
2.276
11.794
8.577
3.940
7.961
2.279
11.810
8.586
3.944
7.969
2.282
11.822
8.590
3.946
7.972
2.283
11.827
8.590
3.946
7.973
2.283
11.828
8.586
3.944
7.969
2.282
11.822
8.617
3.958
7.998
2.290
11.865
8.649
3.973
8.027
2.298
11.909
8.680
3.987
8.057
2.307
11.952
8.712
4.002
8.086
2.315
11.996
8.743
4.016
8.115
2.324
12.039
8.777
4.032
8.147
2.333
12.086
8.809
4.046
8.176
2.341
12.129
8.840
4.061
8.205
2.349
12.172
8.874
4.076
8.236
2.358
12.219
8.905
4.091
8.265
2.367
12.262
8.939
4.106
8.297
2.376
12.308
8.973
4.122
8.328
2.385
12.355
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16.591
5.309
11.552
3.851
0
14.408
51.710
18.938
7.412
13.127
4.376
0
17.129
60.982
19.246
7.492
13.288
4.429
0
17.196
61.652
19.495
7.559
13.419
4.473
0
17.258
62.204
19.676
7.608
13.516
4.505
0
17.312
62.618
19.787
7.642
13.578
4.526
0
17.362
62.895
19.892
7.672
13.636
4.545
0
17.404
63.149
20.815
8.294
14.261
4.754
0
18.483
66.606
20.913
8.321
14.313
4.771
0
18.513
66.830
21.007
8.347
14.362
4.787
0
18.539
67.041
21.095
8.369
14.405
4.802
0
18.554
67.225
21.179
8.389
14.446
4.815
0
18.564
67.393
21.256
8.406
14.482
4.827
0
18.564
67.534
21.329
8.421
14.514
4.838
0
18.558
67.659
21.387
8.425
14.527
4.842
0
18.521
67.703
21.509
8.463
14.596
4.865
0
18.576
68.009
21.631
8.501
14.665
4.888
0
18.630
68.315
21.755
8.539
14.734
4.911
0
18.686
68.624
21.879
8.577
14.803
4.934
0
18.740
68.934
22.004
8.615
14.873
4.958
0
18.795
69.244
22.133
8.655
14.946
4.982
0
18.855
69.571
22.260
8.693
15.016
5.005
0
18.909
69.884
22.387
8.732
15.087
5.029
0
18.964
70.198
22.519
8.773
15.161
5.054
0
19.024
70.530
22.647
8.811
15.233
5.078
0
19.078
70.847
22.781
8.852
15.308
5.103
0
19.137
71.180
22.915
8.893
15.383
5.128
0
19.196
71.514
0
0
0
0
0
0
0
0
13.122
4.496
3.168
20.786
11.975
4.532
3.193
19.700
12.032
4.568
3.219
19.819
12.086
4.605
3.244
19.936
25.801
5.431
3.861
35.092
25.896
5.474
3.892
35.262
25.977
5.518
3.923
35.418
24.972
5.562
3.954
34.488
25.028
5.607
3.986
34.621
25.077
5.651
4.018
34.746
25.111
5.697
4.050
34.857
25.137
5.742
4.082
34.961
25.147
5.788
4.115
35.050
25.149
5.834
4.148
35.132
25.136
5.881
4.181
35.198
25.228
5.928
4.214
35.371
25.321
5.976
4.248
35.545
25.413
6.023
4.282
35.719
25.506
6.072
4.316
35.894
25.598
6.120
4.351
36.069
25.697
6.169
4.386
36.252
25.789
6.219
4.421
36.428
25.881
6.268
4.456
36.605
25.980
6.318
4.492
36.790
26.071
6.369
4.528
36.968
26.170
6.420
4.564
37.154
26.269
6.471
4.600
37.341
8.251
8.222
7.824
7.797
7.767
7.738
7.708
7.680
7.508
7.482
7.454
7.425
126.741
27.395
154.136
126.486
27.336
153.822
125.910
27.799
153.709
126.507
27.324
153.831
118.627
27.596
146.223
81.079
6.184
87.263
77.088
4.879
81.967
77.387
3.835
81.222
77.665
3.091
80.755
72.000
2.680
74.681
72.202
2.628
74.830
72.372
2.574
74.946
71.194
2.519
73.713
71.307
2.463
73.770
71.401
2.406
73.806
71.456
2.347
73.803
Colectare
Rural
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
Total deseuri municipale din gospodarii la statia
de compostare
Parcuri si gradini zona 1
Altele industrial/institutii
Total deseuri municipale la compostare
Deseuri la statia de transfer

Deseuri reziduale la depozit (municipal)
Deseuri reziduale la depozit (ICI)
Deseuri reziduale la depozit
BAILESTI
LF-S
6.926
71.491
2.287
73.778
71.489
2.226
73.716
71.466
2.164
73.630
71.310
2.100
73.410
71.515
2.035
73.551
71.719
1.969
73.688
71.925
1.902
73.827
72.130
1.833
73.962
72.333
1.762
74.095
72.557
1.690
74.248
72.761
1.617
74.378
72.964
1.542
74.506
73.188
1.466
74.654
73.391
1.389
74.780
73.613
1.309
74.922
73.833
1.229
75.062
Destinatia
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
55.247
54.661
54.059
53.456
52.854
52.251
51.649
51.063
50.460
49.875
49.289
48.720
48.151
47.598
47.046
46.494
45.942
45.406
44.870
43.849
43.347
42.845
42.360
41.875
41.389
40.921
40.452
39.983
39.531
39.080
38.628
38.176
Urban
20.108
20.087
20.055
20.019
19.976
19.929
19.876
19.813
19.745
19.666
19.582
19.487
19.382
19.271
19.155
19.029
18.898
18.756
18.608
18.450
18.371
18.292
18.214
18.135
18.056
17.982
17.903
17.824
17.750
17.671
17.598
17.524
Populatia
Procent blocuri
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
Blocuri urban
3.418
3.415
3.409
3.403
3.396
3.388
3.379
3.368
3.357
3.343
3.329
3.313
3.295
3.276
3.256
3.235
3.213
3.188
3.163
3.137
3.123
3.110
3.096
3.083
3.069
3.057
3.044
3.030
3.018
3.004
2.992
2.979
16.690
16.672
16.646
16.615
16.580
16.541
16.497
16.445
16.388
16.323
16.253
16.174
16.087
15.995
15.899
15.794
15.685
15.567
15.445
15.314
15.248
15.183
15.117
15.052
14.986
14.925
14.860
14.794
14.733
14.667
14.606
14.545
2.716
356
1329
298
2.675
351
1309
294
2.666
350
1305
293
2.656
349
1300
292
2.647
347
1295
291
2.637
346
1291
290
2.628
345
1286
289
2.619
344
1282
288
2.609
342
1277
287
2.600
341
1272
285
2.591
340
1268
284
2.582
339
1264
283
2.572
338
1259
282
2.563
336
1254
281
17%
Colectare
Rural
TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
9.095
0
0
0
8.815
0
0
0
8.297
0
0
0
8.273
0
0
0
4.736
0
0
0
2.977
309
1192
242
2.872
353
1336
294
2.862
352
1331
293
2.851
351
1326
292
2.840
349
1321
291
2.829
348
1316
290
2.819
347
1311
289
2.778
365
1360
305
2.768
363
1355
304
2.758
362
1350
303
2.747
361
1345
302
2.736
359
300
2.726
358
1334
299
Blocuri urban
TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-Av
1.096
0
0
0
0
1.165
0
0
0
0
1.173
0
0
0
0
1.180
0
0
0
0
1.187
0
0
0
0
781
143
223
46
0
695
171
261
72
0
699
172
262
72
0
702
173
264
73
0
705
174
265
73
0
707
174
266
73
0
710
175
266
73
0
677
186
283
81
0
679
187
283
81
0
680
187
284
81
0
681
188
284
81
0
682
188
284
81
0
682
188
285
81
0
682
188
285
81
0
682
188
284
81
0
684
188
286
82
0
687
189
287
82
0
689
190
288
82
0
692
190
289
83
0
694
191
290
83
0
697
192
291
83
0
699
193
292
84
0
702
193
293
84
0
704
194
294
84
0
707
195
295
84
0
710
195
296
85
0
712
196
297
85
0

TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-Av
5.349
0
0
0
0
5.688
0
0
0
0
5.725
0
0
0
0
5.760
0
0
0
0
5.794
0
0
0
0
3.989
524
1088
226
0
3.604
627
1275
351
0
3.622
630
1281
353
0
3.638
633
1287
354
0
1.560
636
1292
356
2092
1.566
638
1297
357
2100
1.571
640
1301
358
2106
1.509
683
1380
395
2025
1.512
684
1383
396
2030
1.515
686
1386
397
2034
1.517
687
1388
397
2036
1.519
687
1389
398
2038
1.519
688
1390
398
2039
1.519
688
1390
398
2039
1.519
687
1389
398
2038
1.524
690
1394
399
2046
1.530
692
1399
401
2053
1.535
695
1404
402
2061
1.541
697
1409
404
2068
1.547
700
1414
405
2076
1.553
703
1420
407
2084
1.558
705
1425
408
2091
1.564
708
1430
409
2099
1.570
710
1436
411
2107
1.575
713
1441
412
2114
1.581
716
1446
414
2122
1.587
718
1452
416
2130
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.270
530
1.160
387
0
1.549
4.896
1.439
704
1.310
437
0
1.810
5.699
1.460
709
1.320
440
0
1.812
5.742
1.477
713
1.328
443
0
1.814
5.775
1.489
716
1.333
444
0
1.815
5.798
1.496
718
1.336
445
0
1.815
5.810
1.502
719
1.339
446
0
1.816
5.822
1.568
771
1.395
465
0
1.914
6.113
1.574
772
1.397
466
0
1.914
6.123
1.580
773
1.399
466
0
1.913
6.131
1.585
774
1.401
467
0
1.911
6.138
1.590
775
1.402
467
0
1.909
6.144
1.595
775
1.403
468
0
1.907
6.148
1.599
776
1.404
468
0
1.904
6.151
1.600
773
1.399
466
0
1.891
6.130
1.608
775
1.402
467
0
1.892
6.145
1.615
777
1.406
469
0
1.894
6.160
1.623
779
1.409
470
0
1.895
6.176
1.630
781
1.413
471
0
1.896
6.191
1.638
783
1.416
472
0
1.898
6.206
1.646
785
1.420
473
0
1.899
6.223
1.654
787
1.424
475
0
1.901
6.239
1.662
789
1.427
476
0
1.902
6.255
1.670
791
1.431
477
0
1.904
6.272
1.678
793
1.435
478
0
1.905
6.289
1.686
795
1.439
480
0
1.907
6.306
1.694
797
1.442
481
0
1.908
6.323
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3.430
3.418
3.252
3.241
3.229
3.217
3.204
3.193
3.121
3.110
3.099
3.087
3.075
3.063
3.051
3.006
2.995
2.984
2.974
2.963
2.952
2.942
2.932
2.921
2.911
2.901
2.890
2.879
15.540
2.314
17.853
15.669
1.677
17.346
15.194
2.110
17.304
15.213
2.067
17.280
11.717
2.348
14.064
9.296
1.234
10.530
8.982
1.129
10.110
8.994
1.056
10.051
9.004
1.006
10.011
6.920
484
7.404
6.918
483
7.401
6.915
482
7.397
6.878
476
7.354
6.873
474
7.347
6.866
473
7.339
6.857
471
7.328
6.846
470
7.316
6.834
468
7.302
6.821
466
7.287
6.766
465
7.231
6.766
463
7.229
6.766
461
7.227
6.766
459
7.225
6.766
456
7.223
6.766
454
7.220
6.767
452
7.219
6.767
449
7.216
6.767
446
7.213
6.769
444
7.212
6.769
441
7.210
6.770
438
7.208
6.770
435
7.205
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
de compostare
LF-S
459
CAPITOLUL 12
CALAFAT
Anexe
Destinatia
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
38.787
Urban
Populatia
38.376
37.953
37.530
37.107
36.684
36.261
35.849
35.426
35.015
34.604
34.204
33.805
33.417
33.029
32.642
32.254
31.878
31.502
30.785
30.433
30.080
29.739
29.399
29.058
28.729
28.400
28.071
27.754
27.436
27.119
26.802
18.322
18.303
18.274
18.240
18.202
18.159
18.111
18.053
17.991
17.919
17.842
17.756
17.660
17.560
17.454
17.339
17.219
17.090
16.955
16.812
16.740
16.668
16.596
16.524
16.452
16.385
16.313
16.241
16.174
16.102
16.035
15.968
Procent blocuri
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
Blocuri urban
7.512
7.504
7.492
7.479
7.463
7.445
7.426
7.402
7.376
7.347
7.315
7.280
7.241
7.199
7.156
7.109
7.060
7.007
6.952
6.893
6.863
6.834
6.804
6.775
6.745
6.718
6.688
6.659
6.631
6.602
6.574
6.547
10.810
10.799
10.782
10.762
10.739
10.714
10.685
10.652
10.615
10.572
10.527
10.476
10.420
10.360
10.298
10.230
10.159
10.083
10.004
9.919
9.876
9.834
9.792
9.749
9.707
9.667
9.625
9.582
9.543
9.500
9.461
9.421
Colectare
Rural
LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
6.384
0
0
0
6.215
0
0
0
5.825
0
0
0
5.807
0
0
0
3.325
0
0
0
2.090
217
837
170
2.016
248
938
207
2.009
247
935
206
2.001
246
931
205
1.994
245
928
204
1.986
244
924
204
1.979
244
921
203
1.950
256
955
214
1.943
255
951
213
1.936
254
948
213
1.929
253
944
212
1.921
252
940
211
1.914
251
937
210
1.907
250
933
209
1.878
246
919
206
1.871
246
916
205
1.865
245
913
205
1.858
244
910
204
1.852
243
906
203
1.845
242
903
203
1.838
241
900
202
1.832
240
897
201
1.825
240
893
200
1.819
239
890
200
1.813
238
887
199
1.806
237
884
198
1.799
236
881
198
Blocuri urban
LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
Comp-S
2.550
0
0
0
0
2.560
0
0
0
0
2.577
0
0
0
0
2.593
0
0
0
0
2.608
0
0
0
0
1.717
314
490
102
0
1.528
376
574
158
0
1.536
378
577
159
0
1.543
380
579
159
0
1.549
381
582
160
0
1.554
383
584
161
0
1.559
384
586
161
0
1.488
410
621
178
0
1.491
411
622
178
0
1.494
412
624
179
0
1.496
412
625
179
0
1.498
413
625
179
0
1.499
413
625
179
0
1.499
413
625
179
0
1.498
413
625
179
0
1.503
414
627
180
0
1.509
416
630
180
0
1.514
417
632
181
0
1.520
419
634
182
0
1.525
420
637
182
0
1.531
422
639
183
0
1.537
423
641
184
0
1.542
425
644
184
0
1.548
426
646
185
0
1.554
428
648
186
0
1.559
429
651
186
0
1.565
431
653
187
0

LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
Comp-S
3.669
0
0
0
0
3.684
0
0
0
0
3.708
0
0
0
0
3.731
0
0
0
0
3.753
0
0
0
0
2.584
339
705
146
0
2.335
406
826
227
0
2.346
408
830
228
0
2.356
410
834
229
0
1.008
412
837
230
1357
1.012
413
840
231
1362
1.015
414
843
232
1367
975
442
894
256
1314
977
443
896
256
1317
979
444
897
257
1319
980
445
899
257
1321
981
445
900
258
1323
982
445
900
258
1323
982
445
900
258
1323
981
445
900
258
1322
985
447
903
259
1327
989
448
906
259
1332
992
450
910
260
1337
996
452
913
261
1342
999
453
916
262
1347
1.003
455
920
263
1352
1.007
457
923
264
1357
1.010
458
926
265
1362
1.014
460
930
266
1367
1.018
462
933
267
1372
1.022
464
937
268
1377
1.026
465
940
269
1382
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.192
452
988
329
0
1.273
4.235
1.349
602
1.114
371
0
1.493
4.931
1.371
608
1.125
375
0
1.496
4.975
1.389
612
1.134
378
0
1.498
5.010
1.401
615
1.140
380
0
1.500
5.035
1.408
617
1.143
381
0
1.501
5.049
1.415
618
1.146
382
0
1.502
5.063
1.475
663
1.194
398
0
1.586
5.316
1.482
664
1.196
399
0
1.586
5.327
1.488
666
1.199
400
0
1.586
5.338
1.494
667
1.201
400
0
1.585
5.347
1.499
668
1.203
401
0
1.584
5.355
1.504
668
1.205
402
0
1.582
5.361
1.509
669
1.206
402
0
1.580
5.367
1.512
667
1.203
401
0
1.571
5.355
1.520
670
1.207
402
0
1.573
5.372
1.528
672
1.211
404
0
1.575
5.389
1.535
674
1.215
405
0
1.577
5.406
1.543
676
1.219
406
0
1.579
5.423
1.552
678
1.222
407
0
1.580
5.440
1.560
680
1.227
409
0
1.583
5.458
1.568
682
1.231
410
0
1.584
5.475
1.576
684
1.234
411
0
1.586
5.493
1.585
687
1.239
413
0
1.588
5.511
1.593
689
1.243
414
0
1.590
5.529
1.602
691
1.247
416
0
1.592
5.548
1.610
693
1.251
417
0
1.594
5.566
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.408
2.400
2.283
2.276
2.267
2.258
2.250
2.241
2.191
2.184
2.175
2.167
2.159
2.150
2.142
2.110
2.103
2.095
2.088
2.080
2.073
2.066
2.058
2.051
2.044
2.037
2.029
2.021
12.604
1.950
14.554
12.460
1.487
13.947
12.110
1.771
13.881
12.131
1.727
13.857
9.686
1.909
11.594
7.663
773
8.436
7.372
664
8.036
7.387
585
7.972
7.398
530
7.929
6.051
48
6.099
6.054
43
6.097
6.056
38
6.093
5.999
29
6.028
5.998
24
6.022
5.996
18
6.014
5.991
13
6.004
5.984
7
5.992
5.977
2
5.978
5.967
-4
5.963
5.929
-10
5.919
5.933
-16
5.917
5.937
-22
5.915
5.941
-28
5.913
5.946
-34
5.911
5.950
-41
5.909
5.956
-48
5.908
5.960
-54
5.906
5.964
-61
5.903
5.970
-68
5.902
5.974
-75
5.899
5.979
-82
5.897
5.984
-90
5.895
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
de compostare
FILIASI
LF-S
Destinatia
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
12.106
11.978
11.846
11.714
11.582
11.450
11.318
11.189
11.057
10.929
10.800
10.676
10.551
10.430
10.309
10.188
10.067
9.950
9.832
9.609
9.498
9.388
9.282
9.176
9.069
8.967
8.864
8.761
8.662
8.563
8.464
8.365
Urban
18.987
18.967
18.937
18.903
18.863
18.818
18.768
18.709
18.644
18.570
18.490
18.401
18.301
18.197
18.088
17.968
17.844
17.710
17.571
17.422
17.347
17.273
17.198
17.124
17.049
16.979
16.905
16.830
16.761
16.686
16.617
16.547
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
Populatia
Procent blocuri
Blocuri urban
32%
6.076
6.069
6.060
6.049
6.036
6.022
6.006
5.987
5.966
5.942
5.917
5.888
5.856
5.823
5.788
5.750
5.710
5.667
5.623
5.575
5.551
5.527
5.503
5.480
5.456
5.433
5.410
5.386
5.363
5.340
5.317
5.295
12.911
12.898
12.877
12.854
12.827
12.796
12.762
12.722
12.678
12.627
12.573
12.512
12.445
12.374
12.300
12.218
12.134
12.043
11.948
11.847
11.796
11.745
11.695
11.644
11.593
11.546
11.495
11.445
11.397
11.347
11.299
11.252
Colectare
Rural
LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
1.992
0
0
0
1.922
0
0
0
1.818
0
0
0
1.812
0
0
0
1.038
0
0
0
652
68
261
53
629
77
293
64
627
77
292
64
625
77
291
64
622
77
290
64
620
76
288
64
618
76
287
63
609
80
298
67
607
80
297
67
604
79
296
66
602
79
295
66
600
79
293
66
597
78
292
66
595
78
291
65
586
77
287
64
584
77
286
64
582
76
285
64
580
76
284
64
578
76
283
63
576
76
282
63
574
75
281
63
572
75
280
63
570
75
279
63
568
75
278
62
566
74
277
62
564
74
276
62
562
74
275
62
Blocuri urban
LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
Comp-S
2.062
0
0
0
0
2.071
0
0
0
0
2.084
0
0
0
0
2.097
0
0
0
0
2.109
0
0
0
0
1.389
254
396
82
0
1.236
304
464
128
0
1.242
306
466
128
0
1.248
307
469
129
0
1.253
308
470
129
0
1.257
310
472
130
0
1.261
311
474
130
0
1.204
331
502
144
0
1.206
332
503
144
0
1.209
333
504
144
0
1.210
333
505
145
0
1.212
334
506
145
0
1.212
334
506
145
0
1.212
334
506
145
0
1.211
334
506
145
0
1.216
335
507
145
0
1.220
336
509
146
0
1.225
337
511
146
0
1.229
339
513
147
0
1.234
340
515
147
0
1.239
341
517
148
0
1.243
342
519
149
0
1.247
344
521
149
0
1.252
345
523
150
0
1.257
346
524
150
0
1.261
347
526
151
0
1.266
349
528
151
0

LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
Comp-S
4.383
0
0
0
0
4.401
0
0
0
0
4.429
0
0
0
0
4.456
0
0
0
0
4.482
0
0
0
0
3.086
405
842
175
0
2.788
485
987
271
0
2.802
487
991
273
0
2.814
490
996
274
0
1.419
492
1000
275
0
1.424
493
1003
276
0
1.429
495
1006
277
0
1.372
528
1067
306
0
1.375
529
1070
306
0
1.378
531
1072
307
0
1.380
531
1073
307
0
1.381
532
1075
308
0
1.382
532
1075
308
0
1.382
532
1075
308
0
1.381
532
1074
308
0
1.386
534
1078
309
0
1.391
536
1082
310
0
1.396
538
1086
311
0
1.401
540
1090
312
0
1.406
542
1094
313
0
1.412
544
1098
315
0
1.417
546
1102
316
0
1.422
548
1106
317
0
1.427
550
1111
318
0
1.433
552
1114
319
0
1.438
554
1119
320
0
1.443
556
1123
322
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
991
344
749
250
0
957
3.290
1.126
476
850
283
0
1.138
3.873
1.145
481
860
287
0
1.142
3.915
1.161
485
868
289
0
1.146
3.949
1.172
489
874
291
0
1.149
3.974
1.178
491
878
293
0
1.152
3.991
1.185
492
881
294
0
1.154
4.006
1.238
532
921
307
0
1.225
4.222
1.244
533
924
308
0
1.227
4.236
1.249
535
927
309
0
1.228
4.248
1.255
536
930
310
0
1.229
4.259
1.260
537
932
311
0
1.229
4.269
1.265
538
934
311
0
1.229
4.278
1.269
539
936
312
0
1.228
4.285
1.273
539
937
312
0
1.225
4.286
1.280
542
941
314
0
1.229
4.304
1.287
544
945
315
0
1.232
4.323
1.295
546
949
316
0
1.235
4.341
1.302
548
953
318
0
1.238
4.360
1.310
551
958
319
0
1.242
4.379
1.317
553
962
321
0
1.245
4.399
1.325
556
966
322
0
1.248
4.418
1.333
558
971
324
0
1.252
4.437
1.341
560
975
325
0
1.255
4.457
1.348
563
980
327
0
1.259
4.476
1.356
565
984
328
0
1.262
4.496
1.364
568
989
330
0
1.266
4.516
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
752
749
713
710
707
705
702
700
684
682
679
676
674
671
669
659
656
654
652
649
647
645
642
640
638
636
633
631
8.437
1.651
10.088
8.393
1.663
10.056
8.331
1.724
10.055
8.365
1.693
10.058
7.629
1.731
9.360
6.083
452
6.536
5.792
360
6.152
5.813
294
6.107
5.832
247
6.079
4.443
222
4.664
4.453
219
4.672
4.462
216
4.678
4.410
210
4.619
4.415
207
4.622
4.419
204
4.623
4.421
201
4.622
4.422
198
4.620
4.420
195
4.615
4.418
192
4.609
4.404
189
4.593
4.415
185
4.600
4.425
182
4.607
4.436
178
4.614
4.447
174
4.621
4.458
171
4.628
4.470
167
4.636
4.480
163
4.643
4.491
159
4.650
4.503
155
4.657
4.513
150
4.664
4.525
146
4.671
4.537
142
4.678
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
de compostare
LF-S
460
CAPITOLUL 12
DOBRESTI
Anexe
Destinatia
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
65.287
Urban
Populatia
64.595
63.883
63.171
62.459
61.747
61.035
60.343
59.631
58.938
58.246
57.574
56.901
56.248
55.596
54.943
54.290
53.658
53.025
51.818
51.225
50.632
50.058
49.484
48.911
48.357
47.803
47.250
46.716
46.182
45.647
45.113
17.324
17.306
17.279
17.247
17.211
17.170
17.125
17.070
17.011
16.943
16.871
16.789
16.698
16.603
16.503
16.395
16.281
16.159
16.032
15.896
15.828
15.760
15.692
15.624
15.556
15.492
15.424
15.356
15.293
15.225
15.161
15.098
Procent blocuri
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
Blocuri urban
693
692
691
690
688
687
685
683
680
678
675
672
668
664
660
656
651
646
641
636
633
630
628
625
622
620
617
614
612
609
606
604
16.631
16.614
16.588
16.557
16.522
16.483
16.440
16.387
16.331
16.265
16.196
16.117
16.030
15.939
15.843
15.739
15.630
15.512
15.391
15.260
15.195
15.129
15.064
14.999
14.934
14.873
14.807
14.742
14.681
14.616
14.555
14.494
10.747
0
0
0
10.417
0
0
0
9.805
0
0
0
9.776
0
0
0
5.596
0
0
0
3.518
365
1408
286
3.394
418
1579
348
3.382
416
1573
346
3.369
415
1567
345
3.356
413
1561
344
3.343
411
1555
343
3.331
410
1550
341
3.283
431
1607
360
3.271
429
1601
359
3.259
428
1595
358
3.247
426
1589
356
3.234
424
1583
355
3.222
423
1577
354
3.209
421
1571
352
3.161
415
1547
347
3.150
413
1542
346
3.138
412
1536
345
3.128
410
1531
343
3.117
409
1525
342
3.105
408
1520
341
3.094
406
1515
340
3.084
405
1509
339
3.072
403
1504
337
3.062
402
1499
336
3.051
400
1493
335
3.040
399
1488
334
3.028
397
1482
333
Colectare
Rural
TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
Blocuri urban
TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
Comp-Me
235
0
0
0
0
236
0
0
0
0
238
0
0
0
0
239
0
0
0
0
241
0
0
0
0
158
29
45
9
0
141
35
53
15
0
142
35
53
15
0
142
35
53
15
0
143
35
54
15
0
143
35
54
15
0
144
35
54
15
0
137
38
57
16
0
138
38
57
16
0
138
38
58
16
0
138
38
58
16
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
139
38
58
17
0
139
38
58
17
0
140
38
58
17
0
140
39
59
17
0
141
39
59
17
0
141
39
59
17
0
142
39
59
17
0
142
39
59
17
0
143
39
60
17
0
143
39
60
17
0
144
40
60
17
0
144
40
60
17
0

TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
Comp-Me
5.645
0
0
0
0
5.668
0
0
0
0
5.705
0
0
0
0
5.740
0
0
0
0
5.774
0
0
0
0
3.975
522
1084
225
0
3.592
625
1271
350
0
3.609
628
1277
351
0
3.625
631
1283
353
0
1.489
633
1288
354
2150
1.495
636
1292
356
2158
1.500
638
1296
357
2165
1.440
680
1375
394
2081
1.443
682
1378
395
2086
1.446
683
1381
395
2090
1.448
684
1383
396
2093
1.450
685
1384
396
2095
1.450
685
1385
396
2096
1.450
685
1385
396
2096
1.449
685
1384
396
2095
1.455
687
1389
398
2103
1.460
690
1394
399
2110
1.466
693
1399
401
2118
1.471
695
1404
402
2126
1.476
698
1409
404
2133
1.482
700
1415
405
2142
1.487
703
1420
407
2149
1.492
705
1425
408
2157
1.498
708
1431
410
2165
1.503
710
1436
411
2173
1.509
713
1441
413
2181
1.515
716
1446
414
2189
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.306
554
1.215
405
0
1.556
5.036
1.467
720
1.365
455
0
1.809
5.816
1.492
726
1.376
459
0
1.810
5.862
1.510
730
1.385
462
0
1.810
5.897
1.524
733
1.390
463
0
1.810
5.920
1.531
734
1.393
464
0
1.810
5.932
1.537
736
1.396
465
0
1.809
5.943
1.599
785
1.451
484
0
1.904
6.222
1.605
786
1.453
484
0
1.902
6.231
1.612
787
1.455
485
0
1.901
6.239
1.618
788
1.456
485
0
1.898
6.246
1.623
789
1.458
486
0
1.895
6.251
1.629
789
1.459
486
0
1.892
6.256
1.634
790
1.460
487
0
1.889
6.259
1.636
786
1.454
485
0
1.874
6.235
1.644
788
1.458
486
0
1.874
6.249
1.651
790
1.461
487
0
1.874
6.264
1.660
792
1.464
488
0
1.875
6.278
1.668
794
1.468
489
0
1.875
6.293
1.676
795
1.471
490
0
1.875
6.307
1.684
797
1.475
492
0
1.876
6.324
1.692
799
1.478
493
0
1.876
6.339
1.701
801
1.482
494
0
1.876
6.354
1.710
803
1.485
495
0
1.877
6.370
1.718
805
1.489
496
0
1.877
6.386
1.727
807
1.493
498
0
1.878
6.402
1.736
809
1.497
499
0
1.878
6.418
COMPOSTARE (noua)
de compostare
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4.053
4.039
3.843
3.830
3.815
3.801
3.787
3.773
3.689
3.675
3.662
3.648
3.633
3.620
3.606
3.552
3.539
3.526
3.514
3.502
3.489
3.477
3.464
3.452
3.440
3.428
3.415
3.402
16.628
1.059
17.687
16.322
1.281
17.603
15.747
1.787
17.534
15.755
1.731
17.486
11.611
2.057
13.667
9.207
738
9.945
8.935
610
9.546
8.943
518
9.461
8.947
453
9.400
6.799
-11
6.788
6.792
-17
6.775
6.784
-23
6.761
6.764
-34
6.730
6.754
-41
6.714
6.744
-47
6.696
6.731
-54
6.677
6.717
-61
6.656
6.702
-68
6.634
6.686
-75
6.611
6.623
-82
6.541
6.618
-90
6.528
6.612
-98
6.515
6.608
-105
6.502
6.603
-113
6.489
6.597
-121
6.476
6.593
-130
6.464
6.588
-138
6.450
6.583
-147
6.436
6.580
-155
6.424
6.575
-164
6.411
6.570
-173
6.397
6.565
-182
6.383
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
24.195
23.938
23.675
23.411
23.147
22.883
22.619
22.363
22.099
21.842
21.586
21.336
21.087
20.845
20.603
20.362
20.120
19.885
19.651
19.204
18.984
18.764
18.551
18.339
18.126
17.921
17.716
17.510
17.313
17.115
16.917
16.719
STATIE SORTARE DOBRESTI

Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S

GOICEA
LF-S
Destinatia
An
Populatia
Rural
Procent blocuri
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
Blocuri urban
3.983
0
0
0
3.861
0
0
0
3.634
0
0
0
2.847
138
531
108
1.308
136
524
106
1.304
135
522
106
1.258
155
585
129
1.253
154
583
128
1.248
154
581
128
1.244
153
579
127
1.239
152
576
127
1.235
152
574
126
1.217
160
596
134
1.212
159
593
133
1.208
159
591
133
1.203
158
589
132
1.198
157
587
132
1.194
157
584
131
1.189
156
582
131
1.172
154
573
129
1.167
153
571
128
1.163
153
569
128
1.159
152
567
127
1.155
152
565
127
1.151
151
563
126
1.147
151
561
126
1.143
150
559
125
1.139
149
557
125
1.135
149
555
125
1.131
148
553
124
1.127
148
551
124
1.122
147
549
123
Urban
Colectare
Rural
LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Blocuri urban (lipsa date disponibile)

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
115
90
199
66
0
314
784
113
89
196
65
0
310
774
198
107
237
79
0
309
931
219
127
263
88
0
349
1.046
222
128
264
88
0
348
1.050
224
128
264
88
0
347
1.051
226
128
265
88
0
345
1.052
226
128
264
88
0
344
1.050
227
128
264
88
0
343
1.049
234
134
272
91
0
356
1.087
235
134
272
91
0
355
1.086
235
133
272
91
0
354
1.085
236
133
271
90
0
352
1.083
236
133
271
90
0
351
1.082
237
133
271
90
0
350
1.080
237
133
270
90
0
348
1.079
236
131
268
89
0
343
1.068
237
131
267
89
0
342
1.067
238
131
267
89
0
341
1.065
238
131
267
89
0
340
1.065
239
131
267
89
0
338
1.064
240
131
266
89
0
337
1.063
240
131
266
89
0
336
1.062
241
130
266
89
0
335
1.061
242
130
266
89
0
334
1.060
243
130
266
89
0
332
1.059
243
130
266
89
0
331
1.059
244
130
265
88
0
330
1.058
245
130
265
88
0
329
1.057
COMPOSTARE (noua)
de compostare
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.502
1.497
1.424
1.419
1.414
1.409
1.403
1.398
1.367
1.362
1.357
1.352
1.346
1.341
1.336
1.316
1.312
1.307
1.302
1.298
1.293
1.288
1.284
1.279
1.275
1.270
1.266
1.261
3.983
-200
3.783
3.861
-105
3.756
3.634
95
3.729
3.162
75
3.236
1.618
205
1.823
1.613
4
1.617
1.607
-17
1.590
1.601
-32
1.569
1.595
-43
1.552
1.589
-50
1.540
1.583
-51
1.532
1.577
-52
1.525
1.573
-54
1.519
1.567
-56
1.512
1.562
-57
1.505
1.556
-59
1.497
1.549
-60
1.489
1.544
-61
1.482
1.538
-63
1.475
1.515
-64
1.450
1.509
-66
1.443
1.504
-68
1.436
1.499
-69
1.429
1.493
-71
1.422
1.488
-73
1.415
1.483
-74
1.409
1.477
-76
1.402
1.472
-78
1.394
1.467
-79
1.388
1.462
-81
1.381
1.457
-83
1.374
1.451
-85
1.366
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total

20%
20%
75%
25%
LF-S
LF-S
461
CAPITOLUL 12
Total Judet
Anexe
Destinatia
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Populatie
Rural
328.522
325.039
321.456
317.873
314.290
310.708
307.125
303.642
300.059
296.575
293.092
289.708
286.325
283.040
279.756
276.472
273.188
270.003
266.818
260.748
257.762
254.776
251.890
249.004
246.118
243.331
240.545
237.758
235.071
232.384
229.697
227.010
Blocuri urban
230.833
230.591
230.228
229.806
229.322
228.779
228.174
227.450
226.664
225.758
224.791
223.704
222.496
221.227
219.898
218.448
216.938
215.307
213.615
211.803
210.897
209.991
209.084
208.178
207.272
206.426
205.520
204.614
203.768
202.862
202.016
201.171
152.797
152.637
152.398
152.118
151.798
151.438
151.038
150.558
150.038
149.438
148.799
148.079
147.279
146.439
145.559
144.600
143.600
142.520
141.401
140.201
139.601
139.001
138.401
137.802
137.202
136.642
136.042
135.442
134.882
134.283
133.723
133.163
4.111
4.107
4.101
4.093
4.084
4.075
4.064
4.051
4.037
4.021
4.004
3.984
3.963
3.940
3.917
3.891
3.864
3.835
3.805
3.772
3.756
3.740
3.724
3.708
3.692
3.677
3.660
3.644
3.629
3.613
3.598
Blocuri urban - deseuri biodegradabile

Gospodarii urban - deseuri biodegradabile
3.583
33.321
33.286
33.233
33.172
33.103
33.024
32.937
32.832
32.719
32.588
32.449
32.292
32.117
31.934
31.742
31.533
31.315
31.080
30.835
30.574
30.443
30.312
30.181
30.051
29.920
29.798
29.667
29.536
29.414
29.283
29.161
29.039
447.999
444.390
440.620
317.873
314.290
310.708
307.125
303.642
300.059
296.575
293.092
289.708
286.325
283.040
279.756
276.472
273.188
270.003
266.818
260.748
257.762
254.776
251.890
249.004
246.118
243.331
240.545
237.758
235.071
232.384
229.697
227.010
LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
54.089
0
0
0
52.435
0
0
0
49.332
0
0
0
48.416
138
531
108
27.396
136
524
106
17.701
1.837
7.086
1.439
17.076
2.101
7.944
1.750
17.018
2.094
7.917
1.744
16.952
2.086
7.886
1.737
16.889
2.078
7.857
1.730
16.824
2.070
7.827
1.724
16.763
2.063
7.798
1.717
16.520
2.168
8.086
1.814
16.461
2.160
8.057
1.807
16.400
2.152
8.027
1.801
16.337
2.144
7.997
1.794
16.272
2.136
6.625
1.787
16.211
2.128
7.935
1.780
16.148
2.119
7.904
1.773
15.907
2.088
7.786
1.747
15.851
2.080
7.758
1.740
15.792
2.073
7.730
1.734
15.738
2.066
7.703
1.728
15.682
2.058
7.676
1.722
15.625
2.051
7.648
1.716
15.571
2.044
7.622
1.710
15.516
2.036
7.595
1.704
15.459
2.029
7.567
1.697
15.407
2.022
7.541
1.692
15.352
2.015
7.515
1.686
15.296
2.007
7.487
1.680
15.238
2.000
7.459
1.673

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
78.291
0
0
0
0
78.676
0
0
0
0
79.181
0
0
0
0
79.668
0
0
0
0
80.136
0
0
0
0
52.753
9.663
15.050
3.121
0
46.961
11.565
17.637
4.852
0
47.187
11.621
17.722
4.875
0
47.400
11.673
17.802
4.898
0
40.929
11.720
17.873
4.917
6.660
41.079
11.763
17.938
4.935
6.684
41.208
11.799
17.994
4.951
6.705
39.280
12.593
19.085
5.464
6.446
39.369
12.622
19.128
5.477
6.460
39.445
12.646
19.165
5.487
6.473
39.499
12.663
19.191
5.495
6.482
39.540
12.676
19.211
5.500
6.488
39.556
12.682
19.219
5.503
6.491
39.559
12.683
19.220
5.503
6.491
39.538
12.676
19.210
5.500
6.488
39.683
12.723
19.280
5.520
6.512
39.829
12.769
19.351
5.541
6.536
39.974
12.816
19.422
5.561
6.560
40.120
12.862
19.492
5.581
6.583
40.264
12.909
19.563
5.601
6.607
40.421
12.959
19.639
5.623
6.633
40.565
13.005
19.709
5.643
6.657
40.710
13.052
19.779
5.663
6.680
40.866
13.102
19.855
5.685
6.706
41.010
13.148
19.925
5.705
6.729
41.165
13.198
20.000
5.727
6.755
41.321
13.248
20.076
5.748
6.781

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
51.551
0
0
0
0
52.079
0
0
0
0
52.413
0
0
0
0
52.735
0
0
0
0
53.045
0
0
0
0
23.396
4.797
9.962
2.066
13.122
21.025
5.742
11.675
3.212
11.975
21.126
5.769
11.731
3.227
12.032
21.221
5.795
11.784
3.242
12.086
14.299
5.818
11.831
3.255
17.734
14.351
5.840
11.874
3.267
17.800
14.396
5.858
11.911
3.277
17.855
13.826
6.252
12.633
3.617
17.165
13.857
6.266
12.661
3.625
17.203
13.884
6.278
12.686
3.632
17.237
13.902
6.287
12.703
3.637
17.260
13.917
6.293
12.716
3.641
17.278
13.923
6.296
12.722
3.642
17.285
13.924
6.296
12.723
3.643
17.287
13.916
6.293
12.716
3.641
17.277
13.967
6.316
12.762
3.654
17.341
14.019
6.339
12.809
3.668
17.405
14.070
6.362
12.856
3.681
17.468
14.121
6.386
12.903
3.694
17.531
14.172
6.409
12.949
3.708
17.595
14.227
6.434
13.000
3.722
17.663
14.278
6.457
13.046
3.735
17.726
14.329
6.480
13.093
3.749
17.789
14.384
6.504
13.143
3.763
17.858
14.434
6.527
13.189
3.776
17.920
14.489
6.552
13.239
3.791
17.988
14.544
6.577
13.289
3.805
18.056
Populatie care composteaza individual
Colectare
Rural
Blocuri urban
462
CAPITOLUL 12
Anexe
Deseuri voluminoase
Deseuri periculoase din gospodarii
382
382
381
761
1.455
1.827
2.197
2.564
2.928
3.586
3.938
4.285
4.627
4.963
6.303
6.257
6.210
6.160
6.108
6.045
6.014
5.982
5.951
5.920
5.888
5.859
5.828
5.797
5.768
5.738
5.708
5.679
1.450
1.444
1.437
1.430
1.423
1.415
1.407
1.399
1.390
1.381
1.372
1.362
1.352
1.342
1.332
1.321
1.310
1.298
1.286
1.270
1.261
1.253
1.245
1.237
1.229
1.221
1.213
1.205
1.198
1.190
1.182
1.175
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
115
90
199
66
0
314
784
113
89
196
65
0
310
774
198
107
237
79
0
309
931
219
127
263
88
0
349
1.046
222
128
264
88
0
348
1.050
224
128
264
88
0
347
1.051
226
128
265
88
0
345
1.052
226
128
264
88
0
344
1.050
227
128
264
88
0
343
1.049
234
134
272
91
0
356
1.087
235
134
272
91
0
355
1.086
235
133
272
91
0
354
1.085
236
133
271
90
0
352
1.083
236
133
271
90
0
351
1.082
237
133
271
90
0
350
1.080
237
133
270
90
0
348
1.079
236
131
268
89
0
343
1.068
237
131
267
89
0
342
1.067
238
131
267
89
0
341
1.065
238
131
267
89
0
340
1.065
239
131
267
89
0
338
1.064
240
131
266
89
0
337
1.063
240
131
266
89
0
336
1.062
241
130
266
89
0
335
1.061
242
130
266
89
0
334
1.060
243
130
266
89
0
332
1.059
243
130
266
89
0
331
1.059
244
130
265
88
0
330
1.058
245
130
265
88
0
329
1.057
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16.591
5.309
11.552
3.851
0
14.408
51.710
18.938
7.412
13.127
4.376
0
17.129
60.982
19.246
7.492
13.288
4.429
0
17.196
61.652
19.495
7.559
13.419
4.473
0
17.258
62.204
19.676
7.608
13.516
4.505
0
17.312
62.618
19.787
7.642
13.578
4.526
0
17.362
62.895
19.892
7.672
13.636
4.545
0
17.404
63.149
20.815
8.294
14.261
4.754
0
18.483
66.606
20.913
8.321
14.313
4.771
0
18.513
66.830
21.007
8.347
14.362
4.787
0
18.539
67.041
21.095
8.369
14.405
4.802
0
18.554
67.225
21.179
8.389
14.446
4.815
0
18.564
67.393
21.256
8.406
14.482
4.827
0
18.564
67.534
21.329
8.421
14.514
4.838
0
18.558
67.659
21.387
8.425
14.527
4.842
0
18.521
67.703
21.509
8.463
14.596
4.865
0
18.576
68.009
21.631
8.501
14.665
4.888
0
18.630
68.315
21.755
8.539
14.734
4.911
0
18.686
68.624
21.879
8.577
14.803
4.934
0
18.740
68.934
22.004
8.615
14.873
4.958
0
18.795
69.244
22.133
8.655
14.946
4.982
0
18.855
69.571
22.260
8.693
15.016
5.005
0
18.909
69.884
22.387
8.732
15.087
5.029
0
18.964
70.198
22.519
8.773
15.161
5.054
0
19.024
70.530
22.647
8.811
15.233
5.078
0
19.078
70.847
22.781
8.852
15.308
5.103
0
19.137
71.180
22.915
8.893
15.383
5.128
0
19.196
71.514
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.270
530
1.160
387
0
1.549
4.896
1.439
704
1.310
437
0
1.810
5.699
1.460
709
1.320
440
0
1.812
5.742
1.477
713
1.328
443
0
1.814
5.775
1.489
716
1.333
444
0
1.815
5.798
1.496
718
1.336
445
0
1.815
5.810
1.502
719
1.339
446
0
1.816
5.822
1.568
771
1.395
465
0
1.914
6.113
1.574
772
1.397
466
0
1.914
6.123
1.580
773
1.399
466
0
1.913
6.131
1.585
774
1.401
467
0
1.911
6.138
1.590
775
1.402
467
0
1.909
6.144
1.595
775
1.403
468
0
1.907
6.148
1.599
776
1.404
468
0
1.904
6.151
1.600
773
1.399
466
0
1.891
6.130
1.608
775
1.402
467
0
1.892
6.145
1.615
777
1.406
469
0
1.894
6.160
1.623
779
1.409
470
0
1.895
6.176
1.630
781
1.413
471
0
1.896
6.191
1.638
783
1.416
472
0
1.898
6.206
1.646
785
1.420
473
0
1.899
6.223
1.654
787
1.424
475
0
1.901
6.239
1.662
789
1.427
476
0
1.902
6.255
1.670
791
1.431
477
0
1.904
6.272
1.678
793
1.435
478
0
1.905
6.289
1.686
795
1.439
480
0
1.907
6.306
1.694
797
1.442
481
0
1.908
6.323
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.192
452
988
329
0
1.273
4.235
1.349
602
1.114
371
0
1.493
4.931
1.371
608
1.125
375
0
1.496
4.975
1.389
612
1.134
378
0
1.498
5.010
1.401
615
1.140
380
0
1.500
5.035
1.408
617
1.143
381
0
1.501
5.049
1.415
618
1.146
382
0
1.502
5.063
1.475
663
1.194
398
0
1.586
5.316
1.482
664
1.196
399
0
1.586
5.327
1.488
666
1.199
400
0
1.586
5.338
1.494
667
1.201
400
0
1.585
5.347
1.499
668
1.203
401
0
1.584
5.355
1.504
668
1.205
402
0
1.582
5.361
1.509
669
1.206
402
0
1.580
5.367
1.512
667
1.203
401
0
1.571
5.355
1.520
670
1.207
402
0
1.573
5.372
1.528
672
1.211
404
0
1.575
5.389
1.535
674
1.215
405
0
1.577
5.406
1.543
676
1.219
406
0
1.579
5.423
1.552
678
1.222
407
0
1.580
5.440
1.560
680
1.227
409
0
1.583
5.458
1.568
682
1.231
410
0
1.584
5.475
1.576
684
1.234
411
0
1.586
5.493
1.585
687
1.239
413
0
1.588
5.511
1.593
689
1.243
414
0
1.590
5.529
1.602
691
1.247
416
0
1.592
5.548
1.610
693
1.251
417
0
1.594
5.566
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
991
344
749
250
0
957
3.290
1.126
476
850
283
0
1.138
3.873
1.145
481
860
287
0
1.142
3.915
1.161
485
868
289
0
1.146
3.949
1.172
489
874
291
0
1.149
3.974
1.178
491
878
293
0
1.152
3.991
1.185
492
881
294
0
1.154
4.006
1.238
532
921
307
0
1.225
4.222
1.244
533
924
308
0
1.227
4.236
1.249
535
927
309
0
1.228
4.248
1.255
536
930
310
0
1.229
4.259
1.260
537
932
311
0
1.229
4.269
1.265
538
934
311
0
1.229
4.278
1.269
539
936
312
0
1.228
4.285
1.273
539
937
312
0
1.225
4.286
1.280
542
941
314
0
1.229
4.304
1.287
544
945
315
0
1.232
4.323
1.295
546
949
316
0
1.235
4.341
1.302
548
953
318
0
1.238
4.360
1.310
551
958
319
0
1.242
4.379
1.317
553
962
321
0
1.245
4.399
1.325
556
966
322
0
1.248
4.418
1.333
558
971
324
0
1.252
4.437
1.341
560
975
325
0
1.255
4.457
1.348
563
980
327
0
1.259
4.476
1.356
565
984
328
0
1.262
4.496
1.364
568
989
330
0
1.266
4.516
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
784
0
0
0
0
0
0
0
774
1.306
554
1.215
405
0
1.556
5.036
70.098
1.467
720
1.365
455
0
1.809
5.816
82.347
1.492
726
1.376
459
0
1.810
5.862
83.195
1.510
730
1.385
462
0
1.810
5.897
83.886
1.524
733
1.390
463
0
1.810
5.920
84.397
1.531
734
1.393
464
0
1.810
5.932
84.728
1.537
736
1.396
465
0
1.809
5.943
85.032
1.599
785
1.451
484
0
1.904
6.222
89.566
1.605
786
1.453
484
0
1.902
6.231
89.833
1.612
787
1.455
485
0
1.901
6.239
90.083
1.618
788
1.456
485
0
1.898
6.246
90.298
1.623
789
1.458
486
0
1.895
6.251
90.493
1.629
789
1.459
486
0
1.892
6.256
90.657
1.634
790
1.460
487
0
1.889
6.259
90.801
1.636
786
1.454
485
0
1.874
6.235
90.777
1.644
788
1.458
486
0
1.874
6.249
91.146
1.651
790
1.461
487
0
1.874
6.264
91.516
1.660
792
1.464
488
0
1.875
6.278
91.890
1.668
794
1.468
489
0
1.875
6.293
92.264
1.676
795
1.471
490
0
1.875
6.307
92.639
1.684
797
1.475
492
0
1.876
6.324
93.036
1.692
799
1.478
493
0
1.876
6.339
93.416
1.701
801
1.482
494
0
1.876
6.354
93.796
1.710
803
1.485
495
0
1.877
6.370
94.200
1.718
805
1.489
496
0
1.877
6.386
94.585
1.727
807
1.493
498
0
1.878
6.402
94.990
1.736
809
1.497
499
0
1.878
6.418
95.394
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
13.122
7.664
20.786
11.975
7.725
19.700
12.032
7.787
19.819
12.086
7.849
19.936
25.801
9.291
35.092
25.896
9.366
35.262
25.977
9.441
35.418
24.972
9.516
34.488
25.028
9.592
34.621
25.077
9.669
34.746
25.111
9.746
34.857
25.137
9.824
34.961
25.147
9.903
35.050
25.149
9.982
35.132
25.136
10.062
35.198
25.228
10.143
35.371
25.321
10.224
35.545
25.413
10.306
35.719
25.506
10.388
35.894
25.598
10.471
36.069
25.697
10.555
36.252
25.789
10.639
36.428
25.881
10.724
36.605
25.980
10.810
36.790
26.071
10.897
36.968
26.170
10.984
37.154
26.269
11.072
37.341
STATIE DE COMPOSTARE in BAILESTI (noua)

Total deseuri municipale din gospodarii la
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE COMPOSTARE CALAFAT (incl. MS, C) (noua)

statia de compostare
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE COMPOSTARE FILIASI (incl. MS, C) (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE COMPOSTARE DOBRESTI (incl. MS, C) (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
20.786
0
0
0
19.700
0
0
0
19.819
0
0
0
19.936
0
0
0
35.092
0
0
0
35.262
0
0
0
35.418
0
0
0
34.488
0
0
0
34.621
0
0
0
34.746
0
0
0
34.857
0
0
0
34.961
0
0
0
35.050
0
0
0
35.132
0
0
0
35.198
0
0
0
35.371
0
0
0
35.545
0
0
0
35.719
0
0
0
35.894
0
0
0
36.069
0
0
0
36.252
0
0
0
36.428
0
0
0
36.605
0
0
0
36.790
0
0
0
36.968
0
0
0
37.154
0
0
0
37.341
20.395
20.324
19.340
19.274
19.199
19.128
19.054
18.985
18.560
18.494
18.426
18.355
10.886
10.846
10.803
10.642
10.604
10.565
10.529
10.492
10.453
10.418
10.381
10.342
10.307
10.271
10.234
17.121
2007
2008
Statii de sortare
An
STATIE SORTARE GOICEA (existenta)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE Craoiva noua
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE Bailesti (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE CALAFAT (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE FILIASI (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE DOBRESTI (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
Statii de compostare
An
STATIE DE COMPOSTARE CRAIOVA (incl. MS, C) (noua)
STATIE DE COMPOSTARE GOICEA (incl. MS, C) (noua)

Total compostare
Transfer Stations
An
Deseuri la statia de transfer GOICEA (existenta)
Deseuri reziduale
LF-S
Deseuri la statia de transfer CRAIOVA (noua)
Deseuri reziduale
LF-S
Deseuri la statia de transfer BAILESTI noua)
Deseuri reziduale
LF-S
Deseuri la statia de transfer CALAFAT (noua)
Deseuri reziduale
LF-S
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
3.729
3.236
1.823
1.617
1.590
1.569
1.552
1.540
1.532
1.525
1.519
1.512
1.505
1.497
1.489
1.482
1.475
1.450
1.443
1.436
1.429
1.422
1.415
1.409
1.402
1.394
1.388
1.381
1.374
1.366
17.304
17.280
14.064
10.530
10.110
10.051
10.011
7.404
7.401
7.397
7.354
7.347
7.339
7.328
7.316
7.302
7.287
7.231
7.229
7.227
7.225
7.223
7.220
7.219
7.216
7.213
7.212
7.210
7.208
7.205
13.881
13.857
11.594
8.436
8.036
7.972
7.929
6.099
6.097
6.093
6.028
6.022
6.014
6.004
5.992
5.978
5.963
5.919
5.917
5.915
5.913
5.911
5.909
5.908
5.906
5.903
5.902
5.899
5.897
5.895
LF-S
10.055
10.058
9.360
6.536
6.152
6.107
6.079
4.664
4.672
4.678
4.619
4.622
4.623
4.622
4.620
4.615
4.609
4.593
4.600
4.607
4.614
4.621
4.628
4.636
4.643
4.650
4.657
4.664
4.671
4.678
Deseuri la statia de transfer DOBRESTI (noua)

Deseuri reziduale
LF-S
Total
17.534
17.486
13.667
9.945
9.546
9.461
9.400
6.788
6.775
6.761
6.730
6.714
6.696
6.677
6.656
6.634
6.611
6.541
6.528
6.515
6.502
6.489
6.476
6.464
6.450
6.436
6.424
6.411
6.397
6.383
2009
2010
2011
0
2012
0
2013
0
2014
0
2015
0
2016
0
2017
0
2018
0
2019
0
2020
0
2021
0
2022
0
2023
0
2024
0
2025
0
2026
0
2027
0
2028
0
2029
0
2030
0
2031
0
2032
0
2033
0
2034
0
2035
0
2036
0
2037
0
2038
0
Deseuri la statia de transfer FILIASI (noua)

Deseuri reziduale
TMB
An
Reducere
2007
2008
LF-S
Depozitare
An
Deseuri la depozitul din Craiova (existent)
Deseuri reziduale
Namol pentru depozitare
Total depozitare
LF-S
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
218.102
216.529
216.212
215.749
196.733
124.326
117.401
116.381
115.726
101.175
101.306
101.399
99.963
99.986
99.983
99.931
99.851
99.728
99.575
99.144
99.268
99.388
99.511
99.629
99.743
99.883
99.996
100.103
100.238
100.344
100.469
100.590
12601
230.703
12578
229.107
23118
239.330
23035
238.784
25382
222.115
25261
149.587
25132
142.533
28817
145.198
28628
144.354
28434
129.609
28233
129.539
28021
129.420
27808
127.771
27590
127.576
27361
127.344
27128
127.059
26887
126.738
26642
126.370
26293
125.868
26120
125.264
25947
125.215
25777
125.165
25607
125.118
25438
125.067
25276
125.019
25110
124.993
24943
124.939
24785
124.888
24622
124.859
24463
124.808
24305
124.774
16033
116.622
463
CAPITOLUL 12
Anexe
2007
78.878
2008
105.958
2009
162.165
2010
168.022
2011
181.441
2012
182.015
2013
182.551
2014
183.028
2015
183.449
2016
183.808
2017
184.125
2018
184.377
2019
184.548
2020
184.688
2021
184.781
2022
184.787
2023
184.743
2024
184.626
2025
184.456
2026
183.688
2027
184.036
2028
184.377
2029
184.730
2030
185.077
2031
185.417
2032
185.811
2033
186.157
2034
186.497
2035
186.892
2036
187.238
2037
187.621
2038
187.998
28.005
29.707
32.875
33.088
33.791
34.061
34.334
34.608
34.885
35.164
35.446
35.729
36.015
36.303
36.594
36.886
37.182
37.479
37.779
38.081
38.386
38.693
39.002
39.314
39.629
39.946
40.265
40.588
40.912
41.240
41.569
41.902
5.321
5.364
5.406
5.450
5.981
6.029
6.077
6.126
6.175
6.224
6.274
6.324
6.375
6.426
6.477
6.529
6.581
6.634
6.687
6.741
6.794
6.849
6.904
6.959
7.015
7.071
7.127
7.184
7.242
7.300
7.358
4.201
4.234
4.268
4.302
5.313
5.355
5.398
5.441
5.485
5.529
5.573
5.617
5.662
5.708
5.753
5.799
5.846
5.892
5.940
5.987
6.035
6.083
6.132
6.181
6.230
6.280
6.331
6.381
6.432
6.484
6.536
6.588
14.002
14.115
14.227
14.341
14.456
14.572
14.688
14.806
14.924
15.044
15.164
15.285
15.407
15.531
15.655
15.780
15.906
16.034
16.162
16.291
16.422
16.553
16.685
16.819
16.953
17.089
17.226
17.364
17.503
17.643
17.784
17.926
105.685
76.943
18.478
13.278

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate

Deseuri voluminoase
Reciclare directa industrie
Total deseuri municipale tratate si eliminate si
compostare individuala
7.417
382
382
381
761
1.455
1.827
2.197
2.564
2.928
3.586
3.938
4.285
4.627
4.963
6.303
6.257
6.210
6.160
6.108
6.045
6.014
5.982
5.951
5.920
5.888
5.859
5.828
5.797
5.768
5.738
5.708
5.679
1.450
1.444
1.437
1.430
1.423
1.415
1.407
1.399
1.390
1.381
1.372
1.362
1.352
1.342
1.332
1.321
1.310
1.298
1.286
1.270
1.261
1.253
1.245
1.237
1.229
1.221
1.213
1.205
1.198
1.190
1.182
1.175
236.092
236.320
237.420
238.482
240.981
242.032
243.048
244.009
244.918
245.769
246.581
247.333
248.007
248.655
249.260
249.782
250.258
250.665
251.024
250.788
251.673
252.555
253.453
254.350
255.245
256.197
257.106
258.014
258.981
259.904
260.868
261.831
8.758
9.371
10.027
10.528
11.055
11.607
12.188
12.675
13.055
13.316
236.092
236.320
237.420
238.482
240.981
242.032
243.048
244.009
244.918
245.769
246.581
247.333
248.007
248.655
249.260
249.782
250.258
250.665
251.024
250.788
251.673
252.555
253.453
254.350
255.245
256.197
257.106
258.014
258.981
259.904
260.868
261.831
Namol
12.601
12.578
23.118
23.035
25.382
25.261
25.132
28.817
28.628
28.434
28.233
28.021
27.808
27.590
27.361
27.128
26.887
26.642
26.293
26.120
25.947
25.777
25.607
25.438
25.276
25.110
24.943
24.785
24.622
24.463
24.305
24.305
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
22.420
22.359
22.305
22.244
Deseuri industriale
266.092
266.298
277.938
278.916
283.764
284.693
285.579
290.226
290.946
291.603
292.214
292.755
293.215
293.645
294.021
294.310
294.545
294.707
294.716
294.308
295.019
295.732
296.461
297.187
297.921
298.706
299.449
300.199
306.022
306.726
307.478
308.380
183.932
183.191
180.926
181.595
161.343
161.992
163.516
164.062
164.562
163.589
163.976
164.296
164.948
165.154
165.314
165.391
164.080
165.372
165.274
164.781
165.189
165.594
166.005
166.412
166.816
167.267
167.673
168.075
168.526
168.931
169.374
169.814
RURAL - compostare individuala

Zona 1 CRAIOVA
Zona 2 BAILESTI
Zona 3 CALAFAT
Zona 4 FILIASI
Zona 5 DOBRESTI
Zona 6 GOICEA
2007
0
0
0
0
0
0
0
2008
0
0
0
0
0
0
0
2009
0
0
0
0
0
0
0
2010
0
0
0
0
0
0
0
2011
8.251
3.430
2.408
752
4.053
1.502
20.395
2012
8.222
3.418
2.400
749
4.039
1.497
20.324
2013
7.824
3.252
2.283
713
3.843
1.424
19.340
2014
7.797
3.241
2.276
710
3.830
1.419
19.274
2015
7.767
3.229
2.267
707
3.815
1.414
19.199
2016
7.738
3.217
2.258
705
3.801
1.409
19.128
2017
7.708
3.204
2.250
702
3.787
1.403
19.054
2018
7.680
3.193
2.241
700
3.773
1.398
18.985
2019
7.508
3.121
2.191
684
3.689
1.367
18.560
2020
7.482
3.110
2.184
682
3.675
1.362
18.494
2021
7.454
3.099
2.175
679
3.662
1.357
18.426
2022
7.425
3.087
2.167
676
3.648
1.352
18.355
2023
0
3.075
2.159
674
3.633
1.346
10.886
2024
0
3.063
2.150
671
3.620
1.341
10.846
2025
0
3.051
2.142
669
3.606
1.336
10.803
2026
0
3.006
2.110
659
3.552
1.316
10.642
2027
0
2.995
2.103
656
3.539
1.312
10.604
2028
0
2.984
2.095
654
3.526
1.307
10.565
2029
0
2.974
2.088
652
3.514
1.302
10.529
2030
0
2.963
2.080
649
3.502
1.298
10.492
2031
0
2.952
2.073
647
3.489
1.293
10.453
2032
0
2.942
2.066
645
3.477
1.288
10.418
2033
0
2.932
2.058
642
3.464
1.284
10.381
2034
0
2.921
2.051
640
3.452
1.279
10.342
2035
0
2.911
2.044
638
3.440
1.275
10.307
2036
0
2.901
2.037
636
3.428
1.270
10.271
2037
0
2.890
2.029
633
3.415
1.266
10.234
2038
6.926
2.879
2.021
631
3.402
1.261
17.121
URBAN - compostare in statii de compostare

Zona 1 CRAIOVA
Zona 2 BAILESTI
Zona 3 CALAFAT
Zona 4 FILIASI
Zona 5 DOBRESTI
Zona 6 GOICEA
2007
0
0
0
0
0
0
0
2008
0
0
0
0
0
0
0
2009
0
0
0
0
0
0
0
2010
0
0
0
0
0
0
0
2011
0
0
0
0
0
0
0
2012
19.747
0
0
0
0
0
19.747
2013
18.715
0
0
0
0
0
18.715
2014
18.828
0
0
0
0
0
18.828
2015
18.939
0
0
0
0
0
18.939
2016
33.338
0
0
0
0
0
33.338
2017
33.499
0
0
0
0
0
33.499
2018
33.647
0
0
0
0
0
33.647
2019
32.764
0
0
0
0
0
32.764
2020
32.890
0
0
0
0
0
32.890
2021
33.009
0
0
0
0
0
33.009
2022
33.115
0
0
0
0
0
33.115
2023
33.213
0
0
0
0
0
33.213
2024
33.298
0
0
0
0
0
33.298
2025
33.375
0
0
0
0
0
33.375
2026
33.438
0
0
0
0
0
33.438
2027
33.602
0
0
0
0
0
33.602
2028
33.767
0
0
0
0
0
33.767
2029
33.933
0
0
0
0
0
33.933
2030
34.099
0
0
0
0
0
34.099
2031
34.265
0
0
0
0
0
34.265
2032
34.439
0
0
0
0
0
34.439
2033
34.607
0
0
0
0
0
34.607
2034
34.775
0
0
0
0
0
34.775
2035
34.951
0
0
0
0
0
34.951
2036
35.120
0
0
0
0
0
35.120
2037
35.296
0
0
0
0
0
35.296
2038
35.474
0
0
0
0
0
35.474
Hartie si carton de la populatie

Ambalaje de hartie si carton de la ICI
deseuri din hartie si carton ICI, altele decat ambalajele
Lemn ICI
12.609
11.537
2.307
8.590
35.044
12.634
12.345
2.469
9.192
36.639
12.606
13.209
2.642
9.835
38.291
12.669
13.869
2.774
10.327
39.639
12.715
14.563
1.456
10.843
39.576
12.772
15.291
1.529
11.385
40.977
15.206
16.055
1.606
11.954
44.821
15.264
16.697
1.670
12.433
46.064
15.318
17.198
1.720
12.806
47.042
15.366
17.542
1.754
13.062
47.724
15.409
17.718
1.772
13.192
48.091
15.446
17.895
1.789
13.324
48.455
16.457
18.074
1.807
13.457
49.796
16.484
18.255
1.825
13.592
50.156
16.506
18.437
1.844
13.728
50.515
16.519
18.621
1.862
13.865
50.868
16.527
18.808
1.881
14.004
51.219
16.526
18.996
1.900
14.144
51.566
16.521
19.186
1.919
14.285
51.910
16.486
19.378
1.938
14.428
52.230
16.534
19.571
1.957
14.573
52.635
16.582
19.767
1.977
14.718
53.044
16.631
19.965
1.996
14.865
53.457
16.679
20.164
2.016
15.014
53.874
16.726
20.366
2.037
15.164
54.293
16.779
20.570
2.057
15.316
54.721
16.827
20.775
2.078
15.469
55.149
16.874
20.983
2.098
15.624
55.580
16.927
21.193
2.119
15.780
56.019
16.975
21.405
2.140
15.938
56.458
17.026
21.619
2.162
16.097
56.904
17.078
21.835
2.184
16.258
57.355
TOTAL REDUCERE DESEURI BIODEGRADABILE FARA TMB
35.044
36.639
38.291
39.639
59.972
81.048
82.876
84.166
85.180
100.190
100.644
101.086
101.120
101.540
101.949
102.338
95.319
95.709
96.089
96.310
96.842
97.377
97.919
98.464
99.012
99.578
100.136
100.697
101.277
101.848
102.434
109.950
Total deseuri tratate si eliminate si compostare individuala

Colectare deseuri menajere
Cat trebuie redus

Deseuri biodegradabile aditionale ce trebuie reduse
TMB
35.794
3.845
no, over capacity
74.134
99.669
8.742
no, over capacity
521
no, over capacity
464
CAPITOLUL 12
Anexe
12.28 Anexa 5.3.2
Estimare cantitati Alternativa 2
Anul
Populatie totala judetul Dolj
Rural
Urban
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
328.522
383.630
712.152
325.039
383.228
708.267
321.456
382.626
704.082
317.873
381.923
699.796
314.290
381.120
695.410
310.708
380.216
690.924
307.125
379.212
686.337
303.642
378.008
681.649
300.059
376.702
676.761
296.575
375.196
671.772
293.092
373.590
666.682
289.708
371.783
661.491
286.325
369.775
656.099
283.040
367.666
650.707
279.756
365.458
645.214
276.472
363.048
639.520
273.188
360.538
633.726
270.003
357.827
627.830
266.818
355.016
621.834
260.748
352.004
612.751
257.762
350.498
608.260
254.776
348.992
603.768
251.890
347.486
599.376
249.004
345.980
594.984
246.118
344.474
590.592
243.331
343.068
586.399
240.545
341.562
582.107
237.758
340.056
577.814
235.071
338.651
573.721
232.384
337.145
569.528
229.697
335.739
565.436
227.010
334.333
561.343
Rural
132.900
Urban
CRAIOVA
Populatia
Destinatia
131.491
130.042
128.592
127.143
125.693
124.244
122.835
121.385
119.976
118.567
117.198
115.830
114.501
113.172
111.844
110.515
109.227
107.938
105.483
104.275
103.067
101.899
100.732
99.564
98.437
97.310
96.182
95.095
94.008
92.921
91.834
308.889
308.566
308.081
307.515
306.868
306.140
305.332
304.362
303.311
302.098
300.805
299.350
297.733
296.035
294.257
292.317
290.296
288.113
285.850
283.424
282.212
280.999
279.787
278.574
277.361
276.230
275.017
273.805
272.673
271.460
270.328
269.197
Procent blocuri
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
Blocuri urban
213.133
212.910
212.576
212.185
211.739
211.237
210.679
210.010
209.285
208.448
207.555
206.551
205.436
204.264
203.037
201.699
200.304
198.798
197.236
195.563
194.726
193.889
193.053
192.216
191.379
190.598
189.762
188.925
188.144
187.308
186.527
185.746
95.756
95.655
95.505
95.330
95.129
94.904
94.653
94.352
94.026
93.651
93.250
92.798
92.297
91.771
91.220
90.618
89.992
89.315
88.613
87.862
87.486
87.110
86.734
86.358
85.982
85.631
85.255
84.879
84.529
84.153
83.802
83.451
Colectare
Rural
TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
21.888
0
0
0
21.205
0
0
0
19.953
0
0
0
19.899
0
0
0
13.374
746
2877
584
13.327
743
2866
582
12.776
850
3214
708
12.732
847
3203
705
12.683
844
3190
703
12.636
841
3178
700
12.587
837
3166
697
12.541
834
3155
695
12.314
877
3271
734
12.270
874
3259
731
12.225
871
3247
728
12.178
867
3235
726
12.130
864
3222
723
12.084
861
3210
720
12.037
857
3197
717
11.857
845
3150
707
11.815
842
3139
704
11.772
838
3127
701
11.732
836
3116
699
11.690
833
3105
697
11.647
830
3094
694
11.607
827
3083
692
11.566
824
3072
689
11.524
821
3061
687
11.485
818
3051
684
11.444
815
3040
682
11.402
812
3029
679
11.359
809
3017
677
Blocuri urban
TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
Comp-S
72.348
0
0
0
0
72.644
0
0
0
0
73.110
0
0
0
0
73.559
0
0
0
0
48.436
8872
13819
2865
0
48.708
8922
13896
2881
0
43.361
10678
16285
4480
0
43.569
10730
16363
4502
0
43.766
10778
16437
4522
0
43.939
10821
16502
4540
0
44.101
10861
16563
4557
0
44.239
10895
16615
4571
0
42.220
11628
17621
5045
0
42.315
11654
17661
5057
0
42.397
11677
17695
5067
0
42.455
11692
17719
5073
0
42.499
11704
17738
5079
0
42.517
11709
17745
5081
0
42.520
11710
17746
5081
0
42.496
11704
17737
5078
0
42.653
11747
17802
5097
0
42.810
11790
17867
5116
0
42.966
11833
17933
5134
0
43.122
11876
17998
5153
0
43.278
11919
18063
5172
0
43.446
11965
18133
5192
0
43.601
12008
18198
5210
0
43.756
12051
18262
5229
0
43.924
12097
18332
5249
0
44.079
12140
18397
5267
0
44.246
12186
18467
5287
0
44.413
12232
18537
5307
0

TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
Comp-S
32.504
0
0
0
0
32.637
0
0
0
0
32.846
0
0
0
0
33.048
0
0
0
0
22.758
2989
6208
1287
0
22.885
3006
6243
1295
0
20.680
3598
7316
2013
0
20.779
3615
7351
2022
0
20.873
3632
7385
2032
0
20.956
3646
7414
2040
0
21.033
3660
7441
2047
0
21.099
3671
7465
2054
0
20.274
3918
7917
2267
0
20.320
3927
7935
2272
0
20.360
3935
7950
2276
0
20.387
3940
7961
2279
0
20.408
3944
7969
2282
0
20.417
3946
7972
2283
0
20.418
3946
7973
2283
0
20.407
3944
7969
2282
0
20.482
3958
7998
2290
0
20.558
3973
8027
2298
0
20.633
3987
8057
2307
0
20.708
4002
8086
2315
0
20.782
4016
8115
2324
0
20.863
4032
8147
2333
0
20.938
4046
8176
2341
0
21.012
4061
8205
2349
0
21.093
4076
8236
2358
0
21.167
4091
8265
2367
0
21.247
4106
8297
2376
0
21.328
4122
8328
2385
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18.351
6.017
26.618
19.963
6.654
16.250
5.227
11.375
3.792
0
14.342
50.986
18.702
6.102
26.906
20.180
6.727
16.591
5.309
11.552
3.851
0
14.408
51.710
21.459
8.612
30.910
23.183
7.728
18.938
7.412
13.127
4.376
0
17.129
60.982
21.778
8.697
31.176
23.382
7.794
19.246
7.492
13.288
4.429
0
17.196
61.652
22.038
8.768
31.399
23.549
7.850
19.495
7.559
13.419
4.473
0
17.258
62.204
22.227
8.822
31.569
23.677
7.892
19.676
7.608
13.516
4.505
0
17.312
62.618
22.347
8.859
31.690
23.767
7.922
19.787
7.642
13.578
4.526
0
17.362
62.895
22.459
8.892
31.798
23.849
7.950
19.892
7.672
13.636
4.545
0
17.404
63.149
23.552
9.635
33.419
25.064
8.355
20.815
8.294
14.261
4.754
0
18.483
66.606
23.655
9.664
33.511
25.133
8.378
20.913
8.321
14.313
4.771
0
18.513
66.830
23.754
9.692
33.595
25.196
8.399
21.007
8.347
14.362
4.787
0
18.539
67.041
23.845
9.715
33.665
25.248
8.416
21.095
8.369
14.405
4.802
0
18.554
67.225
23.931
9.736
33.726
25.294
8.431
21.179
8.389
14.446
4.815
0
18.564
67.393
24.008
9.753
33.772
25.329
8.443
21.256
8.406
14.482
4.827
0
18.564
67.534
24.081
9.768
33.810
25.358
8.453
21.329
8.421
14.514
4.838
0
18.558
67.659
24.135
9.770
33.797
25.348
8.449
21.387
8.425
14.527
4.842
0
18.521
67.703
24.267
9.812
33.931
25.448
8.483
21.509
8.463
14.596
4.865
0
18.576
68.009
24.398
9.853
34.064
25.548
8.516
21.631
8.501
14.665
4.888
0
18.630
68.315
24.531
9.895
34.198
25.648
8.549
21.755
8.539
14.734
4.911
0
18.686
68.624
24.664
9.937
34.332
25.749
8.583
21.879
8.577
14.803
4.934
0
18.740
68.934
24.798
9.980
34.466
25.850
8.617
22.004
8.615
14.873
4.958
0
18.795
69.244
24.937
10.024
34.609
25.957
8.652
22.133
8.655
14.946
4.982
0
18.855
69.571
25.073
10.067
34.745
26.059
8.686
22.260
8.693
15.016
5.005
0
18.909
69.884
25.209
10.109
34.880
26.160
8.720
22.387
8.732
15.087
5.029
0
18.964
70.198
25.351
10.154
35.025
26.269
8.756
22.519
8.773
15.161
5.054
0
19.024
70.530
25.488
10.197
35.162
26.371
8.790
22.647
8.811
15.233
5.078
0
19.078
70.847
25.631
10.243
35.306
26.480
8.827
22.781
8.852
15.308
5.103
0
19.137
71.180
25.775
10.288
35.451
26.588
8.863
22.915
8.893
15.383
5.128
0
19.196
71.514
COMPOSTARE
de compostare
Parcuri si gradini zona
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4.983
3.143
8.126
0
5.023
3.168
8.191
0
5.063
3.193
8.256
0
5.103
3.219
8.322
0
5.144
3.244
8.389
0
5.185
3.270
8.456
0
5.227
3.297
8.524
0
5.269
3.323
8.592
0
5.311
3.350
8.660
0
5.353
3.376
8.730
0
5.396
3.403
8.800
0
5.439
3.431
8.870
5.483
3.458
8.941
5.527
3.486
9.012
5.571
3.514
9.085
5.616
3.542
9.157
5.660
3.570
9.231
5.706
3.599
9.304
5.751
3.627
9.379
5.797
3.656
9.454
5.844
3.686
9.529
5.891
3.715
9.606
5.938
3.745
9.683
5.985
3.775
9.760
6.033
3.805
9.838
6.081
3.835
9.917
6.130
3.866
9.996
0
6.179
3.897
10.076
2.063
2.055
1.956
1.949
1.942
1.934
1.927
1.920
1.877
1.870
1.864
1.856
1.849
1.842
1.835
1.807
1.801
1.794
1.788
1.782
1.775
1.769
1.763
1.757
1.751
1.744
1.738
1.732
126.741
27.395
154.136
126.486
27.336
153.822
125.910
27.799
153.709
126.507
27.324
153.831
98.910
7.497
106.407
99.328
6.266
105.595
93.946
4.994
98.940
94.276
3.950
98.226
94.579
3.206
97.785
94.843
2.795
97.639
95.084
2.743
97.827
95.283
2.689
97.972
93.291
2.647
95.939
93.419
2.591
96.010
93.521
2.533
96.054
93.574
2.474
96.048
93.600
2.414
96.014
93.581
2.352
95.933
93.533
2.289
95.823
93.282
2.225
95.507
93.527
2.160
95.687
93.770
2.094
95.863
94.016
2.026
96.042
94.260
1.957
96.217
94.502
1.887
96.389
94.771
1.815
96.586
95.015
1.742
96.756
95.256
1.667
96.923
95.525
1.591
97.116
95.767
1.513
97.281
96.033
1.434
97.467
96.296
1.354
97.650
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic/Metal
Plastic
Metal
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
75%
25%
20%
20%
100%
100%
LF-S

BAILESTI
LF-S
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
55.247
54.661
54.059
53.456
52.854
52.251
51.649
51.063
50.460
49.875
49.289
48.720
48.151
47.598
47.046
46.494
45.942
45.406
44.870
43.849
43.347
42.845
42.360
41.875
41.389
40.921
40.452
39.983
39.531
39.080
38.628
38.176
Urban
20.108
20.087
20.055
20.019
19.976
19.929
19.876
19.813
19.745
19.666
19.582
19.487
19.382
19.271
19.155
19.029
18.898
18.756
18.608
18.450
18.371
18.292
18.214
18.135
18.056
17.982
17.903
17.824
17.750
17.671
17.598
17.524
Populatia
Procent blocuri
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
Blocuri urban
3.418
3.415
3.409
3.403
3.396
3.388
3.379
3.368
3.357
3.343
3.329
3.313
3.295
3.276
3.256
3.235
3.213
3.188
3.163
3.137
3.123
3.110
3.096
3.083
3.069
3.057
3.044
3.030
3.018
3.004
2.992
2.979
16.690
16.672
16.646
16.615
16.580
16.541
16.497
16.445
16.388
16.323
16.253
16.174
16.087
15.995
15.899
15.794
15.685
15.567
15.445
15.314
15.248
15.183
15.117
15.052
14.986
14.925
14.860
14.794
14.733
14.667
14.606
14.545
17%
Colectare
Rural
TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
9.095
0
0
0
8.815
0
0
0
8.297
0
0
0
8.273
0
0
0
5.560
310
1196
243
5.540
309
1192
242
5.311
353
1336
294
5.293
352
1331
293
5.272
351
1326
292
5.253
349
1321
291
5.233
348
1316
290
5.213
347
1311
289
5.119
365
1360
305
5.101
363
1355
304
5.082
362
1350
303
5.062
361
1345
302
5.042
359
1339
300
5.023
358
1334
299
5.004
356
1329
298
4.929
351
1309
294
4.912
350
1305
293
4.894
349
1300
292
4.877
347
1295
291
4.860
346
1291
290
4.842
345
1286
289
4.825
344
1282
288
4.808
342
1277
287
4.790
341
1272
285
4.774
340
1268
284
4.757
339
1264
283
4.740
338
1259
282
4.722
336
1254
281
Blocuri urban
TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-Av
1.096
0
0
0
0
1.165
0
0
0
0
1.173
0
0
0
0
1.180
0
0
0
0
777
142
222
46
0
781
143
223
46
0
695
171
261
72
0
699
172
262
72
0
702
173
264
73
0
705
174
265
73
0
707
174
266
73
0
710
175
266
73
0
677
186
283
81
0
679
187
283
81
0
680
187
284
81
0
681
188
284
81
0
682
188
284
81
0
682
188
285
81
0
682
188
285
81
0
682
188
284
81
0
684
188
286
82
0
687
189
287
82
0
689
190
288
82
0
692
190
289
83
0
694
191
290
83
0
697
192
291
83
0
699
193
292
84
0
702
193
293
84
0
704
194
294
84
0
707
195
295
84
0
710
195
296
85
0
712
196
297
85
0

TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-Av
5.349
0
0
0
0
5.688
0
0
0
0
5.725
0
0
0
0
5.760
0
0
0
0
3.967
521
1082
224
0
3.989
524
1088
226
0
3.604
627
1275
351
0
3.622
630
1281
353
0
3.638
633
1287
354
0
3.653
636
1292
356
0
3.666
638
1297
357
0
3.677
640
1301
358
0
3.534
683
1380
395
0
3.542
684
1383
396
0
3.549
686
1386
397
0
3.553
687
1388
397
0
3.557
687
1389
398
0
3.559
688
1390
398
0
3.559
688
1390
398
0
3.557
687
1389
398
0
3.570
690
1394
399
0
3.583
692
1399
401
0
3.596
695
1404
402
0
3.609
697
1409
404
0
3.622
700
1414
405
0
3.636
703
1420
407
0
3.649
705
1425
408
0
3.662
708
1430
409
0
3.676
710
1436
411
0
3.689
713
1441
412
0
3.703
716
1446
414
0
3.717
718
1452
416
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.408
610
2.781
2.085
695
1.246
525
1.148
383
0
989
4.290
1.433
616
2.798
2.098
699
1.270
530
1.160
387
0
991
4.337
1.631
824
3.182
2.387
796
1.439
704
1.310
437
0
1.174
5.064
1.653
829
3.198
2.398
799
1.460
709
1.320
440
0
1.176
5.106
1.670
833
3.209
2.407
802
1.477
713
1.328
443
0
1.178
5.139
1.682
836
3.217
2.413
804
1.489
716
1.333
444
0
1.179
5.162
1.689
838
3.221
2.416
805
1.496
718
1.336
445
0
1.180
5.175
1.696
839
3.224
2.418
806
1.502
719
1.339
446
0
1.181
5.187
1.774
901
3.371
2.528
843
1.568
771
1.395
465
0
1.251
5.450
1.780
902
3.374
2.530
843
1.574
772
1.397
466
0
1.251
5.460
1.785
903
3.375
2.531
844
1.580
773
1.399
466
0
1.251
5.469
1.791
904
3.376
2.532
844
1.585
774
1.401
467
0
1.250
5.477
1.796
905
3.376
2.532
844
1.590
775
1.402
467
0
1.249
5.484
1.800
905
3.375
2.531
844
1.595
775
1.403
468
0
1.248
5.489
1.805
905
3.374
2.530
843
1.599
776
1.404
468
0
1.246
5.493
1.805
902
3.357
2.518
839
1.600
773
1.399
466
0
1.239
5.478
1.812
904
3.362
2.522
841
1.608
775
1.402
467
0
1.240
5.493
1.820
906
3.367
2.525
842
1.615
777
1.406
469
0
1.242
5.508
1.828
908
3.373
2.530
843
1.623
779
1.409
470
0
1.243
5.524
1.836
910
3.378
2.534
845
1.630
781
1.413
471
0
1.244
5.539
1.844
912
3.383
2.538
846
1.638
783
1.416
472
0
1.246
5.555
1.852
914
3.390
2.542
847
1.646
785
1.420
473
0
1.247
5.571
1.861
916
3.395
2.546
849
1.654
787
1.424
475
0
1.249
5.587
1.869
918
3.401
2.550
850
1.662
789
1.427
476
0
1.250
5.603
1.877
921
3.407
2.555
852
1.670
791
1.431
477
0
1.252
5.620
1.886
923
3.413
2.559
853
1.678
793
1.435
478
0
1.253
5.637
1.894
925
3.419
2.564
855
1.686
795
1.439
480
0
1.255
5.654
1.903
927
3.425
2.569
856
1.694
797
1.442
481
0
1.256
5.671
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
857
854
813
810
807
804
801
798
780
778
775
772
769
766
763
751
749
746
743
741
738
736
733
730
728
725
723
720
15.540
2.314
17.853
15.669
1.677
17.346
15.194
2.110
17.304
15.213
2.067
17.280
11.292
1.634
12.926
11.301
1.545
12.846
10.785
1.521
12.306
10.789
1.447
12.236
10.790
1.395
12.185
10.789
1.368
12.157
10.786
1.369
12.154
10.781
1.369
12.150
10.581
1.395
11.976
10.572
1.395
11.967
10.561
1.394
11.956
10.547
1.394
11.941
10.530
1.393
11.923
10.512
1.392
11.904
10.491
1.391
11.882
10.407
1.386
11.792
10.406
1.386
11.792
10.405
1.385
11.790
10.405
1.385
11.791
10.405
1.385
11.790
10.404
1.385
11.788
10.406
1.384
11.790
10.406
1.384
11.789
10.405
1.383
11.788
10.407
1.383
11.790
10.407
1.382
11.789
10.408
1.381
11.789
10.408
1.381
11.788
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic/Metal
Plastic
Metal
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
75%
25%
20%
20%
100%
100%
LF-S
COMPOSTARE
de compostare
Modificat
LF-S
465
CAPITOLUL 12
CALAFAT
Anexe
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
38.787
Urban
Populatia
38.376
37.953
37.530
37.107
36.684
36.261
35.849
35.426
35.015
34.604
34.204
33.805
33.417
33.029
32.642
32.254
31.878
31.502
30.785
30.433
30.080
29.739
29.399
29.058
28.729
28.400
28.071
27.754
27.436
27.119
26.802
18.322
18.303
18.274
18.240
18.202
18.159
18.111
18.053
17.991
17.919
17.842
17.756
17.660
17.560
17.454
17.339
17.219
17.090
16.955
16.812
16.740
16.668
16.596
16.524
16.452
16.385
16.313
16.241
16.174
16.102
16.035
15.968
Procent blocuri
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
Blocuri urban
7.512
7.504
7.492
7.479
7.463
7.445
7.426
7.402
7.376
7.347
7.315
7.280
7.241
7.199
7.156
7.109
7.060
7.007
6.952
6.893
6.863
6.834
6.804
6.775
6.745
6.718
6.688
6.659
6.631
6.602
6.574
6.547
10.810
10.799
10.782
10.762
10.739
10.714
10.685
10.652
10.615
10.572
10.527
10.476
10.420
10.360
10.298
10.230
10.159
10.083
10.004
9.919
9.876
9.834
9.792
9.749
9.707
9.667
9.625
9.582
9.543
9.500
9.461
9.421
Colectare
Rural
LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
6.384
0
0
0
6.215
0
0
0
5.825
0
0
0
5.807
0
0
0
3.903
218
840
170
3.890
217
837
170
3.729
248
938
207
3.716
247
935
206
3.701
246
931
205
3.688
245
928
204
3.674
244
924
204
3.660
244
921
203
3.594
256
955
214
3.581
255
951
213
3.568
254
948
213
3.554
253
944
212
3.540
252
940
211
3.527
251
937
210
3.513
250
933
209
3.461
246
919
206
3.448
246
916
205
3.436
245
913
205
3.424
244
910
204
3.412
243
906
203
3.399
242
903
203
3.388
241
900
202
3.376
240
897
201
3.363
240
893
200
3.352
239
890
200
3.340
238
887
199
3.328
237
884
198
3.315
236
881
198
Blocuri urban
LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
Comp-S
2.550
0
0
0
0
2.560
0
0
0
0
2.577
0
0
0
0
2.593
0
0
0
0
1.707
313
487
101
0
1.717
314
490
102
0
1.528
376
574
158
0
1.536
378
577
159
0
1.543
380
579
159
0
1.549
381
582
160
0
1.554
383
584
161
0
1.559
384
586
161
0
1.488
410
621
178
0
1.491
411
622
178
0
1.494
412
624
179
0
1.496
412
625
179
0
1.498
413
625
179
0
1.499
413
625
179
0
1.499
413
625
179
0
1.498
413
625
179
0
1.503
414
627
180
0
1.509
416
630
180
0
1.514
417
632
181
0
1.520
419
634
182
0
1.525
420
637
182
0
1.531
422
639
183
0
1.537
423
641
184
0
1.542
425
644
184
0
1.548
426
646
185
0
1.554
428
648
186
0
1.559
429
651
186
0
1.565
431
653
187
0

LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
Comp-S
3.669
0
0
0
0
3.684
0
0
0
0
3.708
0
0
0
0
3.731
0
0
0
0
2.569
337
701
145
0
2.584
339
705
146
0
2.335
406
826
227
0
2.346
408
830
228
0
2.356
410
834
229
0
2.366
412
837
230
0
2.374
413
840
231
0
2.382
414
843
232
0
2.289
442
894
256
0
2.294
443
896
256
0
2.298
444
897
257
0
2.302
445
899
257
0
2.304
445
900
258
0
2.305
445
900
258
0
2.305
445
900
258
0
2.304
445
900
258
0
2.312
447
903
259
0
2.321
448
906
259
0
2.329
450
910
260
0
2.338
452
913
261
0
2.346
453
916
262
0
2.355
455
920
263
0
2.364
457
923
264
0
2.372
458
926
265
0
2.381
460
930
266
0
2.390
462
933
267
0
2.399
464
937
268
0
2.408
465
940
269
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.312
516
2.315
1.736
579
1.168
446
976
325
0
841
3.757
1.338
522
2.333
1.750
583
1.192
452
988
329
0
843
3.805
1.521
701
2.655
1.991
664
1.349
602
1.114
371
0
1.004
4.441
1.543
706
2.671
2.003
668
1.371
608
1.125
375
0
1.006
4.485
1.561
711
2.684
2.013
671
1.389
612
1.134
378
0
1.008
4.520
1.574
714
2.693
2.019
673
1.401
615
1.140
380
0
1.009
4.545
1.581
716
2.698
2.023
674
1.408
617
1.143
381
0
1.011
4.559
1.588
717
2.702
2.027
676
1.415
618
1.146
382
0
1.012
4.572
1.660
771
2.826
2.120
707
1.475
663
1.194
398
0
1.074
4.803
1.667
772
2.830
2.122
707
1.482
664
1.196
399
0
1.074
4.815
1.673
774
2.833
2.125
708
1.488
666
1.199
400
0
1.074
4.826
1.679
775
2.835
2.126
709
1.494
667
1.201
400
0
1.074
4.836
1.684
776
2.837
2.127
709
1.499
668
1.203
401
0
1.074
4.844
1.689
776
2.837
2.128
709
1.504
668
1.205
402
0
1.073
4.852
1.694
777
2.838
2.128
709
1.509
669
1.206
402
0
1.072
4.858
1.696
775
2.827
2.120
707
1.512
667
1.203
401
0
1.067
4.850
1.704
777
2.833
2.125
708
1.520
670
1.207
402
0
1.068
4.867
1.712
779
2.839
2.129
710
1.528
672
1.211
404
0
1.070
4.884
1.721
781
2.845
2.134
711
1.535
674
1.215
405
0
1.072
4.901
1.729
783
2.852
2.139
713
1.543
676
1.219
406
0
1.073
4.917
1.737
786
2.858
2.143
714
1.552
678
1.222
407
0
1.075
4.934
1.746
788
2.865
2.149
716
1.560
680
1.227
409
0
1.077
4.952
1.755
790
2.871
2.153
718
1.568
682
1.231
410
0
1.079
4.970
1.763
793
2.878
2.158
719
1.576
684
1.234
411
0
1.080
4.987
1.772
795
2.885
2.164
721
1.585
687
1.239
413
0
1.082
5.005
1.781
797
2.891
2.168
723
1.593
689
1.243
414
0
1.084
5.023
1.790
800
2.898
2.174
725
1.602
691
1.247
416
0
1.086
5.041
1.799
802
2.905
2.179
726
1.610
693
1.251
417
0
1.088
5.060
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
602
600
571
569
567
565
562
560
548
546
544
542
540
538
536
528
526
524
522
520
518
516
515
513
511
509
507
505
12.604
1.950
14.554
12.460
1.487
13.947
12.110
1.771
13.881
12.131
1.727
13.857
9.021
1.065
10.085
9.033
970
10.004
8.595
923
9.518
8.603
843
9.446
8.608
786
9.394
8.612
755
9.367
8.613
752
9.365
8.613
748
9.361
8.444
764
9.209
8.441
760
9.201
8.435
756
9.191
8.426
752
9.178
8.416
747
9.163
8.403
743
9.146
8.388
738
9.126
8.329
730
9.059
8.332
726
9.058
8.335
722
9.057
8.339
717
9.057
8.343
713
9.056
8.346
708
9.054
8.351
704
9.055
8.355
699
9.054
8.358
694
9.052
8.363
689
9.053
8.367
684
9.051
8.372
679
9.051
8.376
674
9.050
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic/Metal
Plastic
Metal
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
75%
25%
20%
20%
100%
100%
LF-S
COMPOSTARE
de compostare
FILIASI
LF-S
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
12.106
11.978
11.846
11.714
11.582
11.450
11.318
11.189
11.057
10.929
10.800
10.676
10.551
10.430
10.309
10.188
10.067
9.950
9.832
9.609
9.498
9.388
9.282
9.176
9.069
8.967
8.864
8.761
8.662
8.563
8.464
8.365
Urban
18.987
18.967
18.937
18.903
18.863
18.818
18.768
18.709
18.644
18.570
18.490
18.401
18.301
18.197
18.088
17.968
17.844
17.710
17.571
17.422
17.347
17.273
17.198
17.124
17.049
16.979
16.905
16.830
16.761
16.686
16.617
16.547
Populatia
Procent blocuri
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
Blocuri urban
6.076
6.069
6.060
6.049
6.036
6.022
6.006
5.987
5.966
5.942
5.917
5.888
5.856
5.823
5.788
5.750
5.710
5.667
5.623
5.575
5.551
5.527
5.503
5.480
5.456
5.433
5.410
5.386
5.363
5.340
5.317
5.295
12.911
12.898
12.877
12.854
12.827
12.796
12.762
12.722
12.678
12.627
12.573
12.512
12.445
12.374
12.300
12.218
12.134
12.043
11.948
11.847
11.796
11.745
11.695
11.644
11.593
11.546
11.495
11.445
11.397
11.347
11.299
11.252
32%
Colectare
Rural
LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
1.992
0
0
0
1.922
0
0
0
1.818
0
0
0
1.812
0
0
0
1.218
68
262
53
1.214
68
261
53
1.164
77
293
64
1.160
77
292
64
1.155
77
291
64
1.151
77
290
64
1.147
76
288
64
1.142
76
287
63
1.122
80
298
67
1.118
80
297
67
1.114
79
296
66
1.109
79
295
66
1.105
79
293
66
1.101
78
292
66
1.096
78
291
65
1.080
77
287
64
1.076
77
286
64
1.072
76
285
64
1.069
76
284
64
1.065
76
283
63
1.061
76
282
63
1.057
75
281
63
1.054
75
280
63
1.050
75
279
63
1.046
75
278
62
1.042
74
277
62
1.039
74
276
62
1.035
74
275
62
Blocuri urban
LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
Comp-S
2.062
0
0
0
0
2.071
0
0
0
0
2.084
0
0
0
0
2.097
0
0
0
0
1.381
253
394
82
0
1.389
254
396
82
0
1.236
304
464
128
0
1.242
306
466
128
0
1.248
307
469
129
0
1.253
308
470
129
0
1.257
310
472
130
0
1.261
311
474
130
0
1.204
331
502
144
0
1.206
332
503
144
0
1.209
333
504
144
0
1.210
333
505
145
0
1.212
334
506
145
0
1.212
334
506
145
0
1.212
334
506
145
0
1.211
334
506
145
0
1.216
335
507
145
0
1.220
336
509
146
0
1.225
337
511
146
0
1.229
339
513
147
0
1.234
340
515
147
0
1.239
341
517
148
0
1.243
342
519
149
0
1.247
344
521
149
0
1.252
345
523
150
0
1.257
346
524
150
0
1.261
347
526
151
0
1.266
349
528
151
0

LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
Comp-S
4.383
0
0
0
0
4.401
0
0
0
0
4.429
0
0
0
0
4.456
0
0
0
0
3.069
403
837
174
0
3.086
405
842
175
0
2.788
485
987
271
0
2.802
487
991
273
0
2.814
490
996
274
0
2.826
492
1000
275
0
2.836
493
1003
276
0
2.845
495
1006
277
0
2.734
528
1067
306
0
2.740
529
1070
306
0
2.745
531
1072
307
0
2.749
531
1073
307
0
2.752
532
1075
308
0
2.753
532
1075
308
0
2.753
532
1075
308
0
2.752
532
1074
308
0
2.762
534
1078
309
0
2.772
536
1082
310
0
2.782
538
1086
311
0
2.792
540
1090
312
0
2.802
542
1094
313
0
2.813
544
1098
315
0
2.823
546
1102
316
0
2.833
548
1106
317
0
2.844
550
1111
318
0
2.854
552
1114
319
0
2.865
554
1119
320
0
2.876
556
1123
322
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.090
390
1.730
1.297
432
970
339
738
246
0
662
2.954
1.112
395
1.748
1.311
437
991
344
749
250
0
665
2.998
1.271
554
2.005
1.503
501
1.126
476
850
283
0
801
3.537
1.291
559
2.021
1.516
505
1.145
481
860
287
0
804
3.577
1.306
563
2.035
1.526
509
1.161
485
868
289
0
807
3.611
1.318
567
2.045
1.534
511
1.172
489
874
291
0
810
3.635
1.325
569
2.052
1.539
513
1.178
491
878
293
0
812
3.651
1.332
571
2.059
1.544
515
1.185
492
881
294
0
814
3.666
1.394
618
2.162
1.621
540
1.238
532
921
307
0
867
3.864
1.401
619
2.167
1.625
542
1.244
533
924
308
0
869
3.877
1.406
621
2.172
1.629
543
1.249
535
927
309
0
870
3.890
1.412
622
2.176
1.632
544
1.255
536
930
310
0
870
3.901
1.417
624
2.180
1.635
545
1.260
537
932
311
0
871
3.911
1.422
625
2.182
1.637
546
1.265
538
934
311
0
871
3.919
1.427
626
2.184
1.638
546
1.269
539
936
312
0
870
3.927
1.430
625
2.182
1.637
546
1.273
539
937
312
0
868
3.929
1.438
628
2.190
1.643
548
1.280
542
941
314
0
871
3.947
1.445
630
2.198
1.649
550
1.287
544
945
315
0
873
3.964
1.453
633
2.206
1.655
552
1.295
546
949
316
0
876
3.982
1.461
636
2.214
1.661
554
1.302
548
953
318
0
878
4.000
1.469
638
2.222
1.667
556
1.310
551
958
319
0
881
4.018
1.477
641
2.231
1.673
558
1.317
553
962
321
0
884
4.037
1.486
643
2.239
1.679
560
1.325
556
966
322
0
886
4.055
1.494
646
2.247
1.685
562
1.333
558
971
324
0
889
4.073
1.502
649
2.256
1.692
564
1.341
560
975
325
0
891
4.093
1.510
651
2.264
1.698
566
1.348
563
980
327
0
894
4.111
1.519
654
2.273
1.705
568
1.356
565
984
328
0
896
4.130
1.527
657
2.281
1.711
570
1.364
568
989
330
0
899
4.150
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
188
187
178
178
177
176
176
175
171
170
170
169
168
168
167
165
164
163
163
162
162
161
161
160
159
159
158
158
8.437
1.651
10.088
8.393
1.663
10.056
8.331
1.724
10.055
8.365
1.693
10.058
6.330
927
7.257
6.353
851
7.205
5.990
809
6.799
6.008
745
6.753
6.025
699
6.724
6.039
675
6.714
6.052
674
6.726
6.062
673
6.735
5.926
687
6.613
5.932
685
6.617
5.937
683
6.620
5.939
681
6.620
5.939
679
6.618
5.936
676
6.613
5.932
673
6.606
5.912
670
6.581
5.925
668
6.593
5.938
666
6.604
5.951
664
6.616
5.965
662
6.627
5.978
660
6.638
5.993
658
6.650
6.006
656
6.661
6.019
653
6.672
6.034
651
6.685
6.047
648
6.695
6.061
646
6.707
6.076
643
6.719
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic/Metal
Plastic
Metal
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
75%
25%
20%
20%
100%
100%
LF-S
COMPOSTARE
de compostare
LF-S
466
CAPITOLUL 12
DOBRESTI
Anexe
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
65.287
Urban
Populatia
64.595
63.883
63.171
62.459
61.747
61.035
60.343
59.631
58.938
58.246
57.574
56.901
56.248
55.596
54.943
54.290
53.658
53.025
51.818
51.225
50.632
50.058
49.484
48.911
48.357
47.803
47.250
46.716
46.182
45.647
45.113
17.324
17.306
17.279
17.247
17.211
17.170
17.125
17.070
17.011
16.943
16.871
16.789
16.698
16.603
16.503
16.395
16.281
16.159
16.032
15.896
15.828
15.760
15.692
15.624
15.556
15.492
15.424
15.356
15.293
15.225
15.161
15.098
Procent blocuri
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
Blocuri urban
693
692
691
690
688
687
685
683
680
678
675
672
668
664
660
656
651
646
641
636
633
630
628
625
622
620
617
614
612
609
606
604
16.631
16.614
16.588
16.557
16.522
16.483
16.440
16.387
16.331
16.265
16.196
16.117
16.030
15.939
15.843
15.739
15.630
15.512
15.391
15.260
15.195
15.129
15.064
14.999
14.934
14.873
14.807
14.742
14.681
14.616
14.555
14.494
10.747
0
0
0
10.417
0
0
0
9.805
0
0
0
9.776
0
0
0
6.570
366
1413
287
6.547
365
1408
286
6.276
418
1579
348
6.255
416
1573
346
6.230
415
1567
345
6.207
413
1561
344
6.183
411
1555
343
6.161
410
1550
341
6.049
431
1607
360
6.028
429
1601
359
6.005
428
1595
358
5.982
426
1589
356
5.959
424
1583
355
5.936
423
1577
354
5.913
421
1571
352
5.825
415
1547
347
5.804
413
1542
346
5.783
412
1536
345
5.763
410
1531
343
5.743
409
1525
342
5.722
408
1520
341
5.702
406
1515
340
5.682
405
1509
339
5.661
403
1504
337
5.642
402
1499
336
5.622
400
1493
335
5.601
399
1488
334
5.580
397
1482
333
Colectare
Rural
TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
Blocuri urban
TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
Comp-Me
235
0
0
0
0
236
0
0
0
0
238
0
0
0
0
239
0
0
0
0
157
29
45
9
0
158
29
45
9
0
141
35
53
15
0
142
35
53
15
0
142
35
53
15
0
143
35
54
15
0
143
35
54
15
0
144
35
54
15
0
137
38
57
16
0
138
38
57
16
0
138
38
58
16
0
138
38
58
16
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
139
38
58
17
0
139
38
58
17
0
140
38
58
17
0
140
39
59
17
0
141
39
59
17
0
141
39
59
17
0
142
39
59
17
0
142
39
59
17
0
143
39
60
17
0
143
39
60
17
0
144
40
60
17
0
144
40
60
17
0

TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
Comp-Me
5.645
0
0
0
0
5.668
0
0
0
0
5.705
0
0
0
0
5.740
0
0
0
0
3.953
519
1078
224
0
3.975
522
1084
225
0
3.592
625
1271
350
0
3.609
628
1277
351
0
3.625
631
1283
353
0
3.640
633
1288
354
0
3.653
636
1292
356
0
3.665
638
1296
357
0
3.521
680
1375
394
0
3.529
682
1378
395
0
3.536
683
1381
395
0
3.541
684
1383
396
0
3.545
685
1384
396
0
3.546
685
1385
396
0
3.546
685
1385
396
0
3.544
685
1384
396
0
3.557
687
1389
398
0
3.570
690
1394
399
0
3.584
693
1399
401
0
3.597
695
1404
402
0
3.610
698
1409
404
0
3.624
700
1415
405
0
3.637
703
1420
407
0
3.649
705
1425
408
0
3.663
708
1431
410
0
3.676
710
1436
411
0
3.690
713
1441
413
0
3.704
716
1446
414
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.431
635
2.870
2.153
718
1.279
548
1.202
401
0
967
4.396
1.459
641
2.888
2.166
722
1.306
554
1.215
405
0
968
4.448
1.647
839
3.271
2.453
818
1.467
720
1.365
455
0
1.141
5.148
1.671
844
3.286
2.465
822
1.492
726
1.376
459
0
1.142
5.194
1.691
849
3.298
2.473
824
1.510
730
1.385
462
0
1.143
5.229
1.704
852
3.305
2.479
826
1.524
733
1.390
463
0
1.143
5.254
1.711
853
3.308
2.481
827
1.531
734
1.393
464
0
1.144
5.266
1.718
854
3.311
2.483
828
1.537
736
1.396
465
0
1.144
5.277
1.790
913
3.454
2.590
863
1.599
785
1.451
484
0
1.210
5.528
1.797
915
3.455
2.592
864
1.605
786
1.453
484
0
1.209
5.538
1.803
915
3.457
2.592
864
1.612
787
1.455
485
0
1.208
5.547
1.809
916
3.457
2.592
864
1.618
788
1.456
485
0
1.207
5.555
1.815
917
3.456
2.592
864
1.623
789
1.458
486
0
1.206
5.562
1.820
917
3.455
2.591
864
1.629
789
1.459
486
0
1.204
5.568
1.825
917
3.453
2.590
863
1.634
790
1.460
487
0
1.202
5.573
1.825
913
3.434
2.575
858
1.636
786
1.454
485
0
1.194
5.555
1.833
915
3.438
2.578
859
1.644
788
1.458
486
0
1.194
5.570
1.842
917
3.442
2.581
860
1.651
790
1.461
487
0
1.195
5.584
1.850
919
3.447
2.585
862
1.660
792
1.464
488
0
1.196
5.599
1.858
920
3.451
2.588
863
1.668
794
1.468
489
0
1.196
5.614
1.866
922
3.455
2.591
864
1.676
795
1.471
490
0
1.197
5.629
1.875
924
3.460
2.595
865
1.684
797
1.475
492
0
1.198
5.646
1.884
926
3.465
2.599
866
1.692
799
1.478
493
0
1.198
5.661
1.892
928
3.470
2.602
867
1.701
801
1.482
494
0
1.199
5.676
1.901
930
3.475
2.606
869
1.710
803
1.485
495
0
1.200
5.693
1.910
932
3.480
2.610
870
1.718
805
1.489
496
0
1.200
5.709
1.919
934
3.485
2.614
871
1.727
807
1.493
498
0
1.201
5.726
1.928
937
3.490
2.617
872
1.736
809
1.497
499
0
1.202
5.742
COMPOSTARE
de compostare
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.013
1.010
961
958
954
950
947
943
922
919
915
912
908
905
901
888
885
882
879
875
872
869
866
863
860
857
854
851
16.628
1.059
17.687
16.322
1.281
17.603
15.747
1.787
17.534
15.755
1.731
17.486
11.647
1.660
13.307
11.648
1.355
13.003
11.150
1.313
12.463
11.147
1.221
12.368
11.141
1.155
12.296
11.133
1.120
12.253
11.124
1.117
12.240
11.113
1.113
12.226
10.917
1.137
12.054
10.904
1.133
12.037
10.888
1.129
12.017
10.869
1.124
11.993
10.847
1.120
11.967
10.825
1.115
11.940
10.800
1.110
11.910
10.701
1.100
11.802
10.695
1.096
11.791
10.688
1.092
11.779
10.682
1.088
11.770
10.676
1.083
11.759
10.669
1.079
11.747
10.665
1.074
11.739
10.658
1.069
11.728
10.652
1.065
11.716
10.648
1.060
11.708
10.642
1.055
11.697
10.637
1.050
11.686
10.631
1.044
11.675
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic/Metal
Plastic
Metal
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
75%
25%
20%
20%
100%
100%
LF-S

GOICEA
LF-S
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
24.195
23.938
23.675
23.411
23.147
22.883
22.619
22.363
22.099
21.842
21.586
21.336
21.087
20.845
20.603
20.362
20.120
19.885
19.651
19.204
18.984
18.764
18.551
18.339
18.126
17.921
17.716
17.510
17.313
17.115
16.917
16.719
Populatia
Rural
Urban
Procent blocuri
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
Blocuri urban
3.983
0
0
0
3.861
0
0
0
3.634
0
0
0
2.847
138
531
108
2.435
136
524
106
2.426
135
522
106
2.326
155
585
129
2.318
154
583
128
2.309
154
581
128
2.300
153
579
127
2.292
152
576
127
2.283
152
574
126
2.242
160
596
134
2.234
159
593
133
2.226
159
591
133
2.217
158
589
132
2.208
157
587
132
2.200
157
584
131
2.191
156
582
131
2.159
154
573
129
2.151
153
571
128
2.143
153
569
128
2.136
152
567
127
2.128
152
565
127
2.120
151
563
126
2.113
151
561
126
2.106
150
559
125
2.098
149
557
125
2.091
149
555
125
2.083
148
553
124
2.076
148
551
124
2.068
147
549
123
Colectare
Rural
LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Blocuri urban (nu sunt disponibile date)

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
215
125
581
436
145
192
107
237
79
0
175
790
217
124
576
432
144
195
107
236
79
0
173
789
221
125
577
433
144
198
107
237
79
0
172
794
244
149
643
482
161
219
127
263
88
0
196
893
248
149
643
483
161
222
128
264
88
0
196
897
250
149
643
482
161
224
128
264
88
0
195
900
251
149
642
482
161
226
128
265
88
0
194
901
251
149
640
480
160
226
128
264
88
0
193
900
252
149
639
479
160
227
128
264
88
0
193
899
261
156
661
496
165
234
134
272
91
0
201
932
261
156
659
495
165
235
134
272
91
0
201
932
262
156
658
493
164
235
133
272
91
0
200
931
262
155
656
492
164
236
133
271
90
0
199
930
262
155
655
491
164
236
133
271
90
0
198
929
263
155
653
490
163
237
133
271
90
0
198
928
263
154
651
489
163
237
133
270
90
0
197
927
262
153
643
483
161
236
131
268
89
0
194
918
263
153
642
482
161
237
131
267
89
0
193
918
263
152
641
481
160
238
131
267
89
0
192
917
264
152
639
480
160
238
131
267
89
0
192
917
264
152
638
479
160
239
131
267
89
0
191
916
265
152
637
478
159
240
131
266
89
0
190
916
265
152
636
477
159
240
131
266
89
0
190
916
266
151
634
476
159
241
130
266
89
0
189
915
267
151
633
475
158
242
130
266
89
0
188
915
267
151
632
474
158
243
130
266
89
0
188
915
268
151
631
473
158
243
130
266
89
0
187
915
269
151
630
472
157
244
130
265
88
0
186
914
269
150
628
471
157
245
130
265
88
0
186
914
COMPOSTARE
de compostare
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
376
374
356
355
353
352
351
350
342
341
339
338
337
335
334
329
328
327
326
324
323
322
321
320
319
318
316
315
3.983
-200
3.783
3.861
-105
3.756
3.634
95
3.729
3.022
69
3.091
2.608
190
2.798
2.599
141
2.739
2.522
136
2.658
2.514
120
2.634
2.504
109
2.612
2.495
102
2.596
2.485
100
2.585
2.476
98
2.574
2.443
101
2.544
2.434
99
2.533
2.425
97
2.522
2.416
95
2.511
2.407
93
2.499
2.398
91
2.488
2.388
89
2.477
2.353
85
2.437
2.344
83
2.427
2.336
81
2.416
2.328
79
2.406
2.319
76
2.396
2.311
74
2.385
2.303
72
2.375
2.295
70
2.365
2.286
67
2.354
2.279
65
2.344
2.271
63
2.333
2.262
61
2.323
2.254
58
2.312
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic/Metal
Plastic
Metal
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total

75%
25%
20%
20%
100%
100%
LF-S
LF-S
467
CAPITOLUL 12
Total Judet
Anexe
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
328.522
325.039
321.456
317.873
314.290
310.708
307.125
303.642
300.059
296.575
293.092
289.708
286.325
283.040
279.756
276.472
273.188
270.003
266.818
260.748
257.762
254.776
251.890
249.004
246.118
243.331
240.545
237.758
235.071
232.384
229.697
227.010
Blocuri urban
230.833
230.591
230.228
229.806
229.322
228.779
228.174
227.450
226.664
225.758
224.791
223.704
222.496
221.227
219.898
218.448
216.938
215.307
213.615
211.803
210.897
209.991
209.084
208.178
207.272
206.426
205.520
204.614
203.768
202.862
202.016
201.171
152.797
152.637
152.398
152.118
151.798
151.438
151.038
150.558
150.038
149.438
148.799
148.079
147.279
146.439
145.559
144.600
143.600
142.520
141.401
140.201
139.601
139.001
138.401
137.802
137.202
136.642
136.042
135.442
134.882
134.283
133.723
133.163
4.111
4.107
4.101
4.093
4.084
4.075
4.064
4.051
4.037
4.021
4.004
3.984
3.963
3.940
3.917
3.891
3.864
3.835
3.805
3.772
3.756
3.740
3.724
3.708
3.692
3.677
3.660
3.644
3.629
3.613
3.598
Populatia

Gospodarii urban - deseuri biodegradabile
3.583
33.321
33.286
33.233
33.172
33.103
33.024
32.937
32.832
32.719
32.588
32.449
32.292
32.117
31.934
31.742
31.533
31.315
31.080
30.835
30.574
30.443
30.312
30.181
30.051
29.920
29.798
29.667
29.536
29.414
29.283
29.161
29.039
328.522
325.039
321.456
317.873
314.290
310.708
307.125
303.642
300.059
296.575
293.092
289.708
286.325
283.040
279.756
276.472
273.188
270.003
266.818
260.748
257.762
254.776
251.890
249.004
246.118
243.331
240.545
237.758
235.071
232.384
229.697
227.010
LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
54.089
0
0
0
52.435
0
0
0
49.332
0
0
0
48.416
138
531
108
33.060
1.844
7.111
1.444
32.944
1.837
7.086
1.439
31.582
2.101
7.944
1.750
31.473
2.094
7.917
1.744
31.351
2.086
7.886
1.737
31.235
2.078
7.857
1.730
31.115
2.070
7.827
1.724
31.002
2.063
7.798
1.717
30.440
2.168
8.086
1.814
30.332
2.160
8.057
1.807
30.219
2.152
8.027
1.801
30.104
2.144
7.997
1.794
29.984
2.136
7.965
1.787
29.871
2.128
7.935
1.780
29.755
2.119
7.904
1.773
29.311
2.088
7.786
1.747
29.207
2.080
7.758
1.740
29.100
2.073
7.730
1.734
29.000
2.066
7.703
1.728
28.897
2.058
7.676
1.722
28.791
2.051
7.648
1.716
28.693
2.044
7.622
1.710
28.591
2.036
7.595
1.704
28.486
2.029
7.567
1.697
28.389
2.022
7.541
1.692
28.289
2.015
7.515
1.686
28.186
2.007
7.487
1.680
28.079
2.000
7.459
1.673

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
78.291
0
0
0
0
78.676
0
0
0
0
79.181
0
0
0
0
79.668
0
0
0
0
52.458
9.609
14.966
3.103
0
52.753
9.663
15.050
3.121
0
46.961
11.565
17.637
4.852
0
47.187
11.621
17.722
4.875
0
47.400
11.673
17.802
4.898
0
47.588
11.720
17.873
4.917
0
47.764
11.763
17.938
4.935
0
47.913
11.799
17.994
4.951
0
45.726
12.593
19.085
5.464
0
45.829
12.622
19.128
5.477
0
45.918
12.646
19.165
5.487
0
45.980
12.663
19.191
5.495
0
46.028
12.676
19.211
5.500
0
46.047
12.682
19.219
5.503
0
46.051
12.683
19.220
5.503
0
46.026
12.676
19.210
5.500
0
46.195
12.723
19.280
5.520
0
46.365
12.769
19.351
5.541
0
46.534
12.816
19.422
5.561
0
46.703
12.862
19.492
5.581
0
46.872
12.909
19.563
5.601
0
47.054
12.959
19.639
5.623
0
47.222
13.005
19.709
5.643
0
47.390
13.052
19.779
5.663
0
47.572
13.102
19.855
5.685
0
47.739
13.148
19.925
5.705
0
47.920
13.198
20.000
5.727
0
48.101
13.248
20.076
5.748
0

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
51.551
0
0
0
0
52.079
0
0
0
0
52.413
0
0
0
0
52.735
0
0
0
0
36.314
4.770
9.907
2.054
0
36.518
4.797
9.962
2.066
0
33.000
5.742
11.675
3.212
0
33.158
5.769
11.731
3.227
0
33.308
5.795
11.784
3.242
0
33.440
5.818
11.831
3.255
0
33.563
5.840
11.874
3.267
0
33.668
5.858
11.911
3.277
0
32.352
6.252
12.633
3.617
0
32.425
6.266
12.661
3.625
0
32.488
6.278
12.686
3.632
0
32.532
6.287
12.703
3.637
0
32.565
6.293
12.716
3.641
0
32.579
6.296
12.722
3.642
0
32.582
6.296
12.723
3.643
0
32.564
6.293
12.716
3.641
0
32.684
6.316
12.762
3.654
0
32.804
6.339
12.809
3.668
0
32.924
6.362
12.856
3.681
0
33.043
6.386
12.903
3.694
0
33.162
6.409
12.949
3.708
0
33.291
6.434
13.000
3.722
0
33.410
6.457
13.046
3.735
0
33.529
6.480
13.093
3.749
0
33.658
6.504
13.143
3.763
0
33.776
6.527
13.189
3.776
0
33.904
6.552
13.239
3.791
0
34.033
6.577
13.289
3.805
0
Populatie care composteaza individual
Colectare
Rural
Blocuri urban
468
CAPITOLUL 12
Anexe
Deseuri voluminoase
382
382
381
761
1.455
1.827
2.197
2.564
2.928
3.586
3.938
4.285
4.627
4.963
6.303
6.257
6.210
6.160
6.108
6.045
6.014
5.982
5.951
5.920
5.888
5.859
5.828
5.797
5.768
5.738
5.708
5.679
1.450
1.444
1.437
1.430
1.423
1.415
1.407
1.399
1.390
1.381
1.372
1.362
1.352
1.342
1.332
1.321
1.310
1.298
1.286
1.270
1.261
1.253
1.245
1.237
1.229
1.221
1.213
1.205
1.198
1.190
1.182
1.175
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
192
107
237
79
0
175
790
195
107
236
79
0
173
789
198
107
237
79
0
172
794
219
127
263
88
0
196
893
222
128
264
88
0
196
897
224
128
264
88
0
195
900
226
128
265
88
0
194
901
226
128
264
88
0
193
900
227
128
264
88
0
193
899
234
134
272
91
0
201
932
235
134
272
91
0
201
932
235
133
272
91
0
200
931
236
133
271
90
0
199
930
236
133
271
90
0
198
929
237
133
271
90
0
198
928
237
133
270
90
0
197
927
236
131
268
89
0
194
918
237
131
267
89
0
193
918
238
131
267
89
0
192
917
238
131
267
89
0
192
917
239
131
267
89
0
191
916
240
131
266
89
0
190
916
240
131
266
89
0
190
916
241
130
266
89
0
189
915
242
130
266
89
0
188
915
243
130
266
89
0
188
915
243
130
266
89
0
187
915
244
130
265
88
0
186
914
245
130
265
88
0
186
914
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16.250
5.227
11.375
3.792
0
14.342
50.986
16.591
5.309
11.552
3.851
0
14.408
51.710
18.938
7.412
13.127
4.376
0
17.129
60.982
19.246
7.492
13.288
4.429
0
17.196
61.652
19.495
7.559
13.419
4.473
0
17.258
62.204
19.676
7.608
13.516
4.505
0
17.312
62.618
19.787
7.642
13.578
4.526
0
17.362
62.895
19.892
7.672
13.636
4.545
0
17.404
63.149
20.815
8.294
14.261
4.754
0
18.483
66.606
20.913
8.321
14.313
4.771
0
18.513
66.830
21.007
8.347
14.362
4.787
0
18.539
67.041
21.095
8.369
14.405
4.802
0
18.554
67.225
21.179
8.389
14.446
4.815
0
18.564
67.393
21.256
8.406
14.482
4.827
0
18.564
67.534
21.329
8.421
14.514
4.838
0
18.558
67.659
21.387
8.425
14.527
4.842
0
18.521
67.703
21.509
8.463
14.596
4.865
0
18.576
68.009
21.631
8.501
14.665
4.888
0
18.630
68.315
21.755
8.539
14.734
4.911
0
18.686
68.624
21.879
8.577
14.803
4.934
0
18.740
68.934
22.004
8.615
14.873
4.958
0
18.795
69.244
22.133
8.655
14.946
4.982
0
18.855
69.571
22.260
8.693
15.016
5.005
0
18.909
69.884
22.387
8.732
15.087
5.029
0
18.964
70.198
22.519
8.773
15.161
5.054
0
19.024
70.530
22.647
8.811
15.233
5.078
0
19.078
70.847
22.781
8.852
15.308
5.103
0
19.137
71.180
22.915
8.893
15.383
5.128
0
19.196
71.514
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.246
525
1.148
383
0
989
4.290
1.270
530
1.160
387
0
991
4.337
1.439
704
1.310
437
0
1.174
5.064
1.460
709
1.320
440
0
1.176
5.106
1.477
713
1.328
443
0
1.178
5.139
1.489
716
1.333
444
0
1.179
5.162
1.496
718
1.336
445
0
1.180
5.175
1.502
719
1.339
446
0
1.181
5.187
1.568
771
1.395
465
0
1.251
5.450
1.574
772
1.397
466
0
1.251
5.460
1.580
773
1.399
466
0
1.251
5.469
1.585
774
1.401
467
0
1.250
5.477
1.590
775
1.402
467
0
1.249
5.484
1.595
775
1.403
468
0
1.248
5.489
1.599
776
1.404
468
0
1.246
5.493
1.600
773
1.399
466
0
1.239
5.478
1.608
775
1.402
467
0
1.240
5.493
1.615
777
1.406
469
0
1.242
5.508
1.623
779
1.409
470
0
1.243
5.524
1.630
781
1.413
471
0
1.244
5.539
1.638
783
1.416
472
0
1.246
5.555
1.646
785
1.420
473
0
1.247
5.571
1.654
787
1.424
475
0
1.249
5.587
1.662
789
1.427
476
0
1.250
5.603
1.670
791
1.431
477
0
1.252
5.620
1.678
793
1.435
478
0
1.253
5.637
1.686
795
1.439
480
0
1.255
5.654
1.694
797
1.442
481
0
1.256
5.671
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
970
339
738
246
0
662
2.954
991
344
749
250
0
665
2.998
1.126
476
850
283
0
801
3.537
1.145
481
860
287
0
804
3.577
1.161
485
868
289
0
807
3.611
1.172
489
874
291
0
810
3.635
1.178
491
878
293
0
812
3.651
1.185
492
881
294
0
814
3.666
1.238
532
921
307
0
867
3.864
1.244
533
924
308
0
869
3.877
1.249
535
927
309
0
870
3.890
1.255
536
930
310
0
870
3.901
1.260
537
932
311
0
871
3.911
1.265
538
934
311
0
871
3.919
1.269
539
936
312
0
870
3.927
1.273
539
937
312
0
868
3.929
1.280
542
941
314
0
871
3.947
1.287
544
945
315
0
873
3.964
1.295
546
949
316
0
876
3.982
1.302
548
953
318
0
878
4.000
1.310
551
958
319
0
881
4.018
1.317
553
962
321
0
884
4.037
1.325
556
966
322
0
886
4.055
1.333
558
971
324
0
889
4.073
1.341
560
975
325
0
891
4.093
1.348
563
980
327
0
894
4.111
1.356
565
984
328
0
896
4.130
1.364
568
989
330
0
899
4.150
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
970
339
738
246
0
662
2.954
991
344
749
250
0
665
2.998
1.126
476
850
283
0
801
3.537
1.145
481
860
287
0
804
3.577
1.161
485
868
289
0
807
3.611
1.172
489
874
291
0
810
3.635
1.178
491
878
293
0
812
3.651
1.185
492
881
294
0
814
3.666
1.238
532
921
307
0
867
3.864
1.244
533
924
308
0
869
3.877
1.249
535
927
309
0
870
3.890
1.255
536
930
310
0
870
3.901
1.260
537
932
311
0
871
3.911
1.265
538
934
311
0
871
3.919
1.269
539
936
312
0
870
3.927
1.273
539
937
312
0
868
3.929
1.280
542
941
314
0
871
3.947
1.287
544
945
315
0
873
3.964
1.295
546
949
316
0
876
3.982
1.302
548
953
318
0
878
4.000
1.310
551
958
319
0
881
4.018
1.317
553
962
321
0
884
4.037
1.325
556
966
322
0
886
4.055
1.333
558
971
324
0
889
4.073
1.341
560
975
325
0
891
4.093
1.348
563
980
327
0
894
4.111
1.356
565
984
328
0
896
4.130
1.364
568
989
330
0
899
4.150
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.279
548
1.202
401
0
967
4.396
1.306
554
1.215
405
0
968
4.448
1.467
720
1.365
455
0
1.141
5.148
1.492
726
1.376
459
0
1.142
5.194
1.510
730
1.385
462
0
1.143
5.229
1.524
733
1.390
463
0
1.143
5.254
1.531
734
1.393
464
0
1.144
5.266
1.537
736
1.396
465
0
1.144
5.277
1.599
785
1.451
484
0
1.210
5.528
1.605
786
1.453
484
0
1.209
5.538
1.612
787
1.455
485
0
1.208
5.547
1.618
788
1.456
485
0
1.207
5.555
1.623
789
1.458
486
0
1.206
5.562
1.629
789
1.459
486
0
1.204
5.568
1.634
790
1.460
487
0
1.202
5.573
1.636
786
1.454
485
0
1.194
5.555
1.644
788
1.458
486
0
1.194
5.570
1.651
790
1.461
487
0
1.195
5.584
1.660
792
1.464
488
0
1.196
5.599
1.668
794
1.468
489
0
1.196
5.614
1.676
795
1.471
490
0
1.197
5.629
1.684
797
1.475
492
0
1.198
5.646
1.692
799
1.478
493
0
1.198
5.661
1.701
801
1.482
494
0
1.199
5.676
1.710
803
1.485
495
0
1.200
5.693
1.718
805
1.489
496
0
1.200
5.709
1.727
807
1.493
498
0
1.201
5.726
1.736
809
1.497
499
0
1.202
5.742
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
8.126
8.126
0
8.191
8.191
0
8.256
8.256
0
8.322
8.322
0
8.389
8.389
0
8.456
8.456
0
8.524
8.524
0
8.592
8.592
0
8.660
8.660
0
8.730
8.730
0
8.800
8.800
0
8.870
8.870
0
8.941
8.941
0
9.012
9.012
0
9.085
9.085
0
9.157
9.157
0
9.231
9.231
0
9.304
9.304
0
9.379
9.379
0
9.454
9.454
0
9.529
9.529
0
9.606
9.606
0
9.683
9.683
0
9.760
9.760
0
9.838
9.838
0
9.917
9.917
0
9.996
9.996
0
10.076
10.076
STATIE DE COMPOSTARE in BAILESTI (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE COMPOSTARE CALAFAT (incl. MS, C) (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE COMPOSTARE FILIASI (incl. MS, C) (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE COMPOSTARE DOBRESTI (incl. MS, C) (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
8.126
0
0
0
8.191
0
0
0
8.256
0
0
0
8.322
0
0
0
8.389
0
0
0
8.456
0
0
0
8.524
0
0
0
8.592
0
0
0
8.660
0
0
0
8.730
0
0
0
8.800
0
0
0
8.870
0
0
0
8.941
0
0
0
9.012
0
0
0
9.085
0
0
0
9.157
0
0
0
9.231
0
0
0
9.304
0
0
0
9.379
0
0
0
9.454
0
0
0
9.529
0
0
0
9.606
0
0
0
9.683
0
0
0
9.760
0
0
0
9.838
0
0
0
9.917
0
0
0
9.996
0
0
0
10.076
5.099
5.081
4.835
4.818
4.800
4.782
4.764
4.746
4.640
4.624
4.606
4.589
4.571
4.553
4.536
4.468
4.452
4.436
4.421
4.405
4.389
4.374
4.358
4.342
4.327
4.312
4.296
4.280
2007
2008
2009
Statii de sortare
Anul
STATIE SORTARE GOICEA (existenta)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE Bailesti (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE CALAFAT (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE FILIASI (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE SORTARE DOBRESTI (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
Anul
STATIE DE COMPOSTARE CRAIOVA (incl. MS, C) (noua)
STATIE DE COMPOSTARE GOICEA (incl. MS, C) (noua)

Total compostare
Transfer Stations
Anul
Deseuri reziduale
LF-S
Deseuri reziduale
LF-S
Deseuri reziduale
LF-S
Deseuri reziduale
LF-S
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
3.091
2.798
2.739
2.658
2.634
2.612
2.596
2.585
2.574
2.544
2.533
2.522
2.511
2.499
2.488
2.477
2.437
2.427
2.416
2.406
2.396
2.385
2.375
2.365
2.354
2.344
2.333
2.323
2.312
17.280
12.926
12.846
12.306
12.236
12.185
12.157
12.154
12.150
11.976
11.967
11.956
11.941
11.923
11.904
11.882
11.792
11.792
11.790
11.791
11.790
11.788
11.790
11.789
11.788
11.790
11.789
11.789
11.788
13.857
10.085
10.004
9.518
9.446
9.394
9.367
9.365
9.361
9.209
9.201
9.191
9.178
9.163
9.146
9.126
9.059
9.058
9.057
9.057
9.056
9.054
9.055
9.054
9.052
9.053
9.051
9.051
9.050
LF-S
10.058
7.257
7.205
6.799
6.753
6.724
6.714
6.726
6.735
6.613
6.617
6.620
6.620
6.618
6.613
6.606
6.581
6.593
6.604
6.616
6.627
6.638
6.650
6.661
6.672
6.685
6.695
6.707
6.719

Deseuri reziduale
LF-S
Total
17.486
13.307
13.003
12.463
12.368
12.296
12.253
12.240
12.226
12.054
12.037
12.017
11.993
11.967
11.940
11.910
11.802
11.791
11.779
11.770
11.759
11.747
11.739
11.728
11.716
11.708
11.697
11.686
11.675
2010
2011
0
2012
0
2013
18.900
2014
18.900
2015
18.900
2016
41.310
2017
41.310
2018
41.310
2019
41.310
2020
41.310
2021
41.310
2022
41.310
2023
41.310
2024
41.310
2025
41.310
2026
41.310
2027
41.310
2028
41.310
2029
41.310
2030
41.310
2031
41.310
2032
41.310
2033
41.310
2034
41.310
2035
41.310
2036
41.310
2037
41.310
2038
41.310

Deseuri reziduale
TMB
Anul
Reducere
2007
2008
2009
LF-S
Depozitare
Anul
Deseuri reziduale
Total depozitare
LF-S
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
218.102
216.529
216.212
215.604
152.780
151.391
123.784
122.763
122.097
99.416
99.587
99.708
97.024
97.055
97.050
96.981
96.874
96.713
96.513
95.868
96.038
96.201
96.371
96.534
96.691
96.885
97.043
97.195
97.384
97.536
97.713
97.883
12601
229.130
12578
228.790
23118
238.722
23035
175.814
25382
176.774
25261
149.045
25132
147.894
28817
150.914
28628
128.044
28434
128.020
28233
127.941
28021
125.046
27808
124.863
27590
124.640
27361
124.343
27128
124.002
26887
123.601
26642
123.154
26293
122.161
26120
122.157
25947
122.147
25777
122.148
25607
122.141
25438
122.129
25276
122.161
25110
122.153
24943
122.138
24785
122.169
24622
122.158
24463
122.176
24305
122.189
469
CAPITOLUL 12

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate
Anexe
2007
78.878
2008
105.958
2009
162.165
2010
168.022
2011
181.441
2012
182.015
2013
182.551
2014
183.028
2015
183.449
2016
183.808
2017
184.125
2018
184.377
2019
184.548
2020
184.688
2021
184.781
2022
184.787
2023
184.743
2024
184.626
2025
184.456
2026
183.688
2027
184.036
2028
184.377
2029
184.730
2030
185.077
2031
185.417
2032
185.811
2033
186.157
2034
186.497
2035
186.892
2036
187.238
2037
187.621
2038
187.998
28.005
29.707
32.875
33.088
33.791
34.061
34.334
34.608
34.885
35.164
35.446
35.729
36.015
36.303
36.594
36.886
37.182
37.479
37.779
38.081
38.386
38.693
39.002
39.314
39.629
39.946
40.265
40.588
40.912
41.240
41.569
41.902
5.321
5.364
5.406
5.450
5.981
6.029
6.077
6.126
6.175
6.224
6.274
6.324
6.375
6.426
6.477
6.529
6.581
6.634
6.687
6.741
6.794
6.849
6.904
6.959
7.015
7.071
7.127
7.184
7.242
7.300
7.358
7.417
4.201
4.234
4.268
4.302
5.313
5.355
5.398
5.441
5.485
5.529
5.573
5.617
5.662
5.708
5.753
5.799
5.846
5.892
5.940
5.987
6.035
6.083
6.132
6.181
6.230
6.280
6.331
6.381
6.432
6.484
6.536
6.588
14.002
14.115
14.227
14.341
14.456
14.572
14.688
14.806
14.924
15.044
15.164
15.285
15.407
15.531
15.655
15.780
15.906
16.034
16.162
16.291
16.422
16.553
16.685
16.819
16.953
17.089
17.226
17.364
17.503
17.643
17.784
17.926
105.685
76.943
18.478
13.278

Deseuri voluminoase
382
382
381
761
1.455
1.827
2.197
2.564
2.928
3.586
3.938
4.285
4.627
4.963
6.303
6.257
6.210
6.160
6.108
6.045
6.014
5.982
5.951
5.920
5.888
5.859
5.828
5.797
5.768
5.738
5.708
5.679
1.450
1.444
1.437
1.430
1.423
1.415
1.407
1.399
1.390
1.381
1.372
1.362
1.352
1.342
1.332
1.321
1.310
1.298
1.286
1.270
1.261
1.253
1.245
1.237
1.229
1.221
1.213
1.205
1.198
1.190
1.182
1.175
Total deseuri municipale tratate si eliminate si
compostare individuala
Deseuri industriale
8.758
9.371
10.027
10.528
11.055
11.607
12.188
12.675
13.055
13.316
236.092
236.320
237.420
238.482
240.981
242.032
243.048
244.009
244.918
245.769
246.581
247.333
248.007
248.655
249.260
249.782
250.258
250.665
251.024
250.788
251.673
252.555
253.453
254.350
255.245
256.197
257.106
258.014
258.981
259.904
260.868
261.831
Namol
12.601
12.578
23.118
23.035
25.382
25.261
25.132
28.817
28.628
28.434
28.233
28.021
27.808
27.590
27.361
27.128
26.887
26.642
26.293
26.120
25.947
25.777
25.607
25.438
25.276
25.110
24.943
24.785
24.622
24.463
24.305
24.305
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
22.420
22.359
22.305
22.244
266.092
266.298
277.938
278.916
283.764
284.693
285.579
290.226
290.946
291.603
292.214
292.755
293.215
293.645
294.021
294.310
294.545
294.707
294.716
294.308
295.019
295.732
296.461
297.187
297.921
298.706
299.449
300.199
306.022
306.726
307.478
308.380
183.932
183.191
180.926
181.595
176.640
177.235
178.021
178.518
178.961
179.341
179.679
179.952
180.230
180.389
180.501
180.526
180.502
180.403
180.252
179.555
179.921
180.282
180.653
181.018
181.377
181.789
182.154
182.512
182.925
183.289
183.691
184.087

Zona 1 CRAIOVA
Zona 2 BAILESTI
Zona 3 CALAFAT
Zona 4 FILIASI
Zona 5 DOBRESTI
Zona 6 GOICEA
2007
0
0
0
0
0
0
0
2008
0
0
0
0
0
0
0
2009
0
0
0
0
0
0
0
2010
0
0
0
0
0
0
0
2011
2063
857
602
188
1013
376
5099
2012
2055
854
600
187
1010
374
5081
2013
1956
813
571
178
961
356
4835
2014
1949
810
569
178
958
355
4818
2015
1942
807
567
177
954
353
4800
2016
1934
804
565
176
950
352
4782
2017
1927
801
562
176
947
351
4764
2018
1920
798
560
175
943
350
4746
2019
1877
780
548
171
922
342
4640
2020
1870
778
546
170
919
341
4624
2021
1864
775
544
170
915
339
4606
2022
1856
772
542
169
912
338
4589
2023
1849
769
540
168
908
337
4571
2024
1842
766
538
168
905
335
4553
2025
1835
763
536
167
901
334
4536
2026
1807
751
528
165
888
329
4468
2027
1801
749
526
164
885
328
4452
2028
1794
746
524
163
882
327
4436
2029
1788
743
522
163
879
326
4421
2030
1782
741
520
162
875
324
4405
2031
1775
738
518
162
872
323
4389
2032
1769
736
516
161
869
322
4374
2033
1763
733
515
161
866
321
4358
2034
1757
730
513
160
863
320
4342
2035
1751
728
511
159
860
319
4327
2036
1744
725
509
159
857
318
4312
2037
1738
723
507
158
854
316
4296
2038
1732
720
505
158
851
315
4280
URBAN - statii de compostare

Zona 1 CRAIOVA
Zona 2 BAILESTI
Zona 3 CALAFAT
Zona 4 FILIASI
Zona 5 DOBRESTI
Zona 6 GOICEA
2007
0
0
0
0
0
0
0
2008
0
0
0
0
0
0
0
2009
0
0
0
0
0
0
0
2010
0
0
0
0
0
0
0
2011
7719
0
0
0
0
0
7719
2012
7781
0
0
0
0
0
7781
2013
7843
0
0
0
0
0
7843
2014
7906
0
0
0
0
0
7906
2015
7969
0
0
0
0
0
7969
2016
8033
0
0
0
0
0
8033
2017
8097
0
0
0
0
0
8097
2018
8162
0
0
0
0
0
8162
2019
8227
0
0
0
0
0
8227
2020
8293
0
0
0
0
0
8293
2021
8360
0
0
0
0
0
8360
2022
8426
0
0
0
0
0
8426
2023
8494
0
0
0
0
0
8494
2024
8562
0
0
0
0
0
8562
2025
8630
0
0
0
0
0
8630
2026
8699
0
0
0
0
0
8699
2027
8769
0
0
0
0
0
8769
2028
8839
0
0
0
0
0
8839
2029
8910
0
0
0
0
0
8910
2030
8981
0
0
0
0
0
8981
2031
9053
0
0
0
0
0
9053
2032
9125
0
0
0
0
0
9125
2033
9198
0
0
0
0
0
9198
2034
9272
0
0
0
0
0
9272
2035
9346
0
0
0
0
0
9346
2036
9421
0
0
0
0
0
9421
2037
9496
0
0
0
0
0
9496
2038
9572
0
0
0
0
0
9572

Lemn ICI
12609
11537
2307
8590
35044
12634
12345
2469
9192
36639
12606
13209
2642
9835
38291
12669
13869
2774
10327
39639
12715
14563
1456
10843
39576
12772
15291
1529
11385
40977
15206
16055
1606
11954
44821
15264
16697
1670
12433
46064
15318
17198
1720
12806
47042
15366
17542
1754
13062
47724
15409
17718
1772
13192
48091
15446
17895
1789
13324
48455
16457
18074
1807
13457
49796
16484
18255
1825
13592
50156
16506
18437
1844
13728
50515
16519
18621
1862
13865
50868
16527
18808
1881
14004
51219
16526
18996
1900
14144
51566
16521
19186
1919
14285
51910
16486
19378
1938
14428
52230
16534
19571
1957
14573
52635
16582
19767
1977
14718
53044
16631
19965
1996
14865
53457
16679
20164
2016
15014
53874
16726
20366
2037
15164
54293
16779
20570
2057
15316
54721
16827
20775
2078
15469
55149
16874
20983
2098
15624
55580
16927
21193
2119
15780
56019
16975
21405
2140
15938
56458
17026
21619
2162
16097
56904
17078
21835
2184
16258
57355
35044
36639
38291
39639
52395
53839
57499
58788
59811
60539
60952
61363
62664
63073
63481
63883
64284
64681
65076
65397
65857
66319
66788
67260
67735
68221
68705
69194
69693
70191
70697
71207

a se verica reducerea deseurilor biodegradabile
Cat trebuie redus

TMB
35.794
3.845
no, over capacity
74.134
99.669
-16.634
62.000
-39.130
145.000
470
CAPITOLUL 12
12.29 Anexa 5.3.3
Anexe
Estimare cantitati Alternativa 3
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
328.522
383.630
712.152
325.039
383.228
708.267
321.456
382.626
704.082
317.873
381.923
699.796
314.290
381.120
695.410
310.708
380.216
690.924
307.125
379.212
686.337
303.642
378.008
681.649
300.059
376.702
676.761
296.575
375.196
671.772
293.092
373.590
666.682
289.708
371.783
661.491
286.325
369.775
656.099
283.040
367.666
650.707
279.756
365.458
645.214
276.472
363.048
639.520
273.188
360.538
633.726
270.003
357.827
627.830
266.818
355.016
621.834
260.748
352.004
612.751
257.762
350.498
608.260
254.776
348.992
603.768
251.890
347.486
599.376
249.004
345.980
594.984
246.118
344.474
590.592
243.331
343.068
586.399
240.545
341.562
582.107
237.758
340.056
577.814
235.071
338.651
573.721
232.384
337.145
569.528
229.697
335.739
565.436
227.010
334.333
561.343
Judetul Dolj
Populatie
Rural
Urban
Populatie totala
CRAIOVA
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
132.900
131.491
130.042
128.592
127.143
125.693
124.244
122.835
121.385
119.976
118.567
117.198
115.830
114.501
113.172
111.844
110.515
109.227
107.938
105.483
104.275
103.067
101.899
100.732
99.564
98.437
97.310
96.182
95.095
94.008
92.921
91.834
Populatia
Rural
Urban
308.889
308.566
308.081
307.515
306.868
306.140
305.332
304.362
303.311
302.098
300.805
299.350
297.733
296.035
294.257
292.317
290.296
288.113
285.850
283.424
282.212
280.999
279.787
278.574
277.361
276.230
275.017
273.805
272.673
271.460
270.328
269.197
Procent blocuri
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
69%
Blocuri urban
213.133
212.910
212.576
212.185
211.739
211.237
210.679
210.010
209.285
208.448
207.555
206.551
205.436
204.264
203.037
201.699
200.304
198.798
197.236
195.563
194.726
193.889
193.053
192.216
191.379
190.598
189.762
188.925
188.144
187.308
186.527
185.746
95.756
95.655
95.505
95.330
95.129
94.904
94.653
94.352
94.026
93.651
93.250
92.798
92.297
91.771
91.220
90.618
89.992
89.315
88.613
87.862
87.486
87.110
86.734
86.358
85.982
85.631
85.255
84.879
84.529
84.153
83.802
83.451
Colectare
Rural
Colectare separata(incl. reziduuri) (Hartie/carton)
Colectare separata (incl. reziduuri) (Plastic/Metal)
TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
21.888
0
0
0
21.205
0
0
0
19.953
0
0
0
19.899
0
0
0
9.330
0
0
0
5.105
743
2866
582
4.952
850
3214
708
4.935
847
3203
705
4.916
844
3190
703
4.898
841
3178
700
4.879
837
3166
697
4.861
834
3155
695
4.806
877
3271
734
4.789
874
3259
731
4.771
871
3247
728
4.753
867
3235
726
4.734
864
3222
723
4.716
861
3210
720
4.698
857
3197
717
4.627
845
3150
707
4.611
842
3139
704
4.594
838
3127
701
4.578
836
3116
699
4.562
833
3105
697
4.545
830
3094
694
4.530
827
3083
692
4.514
824
3072
689
4.497
821
3061
687
4.482
818
3051
684
4.466
815
3040
682
4.450
812
3029
679
4.433
809
3017
677
Blocuri urban
TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
Comp-S
72.348
0
0
0
0
72.644
0
0
0
0
73.110
0
0
0
0
73.559
0
0
0
0
73.992
0
0
0
0
48.708
8922
13896
2881
0
43.361
10678
16285
4480
0
43.569
10730
16363
4502
0
43.766
10778
16437
4522
0
43.939
10821
16502
4540
0
44.101
10861
16563
4557
0
44.239
10895
16615
4571
0
42.220
11628
17621
5045
0
42.315
11654
17661
5057
0
42.397
11677
17695
5067
0
42.455
11692
17719
5073
0
42.499
11704
17738
5079
0
42.517
11709
17745
5081
0
42.520
11710
17746
5081
0
42.496
11704
17737
5078
0
42.653
11747
17802
5097
0
42.810
11790
17867
5116
0
42.966
11833
17933
5134
0
43.122
11876
17998
5153
0
43.278
11919
18063
5172
0
43.446
11965
18133
5192
0
43.601
12008
18198
5210
0
43.756
12051
18262
5229
0
43.924
12097
18332
5249
0
44.079
12140
18397
5267
0
44.246
12186
18467
5287
0
44.413
12232
18537
5307
0

TS-A
SP-Ag
SP-Ag
SP-Ag
0,7
32.504
0
0
0
0
32.637
0
0
0
0
32.846
0
0
0
0
33.048
0
0
0
0
33.243
0
0
0
0
13.044
3006
6243
1295
9.842
11.699
3598
7316
2013
8.981
11.755
3615
7351
2022
9.024
11.809
3632
7385
2032
9.065
8.822
3646
7414
2040
12.134
8.854
3660
7441
2047
12.179
8.882
3671
7465
2054
12.217
8.530
3918
7917
2267
11.745
8.549
3927
7935
2272
11.771
8.566
3935
7950
2276
11.794
8.577
3940
7961
2279
11.810
8.586
3944
7969
2282
11.822
8.590
3946
7972
2283
11.827
8.590
3946
7973
2283
11.828
8.586
3944
7969
2282
11.822
8.617
3958
7998
2290
11.865
8.649
3973
8027
2298
11.909
8.680
3987
8057
2307
11.952
8.712
4002
8086
2315
11.996
8.743
4016
8115
2324
12.039
8.777
4032
8147
2333
12.086
8.809
4046
8176
2341
12.129
8.840
4061
8205
2349
12.172
8.874
4076
8236
2358
12.219
8.905
4091
8265
2367
12.262
8.939
4106
8297
2376
12.308
8.973
4122
8328
2385
12.355
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16.591
5.309
11.552
3.851
0
14.989
52.291
18.938
7.412
13.127
4.376
0
17.873
61.726
19.246
7.492
13.288
4.429
0
17.943
62.399
19.495
7.559
13.419
4.473
0
18.008
62.954
19.676
7.608
13.516
4.505
0
18.065
63.371
19.787
7.642
13.578
4.526
0
18.117
63.650
19.892
7.672
13.636
4.545
0
18.161
63.907
20.815
8.294
14.261
4.754
0
19.298
67.421
20.913
8.321
14.313
4.771
0
19.330
67.648
21.007
8.347
14.362
4.787
0
19.357
67.860
21.095
8.369
14.405
4.802
0
19.373
68.044
21.179
8.389
14.446
4.815
0
19.383
68.213
21.256
8.406
14.482
4.827
0
19.384
68.354
21.329
8.421
14.514
4.838
0
19.377
68.479
21.387
8.425
14.527
4.842
0
19.339
68.521
21.509
8.463
14.596
4.865
0
19.397
68.830
21.631
8.501
14.665
4.888
0
19.454
69.139
21.755
8.539
14.734
4.911
0
19.512
69.451
21.879
8.577
14.803
4.934
0
19.570
69.763
22.004
8.615
14.873
4.958
0
19.627
70.076
22.133
8.655
14.946
4.982
0
19.689
70.406
22.260
8.693
15.016
5.005
0
19.747
70.722
22.387
8.732
15.087
5.029
0
19.804
71.038
22.519
8.773
15.161
5.054
0
19.866
71.373
22.647
8.811
15.233
5.078
0
19.923
71.693
22.781
8.852
15.308
5.103
0
19.985
72.029
22.915
8.893
15.383
5.128
0
20.047
72.365
0
0
0
0
0
0
0
0
9.842
5.294
3.970
19.105
8.981
5.330
3.998
18.309
9.024
5.366
4.027
18.417
9.065
5.402
4.056
18.523
14.142
4.641
3.471
22.255
14.194
4.679
3.499
22.372
14.238
4.716
3.527
22.481
13.687
4.754
3.555
21.997
13.718
4.792
3.584
22.094
13.745
4.830
3.613
22.188
13.764
4.869
3.641
22.274
13.778
4.908
3.671
22.356
13.784
4.947
3.700
22.430
13.785
4.987
3.730
22.501
13.777
5.026
3.759
22.563
13.828
5.067
3.789
22.684
13.879
5.107
3.820
22.806
13.929
5.148
3.850
22.928
13.980
5.189
3.881
23.050
14.030
5.231
3.912
23.173
14.085
5.273
3.943
23.301
14.135
5.315
3.975
23.425
14.185
5.357
4.007
23.550
14.240
5.400
4.039
23.679
14.290
5.443
4.071
23.804
14.344
5.487
4.104
23.935
14.398
5.531
4.137
24.066
75.891
1.351
77.242
75.895
1.338
77.232
75.875
1.324
77.199
75.738
1.332
77.070
75.970
1.304
77.274
76.201
1.275
77.476
76.433
1.245
77.678
76.665
1.214
77.879
76.895
1.183
78.077
77.147
1.148
78.295
77.377
1.115
78.492
77.607
1.080
78.687
77.858
1.043
78.901
78.088
1.006
79.094
78.337
967
79.305
78.586
928
79.514
STATIE DE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
Total deseuri municipale din gospodarii la statia de compostare
BAILESTI
LF-S
0
0
0
0
0
0
10.313
10.277
9.780
9.746
9.708
9.672
9.635
9.600
9.386
9.352
9.318
9.282
126.741
27.395
154.136
126.486
27.336
153.822
125.910
27.799
153.709
126.507
27.324
153.831
116.564
25.414
141.978
82.338
5.616
87.953
78.334
3.726
82.060
78.653
2.809
81.463
78.951
2.165
81.116
76.431
1.752
78.183
76.661
1.734
78.396
76.855
1.717
78.572
75.538
1.415
76.953
75.669
1.398
77.067
75.778
1.381
77.159
75.846
1.366
77.212
8.658
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
55.247
54.661
54.059
53.456
52.854
52.251
51.649
51.063
50.460
49.875
49.289
48.720
48.151
47.598
47.046
46.494
45.942
45.406
44.870
43.849
43.347
42.845
42.360
41.875
41.389
40.921
40.452
39.983
39.531
39.080
38.628
38.176
Urban
20.108
20.087
20.055
20.019
19.976
19.929
19.876
19.813
19.745
19.666
19.582
19.487
19.382
19.271
19.155
19.029
18.898
18.756
18.608
18.450
18.371
18.292
18.214
18.135
18.056
17.982
17.903
17.824
17.750
17.671
17.598
17.524
Populatia
Procent blocuri
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
17%
Blocuri urban
3.418
3.415
3.409
3.403
3.396
3.388
3.379
3.368
3.357
3.343
3.329
3.313
3.295
3.276
3.256
3.235
3.213
3.188
3.163
3.137
3.123
3.110
3.096
3.083
3.069
3.057
3.044
3.030
3.018
3.004
2.992
2.979
16.690
16.672
16.646
16.615
16.580
16.541
16.497
16.445
16.388
16.323
16.253
16.174
16.087
15.995
15.899
15.794
15.685
15.567
15.445
15.314
15.248
15.183
15.117
15.052
14.986
14.925
14.860
14.794
14.733
14.667
14.606
14.545
17%
Colectare
Rural
TS-Av
SP-S
SP-S
SP-S
9.095
0
0
0
8.815
0
0
0
8.297
0
0
0
8.273
0
0
0
3.878
0
0
0
2.122
309
1192
242
2.059
353
1336
294
2.052
352
1331
293
2.044
351
1326
292
2.036
349
1321
291
2.028
348
1316
290
2.021
347
1311
289
1.998
365
1360
305
1.991
363
1355
304
1.983
362
1350
303
1.976
361
1345
302
1.968
359
1339
1.960
358
1334
299
1.953
356
1329
298
1.924
351
1309
294
1.917
350
1305
293
1.910
349
1300
292
1.903
347
1295
291
1.897
346
1291
290
1.890
345
1286
289
1.883
344
1282
288
1.876
342
1277
287
1.870
341
1272
285
1.863
340
1268
284
1.857
339
1264
283
1.850
338
1259
282
1.843
336
1254
281
Blocuri urban
TS-A
SP-S
SP-S
SP-S
0,7
1.096
0
0
0
0
1.165
0
0
0
0
1.173
0
0
0
0
1.180
0
0
0
0
1.187
0
0
0
0
781
143
223
46
0
695
171
261
72
0
699
172
262
72
0
702
173
264
73
0
469
174
265
73
236
470
174
266
73
237
472
175
266
73
238
449
186
283
81
229
450
187
283
81
229
450
187
284
81
230
451
188
284
81
230
452
188
284
81
230
452
188
285
81
230
452
188
285
81
230
452
188
284
81
230
453
188
286
82
231
455
189
287
82
232
457
190
288
82
233
458
190
289
83
233
460
191
290
83
234
462
192
291
83
235
463
193
292
84
236
465
193
293
84
237
467
194
294
84
238
468
195
295
84
239
470
195
296
85
240
472
196
297
85
240

TS-A
SP-S
SP-S
SP-S
0,7
5.349
0
0
0
0
5.688
0
0
0
0
5.725
0
0
0
0
5.760
0
0
0
0
5.794
0
0
0
0
3.989
524
1088
226
0
3.604
627
1275
351
0
3.622
630
1281
353
0
3.638
633
1287
354
0
1.822
636
1292
356
1.831
1.829
638
1297
357
1.837
1.834
640
1301
358
1.843
1.762
683
1380
395
1.772
1.766
684
1383
396
1.776
1.769
686
1386
397
1.779
1.772
687
1388
397
1.782
1.773
687
1389
398
1.784
1.774
688
1390
398
1.784
1.774
688
1390
398
1.784
1.773
687
1389
398
1.783
1.780
690
1394
399
1.790
1.786
692
1399
401
1.797
1.793
695
1404
402
1.803
1.799
697
1409
404
1.810
1.806
700
1414
405
1.816
1.813
703
1420
407
1.823
1.819
705
1425
408
1.830
1.826
708
1430
409
1.836
1.833
710
1436
411
1.843
1.839
713
1441
412
1.850
1.846
716
1446
414
1.857
1.853
718
1452
416
1.864
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
435
97
211
70
0
0
813
1.270
530
1.160
387
0
1.549
4.896
1.439
704
1.310
437
0
1.810
5.699
1.460
709
1.320
440
0
1.812
5.742
1.477
713
1.328
443
0
1.814
5.775
1.489
716
1.333
444
0
1.815
5.798
1.496
718
1.336
445
0
1.815
5.810
1.502
719
1.339
446
0
1.816
5.822
1.568
771
1.395
465
0
1.914
6.113
1.574
772
1.397
466
0
1.914
6.123
1.580
773
1.399
466
0
1.913
6.131
1.585
774
1.401
467
0
1.911
6.138
1.590
775
1.402
467
0
1.909
6.144
1.595
775
1.403
468
0
1.907
6.148
1.599
776
1.404
468
0
1.904
6.151
1.600
773
1.399
466
0
1.891
6.130
1.608
775
1.402
467
0
1.892
6.145
1.615
777
1.406
469
0
1.894
6.160
1.623
779
1.409
470
0
1.895
6.176
1.630
781
1.413
471
0
1.896
6.191
1.638
783
1.416
472
0
1.898
6.206
1.646
785
1.420
473
0
1.899
6.223
1.654
787
1.424
475
0
1.901
6.239
1.662
789
1.427
476
0
1.902
6.255
1.670
791
1.431
477
0
1.904
6.272
1.678
793
1.435
478
0
1.905
6.289
1.686
795
1.439
480
0
1.907
6.306
1.694
797
1.442
481
0
1.908
6.323
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3.770
544
407
4.721
3.784
548
410
4.742
3.796
553
413
4.762
3.649
557
417
4.623
3.657
562
420
4.639
3.664
566
423
4.654
3.669
571
427
4.667
3.673
575
430
4.678
3.675
580
434
4.688
3.675
584
437
4.696
3.673
589
441
4.703
3.686
594
444
4.724
3.700
599
448
4.746
3.713
603
451
4.768
3.727
608
455
4.790
3.740
613
459
4.812
3.755
618
462
4.835
3.768
623
466
4.857
3.782
628
470
4.879
3.796
633
473
4.902
3.810
638
477
4.925
3.824
643
481
4.948
3.838
648
485
4.972
4.287
4.272
4.066
4.052
4.036
4.021
4.005
3.991
3.902
3.888
3.873
3.858
3.843
3.829
3.814
3.757
3.744
3.730
3.717
3.704
3.690
3.678
3.665
3.651
3.639
3.626
3.613
3.599
15.540
2.183
17.722
15.669
1.537
17.206
15.194
1.960
17.154
15.213
1.910
17.123
10.859
1.599
12.458
8.442
716
9.157
8.168
521
8.690
8.184
461
8.645
8.197
421
8.618
6.330
-46
6.284
6.332
-42
6.290
6.332
-38
6.295
6.305
-77
6.228
6.303
-73
6.230
6.299
-68
6.231
6.293
-64
6.229
6.286
-59
6.226
6.277
-55
6.222
6.266
-51
6.216
6.223
-38
6.186
6.227
-34
6.192
6.230
-31
6.199
6.234
-28
6.206
6.237
-24
6.213
6.240
-21
6.219
6.245
-18
6.227
6.248
-15
6.233
6.251
-12
6.240
6.256
-9
6.247
6.260
-6
6.254
6.264
-3
6.261
6.268
0
6.268
STATIE DE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
Modificat
LF-S
471
CAPITOLUL 12
CALAFAT
Anexe
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
38.787
38.376
37.953
37.530
37.107
36.684
36.261
35.849
35.426
35.015
34.604
34.204
33.805
33.417
33.029
32.642
32.254
31.878
31.502
30.785
30.433
30.080
29.739
29.399
29.058
28.729
28.400
28.071
27.754
27.436
27.119
26.802
Urban
18.322
18.303
18.274
18.240
18.202
18.159
18.111
18.053
17.991
17.919
17.842
17.756
17.660
17.560
17.454
17.339
17.219
17.090
16.955
16.812
16.740
16.668
16.596
16.524
16.452
16.385
16.313
16.241
16.174
16.102
16.035
15.968
Populatia
Procent blocuri
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
41%
Blocuri urban
7.512
7.504
7.492
7.479
7.463
7.445
7.426
7.402
7.376
7.347
7.315
7.280
7.241
7.199
7.156
7.109
7.060
7.007
6.952
6.893
6.863
6.834
6.804
6.775
6.745
6.718
6.688
6.659
6.631
6.602
6.574
6.547
10.810
10.799
10.782
10.762
10.739
10.714
10.685
10.652
10.615
10.572
10.527
10.476
10.420
10.360
10.298
10.230
10.159
10.083
10.004
9.919
9.876
9.834
9.792
9.749
9.707
9.667
9.625
9.582
9.543
9.500
9.461
9.421
41%
Colectare
Rural
LF-S
SP-C
SP-C
SP-C
6.384
0
0
0
6.215
0
0
0
5.825
0
0
0
5.807
0
0
0
5.733
0
0
0
4.489
217
837
170
4.300
248
938
207
4.285
247
935
206
4.268
246
931
205
1.429
245
928
204
1.424
244
924
204
1.419
244
921
203
1.403
256
955
214
1.398
255
951
213
1.392
254
948
213
1.387
253
944
212
1.382
252
940
211
1.376
251
937
210
1.371
250
933
209
1.351
246
919
206
1.346
246
916
205
1.341
245
913
205
1.336
244
910
204
1.331
243
906
203
1.327
242
903
203
1.322
241
900
202
1.317
240
897
201
1.313
240
893
200
1.308
239
890
200
1.303
238
887
199
1.299
237
884
198
1.294
236
881
198
Blocuri urban
TS-A
SP-C
SP-C
SP-C
0,7
2.550
0
0
0
0
2.560
0
0
0
0
2.577
0
0
0
0
2.593
0
0
0
0
2.608
0
0
0
0
1.717
314
490
102
0
1.528
376
574
158
0
1.536
378
577
159
0
1.543
380
579
159
0
1.033
381
582
160
515
1.037
383
584
161
517
1.040
384
586
161
519
989
410
621
178
499
992
411
622
178
500
993
412
624
179
501
995
412
625
179
502
996
413
625
179
502
996
413
625
179
502
996
413
625
179
502
996
413
625
179
502
999
414
627
180
504
1.003
416
630
180
506
1.007
417
632
181
508
1.010
419
634
182
509
1.014
420
637
182
511
1.018
422
639
183
513
1.022
423
641
184
515
1.025
425
644
184
517
1.029
426
646
185
519
1.033
428
648
186
521
1.037
429
651
186
523
1.041
431
653
187
525

TS-A
SP-C
SP-C
SP-C
0,7
3.669
0
0
0
0
3.684
0
0
0
0
3.708
0
0
0
0
3.731
0
0
0
0
3.753
0
0
0
0
2.584
339
705
146
0
2.335
406
826
227
0
2.346
408
830
228
0
2.356
410
834
229
0
1.178
412
837
230
1.188
1.182
413
840
231
1.192
1.186
414
843
232
1.196
1.139
442
894
256
1.150
1.142
443
896
256
1.152
1.144
444
897
257
1.154
1.145
445
899
257
1.156
1.147
445
900
258
1.157
1.147
445
900
258
1.158
1.147
445
900
258
1.158
1.147
445
900
258
1.157
1.151
447
903
259
1.161
1.155
448
906
259
1.166
1.159
450
910
260
1.170
1.163
452
913
261
1.174
1.168
453
916
262
1.178
1.172
455
920
263
1.183
1.176
457
923
264
1.187
1.181
458
926
265
1.191
1.185
460
930
266
1.196
1.189
462
933
267
1.200
1.194
464
937
268
1.205
1.198
465
940
269
1.209
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.192
452
988
329
0
1.273
4.235
1.349
602
1.114
371
0
1.493
4.931
1.371
608
1.125
375
0
1.496
4.975
1.389
612
1.134
378
0
1.498
5.010
1.401
615
1.140
380
0
1.500
5.035
1.408
617
1.143
381
0
1.501
5.049
1.415
618
1.146
382
0
1.502
5.063
1.475
663
1.194
398
0
1.586
5.316
1.482
664
1.196
399
0
1.586
5.327
1.488
666
1.199
400
0
1.586
5.338
1.494
667
1.201
400
0
1.585
5.347
1.499
668
1.203
401
0
1.584
5.355
1.504
668
1.205
402
0
1.582
5.361
1.509
669
1.206
402
0
1.580
5.367
1.512
667
1.203
401
0
1.571
5.355
1.520
670
1.207
402
0
1.573
5.372
1.528
672
1.211
404
0
1.575
5.389
1.535
674
1.215
405
0
1.577
5.406
1.543
676
1.219
406
0
1.579
5.423
1.552
678
1.222
407
0
1.580
5.440
1.560
680
1.227
409
0
1.583
5.458
1.568
682
1.231
410
0
1.584
5.475
1.576
684
1.234
411
0
1.586
5.493
1.585
687
1.239
413
0
1.588
5.511
1.593
689
1.243
414
0
1.590
5.529
1.602
691
1.247
416
0
1.592
5.548
1.610
693
1.251
417
0
1.594
5.566
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
FILIASI
2.823
2.812
2.802
2.739
2.729
2.719
2.709
2.698
2.688
2.678
2.638
2.628
2.619
2.610
2.600
2.591
2.582
2.573
2.563
2.555
2.546
2.536
2.527
12.604
1.816
14.420
12.460
1.344
13.803
12.110
1.618
13.727
12.131
1.566
13.696
12.094
1.740
13.833
10.063
773
10.836
9.656
664
10.319
9.662
585
10.248
9.665
530
10.195
5.140
501
5.642
5.144
500
5.644
5.147
498
5.646
5.117
493
5.610
5.117
492
5.609
5.116
490
5.606
5.113
488
5.601
5.108
487
5.595
5.102
485
5.587
5.095
483
5.578
5.064
481
5.546
5.069
479
5.549
5.074
477
5.551
5.079
475
5.554
5.084
472
5.557
5.089
470
5.559
5.095
468
5.562
5.100
465
5.565
5.105
462
5.567
5.111
459
5.570
5.116
457
5.572
5.122
454
5.575
5.127
450
5.578
LF-S
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
12.106
11.978
11.846
11.714
11.582
11.450
11.318
11.189
11.057
10.929
10.800
10.676
10.551
10.430
10.309
10.188
10.067
9.950
9.832
9.609
9.498
9.388
9.282
9.176
9.069
8.967
8.864
8.761
8.662
8.563
8.464
8.365
Urban
18.987
18.967
18.937
18.903
18.863
18.818
18.768
18.709
18.644
18.570
18.490
18.401
18.301
18.197
18.088
17.968
17.844
17.710
17.571
17.422
17.347
17.273
17.198
17.124
17.049
16.979
16.905
16.830
16.761
16.686
16.617
16.547
Populatia
Procent blocuri
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
32%
Blocuri urban
6.076
6.069
6.060
6.049
6.036
6.022
6.006
5.987
5.966
5.942
5.917
5.888
5.856
5.823
5.788
5.750
5.710
5.667
5.623
5.575
5.551
5.527
5.503
5.480
5.456
5.433
5.410
5.386
5.363
5.340
5.317
5.295
12.911
12.898
12.877
12.854
12.827
12.796
12.762
12.722
12.678
12.627
12.573
12.512
12.445
12.374
12.300
12.218
12.134
12.043
11.948
11.847
11.796
11.745
11.695
11.644
11.593
11.546
11.495
11.445
11.397
11.347
11.299
11.252
32%
Colectare
Rural
LF-S
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
1.992
0
0
0
1.922
0
0
0
1.818
0
0
0
1.812
0
0
0
1.789
0
0
0
1.401
68
261
53
1.342
77
293
64
1.337
77
292
64
1.332
77
291
64
446
77
290
64
444
76
288
64
443
76
287
63
438
80
298
67
436
80
297
67
435
79
296
66
433
79
295
66
431
79
293
66
430
78
292
66
428
78
291
65
422
77
287
64
420
77
286
64
418
76
285
64
417
76
284
64
416
76
283
63
414
76
282
63
413
75
281
63
411
75
280
63
410
75
279
63
408
75
278
62
407
74
277
62
405
74
276
62
404
74
275
62
Blocuri urban
TS-A
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
0,7
2.062
0
0
0
0
2.071
0
0
0
0
2.084
0
0
0
0
2.097
0
0
0
0
2.109
0
0
0
0
1.389
254
396
82
0
1.236
304
464
128
0
1.242
306
466
128
0
1.248
307
469
129
0
876
308
470
129
376
880
310
472
130
377
882
311
474
130
379
840
331
502
144
364
841
332
503
144
365
843
333
504
144
366
844
333
505
145
366
845
334
506
145
366
845
334
506
145
367
846
334
506
145
367
845
334
506
145
366
848
335
507
145
368
851
336
509
146
369
854
337
511
146
370
857
339
513
147
372
861
340
515
147
373
864
341
517
148
375
867
342
519
149
376
870
344
521
149
377
873
345
523
150
379
877
346
524
150
380
880
347
526
151
381
883
349
528
151
383

TS-A
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
0,7
4.383
0
0
0
0
4.401
0
0
0
0
4.429
0
0
0
0
4.456
0
0
0
0
4.482
0
0
0
0
3.086
405
842
175
0
2.788
485
987
271
0
2.802
487
991
273
0
2.814
490
996
274
0
1.194
492
1000
275
1.631
1.199
493
1003
276
1.637
1.203
495
1006
277
1.642
1.155
528
1067
306
1.579
1.158
529
1070
306
1.582
1.160
531
1072
307
1.585
1.161
531
1073
307
1.588
1.163
532
1075
308
1.589
1.163
532
1075
308
1.590
1.163
532
1075
308
1.590
1.163
532
1074
308
1.589
1.167
534
1078
309
1.595
1.171
536
1082
310
1.601
1.175
538
1086
311
1.607
1.180
540
1090
312
1.612
1.184
542
1094
313
1.618
1.188
544
1098
315
1.625
1.193
546
1102
316
1.630
1.197
548
1106
317
1.636
1.202
550
1111
318
1.642
1.206
552
1114
319
1.648
1.210
554
1119
320
1.654
1.215
556
1123
322
1.661
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
991
344
749
250
0
957
3.290
1.126
476
850
283
0
1.138
3.873
1.145
481
860
287
0
1.142
3.915
1.161
485
868
289
0
1.146
3.949
1.172
489
874
291
0
1.149
3.974
1.178
491
878
293
0
1.152
3.991
1.185
492
881
294
0
1.154
4.006
1.238
532
921
307
0
1.225
4.222
1.244
533
924
308
0
1.227
4.236
1.249
535
927
309
0
1.228
4.248
1.255
536
930
310
0
1.229
4.259
1.260
537
932
311
0
1.229
4.269
1.265
538
934
311
0
1.229
4.278
1.269
539
936
312
0
1.228
4.285
1.273
539
937
312
0
1.225
4.286
1.280
542
941
314
0
1.229
4.304
1.287
544
945
315
0
1.232
4.323
1.295
546
949
316
0
1.235
4.341
1.302
548
953
318
0
1.238
4.360
1.310
551
958
319
0
1.242
4.379
1.317
553
962
321
0
1.245
4.399
1.325
556
966
322
0
1.248
4.418
1.333
558
971
324
0
1.252
4.437
1.341
560
975
325
0
1.255
4.457
1.348
563
980
327
0
1.259
4.476
1.356
565
984
328
0
1.262
4.496
1.364
568
989
330
0
1.266
4.516
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE DE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE
881
878
874
855
852
849
845
842
839
836
823
820
817
815
812
809
806
803
800
797
795
792
789
8.437
1.541
9.978
8.393
1.545
9.938
8.331
1.598
9.929
8.365
1.560
9.926
8.381
1.592
9.973
6.832
328
7.160
6.504
238
6.742
6.523
175
6.698
6.540
131
6.671
3.666
108
3.774
3.675
104
3.779
3.682
101
3.783
3.657
94
3.751
3.662
90
3.752
3.666
86
3.752
3.667
82
3.749
3.668
78
3.746
3.667
74
3.741
3.665
70
3.735
3.654
66
3.720
3.664
61
3.725
3.673
57
3.729
3.682
52
3.734
3.691
47
3.739
3.700
43
3.743
2.465
1.283
3.748
3.719
33
3.752
3.728
28
3.756
3.739
22
3.761
3.748
17
3.765
3.758
12
3.769
3.768
6
3.774
LF-S
472
CAPITOLUL 12
DOBRESTI
Anexe
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rural
65.287
64.595
63.883
63.171
62.459
61.747
61.035
60.343
59.631
58.938
58.246
57.574
56.901
56.248
55.596
54.943
54.290
53.658
53.025
51.818
51.225
50.632
50.058
49.484
48.911
48.357
47.803
47.250
46.716
46.182
45.647
45.113
Urban
17.324
17.306
17.279
17.247
17.211
17.170
17.125
17.070
17.011
16.943
16.871
16.789
16.698
16.603
16.503
16.395
16.281
16.159
16.032
15.896
15.828
15.760
15.692
15.624
15.556
15.492
15.424
15.356
15.293
15.225
15.161
15.098
Populatia
Procent blocuri
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
Blocuri urban
693
692
691
690
688
687
685
683
680
678
675
672
668
664
660
656
651
646
641
636
633
630
628
625
622
620
617
614
612
609
606
604
16.631
16.614
16.588
16.557
16.522
16.483
16.440
16.387
16.331
16.265
16.196
16.117
16.030
15.939
15.843
15.739
15.630
15.512
15.391
15.260
15.195
15.129
15.064
14.999
14.934
14.873
14.807
14.742
14.681
14.616
14.555
14.494
4%
Colectare
Rural
TS-Me
SP-Me
SP-Me
SP-Me
10.747
0
0
0
10.417
0
0
0
9.805
0
0
0
9.776
0
0
0
4.583
0
0
0
2.508
365
1408
286
2.433
418
1579
348
2.424
416
1573
346
2.415
415
1567
345
2.406
413
1561
344
2.397
411
1555
343
2.388
410
1550
341
2.361
431
1607
360
2.352
429
1601
359
2.344
428
1595
358
2.335
426
1589
356
2.325
424
1583
355
2.317
423
1577
354
2.308
421
1571
352
2.273
415
1547
347
2.265
413
1542
346
2.257
412
1536
345
2.249
410
1531
343
2.241
409
1525
342
2.233
408
1520
341
2.225
406
1515
340
2.217
405
1509
339
2.209
403
1504
337
2.202
402
1499
336
2.194
400
1493
335
2.186
399
1488
334
2.178
397
1482
333
Blocuri urban
TS-A
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
0,7
235
0
0
0
0
236
0
0
0
0
238
0
0
0
0
239
0
0
0
0
241
0
0
0
0
158
29
45
9
0
141
35
53
15
0
142
35
53
15
0
142
35
53
15
0
143
35
54
15
0
143
35
54
15
0
144
35
54
15
0
137
38
57
16
0
138
38
57
16
0
138
38
58
16
0
138
38
58
16
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
138
38
58
17
0
139
38
58
17
0
139
38
58
17
0
140
38
58
17
0
140
39
59
17
0
141
39
59
17
0
141
39
59
17
0
142
39
59
17
0
142
39
59
17
0
143
39
60
17
0
143
39
60
17
0
144
40
60
17
0
144
40
60
17
0

TS-A
SP-Ma
SP-Ma
SP-Ma
0,7
5.645
0
0
0
0
5.668
0
0
0
0
5.705
0
0
0
0
5.740
0
0
0
0
5.774
0
0
0
0
3.975
522
1084
225
0
3.592
625
1271
350
0
3.609
628
1277
351
0
3.625
631
1283
353
0
1.489
633
1288
354
2.150
1.495
636
1292
356
2.158
1.500
638
1296
357
2.165
1.440
680
1375
394
2.081
1.443
682
1378
395
2.086
1.446
683
1381
395
2.090
1.448
684
1383
396
2.093
1.450
685
1384
396
2.095
1.450
685
1385
396
2.096
1.450
685
1385
396
2.096
1.449
685
1384
396
2.095
1.455
687
1389
398
2.103
1.460
690
1394
399
2.110
1.466
693
1399
401
2.118
1.471
695
1404
402
2.126
1.476
698
1409
404
2.133
1.482
700
1415
405
2.142
1.487
703
1420
407
2.149
1.492
705
1425
408
2.157
1.498
708
1431
410
2.165
1.503
710
1436
411
2.173
1.509
713
1441
413
2.181
1.515
716
1446
414
2.189
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.459
641
324
1.215
0
1.269
4.907
1.647
839
364
1.365
0
1.451
5.665
1.671
844
367
1.376
0
1.452
5.711
1.691
849
369
1.385
0
1.452
5.745
1.704
852
371
1.390
0
1.451
5.768
1.711
853
371
1.393
0
1.451
5.779
1.718
854
372
1.396
0
1.450
5.790
1.790
913
387
1.451
0
1.520
6.061
1.797
915
387
1.453
0
1.518
6.070
1.803
915
388
1.455
0
1.517
6.078
1.809
916
388
1.456
0
1.515
6.085
1.815
917
389
1.458
0
1.512
6.090
1.820
917
389
1.459
0
1.510
6.095
1.825
917
389
1.460
0
1.507
6.098
1.825
913
388
1.454
0
1.494
6.075
1.833
915
389
1.458
0
1.494
6.089
1.842
917
390
1.461
0
1.494
6.103
1.850
919
390
1.464
0
1.494
6.117
1.858
920
391
1.468
0
1.494
6.132
1.866
922
392
1.471
0
1.494
6.146
1.875
924
393
1.475
0
1.494
6.162
1.884
926
394
1.478
0
1.494
6.176
1.892
928
395
1.482
0
1.494
6.191
1.901
930
396
1.485
0
1.494
6.207
1.910
932
397
1.489
0
1.494
6.223
1.919
934
398
1.493
0
1.494
6.239
1.928
937
399
1.497
0
1.494
6.254
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.150
245
183
2.579
2.158
247
185
2.590
2.165
249
186
2.601
2.081
251
188
2.520
2.086
253
189
2.528
2.090
255
191
2.536
2.093
257
192
2.542
2.095
259
194
2.548
2.096
261
195
2.553
2.096
263
197
2.557
2.095
266
199
2.559
2.103
268
200
2.571
2.110
270
202
2.582
2.118
272
203
2.593
2.126
274
205
2.605
2.133
276
207
2.616
2.142
279
208
2.629
2.149
281
210
2.640
2.157
283
212
2.652
2.165
285
213
2.664
2.173
288
215
2.676
2.181
290
217
2.688
2.189
292
219
2.700
STATIE SORTARE DOBRESTI

Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
20%
20%
75%
25%
LF-S
COMPOSTARE (noua)
GOICEA
5.066
5.049
4.804
4.788
4.769
4.752
4.733
4.716
4.611
4.594
4.577
4.560
4.542
4.525
4.507
4.440
4.424
4.408
4.393
4.377
4.361
4.346
4.331
4.315
4.300
4.285
4.269
4.253
16.628
904
17.531
16.322
1.115
17.437
15.747
1.609
17.356
15.755
1.544
17.299
10.597
1.860
12.458
7.910
596
8.506
7.617
539
8.156
7.627
448
8.074
7.634
383
8.017
5.597
370
5.967
5.594
364
5.957
5.590
357
5.947
5.562
372
5.934
5.556
365
5.921
5.549
359
5.908
5.540
352
5.892
5.530
345
5.875
5.520
337
5.857
5.508
330
5.837
5.460
320
5.781
5.458
313
5.772
5.456
306
5.762
5.455
299
5.753
5.453
291
5.744
5.450
284
5.734
5.450
276
5.726
5.448
268
5.716
5.446
260
5.706
5.445
252
5.697
5.444
244
5.688
5.443
235
5.678
5.441
227
5.668
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
24.195
23.938
23.675
23.411
23.147
22.883
22.619
22.363
22.099
21.842
21.586
21.336
21.087
20.845
20.603
20.362
20.120
19.885
19.651
19.204
18.984
18.764
18.551
18.339
18.126
17.921
17.716
17.510
17.313
17.115
16.917
16.719
Populatia
Rural
Urban
Procent blocuri
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
Blocuri urban
3.983
0
0
0
3.861
0
0
0
3.634
0
0
0
2.847
138
531
108
2.810
136
524
106
2.800
135
522
106
2.682
155
585
129
2.673
154
583
128
2.662
154
581
128
892
153
579
127
888
152
576
127
885
152
574
126
875
160
596
134
872
159
593
133
869
159
591
133
865
158
589
132
862
157
587
132
859
157
584
131
855
156
582
131
842
154
573
129
839
153
571
128
836
153
569
128
834
152
567
127
831
152
565
127
828
151
563
126
825
151
561
126
822
150
559
125
819
149
557
125
816
149
555
125
813
148
553
124
810
148
551
124
807
147
549
123
Colectare
Rural
LF-S
SP-S
SP-S
SP-S

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Urban family housing

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
192
107
237
79
0
314
929
195
107
236
79
0
310
926
198
107
237
79
0
309
931
219
127
263
88
0
349
1.046
222
128
264
88
0
348
1.050
224
128
264
88
0
347
1.051
226
128
265
88
0
345
1.052
226
128
264
88
0
344
1.050
227
128
264
88
0
343
1.049
234
134
272
91
0
356
1.087
235
134
272
91
0
355
1.086
235
133
272
91
0
354
1.085
236
133
271
90
0
352
1.083
236
133
271
90
0
351
1.082
237
133
271
90
0
350
1.080
237
133
270
90
0
348
1.079
236
131
268
89
0
343
1.068
237
131
267
89
0
342
1.067
238
131
267
89
0
341
1.065
238
131
267
89
0
340
1.065
239
131
267
89
0
338
1.064
240
131
266
89
0
337
1.063
240
131
266
89
0
336
1.062
241
130
266
89
0
335
1.061
242
130
266
89
0
334
1.060
243
130
266
89
0
332
1.059
243
130
266
89
0
331
1.059
244
130
265
88
0
330
1.058
245
130
265
88
0
329
1.057
COMPOSTARE (incl. MS, C) (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.761
1.754
1.748
1.709
1.703
1.696
1.690
1.683
1.677
1.670
1.645
1.639
1.633
1.628
1.622
1.616
1.611
1.605
1.599
1.594
1.588
1.582
1.576
3.983
-200
3.783
3.861
-105
3.756
3.634
95
3.729
3.162
-100
3.062
3.121
22
3.142
3.110
4
3.113
3.031
-17
3.015
3.021
-32
2.989
3.009
-43
2.966
1.237
-50
1.187
1.232
-51
1.181
1.228
-52
1.175
1.231
-54
1.177
1.227
-56
1.171
1.222
-57
1.165
1.218
-59
1.159
1.213
-60
1.153
1.208
-61
1.147
1.204
-63
1.141
1.186
-64
1.121
1.181
-66
1.115
1.177
-68
1.110
1.173
-69
1.104
1.169
-71
1.098
1.165
-73
1.092
1.161
-74
1.086
1.157
-76
1.081
1.152
-78
1.075
1.148
-79
1.069
1.144
-81
1.063
1.140
-83
1.057
1.136
-85
1.051
STATIE SORTARE
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total

20%
20%
75%
25%
LF-S
473
CAPITOLUL 12
Total county
Anexe
Destinatia
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
328.522
325.039
321.456
317.873
314.290
310.708
307.125
303.642
300.059
296.575
293.092
289.708
286.325
283.040
279.756
276.472
273.188
270.003
266.818
260.748
257.762
254.776
251.890
249.004
246.118
243.331
240.545
237.758
235.071
232.384
229.697
227.010
Populatia
Rural
Urban
383.630
383.228
382.626
381.923
381.120
380.216
379.212
378.008
376.702
375.196
373.590
371.783
369.775
367.666
365.458
363.048
360.538
357.827
355.016
352.004
350.498
348.992
347.486
345.980
344.474
343.068
341.562
340.056
338.651
337.145
335.739
334.333
Blocuri urban
230.833
230.591
230.228
229.806
229.322
228.779
228.174
227.450
226.664
225.758
224.791
223.704
222.496
221.227
219.898
218.448
216.938
215.307
213.615
211.803
210.897
209.991
209.084
208.178
207.272
206.426
205.520
204.614
203.768
202.862
202.016
201.171
152.797
152.637
152.398
152.118
151.798
151.438
151.038
150.558
150.038
149.438
148.799
148.079
147.279
146.439
145.559
144.600
143.600
142.520
141.401
140.201
139.601
139.001
138.401
137.802
137.202
136.642
136.042
135.442
134.882
134.283
133.723
133.163
4.111
4.107
4.101
4.093
4.084
4.075
4.064
4.051
4.037
4.021
4.004
3.984
3.963
3.940
3.917
3.891
3.864
3.835
3.805
3.772
3.756
3.740
3.724
3.708
3.692
3.677
3.660
3.644
3.629
3.613
3.598
33.321
33.286
33.233
33.172
33.103
33.024
32.937
32.832
32.719
32.588
32.449
32.292
32.117
31.934
31.742
31.533
31.315
31.080
30.835
30.574
30.443
30.312
30.181
30.051
29.920
29.798
29.667
29.536
29.414
29.283
29.161
29.039
328.522
325.039
321.456
317.873
314.290
310.708
307.125
303.642
300.059
296.575
293.092
289.708
286.325
283.040
279.756
276.472
273.188
270.003
266.818
260.748
257.762
254.776
251.890
249.004
246.118
243.331
240.545
237.758
235.071
232.384
229.697
227.010
LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
54.089
0
0
0
52.435
0
0
0
49.332
0
0
0
48.416
138
531
108
28.124
136
524
106
18.427
1.837
7.086
1.439
17.767
2.101
7.944
1.750
17.706
2.094
7.917
1.744
17.637
2.086
7.886
1.737
12.107
2.078
7.857
1.730
12.060
2.070
7.827
1.724
12.017
2.063
7.798
1.717
11.880
2.168
8.086
1.814
11.837
2.160
8.057
1.807
11.793
2.152
8.027
1.801
11.748
2.144
7.997
1.794
11.702
2.136
7.965
1.486
11.658
2.128
7.935
1.780
11.612
2.119
7.904
1.773
11.439
2.088
7.786
1.747
11.398
2.080
7.758
1.740
11.357
2.073
7.730
1.734
11.318
2.066
7.703
1.728
11.278
2.058
7.676
1.722
11.236
2.051
7.648
1.716
11.198
2.044
7.622
1.710
11.158
2.036
7.595
1.704
11.117
2.029
7.567
1.697
11.079
2.022
7.541
1.692
11.040
2.015
7.515
1.686
11.000
2.007
7.487
1.680
10.958
2.000
7.459
1.673

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
78.291
0
0
0
0
78.676
0
0
0
0
79.181
0
0
0
0
79.668
0
0
0
0
80.136
0
0
0
0
52.753
9.663
15.050
3.121
0
46.961
11.565
17.637
4.852
0
47.187
11.621
17.722
4.875
0
47.400
11.673
17.802
4.898
0
46.461
11.720
17.873
4.917
1.128
46.632
11.763
17.938
4.935
1.132
46.777
11.799
17.994
4.951
1.135
44.635
12.593
19.085
5.464
1.091
44.735
12.622
19.128
5.477
1.094
44.822
12.646
19.165
5.487
1.096
44.883
12.663
19.191
5.495
1.097
44.929
12.676
19.211
5.500
1.099
44.948
12.682
19.219
5.503
1.099
44.952
12.683
19.220
5.503
1.099
44.927
12.676
19.210
5.500
1.099
45.093
12.723
19.280
5.520
1.103
45.258
12.769
19.351
5.541
1.107
45.423
12.816
19.422
5.561
1.111
45.588
12.862
19.492
5.581
1.115
45.753
12.909
19.563
5.601
1.119
45.931
12.959
19.639
5.623
1.123
46.095
13.005
19.709
5.643
1.127
46.259
13.052
19.779
5.663
1.131
46.436
13.102
19.855
5.685
1.135
46.600
13.148
19.925
5.705
1.139
46.776
13.198
20.000
5.727
1.144
46.953
13.248
20.076
5.748
1.148
Urban family housing

LF-S
SP-S
SP-S
SP-S
Comp-S
51.551
0
0
0
0
52.079
0
0
0
0
52.413
0
0
0
0
52.735
0
0
0
0
53.045
0
0
0
0
26.676
4.797
9.962
2.066
9.842
24.019
5.742
11.675
3.212
8.981
24.134
5.769
11.731
3.227
9.024
24.243
5.795
11.784
3.242
9.065
14.506
5.818
11.831
3.255
18.934
14.559
5.840
11.874
3.267
19.004
14.605
5.858
11.911
3.277
19.064
14.026
6.252
12.633
3.617
18.326
14.057
6.266
12.661
3.625
18.367
14.085
6.278
12.686
3.632
18.403
14.104
6.287
12.703
3.637
18.428
14.118
6.293
12.716
3.641
18.447
14.124
6.296
12.722
3.642
18.455
14.125
6.296
12.723
3.643
18.456
14.118
6.293
12.716
3.641
18.446
14.170
6.316
12.762
3.654
18.514
14.222
6.339
12.809
3.668
18.582
14.274
6.362
12.856
3.681
18.650
14.325
6.386
12.903
3.694
18.718
14.377
6.409
12.949
3.708
18.785
14.433
6.434
13.000
3.722
18.858
14.485
6.457
13.046
3.735
18.926
14.536
6.480
13.093
3.749
18.993
14.592
6.504
13.143
3.763
19.066
14.643
6.527
13.189
3.776
19.133
14.699
6.552
13.239
3.791
19.206
14.754
6.577
13.289
3.805
19.278
Gospodarii mediul urban - deseuri biodegradabile

Populatia care composteaza individual
3.583
Colectare
Rural
474
CAPITOLUL 12
Anexe
Anul
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
382
382
381
761
1.455
1.827
2.197
2.564
2.928
3.586
3.938
4.285
4.627
4.963
6.303
6.257
6.210
6.160
6.108
6.045
6.014
5.982
5.951
5.920
5.888
5.859
5.828
5.797
5.768
5.738
5.708
5.679
1.450
1.444
1.437
1.430
1.423
1.415
1.407
1.399
1.390
1.381
1.372
1.362
1.352
1.342
1.332
1.321
1.310
1.298
1.286
1.270
1.261
1.253
1.245
1.237
1.229
1.221
1.213
1.205
1.198
1.190
1.182
1.175
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
192
107
237
79
0
314
929
195
107
236
79
0
310
926
198
107
237
79
0
309
931
219
127
263
88
0
349
1.046
222
128
264
88
0
348
1.050
224
128
264
88
0
347
1.051
226
128
265
88
0
345
1.052
226
128
264
88
0
344
1.050
227
128
264
88
0
343
1.049
234
134
272
91
0
356
1.087
235
134
272
91
0
355
1.086
235
133
272
91
0
354
1.085
236
133
271
90
0
352
1.083
236
133
271
90
0
351
1.082
237
133
271
90
0
350
1.080
237
133
270
90
0
348
1.079
236
131
268
89
0
343
1.068
237
131
267
89
0
342
1.067
238
131
267
89
0
341
1.065
238
131
267
89
0
340
1.065
239
131
267
89
0
338
1.064
240
131
266
89
0
337
1.063
240
131
266
89
0
336
1.062
241
130
266
89
0
335
1.061
242
130
266
89
0
334
1.060
243
130
266
89
0
332
1.059
243
130
266
89
0
331
1.059
244
130
265
88
0
330
1.058
245
130
265
88
0
329
1.057
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16.591
5.309
11.552
3.851
0
14.989
52.291
18.938
7.412
13.127
4.376
0
17.873
61.726
19.246
7.492
13.288
4.429
0
17.943
62.399
19.495
7.559
13.419
4.473
0
18.008
62.954
19.676
7.608
13.516
4.505
0
18.065
63.371
19.787
7.642
13.578
4.526
0
18.117
63.650
19.892
7.672
13.636
4.545
0
18.161
63.907
20.815
8.294
14.261
4.754
0
19.298
67.421
20.913
8.321
14.313
4.771
0
19.330
67.648
21.007
8.347
14.362
4.787
0
19.357
67.860
21.095
8.369
14.405
4.802
0
19.373
68.044
21.179
8.389
14.446
4.815
0
19.383
68.213
21.256
8.406
14.482
4.827
0
19.384
68.354
21.329
8.421
14.514
4.838
0
19.377
68.479
21.387
8.425
14.527
4.842
0
19.339
68.521
21.509
8.463
14.596
4.865
0
19.397
68.830
21.631
8.501
14.665
4.888
0
19.454
69.139
21.755
8.539
14.734
4.911
0
19.512
69.451
21.879
8.577
14.803
4.934
0
19.570
69.763
22.004
8.615
14.873
4.958
0
19.627
70.076
22.133
8.655
14.946
4.982
0
19.689
70.406
22.260
8.693
15.016
5.005
0
19.747
70.722
22.387
8.732
15.087
5.029
0
19.804
71.038
22.519
8.773
15.161
5.054
0
19.866
71.373
22.647
8.811
15.233
5.078
0
19.923
71.693
22.781
8.852
15.308
5.103
0
19.985
72.029
22.915
8.893
15.383
5.128
0
20.047
72.365
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
435
97
211
70
0
0
813
1.270
530
1.160
387
0
1.549
4.896
1.439
704
1.310
437
0
1.810
5.699
1.460
709
1.320
440
0
1.812
5.742
1.477
713
1.328
443
0
1.814
5.775
1.489
716
1.333
444
0
1.815
5.798
1.496
718
1.336
445
0
1.815
5.810
1.502
719
1.339
446
0
1.816
5.822
1.568
771
1.395
465
0
1.914
6.113
1.574
772
1.397
466
0
1.914
6.123
1.580
773
1.399
466
0
1.913
6.131
1.585
774
1.401
467
0
1.911
6.138
1.590
775
1.402
467
0
1.909
6.144
1.595
775
1.403
468
0
1.907
6.148
1.599
776
1.404
468
0
1.904
6.151
1.600
773
1.399
466
0
1.891
6.130
1.608
775
1.402
467
0
1.892
6.145
1.615
777
1.406
469
0
1.894
6.160
1.623
779
1.409
470
0
1.895
6.176
1.630
781
1.413
471
0
1.896
6.191
1.638
783
1.416
472
0
1.898
6.206
1.646
785
1.420
473
0
1.899
6.223
1.654
787
1.424
475
0
1.901
6.239
1.662
789
1.427
476
0
1.902
6.255
1.670
791
1.431
477
0
1.904
6.272
1.678
793
1.435
478
0
1.905
6.289
1.686
795
1.439
480
0
1.907
6.306
1.694
797
1.442
481
0
1.908
6.323
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.192
452
988
329
0
1.273
4.235
1.349
602
1.114
371
0
1.493
4.931
1.371
608
1.125
375
0
1.496
4.975
1.389
612
1.134
378
0
1.498
5.010
1.401
615
1.140
380
0
1.500
5.035
1.408
617
1.143
381
0
1.501
5.049
1.415
618
1.146
382
0
1.502
5.063
1.475
663
1.194
398
0
1.586
5.316
1.482
664
1.196
399
0
1.586
5.327
1.488
666
1.199
400
0
1.586
5.338
1.494
667
1.201
400
0
1.585
5.347
1.499
668
1.203
401
0
1.584
5.355
1.504
668
1.205
402
0
1.582
5.361
1.509
669
1.206
402
0
1.580
5.367
1.512
667
1.203
401
0
1.571
5.355
1.520
670
1.207
402
0
1.573
5.372
1.528
672
1.211
404
0
1.575
5.389
1.535
674
1.215
405
0
1.577
5.406
1.543
676
1.219
406
0
1.579
5.423
1.552
678
1.222
407
0
1.580
5.440
1.560
680
1.227
409
0
1.583
5.458
1.568
682
1.231
410
0
1.584
5.475
1.576
684
1.234
411
0
1.586
5.493
1.585
687
1.239
413
0
1.588
5.511
1.593
689
1.243
414
0
1.590
5.529
1.602
691
1.247
416
0
1.592
5.548
1.610
693
1.251
417
0
1.594
5.566
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
991
344
749
250
0
957
3.290
1.126
476
850
283
0
1.138
3.873
1.145
481
860
287
0
1.142
3.915
1.161
485
868
289
0
1.146
3.949
1.172
489
874
291
0
1.149
3.974
1.178
491
878
293
0
1.152
3.991
1.185
492
881
294
0
1.154
4.006
1.238
532
921
307
0
1.225
4.222
1.244
533
924
308
0
1.227
4.236
1.249
535
927
309
0
1.228
4.248
1.255
536
930
310
0
1.229
4.259
1.260
537
932
311
0
1.229
4.269
1.265
538
934
311
0
1.229
4.278
1.269
539
936
312
0
1.228
4.285
1.273
539
937
312
0
1.225
4.286
1.280
542
941
314
0
1.229
4.304
1.287
544
945
315
0
1.232
4.323
1.295
546
949
316
0
1.235
4.341
1.302
548
953
318
0
1.238
4.360
1.310
551
958
319
0
1.242
4.379
1.317
0
0
0
0
0
1.317
1.325
556
966
322
0
1.248
4.418
1.333
558
971
324
0
1.252
4.437
1.341
560
975
325
0
1.255
4.457
1.348
563
980
327
0
1.259
4.476
1.356
565
984
328
0
1.262
4.496
1.364
568
989
330
0
1.266
4.516
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.459
641
324
1.215
0
1.269
4.907
1.647
839
364
1.365
0
1.451
5.665
1.671
844
367
1.376
0
1.452
5.711
1.691
849
369
1.385
0
1.452
5.745
1.704
852
371
1.390
0
1.451
5.768
1.711
853
371
1.393
0
1.451
5.779
1.718
854
372
1.396
0
1.450
5.790
1.790
913
387
1.451
0
1.520
6.061
1.797
915
387
1.453
0
1.518
6.070
1.803
915
388
1.455
0
1.517
6.078
1.809
916
388
1.456
0
1.515
6.085
1.815
917
389
1.458
0
1.512
6.090
1.820
917
389
1.459
0
1.510
6.095
1.825
917
389
1.460
0
1.507
6.098
1.825
913
388
1.454
0
1.494
6.075
1.833
915
389
1.458
0
1.494
6.089
1.842
917
390
1.461
0
1.494
6.103
1.850
919
390
1.464
0
1.494
6.117
1.858
920
391
1.468
0
1.494
6.132
1.866
922
392
1.471
0
1.494
6.146
1.875
924
393
1.475
0
1.494
6.162
1.884
926
394
1.478
0
1.494
6.176
1.892
928
395
1.482
0
1.494
6.191
1.901
930
396
1.485
0
1.494
6.207
1.910
932
397
1.489
0
1.494
6.223
1.919
934
398
1.493
0
1.494
6.239
1.928
937
399
1.497
0
1.494
6.254
Anul
Total deseuri municipale din gospodarii la compostare
2007
0
0
0
2008
0
0
0
2009
0
0
0
2010
0
0
0
2011
0
0
0
2012
9.842
9.263
19.105
2013
8.981
9.328
18.309
2014
9.024
9.393
18.417
2015
9.065
9.458
18.523
2016
14.142
8.113
22.255
2017
14.194
8.178
22.372
2018
14.238
8.243
22.481
2019
13.687
8.309
21.997
2020
13.718
8.376
22.094
2021
13.745
8.443
22.188
2022
13.764
8.510
22.274
2023
13.778
8.578
22.356
2024
13.784
8.647
22.430
2025
13.785
8.716
22.501
2026
13.777
8.786
22.563
2027
13.828
8.856
22.684
2028
13.879
8.927
22.806
2029
13.929
8.998
22.928
2030
13.980
9.070
23.050
2031
14.030
9.143
23.173
2032
14.085
9.216
23.301
2033
14.135
9.290
23.425
2034
14.185
9.364
23.550
2035
14.240
9.439
23.679
2036
14.290
9.515
23.804
2037
14.344
9.591
23.935
2038
14.398
9.667
24.066
STATIE COMPOSTARE in BAILESTI (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3.770
951
4.721
3.784
959
4.742
3.796
966
4.762
3.649
974
4.623
3.657
982
4.639
3.664
990
4.654
3.669
997
4.667
3.673
1.005
4.678
3.675
1.013
4.688
3.675
1.022
4.696
3.673
1.030
4.703
3.686
1.038
4.724
3.700
1.046
4.746
3.713
1.055
4.768
3.727
1.063
4.790
3.740
1.072
4.812
3.755
1.080
4.835
3.768
1.089
4.857
3.782
1.098
4.879
3.796
1.106
4.902
3.810
1.115
4.925
3.824
1.124
4.948
3.838
1.133
4.972
STATIE COMPOSTARE CALAFAT (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE COMPOSTARE FILIASI (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STATIE COMPOSTARE DOBRESTI (noua)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.150
429
2.579
2.158
432
2.590
2.165
436
2.601
2.081
439
2.520
2.086
443
2.528
2.090
446
2.536
2.093
450
2.542
2.095
453
2.548
2.096
457
2.553
2.096
461
2.557
2.095
464
2.559
2.103
468
2.571
2.110
472
2.582
2.118
475
2.593
2.126
479
2.605
2.133
483
2.616
2.142
487
2.629
2.149
491
2.640
2.157
495
2.652
2.165
499
2.664
2.173
503
2.676
2.181
507
2.688
2.189
511
2.700
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
19.105
0
0
0
18.309
0
0
0
18.417
0
0
0
18.523
0
0
0
29.554
0
0
0
29.704
0
0
0
29.844
0
0
0
29.140
0
0
0
29.261
0
0
0
29.377
0
0
0
29.483
0
0
0
29.583
0
0
0
29.671
0
0
0
29.754
0
0
0
29.825
0
0
0
29.979
0
0
0
30.134
0
0
0
30.289
0
0
0
30.445
0
0
0
30.602
0
0
0
30.765
0
0
0
30.922
0
0
0
31.081
0
0
0
31.245
0
0
0
31.405
0
0
0
31.571
0
0
0
31.737
19.667
19.599
18.650
18.586
18.513
23.910
23.818
23.731
23.201
23.118
23.032
22.944
13.608
13.557
13.504
13.303
13.255
13.207
13.162
13.115
13.067
13.022
12.976
12.928
12.884
12.839
12.792
21.401
Deseuri voluminoase
Statii de sortare
Anul
STATIA DE SORTARE GOICEA (existenta)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE DE SORTARE Bailesti (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE DE SORTARE (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE DE SORTARE FILIASI (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
STATIE DE SORTARE DOBRESTI (noua)
Hartie si carton
Sticla
Plastic
Metal
Lemn
Reziduuri
Total
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
LF-S
#REF!
#REF!
#REF!
#REF!
#REF!
#REF!
STATIE COMPOSTARE GOICEA (noua)

Total compostare
Statii de transfer
Anul
Deseuri reziduale
Deseuri reziduale
Deseuri reziduale
Deseuri reziduale
Deseuri reziduale
Deseuri reziduale
Total
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
LF-S
3.783
3.756
3.729
3.062
3.142
3.113
3.015
2.989
2.966
1.187
1.181
1.175
1.177
1.171
1.165
1.159
1.153
1.147
1.141
1.121
1.115
1.110
1.104
1.098
1.092
1.086
1.081
1.075
1.069
1.063
1.057
1.051
LF-S
LF-S
17.154
17.123
12.458
9.157
8.690
8.645
8.618
6.284
6.290
6.295
6.228
6.230
6.231
6.229
6.226
6.222
6.216
6.186
6.192
6.199
6.206
6.213
6.219
6.227
6.233
6.240
6.247
6.254
6.261
6.268
LF-S
13.727
13.696
13.833
10.836
10.319
10.248
10.195
5.642
5.644
5.646
5.610
5.609
5.606
5.601
5.595
5.587
5.578
5.546
5.549
5.551
5.554
5.557
5.559
5.562
5.565
5.567
5.570
5.572
5.575
5.578
LF-S
9.929
9.926
9.973
7.160
6.742
6.698
6.671
3.774
3.779
3.783
3.751
3.752
3.752
3.749
3.746
3.741
3.735
3.720
3.725
3.729
3.734
3.739
3.743
3.748
3.752
3.756
3.761
3.765
3.769
3.774
LF-S
17.356
17.299
12.458
8.506
8.156
8.074
8.017
5.967
5.957
5.947
5.934
5.921
5.908
5.892
5.875
5.857
5.837
5.781
5.772
5.762
5.753
5.744
5.734
5.726
5.716
5.706
5.697
5.688
5.678
5.668
2009
2010
2011
0
2012
0
2013
0
2014
0
2015
0
2016
0
2017
0
2018
0
2019
0
2020
0
2021
0
2022
0
2023
0
2024
0
2025
0
2026
0
2027
0
2028
0
2029
0
2030
0
2031
0
2032
0
2033
0
2034
0
2035
0
2036
0
2037
0
2038
0
TMB
Anul
Deseuri reziduale
2007
2008
LF-S
Depozit
Anul
Deseuri reziduale
Total depozitare
LF-S
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
217.571
215.961
215.605
214.937
193.842
126.726
118.983
118.116
117.584
101.037
101.248
101.417
99.653
99.750
99.820
99.843
99.837
99.786
99.706
99.423
99.627
99.827
100.029
100.228
100.424
100.645
100.839
101.030
101.246
101.436
101.645
101.852
217.571
12601
228.562
12578
228.183
23118
238.055
23035
216.877
25382
152.108
25261
144.244
25132
143.248
28817
146.400
28628
129.665
28434
129.681
28233
129.650
28021
127.674
27808
127.558
27590
127.410
27361
127.204
27128
126.965
26887
126.673
26642
126.347
26293
125.716
26120
125.746
25947
125.774
25777
125.806
25607
125.836
25438
125.862
25276
125.921
25110
125.949
24943
125.973
24785
126.031
24622
126.057
24463
126.109
24305
126.157
475
CAPITOLUL 12
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii colectate in amestec si separat
Deseuri voluminoase
Anexe
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
78.878
105.958
162.165
168.022
181.441
182.015
182.551
183.028
183.449
183.808
184.125
184.377
184.548
184.688
184.781
184.787
184.743
184.626
184.456
183.688
184.036
184.377
184.730
185.077
185.417
185.811
186.157
186.497
186.892
187.238
187.621
187.998
28.005
29.707
32.875
33.088
33.791
34.061
34.334
34.608
34.885
35.164
35.446
35.729
36.015
36.303
36.594
36.886
37.182
37.479
37.779
38.081
38.386
38.693
39.002
39.314
39.629
39.946
40.265
40.588
40.912
41.240
41.569
41.902
5.321
5.364
5.406
5.450
5.981
6.029
6.077
6.126
6.175
6.224
6.274
6.324
6.375
6.426
6.477
6.529
6.581
6.634
6.687
6.741
6.794
6.849
6.904
6.959
7.015
7.071
7.127
7.184
7.242
7.300
7.358
7.417
4.201
4.234
4.268
4.302
5.313
5.355
5.398
5.441
5.485
5.529
5.573
5.617
5.662
5.708
5.753
5.799
5.846
5.892
5.940
5.987
6.035
6.083
6.132
6.181
6.230
6.280
6.331
6.381
6.432
6.484
6.536
6.588
14.002
14.115
14.227
14.341
14.456
14.572
14.688
14.806
14.924
15.044
15.164
15.285
15.407
15.531
15.655
15.780
15.906
16.034
16.162
16.291
16.422
16.553
16.685
16.819
16.953
17.089
17.226
17.364
17.503
17.643
17.784
17.926
105.685
76.943
18.478
13.278
382
382
381
761
1.455
1.827
2.197
2.564
2.928
3.586
3.938
4.285
4.627
4.963
6.303
6.257
6.210
6.160
6.108
6.045
6.014
5.982
5.951
5.920
5.888
5.859
5.828
5.797
5.768
5.738
5.708
5.679
1.450
1.444
1.437
1.430
1.423
1.415
1.407
1.399
1.390
1.381
1.372
1.362
1.352
1.342
1.332
1.321
1.310
1.298
1.286
1.270
1.261
1.253
1.245
1.237
1.229
1.221
1.213
1.205
1.198
1.190
1.182
1.175
Total deseuri municipale tratate si eliminate si compostare individuala
Deseuri industriale
Namol
9.371
10.027
10.528
11.055
11.607
12.188
12.675
13.055
13.316
236.092
236.320
237.420
238.482
240.981
242.032
243.048
244.009
244.918
245.769
246.581
247.333
248.007
248.655
249.260
249.782
250.258
250.665
251.024
250.788
251.673
252.555
253.453
254.350
255.245
256.197
257.106
258.014
258.981
259.904
260.868
261.831
12.601
12.578
23.118
23.035
25.382
25.261
25.132
28.817
28.628
28.434
28.233
28.021
27.808
27.590
27.361
27.128
26.887
26.642
26.293
26.120
25.947
25.777
25.607
25.438
25.276
25.110
24.943
24.785
24.622
24.463
24.305
24.305
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
17.400
22.420
22.359
22.305
22.244
266.092
266.298
277.938
278.916
283.764
284.693
285.579
290.226
290.946
291.603
292.214
292.755
293.215
293.645
294.021
294.310
294.545
294.707
294.716
294.308
295.019
295.732
296.461
297.187
297.921
298.706
299.449
300.199
306.022
306.726
307.478
308.380
183.932
183.191
180.926
181.595
162.071
162.718
164.206
164.751
165.247
160.213
160.625
160.966
161.670
161.895
162.075
162.171
161.919
162.190
162.109
161.683
162.113
162.539
162.970
163.398
163.823
164.294
164.721
165.144
165.615
166.040
166.505
166.966

Zona 1 CRAIOVA
Zona 2 BAILESTI
Zona 3 CALAFAT
Zona 4 FILIASI
Zona 5 DOBRESTI
Zona 6 GOICEA
2007
0
0
0
0
0
0
0
2008
0
0
0
0
0
0
0
2009
0
0
0
0
0
0
0
2010
0
0
0
0
0
0
0
2011
10.313
4.287
0
0
5.066
0
19.667
2012
10.277
4.272
0
0
5.049
0
19.599
2013
9.780
4.066
0
0
4.804
0
18.650
2014
9.746
4.052
0
0
4.788
0
18.586
2015
9.708
4.036
0
0
4.769
0
18.513
2016
9.672
4.021
2.823
881
4.752
1.761
23.910
2017
9.635
4.005
2.812
878
4.733
1.754
23.818
2018
9.600
3.991
2.802
874
4.716
1.748
23.731
2019
9.386
3.902
2.739
855
4.611
1.709
23.201
2020
9.352
3.888
2.729
852
4.594
1.703
23.118
2021
9.318
3.873
2.719
849
4.577
1.696
23.032
2022
9.282
3.858
2.709
845
4.560
1.690
22.944
2023
0
3.843
2.698
842
4.542
1.683
13.608
2024
0
3.829
2.688
839
4.525
1.677
13.557
2025
0
3.814
2.678
836
4.507
1.670
13.504
2026
0
3.757
2.638
823
4.440
1.645
13.303
2027
0
3.744
2.628
820
4.424
1.639
13.255
2028
0
3.730
2.619
817
4.408
1.633
13.207
2029
0
3.717
2.610
815
4.393
1.628
13.162
2030
0
3.704
2.600
812
4.377
1.622
13.115
2031
0
3.690
2.591
809
4.361
1.616
13.067
2032
0
3.678
2.582
806
4.346
1.611
13.022
2033
0
3.665
2.573
803
4.331
1.605
12.976
2034
0
3.651
2.563
800
4.315
1.599
12.928
2035
0
3.639
2.555
797
4.300
1.594
12.884
2036
0
3.626
2.546
795
4.285
1.588
12.839
2037
0
3.613
2.536
792
4.269
1.582
12.792
2038
8.658
3.599
2.527
789
4.253
1.576
21.401
URBAN - compostare in statii de compostare

Zona 1 CRAIOVA
Zona 2 BAILESTI
Zona 3 CALAFAT
Zona 4 FILIASI
Zona 5 DOBRESTI
Zona 6 GOICEA
2007
0
0
0
0
0
0
0
2008
0
0
0
0
0
0
0
2009
0
0
0
0
0
0
0
2010
0
0
0
0
0
0
0
2011
0
0
0
0
0
0
0
2012
18.150
0
0
0
0
0
18.150
2013
17.393
0
0
0
0
0
17.393
2014
17.496
0
0
0
0
0
17.496
2015
17.597
0
0
0
0
0
17.597
2016
21.142
4.485
0
0
2.450
0
28.077
2017
21.253
4.505
0
0
2.461
0
28.219
2018
21.357
4.524
0
0
2.471
0
28.352
2019
20.897
4.392
0
0
2.394
0
27.683
2020
20.989
4.407
0
0
2.402
0
27.798
2021
21.078
4.421
0
0
2.409
0
27.909
2022
21.160
4.433
0
0
2.415
0
28.009
2023
21.238
4.444
0
0
2.421
0
28.104
2024
21.309
4.454
0
0
2.425
0
28.188
2025
21.376
4.462
0
0
2.429
0
28.266
2026
21.435
4.467
0
0
2.431
0
28.333
2027
21.550
4.488
0
0
2.442
0
28.480
2028
21.665
4.509
0
0
2.453
0
28.627
2029
21.781
4.530
0
0
2.464
0
28.775
2030
21.898
4.550
0
0
2.475
0
28.923
2031
22.015
4.571
0
0
2.486
0
29.072
2032
22.136
4.593
0
0
2.497
0
29.226
2033
22.254
4.614
0
0
2.508
0
29.376
2034
22.372
4.635
0
0
2.519
0
29.527
2035
22.495
4.657
0
0
2.531
0
29.683
2036
22.614
4.678
0
0
2.542
0
29.835
2037
22.738
4.701
0
0
2.553
0
29.992
2038
22.863
4.723
0
0
2.565
0
30.151

Lemn ICI
12.609
11.537
2.307
8.590
35.044
12.634
12.345
2.469
9.192
36.639
12.606
13.209
2.642
9.835
38.291
12.669
13.869
2.774
10.327
39.639
12.715
14.563
1.456
10.843
39.576
12.772
15.291
1.529
11.385
40.977
15.206
16.055
1.606
11.954
44.821
15.264
16.697
1.670
12.433
46.064
15.318
17.198
1.720
12.806
47.042
15.366
17.542
1.754
13.062
47.724
15.409
17.718
1.772
13.192
48.091
15.446
17.895
1.789
13.324
48.455
16.457
18.074
1.807
13.457
49.796
16.484
18.255
1.825
13.592
50.156
16.506
18.437
1.844
13.728
50.515
16.519
18.621
1.862
13.865
50.868
16.527
18.808
1.881
14.004
51.219
16.526
18.996
1.900
14.144
51.566
16.521
19.186
1.919
14.285
51.910
16.486
19.378
1.938
14.428
52.230
16.534
19.571
1.957
14.573
52.635
16.582
19.767
1.977
14.718
53.044
16.631
19.965
1.996
14.865
53.457
16.679
20.164
2.016
15.014
53.874
16.726
20.366
2.037
15.164
54.293
16.779
20.570
2.057
15.316
54.721
16.827
20.775
2.078
15.469
55.149
16.874
20.983
2.098
15.624
55.580
16.927
21.193
2.119
15.780
56.019
16.975
21.405
2.140
15.938
56.458
17.026
21.619
2.162
16.097
56.904
17.078
21.835
2.184
16.258
57.355
35.044
36.639
38.291
39.639
59.244
78.725
80.864
82.145
83.152
99.711
100.128
100.537
100.679
101.072
101.456
101.821
92.931
93.310
93.681
93.866
94.371
94.878
95.394
95.911
96.431
96.970
97.501
98.034
98.586
99.131
99.689
108.906
Cat trebuie redus

TMB
35.794
74.134
99.669
3.845
over capacity
6.730
no, over capacity
42
no, over capacity
476

Masterplan Proiect Smid

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masterplan Proiect Smid

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Componenta Deseuri

Activitate 1.3: Elaborarea a cinci aplicatii in domeniul gestionarii

Adjunct pentru judetul Dolj echipa de

Sef echipa de management - componenta

Cadrul General ...............................................................................................47

Obiectivele Proiectului ............................................................................................49

Structura Master Planului .......................................................................................51

Aria Proiectului .......................................................................................................53

Date demografice ...........................................................................................54

Dezvoltarea economica ..................................................................................57

Obiective istorice si culturale ..........................................................................63

Scurta descriere a caracteristicilor gestionarii deseurilor in judetul Dolj .........63

Caracteristici naturale .............................................................................................70

Mediu nconjurtor ..........................................................................................70

Peisagistica si topografie ................................................................................73

Geologie si hidrogeologie ...............................................................................74

Ecologie si arii sensibile ...............................................................................76

Arii urbane si rurale/ folosirea terenului ..........................................................77

Infrastructura de transport ..............................................................................82

Sisteme de nclzire .......................................................................................84

Profilul socio-economic al Romniei n perioada 2000 2006 .......................85

Populaia, densitatea i gradul de urbanizare.............................................85

Structura economiei ....................................................................................86

Evoluia forei de munc .............................................................................88

Tendine ale migraiei interne......................................................................90

Evoluia veniturilor i cheltuielilor populaiei................................................90

Situaia socio economic a judeului Dolj ....................................................93

Structura administrativ a judeului Dolj......................................................95

Structura economiei locale..........................................................................95

Utilizarea forei de munc ...........................................................................96

Capacitatea turistic ...................................................................................99

Evaluarea cadrului instituional si legal.................................................................102

Cadru administrativ General .........................................................................102

Cadrul Legal .................................................................................................102

Politica europeana in domeniul gestionarii deseurilor...............................102

Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana ........................103

Legislatie de mediu relevanta ...................................................................107

Legislatia privind gestionarea deseurilor...................................................110

Reglementari privind functionarea administratiei publice locale ...............113

Conventii, tratate si acorduri internationale...............................................115

Analiza institutionala privind gestionarea deseurilor municipale in judetul Dolj

Surse si fluxuri de deeuri ....................................................................................126

Metodologie si ipoteze ..................................................................................126

Deseuri municipale colectate ....................................................................132

Deseuri municipale generate ....................................................................135

Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2007

Compozitia deseurilor menajere si asimilabile..............................................137

Fluxuri speciale de deseuri ...........................................................................138

Deseuri periculoase din deseurile municipale...........................................139

Namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orasenesti ......................140

Deseuri din constructii si demolari ............................................................142

Deseuri de echipamente electrice si electronice.......................................144

Sistemul de gestionare a deseurilor municipale ...................................................146

Colectare si transport deseuri municipale.....................................................146

Tratarea si valorificarea deseurilor ...............................................................153

Tratarea deeurilor biodegradabile...............................................................155

Depozite existente ........................................................................................156

Tarife si costuri pentru gestionarea deeurilor......................................................160

Nivelul tarifelor i operatorii din judeul Dolj ..................................................165

Proiecte privind gestionarea deseurilor aflate in curs de implementare ...............169

Suficienta datelor ..................................................................................................173

Metodologie si estimari .........................................................................................176

Metodologie i estimri privind creterea economica n Dolj ........................177

Metodologie i estimri referitoare la proiecia generarii de deeuri municipale