Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika

Student : Gheorghe Florian Cristian

REFERAT
OPTIMIZAREA
SISTEMELOR DE
GOSPODARIRE A
APELOR

TEORIA FENOMENELOR DE ASTEPTARE

1 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Generalitati . Teoria asteptarii constituie un ansamblu unitar, reprezentand din punct

de vedere mathematic o aplicare a calculului probabilitatilor si statisticii matematice la o
anumita clasa de fenomene.
In general, caracteristicile fenomenelor de asteptare sunt :
Sosirile unitatilor la interval de timp neregulate sau regulate intr-un punct dat, denumit
centrul de servire ( unitatile sunt denumite sosiri sau intrari ) ;
Unul sau mai multe canale de servicre sau statii reunite intr-un centru de servire
Sosirile pot fi :

Separate prin interval de timp egale ;

Separate prin interval de timp neegale, dar determinate ;
Separate prin interval de timp neegale, cunoscute ca probabilitate ( interval aleatorii ).
Durata sau timpul de servire poate fi de asemenea :

Constant
Variabil, dar determinat
Aleatoriu ( deci cunoscut ca probabilitate )
Poate fi avut in vedere si cazul in care intervalele intre sosirile succesive si timpul de servire
sunt neregulate si cu probabilitate necunmoscuta ( in caest caz nu se poate face nicio
previziune sau estimatie).
Pentru a avea un fir de asteptare este suficient ca intrarile si/sau servirea sa se produca
la interval neregulate ( un fir de asteptare se mai poate manifesta si in cazul unor durate
constant ale intrarilor si ale timpilor de servire, daca durata deservirii este mai mare decat
intervalul de timp dintre sosiri, atunci firul de asteptare creste in mod regulat la nesfarsit ).
Ansamblul firelor de astepare si al statiilor constituie sistemul de asteptare. Ansamblul
relatiilor de ordines au al prioritatilor care intervin in firele de asteptare formeaza disciplina de
asteptare.

Fenomenele de asteptare cu elemente individualizate. Prin urmare in forma lor cea

mai simpla, fenomenele de asteptare se produc in cadrul unmor sisteme spre care exista un
aflux de elemente dupa o lege oarecare a afluxului. Elementele intrare in sistem sunt supuse
unui anumit proces de deservire care necesita timp, in urma caruia apare un deflux de
2 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

elemente din sistem : daca afluxul si/sau deservirea se supun unor legi probabilistice, atunci
intre aflux si deservire se creaza o acumulare a elementelor afluente care nu au putut fi inca
deservite ( fenomenele de asteptare pot apare si daca afluxul si defluxul sunt guvernate de legi
deterministe, problemele de acest tip prezentand insa un interes practice redus ).
Din punct de vedere fizic, fenomenele de asteptare pot fi grupate in doua mari
categorii :
Fenomene cu elemente individualizate de care se ocupa teoria asteptarii elementelor
individuale ( ex. Asteptarea avioanelor deasupra unui aeroport prin gasirea unei piste libere
nu este indiferent care din avioane intra pe o pista libera ) ;
Fenomene cu elemente neindividualizate ( ex. Dimensionarea depozitelor de marfuri ). Teoria
asteptarii care se ocupa cu aceasta categorie de fenomene denumindu-se teoria stocurilor.
In functie de timp, problemele in care probabilitatile se impart in :
Stationare problem in care probabilitatile cautate sunt independente de timp ;
Nestationare problem in care probabilitatile cautate sunt dependente de timp .
Reprezentand in mod schematic structura unui fenomen de asteptare in cazul general
(fig.1), se poate scrie :
n=j

daca

nS

(1)

n=v+j

daca

n>S

(2)

Marimile n, v, j sunt variabile in timp si aleatorii ( cee ace caracterizeaza asa-numitele

procese stochastice ), adica variaza la intamplare dupa o lege de probabilitate pe care ne
propunem sa o aflam.

3 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Fig.1 Structura unui fenomen de asteptare t :

m numarul de unitati aflat in ansamblul fenomenului ;
n numarul de unitati de sistem ;
numarul de unitati din fir ;
j numarul de unitati in curs de servire ;
numarul de statii neocupate ;
S numarul de statii .

Fenomenele de asteptare constituie defapt o clasa particulara de fenomene stochastice. Daca

se noteaza cu pn probabilitatea sa existe n unitati in sistem, media sau speranta matematica a
numarului acestor unitati va fi :
m

n =0 p0 +1 p1 +2 p2 +3 p 3+ ...+ m p m= n pn

(3)

n=0

in care m poate fi infinit.

In cazul unui singur fir de astepare si al unui numar S de statii de servire, numarul
mediu de unitati in fir va fi :
m

=1 p S+1 +2 p S+2 +3 p S +3+ ...+(mS) pm =

n=S +1

(nS) pn

(4)

relatia se aplica astfel : incep sa existe unitati care asteapta indata ce n depasteste pe S, adica
4 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

pentru n = S + 1, n = S + 2, , probabilitatile corespunzatoare fiind pS+1 , pS+2 ,

Numarul mediu de statii neocupate :
s

=S p 0 + ( S1 ) p 1+ ...+1 p S1= ( Sn) pn

(5)

n =0

Intre marimile n , , si

exista relatia :

n =+ S

(6)

Relatia ( 6 ) rezulta imediat :

m

n= p=1

( nS ) pn ( Sn ) pn =
n=0

n=S +1

n=0

n=0

n=0

n=0

( nS ) pn + ( nS ) p n= ( nS ) p n= n pnS pn
(7)

Deoarece :
m

n = n pn
n=0

si

pn =1
n=0

(8)

Rezulta din relatia ( 7 )

=n S

(9)

Pentru a caracteriza sosirile nu este suficient sa se enunte numai ca unitatile sosesc la

intamplare, ci trebuie sa se cuoasca fenomenul din punct de vedere statistic, deducandu-se o
lege de probabilitate .
Notiunea de probabilitate da un sens concret notiunii de intamplare. Se pot concepe o
infinitate de legi de probabilitate. Enuntarea lor duce la descrierea a cee ace se numeste
process de tip Poisson.
Sa reamintim ce se intelege intai prin lant Markov .
Un sir de incercari cu rezultatele posibile E1, E2, este lant Markov daca probabilitatile
referitoare la succesiuni sunt definite prin :
5 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Pr {( E j , E j , E j ) }=a j p j j p j j p j
0

0 1

1 2

n2

j n1

pj

n1 n

(10)

in care incercarea initiala este numerotata cu zero, iar incercarea a doua cu 1, in functie de o
distributie de probabilitate initiala ak pentru starile Ek in momentul 0 si de probabilitatile
conditionate pj,k ale lui Ek conditionate de realizarea lui Ej in incercarea precedent. Cu late
cuvinte se considera un ansamblu de rezultate posibile independente E1, E2 ( in numar finit
sau infinit ) ; fiecarui rezultat ii asociem o probabilitate pk . Probabilitatea unei succesiunide
rezultate se defineste prin proprietatea multiplicativa
Pr {( E j , E j , E j ) }= p j p j p j
0

(11)

In teoria lanturilor Markov se considera cea mai simpla generalizare posibila a relatiei
de mai sus care consta in a face ca rezultatul oricarei incercari sa depinda de rezultatul
incercarii care o precede direct si numai de aceasta.
In consecinta, fiecarei perechi ( Ej , Ek ) i se asociaza probabilitatea conditionata

pj

(probabilitatea de trecere Ej Ek , de la starea Ej la starea Ek ), adica daca se realizeaza Ej,

probabilitatea lui Ek este

p j . Mai trebuie sa intervina cu probabilitatea a j a rezultatului

k

Ej a incercarii initiale. In acest caz, de exemplu, probabilitatea unei succesiuni de doua , trei
incercari va fi :
Pr {( E j , E k ) }=a j p j , k

(12)

Pr {( E j , E k , E r ) }=a j p j , k pk , r

(13)

Probabilitatile de trecere sunt reprezentate, de obicei, sub forma unei matrici patratice,
matricea de trecere sau matrice stochastica

p11 p12 p13

[ P ] = p21 p22 p 23
p31 p32 p 33

care poate fi finite sau infinita, cu toate elementele evident nenegative si suma tuturor
elementelor unei aceleiasi linii este egala cu 1.
Orice lant Markov este definit complet prin matricea sa stochastica [P] si prin
distributia initiala ak .
6 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Procese Poisson. Sa consideram un sir de evenimente E care rezulta din repetarea aceleiasi
experiente si care se succed in timp. Numarul n de experiente care se produc in intervalul de
timp t este o variabila aleatory, pe care o notam cu N ; probabilitatea ca N=n o vom nota cu
pn(t). Vom face urmatoarele ipoteze :
pn(t) nu depinde decat de intervalul t si nu depinde de momentul initia;
(omogenitate sau stationar in timp ) ;
probabilitatea ca evenimentul E sa se produca mai mult decat o singura data in
intervalul de timp d teste infinit mica fata de dt ( probabilitatea ca dpua evenimente sa
se produca in acelasi timp este foarte redusa ) ;
probabilitatea ca E sa se produca o data in intervalul de timp infinitesimal d teste
proportional cu dt, adica dt ( marimea inseamna numarul mediu de sosiri in
unitatea de timp ).
Variabila aleatorie N este considerate astfel incat : N ramane constant cand E nu se
produce, N creste cu o unitate cand E se produce, N este initial nul.

Fig.2 Functia de timp a variabilei aleatorii N=f(t)

Variabila aleatorie N este deci o functie de t care poate lua valorile 0, 1, 2, 3,n, la
momentele aleatorii t1, t2 , t3 tn , ea sare brusc de la 0 la 1, de la 1 la 2 ( vezi fig.2 ).
Cresterea variabilei N intr-un interval de timp t este egala cu numarul n de evenimente
care s-au produs in acest interval. Daca se cunoaste valoarea N (t0) a lui N (t) in momentul t0 ,
valoarea N (t0 + )=N(t0)+n in momentul ts+ este aleatorie. Cresterea n are probabilitatea
pn() si este independenta de valorile lui N(t) inainte de t0 .
Deci, daca se cunoaste valoarea lui N(t0), viitorul lui N(t) depinde exclusive de legea
de probabilitate a cresterii n a lui N(t), incepand de la N(t0). In niciun moment nu se poate
prevedea cu certitudine ce va fi N(t) mai tarziu ( intamplarea intervine in fiecare moment ).
Functia aleatorie N(t) defineste atunci un process Poisson si constituie un exemplu de lant
Markov. Ea este complet definita prin probabilitatea pn(t) si se poate demonstra ca pn(t)
asculta de legea lui Poisson :

7 | Page

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

pi ( t )=

( t )n e t
n!

n=0, 1, 2, 3

(14)

cu densitatea ( distributia ) de probabilitate

f ( a )=

an ea
n!

n=0, 1, 2, 3

(15)

Cand evenimentele se produc in asa fel incat sunt satisfacute cele trei conditii enuntate,
fenomenul constituie un process Poisson a caui lege de probabilitate este a lui Poisson
(conditiile enuntate se gaseesc practice verificate in fenomenele in care intervin sosiri
aleatorii).
Repartitia Posson data de relatia ( 15 ) , are urmatoarele proprietati :
Media
n =0 p0 +1 p1 +2 p2 +3 p 3+ ...+ n pn +...=a= t

(16)

este tocmai numarul mediu de evenimente E observate in intervalul t.

Variatia
2

N =a t

(17)

Numarul mediu de evenimente E in intervalul t este

si marimea

poate fi

numita frecventa medie de realizare a evenimentului E . Grafic distributia Poisson pentru

diferite valori ale lui a= t

8 | Page

se prezinta astfel ( fig. 3 ).

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Fig.3 Distributia Poisson pentru diferite valori a= t

Repartitia exponentiala a intervalelor dintre doua evenimente. Sa consideram un

process Poisson si sa determinam legea de probabilitate a intervalelor care separa doua
evenimente succesive. Sa cautam densitatea de probabilitate a variabilei aleatorii care
reprezinta aceste interval ; fie f () aceasta functie.
Probabilitatea de a nu se produce niciun eveniment in intervalul de timp este :

( )0 e
p0 ( ) =
=e
0!

(18)

Probabilitatea de a nu se produce niciun eveniment in intervalul

este :

p0 ( )=e

(19)

Probabilitatea sa se produca cel putin un eveniment in intervalul

1 p0 ( ) =1e

(20)

Cand 0
1e
lim

9 | Page

este :

) =
2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

(21)
Probabilitatea f ()d

ca, din momentul realizarii unui eveniment E, sa nu se mai

produca niciun eveniment in intervalul care ii urmeaza imediat si ca un eveniment sa se

produca in
intervalul

f ( ) d=e

care urmeaza imediat dupa va fi deci :

1e
lim
d= e d
0

(22)

Densitatea de probabilitate a lui este :

f ( ) = e , cu >0

(23)

Sa calculam functia de repartitie complementara corespunzatoare :

P ( )=Pr ( H > ) = et dt=e

0

cu c 0

(24)
Probabilitatea ca intervalul dintre doua evenimente consecutive sa fie mai mare decat o
durata data este deci egala cu probabilitatea sa nu se produca niciun eveniment in

intervalul ( Pr ( 0> ) = e
). Aceasta repartitie se numeste repartitie

exponentiala (fig.4).

Fig.4 Distributia exponentiala

Repartitia Poisson da probabilitatea numarului de evenimente n intr-un interval de
timp , in timp ce repartitia exponentiala da probabilitatea ca doua evenimente
consecutive sa fie separate de un interval de timp mai mare decat .

10 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Media patraticala repartitia exponentiala ;

1
1

=E
( )= f ( ) d= e d = ( ) e d ( )=1 ( 2 )=
0

(25)

( x ) este functia gamma, adica functia euleriana de speta a doua

1 1
1 2 1 1
2 = 2 ( 3 ) 2 = 2 2 = 2

2 0

0 = f ( ) d[ E ( H ) ] = e

1
=
2

(26)
Deci, daca un fenomen stochastic se distribuie dupa legea lui Poisson cu o valoare
, intervalele dintre evenimente urmeaza legea exponentiala cu aceeasi valoare

Durata servirii poate fi constanta sau variabila, determinate sau aleatoare.Cand este
aleatoare, legea ei de probabilitate se prezinta adeseori sub forma unei curbe exponentiale

Pr ( 0> ) =e

(27)

Unde :
numarul de unitati servite intr-un timp dat in care serviciul nu inceteaza sa fie

ocupat
durata servirii
0 intervalul intre doua evenimente consecutive

Aspectul economic al fenomenelor de asteptare

In general, in fenomenele de asteptare se considera drept functie economica costul tota
al asteptarii clientilor si statiilor, mai exact speranta matematica a cheltuielilor provocate de
11 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

asteptarea clientului si a statiilor.

Considerand un interval de timp T in care ne propunem sa calculam costul mediu total

al asteptarii. Timpul mediu pierdut de client are expresia T , iar cel de deservire
T

Notand cu c1 costul unei unitati de timp a unui client si cu c2 costul unei unitati de timp
a unei statii, costul total va fi :

( S )=( c 1 +c 2 ) T =T c 1

n=S+1

( nS ) pn + ( Sn ) p n
n=0

(28)

Variabila este in general S, dar in anumite cazuri s-ar putea alege n.

Daca costurile c1 si c2 sunt constant in intervalul de timp T, se poate allege la fel de
bine costul total pe unitate de timp .
In general se minimizeaza costul total pe unitatea de timp. Determinarea solutiei
optime se face obisnuit prin calculul numeric al lui

(S) pentru diferite valori ale lui S.

In anumite problem functia economica poate face sa intervina valori proportionale cu

n sau cu p (>n ) sau poate lua aspectul unei functii neliniare de diferite marimi
considerate in teoria fenomenelor de asteptare. Adeseori pe langa functia economica se
introduc in calcul si restrictii.
PROBLEME ALE TEORIEI ASTEPTARII APLICATE IN CAZUL
GOSPODARIRII APELOR
Din insasi definirea fenomenelor de asteptare se poate constata ca ele cuprind, in
esenta lor, procese de gospodarire a apelor. Se ia ca model un sistem simplu de gospodarire
format dintr-un lac de acumulare pe un curs de apa, avand ca destinatie de a regularize
debitele acestuia astfel incat sa satifsaca cerintele unui consummator ( fig. 5 ).

12 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Fig.5 Sistem de asteptare de gospodarire a apelor

In lacul de acumulare intra ca afluxuri, debitele cursului de apa care au un character
aleatory. Din lacul de acumulare ies defluxurile determinate de cerintele de apacare pot avea
fie un character determinist, fie unul aleatory. Neconcordanta dintre afluxurile si defluxuri
determina retinerea anumitor volume in lacul de acumulare, volume care reprezinta sirul de
asteptare. Modelul se incadreaza intru totul in modelul general al fenemonelor de asteptare.
Se poate constata ca procesul simplu expus anterior poate atinge grade de complexitate mult
mai mari.
Exemple
a) in analiza pot intervene mai multe folosinta de apa, in teoria asteptarii aceste situatii
reprezinta problem cu mai multe statii de service.
b) Lacul de acumulare poate fi alimentat de mai multe cursuri ( prin derivatii de
exemplu ).
Probleme de teoria asteptarii cu mai multe surse.
c) Ansambluri formate din mai multe lacuri de acumulare ; problem de retele de
sisteme de asteptare.
Se poate spune ca teoria asteptarii poate reprezenta baza matematica de studio a tuturor
proceselor de gospodarire pentru folosinte, procese care se incadreaza in categoria
fenomenelor cu elemente neindividualizate ( este evident ca in momentul inregistrarii unei
cerinte este indiferent care metro cub fizic de apa se livreaza folosintei ). S-a vazut ca
elementele de baza care intervin in orice problema de teorie a asteptarii sunt : afluxurile
13 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

( sosirile ), deservirea, sirul ( firul ) de asteptare si disciplina de servire.

Functiile de aflux reprezinta distributia probabilistica a debitelor afluente in diferite
sectiuni de clacul ale unui sistem de gospodarire a apelor.
In cazul afluxurilor discontinue, functia de aflux se introduce sub forma variatiei
probabilistice a intervalului de timp dintre doua elemente care ajung la sirul de asteptare sau
in cazul problemelor cu sosiri in grup, a intervalului de timp dintre doua grupuri care ajung
la sirul de asteptare.
Variabilele fiecarei functii de aflux ( in general debitele afluente in sectiunea
respective ) se considera fie variabile aleatoare independente ( procese Markov ), fie
variabile aleatoare autocorelate ( cand debitele dintr-un interval de timp de calcul sunt
correlate cu debitele din intervalul sau intervalele de timp anterioare ). Diferite functii de
aflux pot fi independente sau legate intre ele prin corelatii spatiale.
Functiile de deservire reprezinta in general, legile de variatie a debitelor defluente. Ca
si in cazul afluxurilor, in majoritatea problemelor se lucreaza cu defluxuri continui si
discontinue exista o deosebire doar metodologica.

Caracterul de continuitate al marimilor care intervin oblige la adoptarea uneia din

solutiile:
a) Adoptarea unei scheme cu interval de timp foarte mici, astfle incat in fiecare
interval sa nu poata aparea decat cel mult un aflux sau deflux elementar ;
b) Adoptarea unei scheme cu sosiri sau plecari in grup
c) Inversarea problemei uzuale a teoriei asteptarilor, prin inlocuirea notinuii de timp
necesar pentru tranzitarea unei cantitati elementare ( de exemplu, al unui mc de
apa ) cu notiunea inversa a numarului de unitati elementare deservite in unitatea
de timp.
Functiile de deservire pot fi definite astfel :
a) Prin expresii deterministe, in cazul in care debitul defluent este constant ( de
exemplu, cazul unor alimentary cu apa prelevand debitele directe din acumulare )
sau este legat printr-o expresie algebrica de uul sau mai multi parametric (volumul
lacului, debitul afluent ) ;
b) Prin expresii probabilistice independente ( de exemplu, debotele necesare
irigatiilor care pot fi exprimate printr-o curba de probabilitate ) sau dependente 9
de exemplu, in cazul in care se admite ca, in afara de curba de probabilitate a
debitelor necesare irigatiilor, trebuie tinut seama si de o conditie suplimenatra a
unei corelatii cu debitele afluente, care sa exprime faptul ca este mai frecvent ca
14 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

perioadele cu debite mari sa coincide cu perioadele de ape mici per au ).

Numarul functiilor de deservire care intervin intr-o problema de gospodarire este legat
de numarul statiilor de service, o acumulare putand avea una sau mai multe asmenea statii.
Statiile de service sunt reprezentate de fiecare folosinta sau gru de folosinte care
impune acumularilor o anumita conditie ( de exemplu, in cazul unei acumulari deservind
alimentarile si irigatiile, fiecare din aceste folosinte poate fi considerate o statie de service ).\
Sirurile de asteptare sunt reprezentatem de volumele retinute in lacurile de acumulare.
Sirurile de asteptare sunt caracterizate prin relatii probabilistice, reprezentand probabilitatea
ca la un momentdat volumul in uul din lacuri sa depaseasca o anumita valoare.
In problemele curente de asteptare se supune studiului foarte adesea durata de
asteptare a unui element al sirului pana in momentul in care intra in statia de service sau
pana in momentul in care paraseste sistemul. In gospodarirea apelor ( ca si in alte problem
de stocuri ) se analizeaza repartitia probabilistica a lungimii de asteptare.

Disciplina de deservire reprezinta descrierea conditiilor care trebuie indeplinite de

functiile de deservire, cuprinzand in general :
- Conditiile limitative ale sirurilor de asteptare; sirul de asteptare reprezentat de
volumul retinut in lacul de acumulare nu poate fi mai mic decat zero ( lac gol ) si
-

nu poate fi mai mare decat volumul maxim al fiecarei acumulari ( lac plin ) ;
Regulile de deservire a statiilor care contin :
Legile de repartitie a statiilor de service lacuri de acumulare ( de exemplu, la doua
lacuri de acumulare vor exista folosinte, statii de service, care pot fi deservite
numai de unul sau altul dintre lacuri, iar altele care pot fi deservite de oricare din

cele doua lacuri ) ;

Legile de prioritate care se refera fie la prioritatea sirului de asteptare care va fi
deservit in momentul in care o statie deserveste mai multe siruri ( de exemplu,
prioritatea de golire a doua acumulari situate in paralele ), fie la prioritatea unei
statii de deservire asupra alteia ( de exemplu, prioritatea unui grup de folosinta

asupra altuia) .
Pe langa problemele amintite, avand o aplicare larga, teoria asteptarii se mai ocupa de
anumite aspect care se utilizeaza mai rar in gospodarirea apelor, fara ca abordarea lor sa fie
teoretic exclusa si anume :
- studiul sistemelor inchise, in care numarul de unitati vechi calculate in cadrul
sistemului este constant. Probleme de acest tip ar putea fi applicate in cadrul in
studiul sistemelor de gospodarire interna ale anumitor consumatori, cu instalatiide
recirculare pentru dimensionarea rezervoarelor de compensare in cazurile in care
trebuie asigurata o anumita durata de retinere a apei in aceste rezervoare in scopul
15 | P a g e

realizarii unui anumit efect de decantare sau de racire ;

studiul sistemelor cuprinzand prioritati de deservire a anumitor elemente ale
2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

sistemului ; unitatile sistemelor de gospodarire a apelor nefiind individualizate,

asemenea prioritati sunt aproape lipsite de sens, pot fi imaginate situatii, cum ar fi
cele in care se creaza curenti de densitate in lacurile de acumulare, in care apar
diferentieri intre grupele de elemente ale sirului, cand si caste problem si-ar putea
gasi o aplicare.
Tinand seama de definitiile anterioare, problema de baza a gospodaririi poate fi
enuntata in modul urmator : se cere determinarea functiilor de probabilitate ale volumelor
retinute in diferitele lacuri de acumulare ale sistemului de gospodarire pentru functii de
aflux, functii de deservire si discipline de deservire date.
Fata de aceasta definitie cu character general pot intervene grade de complexitate mai
mari. Astfel, daca se pune problema modului de exploatare a unui lac de acumulare
( determinat, de exemplu, de graficul dispecer ), functia de deservire nu mai este considerate
data, ci se pune problema determinari functiei ( sau gfunctiilor ) de deservire care,
respectand anumite conditii impuse de specificul folosintei, duc la o minimizare a lungimii
sirului de asteptare corespunzand unei anumire probabilitati de calcul normate.
In cursul unei exploatari curente ( de regim ) majoritatea problemelor de gospodarire
a apelor se incadreaza in domeniul celor de stationare ( se admite de exemplu, ca
probabilitatea de depasire a unui anumit volum de lac V este aceeasi in oricare din anii
perioadei de regim ). In cursul insa al perioadelor de exploatare initiala sau al perioadelor de
modificare a regimului de exploatare, problemele de asteptare din domeniul gospodaririi
apelor devin nestationare, conditia invariantei probabilitatilor in timp nemaifiind admisibila
( de exemplu, in cazul perioadei de umplere initiala a unui lac de acumulare cu regularizare
multimanuala, nu se poate admite ca probabilitatea ca volumul in lac sa depaseasca o
anumita valoare data V este aceeasi in primul si in al diulea an de exploatare ). Probleme cu
character nestationar apar si in cazurile in care folosintele de apa se extend in timpul
exploatarii.
Se admite de obicei, ca fenomenele natural determinante pentru gospodarirea apelor,
au un ciclu annual, cee ace poate constitui insa o aproximare prea grosiera, ducand defapt
numai la determinarea componentei superanuale a volumului acumulat. De aceea se are in
vedere posibilitatea de a introduce in calculsi subdiviziuni ale unu an efectuandu-se calculi
pe trimester, semester, luni decade etc. sau chiar perioade ploaie si secetoase de lungime
variabila (in aceste cazuri perioadele de calcul reprezinta subdiviziuni ale ciclului de 1 an si
nu se considera cilcuri aparte ). Diferentierile sunt specific gospodaririi apelor si ca atare
marea majoritate a metodelor generale ale teoriei asteptarii ar putea fi applicate numai
pentru studiul ciclurilor intregi. Pentru studiul subciclurilor apare necesara o extindere a
teoriei generale, luandu-se in considerare un ansamblu de fenomene de asteptare ale carui
16 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

componente (corespunzand subciclurilor ) sunt nestationare, dar care in totalitatea lui este
stationar.
Considerand ca diametrul characteristic al unei problem de asteptare il constituie

(factorul de serviciu ) X, definit de D.G. Kendall prin raportul

indeplineasca conditia :

X=

M ( s)
M (t)

, acesta trebuie sa

M (s)
1 altfel lungimea sirului de asteptare creste nedefinit.
M (t )

In relatia de mai sus :

- M(t) este valoarea medie a timpului de acces dintre doua elemnte afluente ;
- M(s) este valoarea medie a timpului de serviciu .
Utilizarea semnificatiei date de Kendall factorului de serviciu este incomoda in
gospodarirea apelor deoarece semnificatia fizica a timpului de acces dintre particulele
afluente, precum si cea a duratei de serviciu sunt mai putin evidente.
De aceea se tine seama de urmatoarele :
-

daca pe o durata T exista un aflux de N elemente, valoarea medie M(t) reprezinta

limita raportului T/N cand T tinde la infinit.

-

daca dintr-o durata T analizata statia de serviciu functioneaza o durata T, iar

numarul de elemente deservite este N valoarea medie a timpului de serviciu M(s)
reprezinta limita raportului T`/N`, cand T( respective T`) tinde catre infinit.
Deoarece, pentru echilibrul raportul N/N` tinde catre unitaterezulta ca factorul de

serviciu poate fi definit prin :

T
T T

X =lim

Fiind egal cu limita raportului dintre timpul de functionare a statiei de serviciu si

durata totala analizata.
In cazul gospodaririi apelor, in exploatarea unui lac de acumulare se poate face
distinctive intre 2 perioade :
- Perioade de functionare fara restrictii, cand debitele defluente sunt egale cu cele
-

necesare ( se admite ca statia de serviciu este acoperita la intreaga ei capacitate ) ;

Perioadele de functionare cu restrictii, cand debitele defluente sunt mai mici decat
cele necesare ( o parte din capacitatea statiei de serviciu nu este acoperita din cauza
afluxurilor insuficiente ).
Rezulta ca factorul de serviciu poate fi inlocuit cu :

17 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

X=

M (Q a )
M (Q m )

Debitul necesar Qn sic el affluent Qa pot fi luate in considerare in 2 moduri :

a) In debitele necesare se cuprind strict debitele utilizabile de folosinte ; in acest caz
in debitele afluente trebuie incluse numai debitele ce intervin in fenomenul de
asteptare, excluzandu-se debitele deversate ( elemente care nu se aseaza in sirul
de asteptare ) .

b) In debitele afluente se cuprin totalitatea afluxurilor ; in acest caz, in debitele

necesare se cuprin si debitele deversate .
In concluzie, metodele de rezolvare a problemelor de asteptari in gospodarirea apelor
sunt cele generale indicate si anume :
a) metode alegbrice sau directe care rezolva prblemele de asteptari prin rezolvarea
directa a ecuatiilor probabilistice, caracterizand elementele de baza ale calculului
( functiile de aflux, functiile de serviciu etc. )
b) metodele prin simulare care rezolva problemele de asteptari prin simularea
procesului de asteptare pe anumite succesiuni de afluxuri, defluxuri etc care pot
fi :
b.1) metode de simlare pe siruri reale in cadrul carora se pleaca de la datele asupra
afluxurilor inregistrate pe un sir de ani reali din trecut, analizandu-se modul in care s-ar fi
comportat sistemul de gospodarire a apelor daca ar fi existat in aceasta perioada ( metoda
Rippe-Hazen )
b.2) metode de simulare pe siruri generate. In aceste metode se pleaca de la date
asupra afluxurilor si cerintelor generate astfel incat sa se respecte anumite distributii
probabilistice, anumite corelatii temporale sau spatiale sau alte conditii date ( metode de
modelare statistica sau metode Monte-Carlo ) .
STUDIUL UNOR SISTEME DE GOSPODARIRE A APEI CU AJUTORUL
TEORIEI ASTEPTARII
Cazul unei singure acumulari si a unei folosinte ( fig. 6 ) cand afluenta are loc dupa
legea lui Poisson, iar cerintele de apa sunt distribuite dupa o lege exponentiala.
Modelul matematic al sirului de asteptare in cazul statiei unice cand sosirile sunt
poissoniene, iar servirile exponentiala.

18 | P a g e

2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

d
p ( t )= pn1 ( t ) + pnM ( t )( + ) p n (t)
dt n

(29)

d
p ( t )= p0 (t ) + p 1 ( t )
dt 0

(30)

, n>0

unde :
este numarul mediu de sosiri
este numarul mediu de serviri

Functiile pn(t) constituie solutia sistemului diferential format din aceste ecuatii.

Fig.6 Sistem de gospodarirea apelor cu o acumulare si o folosinta.

In cazul particular al unui proces stationar si permanent in care probabilitatile pn sunt
independente de t , ecuatiile (29) si (30) devin :
pn1 + p n+1( + ) pn =0 , n > 0

p 0+ p1=0 <1

(31)
(32)

Presupunand ca fenomenul de asteptare este permanent si definind factorul de

utilizare care-l caracterizeaza prin marimea :

= 0< <1

(33)

se scrie densitatea de probabilitate

pn= n( 1 )
19 | P a g e

(34)
2015 - 2016

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

sau se utilizeaza formula de recurenta

pn= p n1

In care :

(35)

p0=1

Numarul mediu de unitati in sistem este :

n =0 p0 +1 p1 +2 p2 +... n pn +...=

Numarul mediu de unitati din fir :

1+

v =n1+ p0 =

Valoarea medie a inactivitatii serviciului :

1

= ( 1n ) p n= p0=1
n =0

Timpul mediu de asteptare in fir :

l f = v = 1
1
(38)

20 | P a g e

2015 - 2016

(36)

(37)

Specializare : Optimizarea Sistemelor Hidrotehnice anul II

Indrumator : .l.dr.ing. Beilicci Erika
Student : Gheorghe Florian Cristian

Bibliografie
1. Filotti A. , Gospodarirea apelor privita ca o problema de teorie a asteptarii.
Hidrotehnica nr.3, 1970
2. Florescu A., Solacolu O.,Conceptii noi in gospodarirea apelor mari. Sinteza
documentara C.N.S.T., I.C.D.T Bucuresti, 1972
3. Teodorescu I., Gospodarirea apelor.
Editura Ceres, Bucuresti, 1973

21 | P a g e

2015 - 2016