Cuprins

lntroducere in ,, Istoria omului" 9

omului l0
Primii agricultori l2
Povestea

Egiptul antic gi vecinii sii l4

lndia timpurie l6
Primul lmperiu Chinez t 8
Spafiul mediteranean 20
f'.
:!" CercetAnd trecutul 22
Europa Evului Mediu intunecat 24
lmperiul Arab 26
America Centrali gi de Sud 28
Europa Medievali 30
China epocilor Tang 9i Song 32
Japonia, Koreea ;i Asia de sud-est 34
Australia si insulele din Pacific 36
lm;"riile africane 38
Civilizaliile nord-americane 40
Renagterea gi Revolufia Fran cezd, 42
$' Comertul pe glob 44
\
Fo rmarea Statelor Unite ale Americii 46
Revolutia lndustriali 48
$SoPoui rdzboaie mondiate 50
Revolutiile comuniste 52
Lumea noastri in schimbare 54
ai$

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

IruTRODUCERE IN

))Istoria

omuluiee
Pou"ttea omenirii

se intinde pe

500.000 de ani, de Ia Epoca Pietrei

pini la Epoca Spafiului. Ne spune cum
a apirut civiliza{ia, cum s-au construit
imperiile gi ne explici cum a ajuns
lumea la ceea ce este astizi.
Primii oameni au trebuit si faci marile descoperiri ;i
invenfii: si ridice case, si cultive pimdntul, si comunice
;i si se conduci pe ei in;i;i. Lumea in care triim este
rezultatul operei tuturor generafiilor care au trecut, ea
fiind gi azi in continui schimbare. Fiecare an care trece se
transformi intr-un alt capitol al uimitoarei noastre istorii.

lsroRrA OuuLUt
Civiliza(ia egipteani

Povestea omului

-Y,

F
\,q\

\tt
UJ

&

Povestea omului incepe acum vreo

65 de milioane de ani, cAnd au apirut
pe PemAnt animalele numite
Epoca Pietrei
primate. Timp de mii de ani,
I 5.OOO i.Hr.
corpurile lor s-au modificat, au ajuns
Primii agricultori
de la 9000 i.Hr.
si semene cu maimu{ele mari de
Colonizarea
astizi, devenind aproape umane.
2 500 i.Hr.
insulelor Pacificului
cca. 2000 i.Hr.
Creierul lor a crescut, au invitat cum
Dinastia Shang
si foloseasci limbajul, cum si aprinde
1650 i.Hr.-1027 i.Hr.
Imperiul Arab
focul gi si-ti faci unelte. Omul modern
700-1400 d.Hr.
\
aseminitor
noi
se
cu
trage
din
Imperiul Khmer
aceste fiinte gi a
100.000 de ani.

apirut acum circa

802- I 402

d. H r.

Ramificatiile Drumului
Matasii Asia si Europa

cca. I 200 d.Hr.

RTPERE DrN

PovrsrEA OmuLUr

Castel medieval
1200 d.Hr.

Din jurul anului 15.000 i.Hr. si pani in zilele

noastre - adici din Epoca Pietrei si pAna in

Civilizafia Inca
Din 1440 d.Hr.

Epoca Spatiului -, multe civilizalii noi au

inflorit in diferite pa4i ale lumii. De-a lungul
intregii istorii, viata de zi cu zi a oamenilor

Imperiul Benin

s-a schimbat continuu.

400- I 900

d. H r.

Renasterea
I 400-l 5 50 d. H r.

":'\w*4

1\(7
t.Z'-..t.

Formarea Statelor Unite ale

Americii 1 620-l 865 d.Hr.

Revolulia Francezd
l789 d.Hr.
Povestea omenirii, din Epoca Pietrei
pAni in Epoca Spafiului

'o$

W
A**:'

:-o'ry

PovESTEA OrvruLut
Civilizaliile din Valea Indusului
jin 2500 i.Hr.
Civilizaliile Greacd
din 1400 i.Hr.

;i

M.A,sunAREA TIMPULUI
De-a lungul istoriei, oamenii
au mdsurat diferit timpul pe
glob. Unii au folosit calendare

Romand

care se orientau dupd Soare gi

Civilizalia Olmecd
cca. I 200-400 i.Hr.

},..)

dupd Lund. Altrii au stabilit

calendarele dupd domniile

(ff::*-''.
F:

|"

1/
t-

conducdtorilor lor. Astdzi,

istoricii utilizeazd adesea un
calendar creqtin ) care imparte
trecutul in doud: prima parte,
cea dinaintea naqterii lui
Hristos (marcatd, i.Hr.), gi cea

Marele Zid
Ch i n ezesc

-l

inceput in 2l 4 i.Hr.

\\

\
'

1t'.':'.'::"

anul

lui (marcatd

de dupd naqterea

Nagterea
lui Hristos

d.Hr.).

lmbricimintea copiilor

s-a

schimbat de-a lungul istoriei

?.Hr.

2000

Vulcanul Vezuviu
erupe in 79 d.Hr.

Anut

2000 d.Hr.

inapoi
Ani numdrali
Idescresc5tor) normaL [cresc5torJ

Ani numErali

Dinastia Heian
cca. 800 d. H r.

Vikingii acosteazd in

America
Attut 1000

l00l

d.Hr.

Civilizalia aztecd
I 200- l 520 d. H r.

l*':s:l

Revolufia Industriald

din 1750 d.Hr.

Primul Rdzboi Mondial

l9l4-l9lB

d.Hr.
Epocn SnnlruLur

1950 d.Hr.
I

ru)'Y]

_,l---..-..*--*-.-J
Migrafia in timpul ultimei ere glaciare, 20.000 i.H

'MIGRATIA PE GLOE
Multi cercetitori cred cd omul modern a apirut
prima dati in Africa. Pana in anul 20.000 i.Hr.,
oamenii migraserd sau calatorisere ti se stabiliseri
pe tot cuprinsul globului. Cele mai mari distante
le-au parcurs in timpul Perioadei Claciare, cind
majoritatea marilor erau acoperite de imense calote
glaciare, care lisau descoperite faSii de uscat peste
care oamenii puteau trece.

-cnurA gr DEscoPERA
_?r

-r

---

-r

rr

SPATIUL COSMIC: Epoca Spatiului

Revolutia
Rusa

t9t7 d.Hr.

--,-_\___\-

------\
-___\._
-\__

Marele Mars
1934-1935 d.Hr. AI Doilea Rdzboi Mondial
1939-1945 d.Hr.
--'.

r\\

-\

cAmront $t EXPLoRAToRI: Migratia

rl

lsroRrA OnnuLUr

Primii agrieultori
&Primii

agricultori au triit in Orientut

Mijlociu. in jurul anului 9OOO i.Hr., oamenii
au descoperit ci boabele de griu ;i de orz,
cizute in pimint umed, cresc ;i fac seminte.
Aga ci au curifat terenul ;i au plantat 9i mai
multe seminte. Prin jurul anului 6000 i.Hr.,
locuitorii din Asia de sud-est descoperiseri cum
si cultive orez. Pe la anul 5000 i.Hr., in America
Centrali si de Sud, oamenii cultivau cartofi
ti porumb. Iar in jurul anului
3000 i.Hr., in Africa, cretteau
deja mei gi yami (cartofi
.::fi{- i
riJl'
dulci).
'rir
,-I
-

q#

.ll

PnTMELE ASEZART
Primele sate s-au dezvoltat in
jurul anului 9000 i.Hr., in
Orientul Mijlociu. Oamenii
pirdseau satele ca sa vaneze, mai
degraba decAt sa-ti petreaca

timpul cutreierand dupa

man care.

rt

Ageziri ale Orientului Mijlociu

timpuriu, 9000 i.Hr.

PRIMELE CULTURI
Au trecut multi ani de incercdri
pana cAnd agricultorii au invitat
sd obtini culturi bune. Primii
agricu ltori recoltau grau si orz

salbatic. Mai tarziu, acest grAu

s-a incrucisat natural cu un soi
de iarba ;i a rezultat un grau
nou, cu seminte mai mari
si mai pline.

Oamenii

----------_____-

.{t

foloseau ni5te
unelte numite
seceri ca sd taie
greul copt si

orzul

?d

;ffi,

ffi
- Cartofi
Orez

Agricultorii de azi cultivi aceleagi

plante ca 9i primii agricultori.

c,

Fost

d,t

qestici

jt

i20.0

PnlMu AcRrcuLToRr
Case la

latal Huyrik

ConnERTUL gr LTBERUL

0chii erau fEcu!i

scHrMB/rnocul,

probabiL

Oraqele qi localitd[ile erau importante

centre de comert. Agricultorii aduceau

din pietre

semipre!ioase

roadele pdmdntului, iar vdndtorii

aduceau piei qi bldnuri in pie[ele

oragelor. Olarii, [esdtorii gi fierarii

s-au mutat in oraEe ca sd-gi poatd vinde
produsele acolo. La inceputuri nu se

'PRIMELE Onnsr
lerihon d in lordan ia (constru it in
ju ru I an u lu i 8000 i. H r.) si latal H uyu k
d in Tu rcia (constru it in ju ru I an u lu i
6000 i.Hr.) au fost primele orate ale
lu m ii. Orisen ii locu iau in case constru ite
din cirimizi si pamAnt, uscate la soare,
care erau inconjurate de puternice
ziduri de proteclie.

foloseau bani. Ei fdceau troc, adicd

schimbau intre ei bunurile de care
aveau nevoie qi care erau de valoare
apropi atd,.

Oile gi caprele au fost

prima data domesticite
5i crescute de fermieri
pe la 9000-7000 i.Hr.

UturToARE

Hiiyiik,
majoritatea caselor
aveau,,uga din fa!i" prin
acoperig, pentru proteclie.
Oamenii urcau pe sciri
ca si poati intra in casi.

'I

Tn Qatat

_\

.--_r
--s.

/
Primii agricultori
munceau din greu
sd adune manual

recoltele.

Paiele erau folosite ca

asternut, pentru acoperisuri
si pentru podele.

Secerile erau simple

unelte de tdiat, cu
mAnere de lemn, cu lame
ascutite, din piatrd,
ca rAndurile de dinti.

gr DEscoPERA
Y"AurAlruveruyu:
Primele unelte

/
iI

MARTLE

L--rr---rr-r-rrr--rrr

pLANTELE: Tehnici

agricole \ \
--*

Bgiptul antie
va
$r Yeetnil sil
O

OO

&Naliunea egipteani s-a creat in jurul anului *' "'o'";,"ii'''ioo.'0"*

3lOO i.Hr., atunci cind doui regate mici s-au unit PnocesluNE FururnnnA
Egiptenii
ci spiritul
si fie conduse de un singur regee
Oamenii gi-au numit regele faraon ;i credeau
9i au inceput

ci este zeu. Faraonii au guvernat Egiptul 3000

bogat

credeau

emutui poate supravietui dupi

moarte doar daci trupul sdu era
conservat. Astfel, pregiteau
mumiite uscdnd tirp,irite in sare

de ani de atunci inainte. Egiptul a ajuns

ilHii,T?lg:l;j::Tj?,i",.
gi puternic, iar faraonii cereau tribut sau daruri
persoane imporrante aveau parte
de o procesiune' in care erau
importante de ta linuturite invecinate, mai stabe. purtate citre morminte in
coribiile funerare.

Mumia faraonului se afla intr-un

sarcofag impodobit cu aur

Piramidele erau
morm intele
co n stru ite

pentru primii
regi ai Egiptu lu i

Cordbiile funerare navigau

pe Nil, apoi erau cdrate
catre

ram id a

Dnrr UUITOARE
*

Nu doar oamenii erau

mumificali. Pisici, caini 9i

goimi erau, de asemenea,
transformali in mumii.
Unete erau animate de
companie, mumificate
pentru a-si insoti stipinut
in viata de dincolo.

r4rUh

Funeraliile
unui faraon

EcrPruL Arunc St VectNu SAI

+,VEcrNu

"*.-\,V

t{
EcIPTULUT

Cotier din aur ei

Mu lte civili zalii bogate ti putern ice

s-au invecinat cu Egiptul. Sumerienii,
babilonienii si asirienii au trait pe
teritoriu I actualu lu i I rak. Fen icien ii,
canaanitii si evreii au triit pe malurile
estice ale Marii Mediterane. Adesea

reli

olll li

fld
n

"h*$-t

Lui J 1.*
Tutankhamon t I

mormintut

ficeau comert in buni pace, dar uneori

I u ptau intre e i pe ntru te rito ri i

se

iet re

fiqf,Y

,s"*

MORMANTUL LUI
TUTANKHAMoN

Tutankhamon a fost un tAndr

faraon ) care murit in jurul
anului 1350 i.Hr. A fost
ingropat intr-un mormAnt plin
de comori, din Valea Regilor.
Mormdntul sdu a rdmas ascuns
timp de 2000 de ani, fiind
descoperit abia in anul 19 22.

Locuitori ai Nubiei, din

Africa, regat vecin Egiptului,
aducAnd daruri faraonului

Agricultor utilizAnd
un shaduf pentru
irigarea cAmpului

Contragreutate
ntru c1ntdri rea
galeti lo r cu ap|

pe

Cufdr

plin cu

bogatii, pe care
faraonul sa le
foloseasca in viata

..9.1

t{

de dincolo

rt\

ir$$

utilizarea unui shaduf, Pe Nil

* 'DARUL

NTLULUT
n u meau tara
,,darul Nilului". Aproape in
fiecare an, Nilul se revirsa
peste malu ri, ad ucdnd pe
cim p u ri le u scate apa p roas pata
si mAl fertil. Agricultorii aveau
nevoie de acest,,dar", ca si le
creasci recoltele.
Egipten ii isi

Femei
bocitoare,

platite

sa

plAnga 5i

sa

se tAnguie

Sry"@ --- Preoli care

ffiff-.'-t psalmodiaza
f#{ r
$' i :rugdciuni
.

rr

I-rrrrrrrrr

t\ ff"urA
? Locunl
I

rr

rrr

r-r

rri

gr DEscopERA

csLesRE: Marea

Piramidd /

r' PICTURI $l SCULPTURI: Artd egipteand

L--------r---

rrr-r

r
-

--,

lsroRrA OuuLUr

India timpurie
&Multe

schimbiri au avut toc in trecutul

foarte indepirtat din istoria lndiei. Din anul
2500 i.Hr. pAni in 1500 i.Hr., oamenii din
Valea lndusului, din nordul lndiei au triit
ca agricultori. Apoi au venit invadatorii,
indo-arienii. in urmitoarea mie de ani,
s-a dezvoltat civiliza{ia hindu. Era o
combinafie de tradi{ii ale lndiei timpurii ;i
credin{e indo-ariene. lndia a fost impi(iti
in doui regate separate, conduse
de rizboinici. Primele legi gi obiceiuri
hinduse au fost scrise pentru prima
'':
dati in cintecele sfinte, numite
Vede, pe la anul 600 i.Hr.

Capitala lui Chandragupta,

Pataliputra, avea ziduri din
lemn, rezistente \
Santinelele
vegheau din

turnurile inalte
3{

il
n'

r
f.-

cr:

-t

rerJ

Armata lui Chandragupta

pleaci la rizboi
Coltii elefanlilor

:=4F

erau imbracati la
vArf u ri in metal

inf ricogdtorii
elefanti de
lu pta calcau
du5manii in
picioare

lruon TTUPURIE
PnTMUL ITUPERIU IwprAN
Chandragupta Maurya a fost un
tu ptator h ind us. inainte de ven irea
lui Ia putere, lndia era constituita
din mii de agezdri mici, in care se
vorbeau limbi diferite si care aveau
obiceiuri specifice. in jurul anului
322 i.Hr., el a creat un nou imperiu,
care a unificat si a controlat o buna
parte d in nord u I si d in centru I I nd iei.

Soldalii indieni
lu

ptau cu

arcu ri ,

Crvrl,rzATrA DrN Vnlpa INnusuLUI

Pe la

anul 2500 i.Hr., doud mari

oraqe, Harappa Qi Mohenjo-D aro,

s-au ridicat pe Valea Indusului,

in Pakistanul de azi gi in nordul

Indiei. Aceste oraqe aveau

forturi , palate, bdi in aer liber
qi case confortabile, din
cdrdmidd. Locuitorii Vdii
Indusului se ocupau cu
agricultura, comertul, arta qi
meqtequgurile. Erau conduqi de
regi -preo[i.

i:

Fortul regat de ta Mohenjo-Daro

sageti si sulite

Regele Ashoka a ordonat

ca pe tot cuprinsul regatului
sdu sd se ridice coloane pe
care si se scrie n o i le sale legi

DNrr UUITOARE
* in timp ce restut lumii
se descurca firi
canalizare interioarS,
casele din Vatea lndusului
aveau deja bii, api
curenti si canalizare.

* 'Nor

Lrcr RrLtctoAsE

Regele Ashoka era nepotul lui

Chandragupta. Si el a fost un rizboinic
puternic. Totu;i, dupa numeroase
batalii cu poporul Kalinga, in care
1 00.000 de oameni au fost ucigi,
el ti-a dat seama de misura violentelor.
A devenit budist ti a dat multe legi noi,
care au a baza pat n ice e invilitu ri
I

budiste. El a mai construit drumuri

Leul lui Ash
este simbol
lndiei mod

.,:W
Irrr GonruA LA

si spitale.

LuprA

Cam din 320 i.Hr. pana

in

185 i.Hr.,

razboin icii h ind uti Iu ptau in

rizboaie ca sa cagtige averi si

r
-

I
-

rr

cnurA $r DEscoPERA

-r?r

si

cucereasci noi teritorii. Mergeau

la batalie calare pe elefanti sau in
care trase de cai. Elefantii bine
dresati purtau armatele la Iupta.

MAMIFERELE: Elefanfi
PICTURI $l SCULPTURI: Arta hindusd

lsroRn OuuLUr

Primul Imperiu
Ohinen

m
Ir

&Timp

de mii de ani, china a fost

impa(iti in doui imperii distincte. Apoi,
in 221 i.Hr., Prinful Zheng din regatul Qin,
a cucerit celilalt regat gi s-a declarat pe sine
Shi Huangdi - Primul impirat Suveran al
Chinei. Ca si protejeze noul imperiu de
nomazii belicosi, care locuiau la granifa
de vest a acestuia, a dat ordin si se
construiasci un zid de apirare uriag Marele Zid Chinezesc.

lmperiul Qin, 221 i.Hr.

I Marele Zid Chinezesc

Cand a murit,
Shi Huangdi a fost
Tnmormintat cu 5000 de
rdzboi n ici di n teracotS,
AA

care si-[ strijuiasci 9i

si-i pizeasci mormintu[.

Ofilerii mergeau
la lupta in care
trase de cai

Soldatii pede;tri luptau

;i halebarde - lame
de bronz ascutite, atasate
unor mAnere lungi de lemn.

cu sulite

SrnrELE coMBATANTE
Perioada cu prinsd intre 48 I i. H r. si 221 i. H r.
in care China era divizata in regate rivale, este
numita Perioada Statelor Combatante. Printul
Zheng a putut si infrangi ;i celelalte state
,

rivale pentru ci armata sa era putern ica

ine organ izata.

si

Garda imperiali

a armatei Qin

PRlvlul- ltupgnlu cxlrugz

in centru, pentru
poatd rt
fi ttnun
ca astfel sd oiu'u
tinuta
Gduritd

^ -

';r",":':,;u

+?
:Ifl:1,1.?:

:xTJ;il,'.:i:,?!?Ti;li'5:',T,i',1fii,

anului 1650 i.Hr., pana in 1027 i.Hl.

Shang erau agricultori si fierari iscusiti.

;1il5ff:,:?ffi::"J:::H:l,lTli'''

-rrvqeq
Monedi de bronz, perioada
Qin, 220

J*l',J*:Hnezdsau

perioada Shang'

,,Wi_\,

,'ti,Di l\
,,' ,l'

iIl'SV:*

i.Hr.

\
$"

impirat,

Cand printul Zheng a ajuns

a facut multe schimbiri, ca si
tine im periu I su b control . A dat legi
noi si a numit alti oficiali. in plus, a
oi ,it
u *iri.at sistemul

poatd

lfffi

hllfi

ffi&66sb

effd;jllbiffiffi-r& ru

'WSil W ffi[l
de
&T::lT;i"',i,?lTiTi'ollil::l'''"' H-m=- E.lH

invifat

*"..J.,

si

poduri.

'
I

I
\.

vas shang din bronz, folosit pentru

aduce ofrande spiritelor

at

"
strimo;ilor

I
I

-,t
iI

| -v
I li
*^!l

chinez,

pensuli
scriind
cu o
v'srr
'lrrrrrv Ls

TARDEREA

CAnfllOn

Shi Huangdi a ordonat ca scrierile

care nu eiau in acord cu ideile
sale sa fie arse sau distruse.
Astfel spera si-si uneasci
:-^^.-:-.r
n mai incercat
imperiul. A
--:?--^.---L si
distrugi scrierile lui Kon g Zi
(Confucius) , unul dintre cei mai
importanti gAnditori ai Chinei.

Soldatii cdlare (care formau

cavaleria) purtaLt arcuri , sabii
si suliti

Arbaletierii foloseau arbaletele

pentru a trage cu sdgeti scurte si
grele, numite proiectile

Soldalii purtau tunici din

bumbac captu5it, piele si
placi de fier

a,:-:;-:-.-:::'
=--'l
cAUTA $r DESCOPERA

Marele Zid Chinezesc

MARI PERSorunlrAfl : Kon g zi

LOCURI CELEBRE:

lsroRrA OvruLUr

Spafiul
medlfuranean

lmperiul Roman la apogeu, 200 d.Hr.

&

lntr" 8OO i.Hr. gi 500 d.Hn, teritoriul din jurul

Mirii Mediterane a fost leaginul a doui mari

civilizafii. Grecii antici erau marinari, agricultori

;i megtegugari care triiau in mici orate-ceti{i
independente. Perioada lor de glorie a fost intre
500 i.Hr. gi 350 i.Hr. Romanii din Antichitate erau
excelenfi soldati, constructori 9i ingineri. Pini
la anul 200 d.Hr. au stipinit un imperiu care se
intindea din Germania de astizi, pini in nordul
Africii gi in Orientul Mijlociu.

OnAguL ixcnoPAT

Oragul Roma
200 d.Hr.

Forum - Ioc
de intAlniri
si piafa/tArg

* 'RoMA
Roma era capitala agitati,
zgomotoasa ti aglomerati a
tmperiului Roman. in jurul anutui
300 d.Hr., ajunseserd si locuiasca
acolo un milion de oameni.
imparatii si cetatenii bogati
locuiau in vile splendide ti in

palate. Familiile obisnuite Iocuiau

in cladiri simple, de apartamente.

Basilica

- birouri

guvern am entale

Palatul
im perial

si tribunale

Pompeii a fost un oraq prosper,

la sud de Roma. in anul 79 d.Hr.,
a fost ingropat sub lavd gi
cenuQd, dupd erup[ia
Y ezuviului, vulcanul din
apropiere. Cu toate acestea,
straturile de cenuqd au
conservat clddirile qi tot ce era

in

ele, acestea
descoperi te.

fiind ulterior

Mulaje din ghips ale victimelor

Teatrul lui Marcello mii de oameni veneau

aici pentru piese de teatru

Colina Capitoliului locul unui mare templu

al lui Jupiter, stapAnul
zeilor romani

TArgul de vite
(Forum Boarium)

Spnnul

Cascd

MEDTTERANEAN

Scut

Armurd de corp
Sabie

Tunicd

de IAnd

Sandale

T" \ni*'

Soldat roman
pedestru

t--^r/-

,--

'ARMATA RowTANA

A
+-.

-.41-\--

Soldatii romani erau cel mai bine

antrenati din lume ti aveau cele mai
bune arme. Au construit drumuri
lungi, drepte, pe care sd mirsaluiasci,
si forturi, ca si apere Imperiul Roman
d

-r*n.

/-i

?f,RoPoLE DrN ArENA

e atacu ri .

Colosseum

- arena in care

glad iato ri i inf ri cosdto

ri se

Apeduct - sistem de
canale la indltime, care
aduceau in Roma ap|
proaspata de la munte

^r4

Atena a fost cel mai puternic orat-cetate al

Creciei antice. Locuitorii Atenei au condus
armatele grecesti in anul 480 i. Hr., sa Iupte
im potriva invadatorilor persan i. Persan ii au
atacat Acropole, o fortireata din piatra din
centrul Atenei, dar grecii i-au alungat. Mai
tirziu, locuitorii Atenei au construit multe
temple splendide pe Acropole.

Parthenon

Erechtheum - templul
unui strdvechi zeu-erou

dedicat

Atenei, zeita care

ocroteste orasul

Acropole
din Atena,
450 i.Hr.

UTUITIIARE

Circus Maximus
locul unde se

desfasurau cursele

de care

Romanii au inventat
primul beton adevirat amestecind ap5, prundig
9i cenu95 vulcanici.

rrr!

c o P * i-l
{";;;--r-,-;;;
pAruArut: vu
E

PLANETa

SPORTURILE:
f

----rrrr---rrrrrrr---

lcan

Jocurile Olimpice

lsroRrA OuuLUr

0erceffitnd

tre0utul

Arheologii - speciali;ti care

cerceteazi trecutul - au metode

diferite de-a afla cum triiau
oamenii in trecut.
Arheologii citesc documente vechi
sau cerceteazi ruinele clidirilor antice.
Pot utiliza, de asemenea, tehnologii
moderne, precum scannerele sau
microscoapele, care pot vedea prin
bandajele unei mumii sau pot examina
particule infime de polen ale unor
plante cultivate cu mult timp in urmi.
Ultrasunetele pot gesi obiecte ingropate
adAnc ?n pimAht, razele X scot Ia iveali
adeviratele arme, ascunse de straturi
de rugini, iar computerele
reconstituie realitatea din ruitle.

WLn

sAPAr

Excavatiile arheologice -numite, pe scurt,

sapaturi- ne ajuta sa descoperim trecutul.
Sapitorii indeparteaza straturile de pamAnt,
unul cate unul, ca sa scoati la iveala
rimasitele antice. Bijuteriile, pielea si
fragmentele de tesaturi ne spun cum se
imbricau oamenii. Armele ne spun cum se
luptau si cum mureau. Vasele pentru gatit si
resturile menajere ne fac o idee despre ce
mancau si daca erau bolnavi.

Se fotografiazd

picturile rupestre
ti alte relicve

Arheologii
cartograf iaza
5i impart situl

Gridurile se agazd
pe obiectele partial
ingropate, apoi li se
fac fotografii pentru
a li se stabili
dimensiu

lmaginile computerizate ale

capului lui Ta-bes, tnumia unei
femei din Egiptul antic

22*#F

ile

Sita cu care se
cern pietrele si
nisipul in cdutarea
monedelor sau a
fragmentelor de
ceram ica
'1,:
II

ir
'\tfr.

Tnecurul

CeRcerAruo

lnregistrAnd o poveste aborigeni,

in Australia

qt
CUvANTUL VoRBrr
Majoritatea oamenilor din vechime
nu Stiau sd scrie sau si citeasci.
Astfel si-au antrenat memoria si
poata retine informatii importante,
legende si povesti pe care le
transmiteau mai departe, pe cale
orald. Si azi cuvintul vorbit poate fi
inci o sursa de informatii foarte utila
pentru istoricii care cercet ez6, trecutu I

Computerele sunt
folosite pentru a tine
evi d enta descoperi ri

or

Arheologii sapd
tanturi de testare
ca sd cerceteze situl
Proptelele suslin
peretii tanturilor

a
oi,

Sdpdtorii
folosesc pensule
ca sd indeparteze
*"tr$
J

atent pamAntul
de pe obiectele
ingropate

,*is..i'
a.

\:>-

u{4.'

ffi,\
r

i&u-.*

.
;

,l

pe insula
- Un taniier
Grecia
*.

..a

-'..Creta,

,.t

rrr

rrrrrrr-rrr-rrr

_?r

'\t-.'

-Y

rl

cAUrA $r DEscoPERA
COMUNICATII: Scrierea
ANATOMIA TEHNICII : Tomografu

iI

L-----r------rrrr--r--

Pentru a dezgropa artefacte,

se folosesc pensule moi

*1.

+23

lsroRrA OvruLUr

Europq Evului
mediu Intunecilt

'/)- ln Europd, perioada cuprinsi intre anii

+fl

500-1000 d.Hr. este cunoscuti ca Epoca

intunecati, din cauza nenumiratelor rizboaie.
Calirefii vikingi jefuiau si ardeau satele gi
gospodiriile. Pe4i din sudul ;i estul Europei
erau de asemenea atacate de citre invadatori
din centrul Asiei ;i din Orientul Mijlociu.
Aceasti epoci a fost insi plina 9i de alte
evenimente. Exploratorii au stribitut
distante imense, du construit a5 ezdri noi,
iar regii au incurajat
invitdmAntul, comertul

Scandinavia

patria vikingilor

lrurEMErEToRr VrKrNcl
Nu toti vikingii erau calareti.
Fam ilii intregi de agricu ltori au
parAsit Scand inavia in cautarea u nor
pamAnturi mai bune. Ei s-au stabilit
in Scotia, lrlanda, Rusia, Franta,
Anglia, lslanda si Croenlanda. in
an u I

00 1 d.

r. s-au asezat si in

America de Nord, dar au plecat

d u pa cAtiva an i.

Vikingii construiau
corabii lungi ;i rapide

si arta.
Casele de lemn
aveau acoperisurile
din iarba imbibata
in gras i nt e

t
1

Sat Viking

in Scandinavia

24

EURoPA EvuLUt MEDIU huruiNEcAT

RAzBotNtct CrLTI
Celtii erau rizboin ici d in centru
Asiei, care s-au stabilit in nordvestul Europei pe la anul 750 i.Hr.
Erau agricultori, vdnatori si fierari
iscusiti. Triburile celtice din Franta
si Germania au fost cucerite de
romani in jurul anului 50 i.Hr.,
dar s-au mentinut la putere
timp de sute de ani in lrlanda,
Scotia si in Tara Calilor.

Carol cel Mare (Charlemagne)

a fost regele francilor. El a
fondat un vast imperiu in
nordul Europei si a obligat
popoarele cucerite si urmeze
religia cregtini. Dorea si

\\

RTcELE FnnructLoR

I orc, sau
podoaba

pentru gAt

formeze un nou lmperiu

Roman, incoronandu-se el
insuSi Sfantul imparat Roman
in anu I 800 d. H r.

Bijuterie celti

Cordbiile vikinge aveau

adesea sculptat in fata (la
prora) un cap de dragon

Pagini decorativi
dintr-o carte crestini

*'

CREsnNtsMUL TItvtPURIU
Credinfa cre;tini a apirut in
Orientul Mijlociu, in timpul vietii
lui lisus Hristos (1-33 d.Hr.).
in urmatorii 700 de ani s-a
rispindit in toatd Europa.
S-au constru it n u meroase b iserici
si catedrale. Calugarii crestini au
lucrat minunate carti religioase.

Carol cel Mare a domnit

intre anii 768-814 d.Hr.

Dnrr UutToARt
;k cetlii puneau adesea
deasupra ugii de [a intrare
captete dugmanitor invingi
ca s5-i apere de spiritele
rete.

Negustorii pe vikingi
calatoreau pe distante
lungi ca sd faca
schimbu ri

r:

-rr

rri

rrrrrrr-rrr

6nurA $l DEscoPenA
-/rr

TRANSPORT: Cordbii
cAmroRt gt EXPLoRAToRI: Vikingii

l---r---r-------------

fu25

lsroRn

OMULUT

Imperiul fuab
&

Murulmanii sunt cei care urmeazi

invifitura islamici, credin{i propoviduiti

de profetul Mohamed, care a triit in Arabia,

intre anii 570-632 d.Hr. Dupi moartea lui
Mohamed, islamismul s-a rispindit in multe
pa4i ale lumii, prin negustorii musulmani ;i prin
soldafii musulmani pornifi si cucereasci noi
teritorii. in jurul anului 8OO d.Hr., lmperiul Arab
era deja bogat ;i puternic. Se intindea din sudul
Spaniei pini in vestul Chinei gi avea multe orate
gi ageziri minunate. Conducitorii imperiului se
numeau califi.
In biblioteci se
gaseau mii de carti
si manuscrise

Pagini impodobiti

4GEAffi';ffi,
tot

Pe
cuprinsul lumii musulmane
oamenii erau guvernati dupa legi
care aveau la bazd cartea sfdntd a
lslamului, numita Qur'an. Cetatenii
de alta credinte erau tratati corect
dar trebuiau sa pliteascd taxe in plus.

Centrul oragului
Bagdad, cca.
7

65 d. Hr.

---'-:-'l.'*--,,:-. -

- -..j--"

lmperiul Arab in jurul anului 800

a,

LAPITALA

Bagdadul, din actualul lrak,

a fost capitala lm periu lu i
Arab. A fost fondat de califul
al-Mansur, in anul762 d.Hr.
Orasul era construit circular.
Palatele, moscheile ti colegiile
erau in centru. 5colile, spitalele
si locuintele muncitorilor
se aflau de jur imprejur,
spre exterior.

luPERruL Anne

* 'ARTE

5r MESTESucuRI

Muncitorii de pe tot cuprinsul Imperiului

Arab erau me5tesugari pricepuli: olari, liglari,
sticlari, fierari, tesitori de covoare. Faceau
obiecte minunate, cu care impodobeau
moscheile, palatele ti locuintele. Negustorii
europeni si asiatici cilatoreau citre tArgurile
din ora5ele musulmane ca si cumpere obiecte
musulmane si sa vanda blanuri, mitase
si mirodenii.

Babur, primut impirat

mogul, a c6gtigat prima bititie
pe cind avea doar 14 ani.

Bagdadul avea peste 65.000

de bii publice.

Ulcior de

1
a

il

a-r
\
-o

Delicati veseli
musulmani

RAzBOINCI
MUSULMANI

Mosch, loc
de rugaciune al

musulmanilor, cu
cupole si turnuri
m

impdra[ii moguli au pldtit

generos bani pentru a incuraja
arta, arhitectura qi
invd[dmdntul. Acegtia au creat
o civili za\ie noud in India,
ci vi liza\ia moguld, care
cornbina stil urile arhitectonice

inaret.

Astronomii
fo

loseau

astro lab

i ca sa

traseze pozitia

stelelor
impiratuL mogut Shah Jahan,
la

cu

rte

musulmane cu cele ale vechii

Indii.

rr-----r----rr-rr--rIri

6nurA sr DEscoPERA

Colegiile 5i ;colile au fost

infiintate pentru stud ierea
astronom iei, sti i ntelor si

MARI lrvvnynTl : Conducdtorii lslamului

PICTURI $l SCULPTURI: Arta islamicd

med icinei

*27

lsroRrA OuuLUr

Ameriea Centrata
$i de Sud
&A-ericile

au fost leaginul muttor

civilizafii de vazd,, printre care olmeci,
tolteci, maya, azteci 9i inca. Civilizafia
maya a cunoscut apogeul puterii intre anii
250-900 d.Hr., iar aztecii gi incatii au
stipAnit mari imperii de pe la 1440, pAni
la inceptul anilor 1550. Ceti{enii acestor
civilizatii au construit orate man, temple
enorme gi au creat opere de arti
minunate. Fiecare dintre aceste civilizatii
a avut propria limbe, propriile legi
si obiceiuri .
Marele Templu ;i altarele
lui Tlaloc (zeul ploii) ;i al lui
H u itzilopochtli (zeu

I protector

al aztecilor, un zeu razboinic),

unde erau sacrificati
oameni

*
JocuRr

Sportu I favorit al aztecilor era u n joc cu

mingea numit tlachtli sau pot-a-tok. Doua
echipe incercau sa loveasci o minge tare,
din cauciuc, si sa o bage printr-un inel
fixat de un zid. Era un joc rapid si

dur. \" ,
in ' /
invinsa /
//
/

Doar nobilii aveau voie si-t joace, iar

an u m ite zile festive, ech ipa
era sacrificat a

zeilor.

Jucdtorii purtau adesea

invelitori de protectie
la mAini si la genunchi

,t{

Partidi de Tlachtli in oragul

aztec Tenochtitl6n, cca. 1500

lmperiul Mayd, la apogeu, 350

lillilili il1'::iil3;ff:il;3'

'SAcRrFIcu
=

AztEcE

Aztecii se temeau cd, intr-o bun a zi, lumea

se va sfArsi. Ca si impiedice acest lucru,
credeau ci trebuie sd hraneasci zeii cu
singe de om. Astfel, plecau la razboi ca
sa ia prizonieri si sa-i ucidd ca sacrifiu

uman pentru zei.

', ?
i
:i.r
raoil}6trr
: ;i
slilrl
di
*

4f,-trH*?r$t

n#H;i#i;fi6
ldffiGEsf**

.:j:'j-:'r'"';r*t

AuERtcA CeNrRAd gl DE Suo

AnrE gI MEgrEgucuRI
din America Centrald, aveau meEtegugari
foarte priceputi. Au sculptat statui frumose'
Popoarele

au fdcut minunate vase de ceramicS' fesdturi,

bijuterii, rndgti gi podoabe pentru

caP,

din pene.

Poporul maya mai avea odexuri

(foi suprapuse, legate in

stAnga

sau dreapta), complet acoPerite

cu texte qi imagini.
Figura zeului aztec
Chacmoot

- pistra

de

obicei inima cetui

sa c rif

icat

Scu tptu

ri

otmeci, din jad

CAmpurile terasate erau

taiate in pantele golase ale
muntilor, pentru agricultura

Pod de funii peste

un defileu muntos

\\
Templul lui Tezcatlipoca,
,,Oglinda Fumegendd",
dedicat unuia dintre
-ttt''

Spectatorii fgi aclamau

echipa in timplul iocului
t,

Terenurile de joc
puteau ajunge pana

,r' ir

60m lungime ti

la

l0 m

latime

Aztecii au preparat prima

ciocotati din Lume, din pudri
de boabe de cacao, ap;, miere
9i mirodenii.

'"unte

l:

incas

VIATA LA MUNTE
lncasii au stipanit, de pe la anul 1400
pana in I 533, un vast imperiu in Muntii
Anzi din America de Sud. Au ridicat orate
cu palate si temple ti cu mii de kilometri
de d ru m u ri . Oamen ii se ocu pau cu
cultivarea porumbului si a cartofilor
si cu cresterea lamelor, pentru lana.

- r -_- - - - - - - - - - - - l - -, - - t
-cnurA
$l DEscoPERA
_2-

>t in poporut Maya erau mutli

COMUNICATII: Curierii lnca

L0CURI CELEBRE: Tikal

matematicieni buni. Ei au fost

primii care au inventat un
semn pentru ,,z9ro".

sat

qg

It

L-

----------

-r

----

--

-l

qF2s

lsroRrA OuuLUt

Europa Medievalf,
&in

p"rioada medievali, incepind cu anul I ooo

pini la 1500, Europa a fost condusi de regi
gi regine. Ei se bizuiau pe ajutorul lorzilor,
al cavalerilor ti pe cel al conducitorilor bisericii.
in schimbul acestui ajutori primeau pimint.
Stipinii piminturilor erau foarte bogafi. lgi
puteau permite si locuiasci in castele splendide,
si consume mincare buni ;i si poarte haine
frumoase. Piminturile lor erau lucrate de
oamenii de rind care dideau stipinului din
alimentele pe care le oblineau, 9i uneori i'ir:r:l\i
tr;t
i
iffih
bani, in schimbul unui mic bordei si
al unui petic de pimAnt.
-).

- :'
li
+ '!'-.t dE
r:d,:t;Td I

rt+,ti

I
t

I
I
!

ri

I
I
I

* 'CASTELE

MEDIEVALE

Primele castele, construite in jurul

anului I 000, erau facute din pamAnt
Zidul gros de piatrd
si lemn. incepAnd cu secotut al XIll-lea,
proteja castelui si cladirile
s-au construit fortirete masive, din
inconju ratoare
piatra, cu ziduri groase. Orasele
s-au dezvoltat in jurul castelelor
Castelul Conway, Tara
si fortaretelor, pentru proteclie.
Galilor, construit
intre 1283-1 287

Dnrr UulrOARE
;t

.l'r

,$
'i

nrmura compteti de

tupti a unui cavater era at6t

de rigidi 9i grea, Tnc6t
acesta avea nevoie de
ajutoruI unui cavater
antrenat special, numit
scutier, ca si o ?mbrace.

i-$'
-,,&d
-ra

U.' .l{'

Turnul Capela - pentru

serviciul religios

EURoPA MEDTEVAI-A

* 'CAVALERT

5r DoMNTTE

Cavalerii erau soldati care luptau cilare.

Era de datoria lor si-i ajute pe regi sd-si
apere pamAnturile. De obicei,
cavalerii proveneau d in fam ilii

nobiliare, dar un soldat foarte

viteaz putea fi innobilat drept
rdsplata. Cavalerii trebuiau sd se
poarte curtenitor cu doamnele.
U nele dom n ite ingad u iau cAte
unui cavaler si poarte o eSarfi
sau o mAnuSa de-a lor, drept
semn al loialitatii Ior.

Picturi medievali, infifi;And

dragostea unui cavaler pentru
doamna sa
Sala mare

- pentru

banchetele date in
cinstea oaspetilor
im

* 'LA

LUPTA PTNTRU
PAwrArurul SrArur

portanti
Turnul fnchisorii
cu o temnita
su bte ran d

Cruciadele au fost rdzboaie purtate intre

cre5tin i si m usu Iman i. E i s-au lu ptat pentru
dom inatia asu pra PamAntu lu i Sfant
teritoriul din jurul ora;ului lerusalim.
Cruciadele au inceput in I096, cand

soldatii creStini au mirsiluit citre

lerusalim, si s-au sfirsit in 1291 , cAnd
armatele musulmane i-au alungat pe
crestin i d in Tara Sfanta.

Cavalerii europeni cuceresc

lerusalimul, Prima CruciadA,
1 099

PUTEREA BlsERIcu
Biserica cre5tini a jucat un rol foarte

important in viata Europei medievale.

Era foarte bogata ;i puternica ;i
controla majoritatea sp ital el or,
tcolilor si colegiilor.

Cilugir scriind

un

manuscris intr-o

ministire medievali

CnurA $r DEscoPERA
-arr--r

Poartd exterioard cu
un pod mobil, pazit
de garzi

DANS, TEATRU $l MUzlcA:

LOCURI CELEBRE:
L---rr--rrrrrrr-r--rrrr

Procesiuni

Castele

lsroRrA OuuLUr

Ohina epocilor
Tang $i Song
/\

&

Ir"parafii Tang au condus China din

618, pAni in 907. Au cucerit noi teritorii,

au construit orate importante, precum

Chang'an (azi Xi'an), ;i au incurajat comerful.
CAnd s-a pribugit imperiul Tang, China s-a
impa(it in cinci regate rizboince. Dinastia
Song a preluat puterea in 960 ;i a reinstaurat
pacea. impirafii Tang 9i Song au prefuit arta
gi stiinfa, in perioadele acestea inventindu-se
multe lucruri utile, cum ar fi tiparul,
busola si racheta.

lmperiul Tang, 618-907

*'

ORASUL CHANG'AN
ln timpul dinastiei Tang, Chang'an
t

a fost capitala Chinei. Peste 1 milion

de locuitori traiau aici,printre care

imparatul si toti dregatorii sii, nobili
bogati, negustori si invatati.

Santinelele

Dnrr UUITIIARE

stateau de veghe
deasupra fiecarei
porti a orasului

Drumut Mitisii avea

peste 7000 de kilometri
tungime. Unui negustor Ti
trebuiau tuni de zile, ureori
chiar ani, s5-[ stribati
de [a un cap;t [a attut.

Fermierii cdrau porci,

gaini si legume in care
trase de cai, ca sa le vAnda
in pietele orasului
(t

Mdrfurile grele, precum

orezu I , erau ad use in
Chang'an cu barcile, de-a
lungul cursurilor de apa
Oragul Chang'dn,

in perioada Tang

CHINA EpocrloR Taruc gl SoNG

tr vrsrul sr-NrALNEsc
OraSele Chang'an si Kaifeng se intindeau
"?rruL
amandoui cdtre capitul estic al Drumului Matasii

- o retea de cai de acces care legau intre ele cele

mai importante orate comeciale din est 5i din
vest. Negustorii din Europa ti din Orientul
Mijlociu calatoreau citre China pe Drumul
Matasii cu aur, tesituri din bumbac si piele,
pe care Ie schimbau pentru mitase.

Picturi chinezi reprezent6nd hoarde mongote,

secolut at XIV-lea

MoNGOLII RATACTTORI
Mongolii erau nomazi, hdldduiau peste pdqunile
din nordul gi centrul Asiei. f,i au atacat China
de Nord in perioadele Tang qi Song. in 1206
s-au unit sub conducerea unui rd,zboinic pe nume
Gingis-han gi au inceput sd cucereascd teritorii.

Casele erau construite

din lemn si aveau
acoperi5uri de ;igla
sau stuf

W
Negustori Song vAnzAnd mitase

l\,

,a

1nngl'alne,ft
12,'
Cha
etziiduri
inco
CO
cnnjruura
'er
,rn
p ute
oaimAnt
e e p
tte riice
=de
rdrmi;izizi
ca
d.r,
si cA
I

fid

ft

Ulcior din po(elan Tang

'CATRE PTRFEcTIUNE
Portelanul - ceramica foarte delicati,
frumoasa gi lucioasd - s-a inventat
in China, cu vreo 1800 de ani in urmi.
in timpul dinastiilor Tang ti Song, olarii
au experimentat multe tipuri noi de
ceramica pentru a obtine cea mai
frumoasi ceram ica vazuti vreodata.

rrr

rr

--.1

cnurA gr DEscoPERA

-2rr

Chan'an
MARI PEnsorunurAfl : Gingis-han
LOCURI CELEBRE:

L--r--rrrrrrrrrrrrrrr-

+33

lsroRn

OrvruLur

Japoniil) Coreea
$i Asia de sud-es
&

J"ponia 9i Asia de sud-est sunt regiuni

cu peisaje, climi, tradifii ;i credinfe
deosebite. Dar din jurul anului I 1 50,
au ajuns celebre pentru minunatele lor
clidiri gi opere de arti. Conducitorii
khmeri din Cambodgia s-au autodeclarat
regii-zei gi au poruncit si se construiasci
imense orage-temple care si le fie locuinte.
in lndonezia, regii dinastiilor Saitendra
;i Srivijaya au construit temple budiste
uridge, precum Borobudur, de pe
insula Java.

N
Curtea japonezi la

Helan-Kyo (Kyoto de azi),

cca. 800

'/.

,..:,

l_,ig=

"' r''.'.:::.r_,,'-"

r
_

.:--,=.

"il#;;

o -"q,,i.j'

*)--r,,.i

i, ,,,r

,,*_

rir, l,,,

-'"''
-,,,1 .-,,--.-

il;i:;'"desudes'f

Viata la curtea Japoniei era plina de

eleganla ;i gratie, dar guvernata de reguli
foarte stricte. Era foarte important sd iei
parte la ceremoniile traditionale, sa fii
manierat gi sa dai dovadi de respect.
La curte, femeile stiteau departe de
vizitatori - daci acestia nu erau rude
sau prieteni apropiati - in spatele unor
paravane delicate, ficute din hArtie
sau Iem n
.

Nobilii japonezi purtau nigte

frumoase robe de matase,
numite chimonouri

JnpoNIA, CoREEA gt Asn

DE

ituD-Esr

Dnrr UuItlARE
* Cele mai etegante
femei japoneze igi pictau
fala cu atb gi dinlii,
cu negru. Dinlii erau
innegrili pentru ci fardul
atb de pe fali ii f;cea si
a rate ga tben i.

Agricultori
khmeri,
ltivan d
rez

cu
o

(r
i

Munci agricole

lingi

oragul Angkor Wat, Cambodgia

* 'IMPERIUL

KnMER

in 802, regele khmer Jayavarman al ll-lea

a pus bazele unui puternic imperiu in
Cambodgia, care a inflorit timp de 600
de ani. Cel mai cunoscut dintre orageletemplu ale khmerilor, Angkor Wat, a fost
construit intre anii 1 1 1 3-1 1 50. Armatele
thailandeze au invadat imperiul la
inceputul anilor 1 400 si i-au fortat
pe khmeri sd pirdseasca Angkor-ul.

DINASTIE COREEANA
in 668, dinastia Silla, din Coreea,
a preluat controlul asupra cAtorva
regate mici, formAnd un stat
puternic. in 918, dinastia Koryo
a venit Ia putere. Datorita pozitiei
sale geografice, Coreea a devenit
o legaturd importanti intre China
si J apon ia.

Un sowan coreean,
Delic:a te,ppa,,nouri de
hArti e,

sau clidirea scolii

CO rate cu
drCr

muntti si

pnci pictati

CO
OD

Bdrbafii japonezi igi

purtau pdrul lung
legat in cre5tet

O corabie ciopliti in piatri pe

templul Borobudur; insula Java,

lndon ezia

nAmroAREA

Mnr-AcA

Toli negustorii care doreau si cumpere

mirodenii din lndonezia erau obligati sd
navigheze prin Strdmtoarea Malaca - un
canal ingust intre insula indoneziana Sumatra
si Peninsula Malaezia. De pe la anul 800,
strAmtoarea era controlata de regi budisti.
Dupa anul 1 400, a fost sub controlul
sultanilor musulmani.
I
-vv

--

--

II-r

I-r

r
-tl

AUTA $r DESCOPERA
LOCURI CELEBRE: Borobudur
cAuqroRr gr EXPLoRAToRT :

lmperiul Khmer
f

--r--r----------rrrr-

Servitorii se aplecau adAnc,

in semn de respect

I
I

lsroRtA OnnuLUt

Australia si
insulele dih Paeifie
./)-l

+f

Europenii n-au cunoscut Australia pAni

in 1645, insi unele popoare din Asia de sudest au ajuns gi s-au stabilit aici acum 50.000
de ani. A fost nevoie de mii de ani pentru a
popula toate insulele din Pacific. Popoarele
din Noua Guinee au cilitorit gi
s-au stabilit in Fiji in jurul anului 1300 i.Hr.
De acolo, au pornit colonigti citre Tonga ;i
Samoa. Urmagii lor au ajuns in Hawaii gi in
Noua Zeelandi in jurul anului 800 d. Hr.

Grilajul din lemn

ra co n stru it
pentru protectie

Hei-tiki sau
pandantiv
piesi de jad
maori

NOUA ZTELANDA

Tribul Maori a fost primul care

s-a stabilit in Nou a Zeelanda.
Erau luptatori viteji, si se ocupau cu
agricultura, vAnitoarea si pescuitul.
Maori a construit case de lemn
grupate in sate, a;eziri mari si
fo rt

icate

Pegte sculptat

in lemn din
insulele Solomon

rLProRr PnrcEPUrr
Bastinasii din insulele Pacificului erau mari
mesteri cioplitori in lemn, scoicd, os de
balena si piatri vulcanica. Maori au facut
scu Iptu ri m in u nate intr-o p iatra d u rd,
verde, numita jad.

364r

$efii de trib 5i rdzboinicii

aveau fetele tatuate

Sulitd decoratd cu pene,

folosita la pescuit sau Ia
razboi

Mantie

il fustaneld

tesute d intr-o planta

textila, numit| in

lntrare intr-un sat maori,

Noua Zeelandi

Australia 9i Noua Zeelande pimAntul natal a triburilor

aborigene ;i al poporului maori

Spiritele strdmogilor
erau cioplite deasupra
portii, la intrare,
pentru a-i proteja
pe cei dinauntru

q,
7Iru

.'........-..._.....''.

AusrRALrA gr lrusuLELE DIN PncrFrc

o irrr Pncr FIc

Locuitorii insulelor Pacificului erau foarte
"iAvrcA*

buni constructori de ambarcatiuni. Strabiteau

distanle enorme pe Oceanul Pacific in canoe
cu furchet, ghidandu-se dupa soare gi stele.
Au desenat ha(i dupa rutele marine intre
insulele cunoscute, pe tulpini de plante,
cochilii si pietre.

PAnzd fdcutd
din frunze de
palm ier tesute

Canoe incdrcatd cu porci,

pui 5i seminte de plante
comestibile

qtfirMr

Canoe cu furchet

AusrRALrENr

in climatul dur australian, viata e grea.

Familiile aborigene (primii locuitori ai
Australiei) traiau in adaposturi facute din
piei de animale ti crengi. VAnau canguri
si pasAri, sipau dupa ridicini si larve,
adunau seminte si prindeau crustacee.

Popoarel,e din Pacific au

inventat surfing-ut. Jara

lor nata15 avea ptaje
minunate si valuri uriase.

Ptasele de pescuit ale

maoritor aveau aproape
800m [ungime.

I---

- -r

-rr

- --rrr-

--r---rl

q cAuront
^2,,99::tir.ryry-tT-,I"1?'i?
gl EXPLoRAToRI: Navigarea I
t_'

Aborigenii de azi din Australia

tr37

lsroRn OruuLUl

Imperiile afrieane
&Afr,."

a fost leaginul multor civiliza{ii

importante, fiecare cu propriile obiceiuri,
cu limba 9i credinfa sa. Unele s-au dezvoltat
in jurul marilor orate aglomerate, precum
Cairo sau Tangir. Acestea erau stipinite
de arabi, care au construit palate, colegii gi
moschei. Alte civilizafii, ca cea a regatelor
din Ghana (700-1200) ;i Mali (1200-t s00),
au prosperat prin cregterea vitelor ;i

exploatarea auriferi. Ora;ele-state,

precum Kilwa gi Mogadishu, de pe coasta
de est, ficeau comert cu sclavi
ti fildet,in lndia ti Arabia.

Cuptor cu lemne, fn care se

topea bronzul pentru statui

r.i
-

*{#

Foalele erau folosite

pentru a sufla in foc
'"-/'si---=--------=-=-=\--:

inteti

a-l

-"

dry.\
'itt
rtr.

* 'BRoNzuL

DrN BrNIN

Me;tesugarii din Benin au

facut statui in forma de
capete cu care decorau
panouri patrate din alama ;i
b ro nz. Statu i e e rau a;ezate in
altarele de acasi, ca sd Ie
aminteasca de strdmosii
decedati. Cu aceste panou ri
se decorau si palatele regale.

Ucenicii tineri erau

instruiti de me5terii
mai in vArsta

"$

Megte;ugari din Benin, IucrAnd

o statuie de bronz, cca. 1 600

'

--

-'--.

,'-'-

'

nrrica
Regatur Benin

Uru lruPERru PurrRNtc

Benin a fost un regat din vestul
Africii, d in N igeria de azi. Locu itorii
triiau din agricultura dar erau
razboinici si fierari faimoti. Beninul
a fost condus de regi puternici,
care se numeau obas. Imperiul a
cunoscut o perioada de glorie intre
anii 1400 si 1 900.

.rt,,.t,
"r,,..Krr"_,

lvrPERuLE ArnrcANE
lneI de aur,
decorat cu
un etefant

Aunul

ASHANTT
Poporul ershanti a trdit pe
teritcrriuI Ghanei de azi,
intre anii I (j(X)- 11XX). Regii
acestuia stzlpAneau cele mai
lnLllte rnine de aLlr din Alricer.
Aurerrii ashernti au l'z-rcut Britari

din aur,
sau podoabE

minunate l-rijuterii ;i
stzttui din aur masiv.

\ \ \.\

t l''r

,\

pentru gtezni
r&.

*"
.ffi

ffip
RW

ffimffi
*ff'
"

CENTRE DE lnrvATAMArur
Orasu I Tim bu ktu, actualu I Mali, a fost
un centru de invatimAnt renumit,

care avea multe scoli. S-a dezvoltat

aproape de rutele caravanelor
de cam ile care traversau Sahara
si a inflorit din comert.

i
I

t-._

Acoperi5urile de stuf ii
fereau pe muncitori de

[:
tl

arsita soarelui

l'l I
{,:
-!l.l ''f,\';.
i.-.-

f
I

II

;- ri-iltl"r\

| ''

'';\tt1''t,.tr1rt,i.,,,

\i *'\' \

:f

.:

Casele aveau

. ',

acoperisuri din stuf

I
I

..1

Doar bdrbatii fdceau

statui - femeile din
Benin teseaLt, cultivau
pamAntul 5i faceau
comert
Cei

Ziduri care protejeazd

casele si hambarele

bogati cumpdrau

Tarc

-"----pe ntru tte

obiectele din bronz

pentru a-5i impodobi

hd

case I e

,:G*r" Marele oras' Zimbabwe

"

Suttanul din Kil,wa era foarte

bogat. in juruI anutu a 1I*30, eI a
construit un palat din corat, cu
peste 100 de camere gi piscini.

'

rll

Moschee musulmani, Timbuktu

DNrr UUITOARE
f.a

Pe ta anut 900 d.Hr. un

pistor

a observat c5, dupi ce pigteau

boabe de cafea satbaticS, cdprele
sale nu mai dormeau.Aga s-a
descoperit cafeaua - cea care
ne tine drepti.

ORASUL lrvrPREJMUtr
in perioada 1 2OO-1400, regii
poporului Shona, de pe teritoriul actual
al statului Zimbabwe, au construit un
oras-palat imprejmuit d e ziduri, numit
Marele Zimbabwe. Populatia Shona se
indeletn icea cu cresterea vitelor si facea
comert cu piei, aur, cupru si fildes.
Tvl

-rr--r-r--r-r---I-----i

cAUrA $r DESCOPERA

plC'l-Urqi qii

$tiJLfTUfi!; Obiecte din bronz

cAmrerftt gi [xpl-snATsf{i : Sclavia

lsroRrA OruuLUl

Oivilir,iltiile
nllrdrnfieri0ane
{?
./)'!) /

America de Nord

pimAntut

CAndva, in America de Nord, triiau

peste 300 de triburi de bagtinasi.
Vorbeau multe limbi diferite, iar felul
lor de viafi diferea de Ia o regiune
la alta. Dar erau gi aseminiri intre triburi
Toti au gisit mijloace de supraviefuire
in medii ostile gi toti respectau natura.
Erau cu tofii mettetugari pricepufi
9i erau mindri de tradifiile gi de
obiceiurile lor strimosesti.

{,;l;;

Locuitori irochezi
Sdtenii cultivau
cAmpuri cu

porumb, fasole
si dovleci

oo4r

construind case,
cca. 1650

-H:;''cane

Tribul lroquoi a trait in teritoriile

impadurite din estul Statelor Unite
de azi, intre anii 1 600-l 800. Satele
lor erau alcatuite din citeva case Iung:
d in lem n . Se ocu pau cu vinatu I s i cu

agricu ltu ra.

Circa

l2 familii

locu iau

intr-o

casd

Casele aveau
45m

aproape

lungime

ClvtLtzATnLE NoRD-AMERIcANE
Cort

Iglu

/
"/

'CnsA 5t PAnArurul

,'/
/'l:
'<{l

ectoan

PaiufeH

Case

din

caramizi de
pamAnt

-'{
rr

casele lungi
r
de lemn

Dakota

Modul de viata al bastinatilor

americani diferea de la o zond la alta.
in zonele impadurite, ei Iocuiau in
case de lemn, vinau caprioare, elani,
sau ur5i. La cAmpie, locuiau in corturi
facute din piei de animale ti vAnau
bizoni. in sudul fiebinte, casete erau
construite din caramizi de pamint
uscate la soare, iar oamenii cultivau
pnn
porumb,prindeau
porumD,
iepuri sau adunau
se m

Pueblo

nte.

Creek

Citeva triburi americane bistinase si locuintele lor

*'

LAoLALTA

Dnrr UturoARE

Confederatia lrocheza a fost o alianta de cinci

triburi bastinate - Mohawk, Seneca, Oneida,
Onondaga si Cayuga. S-au aliat intre anii
157 0-l 780, ca sa lupte impotriva dutmanilor
si, mai tarziu, impotriva colonistilor europeni.

Casele

Poporul inuit din nord a

inventat ochelarii de soare erau ficuti din lemn sau os,
care te proteja ochii de
lumina orbitoare reftectati
de gheati gi de zipadS.

lungi erau

construite din stAlpi de

lemn acoperiti cu coaja
de ulm

'[:!

1/t;

.'Anflsrl

.;rj'

lndienii bistinati din America

uti I izau d iferite materiale,

de la pietre semipretioase,
numite turcoaze pAna Ia mici,
pentru a confectiona diverse
obiecte, foarte frumoase.

Azi putem purta bijuterii confectionate

de urmatii triburilor americane
bistinase

Desen fn

forma de
spirala

I--

r - - - - - r r r r r r - - - rl
- - - - - -

gr DEscoPERA
$' q@nurA
P'c:_Yl,g:gylllf'
Arta amerindiand

Ulcior de ceramici, ficut

de tribul Anaszi, New Mexic,

in jurul anului

100

L------r--------------

'

lsroRn OuuLUr

Benasterea $i
Bevotutia Franeenil

-)

(
l

&

P"rio"da cuprinsi intre 14oo 9i l8O0

*r
RrvoLUTrE!
a cunoscut multe transformiri in Europa. Acestea
Revolutia Francezi a izbucn it in

au inceput cu Renagterea, care a schimbat modul

in care mulfi oameni vedeau lumea. Au urmat
ideile religioase, care au stirnit dispute amare,

uneori chiar rizboaie, intre protestanfi gi

romano-catolici. Proasta guvernare gi marile
diferenfe dintre modul de viafi al celor bogafi
al celor siraci a dus la revolu{ie - mai intii in
Franta, apoi in alte firi ale Europei.

9i

1789, ca o formi de protest

?mpotriva proastei guverniri,
a taxelor imense, sdriciei si
lipsurilor. Rasculatii au atacat
palatul regal, au instaurat un nou
guvern si i-au ucis pe rege si pe
regini. Mii de oameni au fost
executati - cu gh ilotina.

Ghilotinarea in timpul

Revolutiei Franceze

Florenta, ltalia

renascentist de

- centru
arti

si

invitimAnt

RTNAsTEREA

inrvArAruAruruLUr
in Europa, perioada anilor
1 400-1 500 poarti numele
de Renagtere. invitati,
oameni de stiinta si arti5ti
au dezvoltat idei noi care
s-au raspandit cu ajutorul
carti lo r.

o'$

Suslindtorii
revolutiei purtau
pe palarii cocarde
rosii-alb-albastre

ReNA9TEREA gr RrvoLUTlA FnnrucEzL

c
7

RnroRMA BrspRrcrr
intre anii t 500 qi 1600 au existat
dispute intre creqtinii din Europa.
Anumite grupuri, numite protestan{i,
au pdrdsit Biserica Romano-Catolicd

pentru a infiin{a noi Biserici.

Doreau sd citeascd Biblia gi sd spund
rugdciunile in limba materild, mai
degrabd decdt in latina demodatd.
tri au mai pus sub semnul intrebdrii gi
o serie de convingeri romano-catolice.

Vrnrn LA CURTE
din Europa credeau ci
Dumnezeu le-a dat dreptul sa conducd,
de aceea refuzau orice implicare a
oamenilor de rAnd in conducerea tarii.
Guvernanti triiau izolati in palatele lor
mdrete ti purtau haine ti bijuterii
superbe. Dupi revolutiile si revoltele
din multe tiri ale Europei, conducatorii
au inceput sd faca schimbari care sd
Regii si reginele

imbunititeascd viata noroadelor

pe

care Ie guvernau.
Cruce
cato

lmpiriteasa Maria

Tereza

a condus Austria intre anii

17

40-1780

Palatele aveau sute

lici,

de incaperi

impodobiti

Cruce simpt5,
p rotesta nti

Lamd

Ghilotina ucidea oamenii,

taindu-le capul cu o lama

Palatul Schonbrunn, de lAngi Vierd,

Austria, resedinta Mariei Tereza

ascutita

Dnrr UturoAnr
* Ual mutt de 3000 de oameni
au fost ghitotinali in numai un
dr, in timpul Revotuliei
Franceze. Perioada 1793-179 l*
a fost numit;,,Teroarea".

Contrarevolulionarii erau dugi

la ghilotina in cdrute, in vdzul lumii

r r r r r r r r rrr-rr-

fur

r r r r r r !

t\ 6"urA
$r DEscoPERA
Loculitt!ryRE: Patate

, ?

PICTURI

$l SCULPTURI: Renagterea

L-----r-rrrr-rr-rrr-rr

++J

lsroRrA OuuLUr

0omevtul
pe gldb
,P rima cilitorie in jurul
lutm
rmii a
i fost ficuti de navigatorii
p(o11
ortulgh ezi, intre anii 1 5l 9-1 521.
Odati
dati ce exploratorii au descoperit
ci se poate naviga citre zone
indepartate precum Africat, lndia
sau AmericEl, negustorii europeni
n-au intArzlat si-i urmeze.

ConnERT irrr SUD-EsruL AsrEr

Timp de secole, negustorii din estul Africii,
Arabiei, lndiei si Chinei au navigat cdtre
porturile aglomerate ale lndoneziei.
Cumpirau pAnza 5i mirodenii. De Ia I 500,
navigatorii eu ropen i au inceput si faca ;i ei
comert in sud-estul Asiei.

Cordbiile europene aveau

cale adAnci, in care se

depozita multa marfa

-{
' t.
,n

/il

l:'..,

rill

Europenii erau neribditori si cumpere

tot felul de lucruri noi din tinuturi
indepirtat, precum po(elan chinezesc
gi pAnzi de bumbac indiani. Comerful
a avut ca rezultat gi schimbul de idei
intre popoarele unor {iri gi culturi

diferite.

_j

Bumbac, md,tase, mirodenii

si ceai din India, sud-estul
Asiei si China

Avocado, cartofi, chili,

rosii, porumb ;i cacao d
America de Nord si de

din lndonezia se mai schimbi

inci pe mirodenii aduse din lndia li din sudul
PAnza de batic

Asiei

oo$

Mirfuri la schimb, pe glob

Sud

CoMERTUL PE GLoe

TflMERTUL ir.r LuMEA NouA

trrrolccrrtco..

Din anul 1492, navigatorii spanioli, dar si

altii din Europa, traversau Atlanticul catre
America de Nord, Centrala ;i de Sud, pe
care o numeau Lumea Noui. Au gasit aur,
argint, alimente noi, cum ar fi porumbul,
cartofii si rosiile.

Vas de m

rfd, utilizat

de negust, rii

eu

ropen i

).

Juncd, vas de
comert chinez

i''

L,tt

l&"
llr
l/

,ff
t,/

Tribul american Otomi,

intilnind navigatori spanioli

l,

i/;

Dhow, folositd
de comerciantii

Arabia, lndia si
Africa de est

gi

birci comerciale din toate lumea

Canoe cu furchet, utilizatd

de locuitorii din Pacific

NnvrcANG PE MnRE
mijlocul secolul al XIX-lea, toate corabiile
d in lem n. Aveau pAnze tesute sau
din rogojini, ca sd capteze vAntul. Vasele mai mici
aveau vAsle sau padele, pe care marinarii Ie
foloseau in apele putin adanci sau cand se oprea
vAntul. Calatoria pe mare se facea incet si putea
sa dureze Iuni din Asia pana in Europa.
PAna la

Cultivatorii de
mirodenii isi

erau constru ite

transportau marfa

in marile depozite
d

[,

in port

/'-

tro,

\i

&::
Schimb de

mirfuri in portul

Atjeh, lndonezia, cca. 1550

IzorATE
Japonia gi China nu
doreau negustori strdini

in [drile lor. Vi zitatorii

de pe alte continente
aveau acces doar in

zurumite porturi: Nagasaki,

in Japonia
in China.

gi

(iu angzhou
PortuI comerciat Guangzhou,
China, dnii 1830

--

;-

tu:lJt-i.l*r-r

til

- rrr

r r--

---r-r

- --l

6nurA gr DEScoPERA
_?-

-,.r.i i-

lit'xFi*P#F,r : Cordbii cu p6nze

.i T{.}E

S 3 HX PL.i,} H,e,T

i i F.i i

Comertul cu mirodenii
L---r------r-----------

lsroRn

OnnuLUr

Formarea Statelor
Unite ale Amerieii
&Primii

colonigti europeni au venit

in America de Nord in jurul anului 1540.
Au construit biserici, gospodirii gi sate.
in urmitorii 2OO de ani, firile europene
gi-au afirmat dreptul de a conduce
in America, pini cind s-au revoltat
oamenii care triiau acolo. in tot acest timp,
colonigtii gi triburile bfutinate au convieluit
uneori pa;nic, alteori, s-au rizboit.
De pe la 1800, in America au sosit ;i mai
mulfi colonigti 9i majoritatea bigtina;ilor
au fost alungafi de pe piminturile lor.

* 'CATRE

Statele Unite,
)tatele
I ueu
Unlte' 1898

Vrsr

incepand cu I B5O, au traversat America

citre vest. Drumul a fost lung ti greu, iar
viata in a5ezirile din vest nu era uSoari,
insa oamenii sperau sa giseasci pamant
pe care sd-l cultive.

Cdldreli fnarmali pdzeau

caravana de bastinasi
neprietenosi si de banditi

Cdrulele erau
trase de cai,
magari sau boi

_--r\F"**

-,".1i.*

-*

grtri;

{.,.

Colonigti traversAnd vestul

in caravane de cirute.

FoRMAREA SrnrELoR UruffE ALE AuERtcn

*7

CoLoNtSTu
DE PE M+YFLIWER

in 1620, un grup mic de famil

pelerin i, au pirasit Anglia
ca si se ateze in estul Americii
Ei doreau si puni bazele
u

nei noi com

un

ititi,

condusa de legi bazate

pe invititurile din Biblie.
Si-au numit noua atezare

DE PEN DENTA ArvrE Rrcr r

Britanicii stapaneau 13 colonii americane.
in 1776, coloniite au alcatuit o Declaratie
de lndependenta, care Ie afirma dreptul
de a intemeia o noui natiune, Statele
Unite ale Americii. Aceasta a dus Ia
declansarea unui razboi care a durat tapte
an i. E nglezii au fost invinsi in 17 83
.

Plymouth, dupa numele portu

englez din care au plecat.

Coviltirele cdrulelor

Mayflower, corabia
pelerinilor

Bdrbalii mergeau

erau facute din p1nza

intinsa peste spire de
metal

pe jos sau calare

pe lAnga carute;
bonavii , femeile si
copiii calatoreaLt, in
general, in cdrute

Liderii colonigti, semnAnd Declara{ia

de lndependenti, la 4 iulie, 1776

*7

RAzBoruL Crvnin statele din Sud ale Americii, plantatiite

de bumbac erau lucrate de sclavi negri,
din Africa. Statele nordice voiau si interzicd
sclavia. Nordul si Sudul s-au certat si in
privinta comertu lu i si a guvernArii. PAna
la urmi, s-au confruntat in Razboiul Civil,
care a durat din 1861 pAna in 1865.
A invins Nordul si sclavii au fost eliberati.

Rolile din fafa erau mai

mici decAt cele din spate,
ca sd poata cArmi mai usor

DNrr UUITIIARE
>t intre anii 1900

9a

lgl 0,

aproape 9 mitioane de oameni

au ptecat din Europa gi din estuI
Asiei pentru a se stabiti in
Statete Unite ate Americii,

Soldafi din Sud

(Confederati)

Soldati
din Nord
(Unionigti)

reAurA

-----------------I-rrrl

g_r

DEScoPER+..

rN LUrYltr:
LUME: DIaIere
, uurilr
coPilt int
Statele unrre
Unite are
ale Amencil
Amencn

!
Ir

(
cALAToRI $r EXPLoRAToRT: C
>.
l- - - - - -t:11: yl':'-1'-1::':'l

2
--O:r

*t47

lsroRn

OnnuLUt
-:)

Bevolutia

Industfidi
A

--o- Iln timpul Revolufiei lndustriale au avut

4J
loc multe schimbiri ale modului in care
lucrau oamenii. Aceste schimbiri
au inceput in Anglia, in jurul anilor 7750,
cind inventatorii au proiectat magini care
torceau gi feseau pAnzi mai repede gi mai
ieftin decit micile rofi de tors gi rizboaiele
de fesut. in 1 850, existau fabrici in care
maginirii noi produceau deja 9i alte bunuri.
Acest mod nou de a lucra s-a rispAndit
curAnd 9i in alte pirfi ale
Europei gi in Statele Unite.

Dnrr UTUITOARE
;t

intre

- locul unde s-a niscut

Revolutia lndustriali

Anglia

Londra, la sfArgitul lui 1800

?ftrLE onngr I ruousrRtAlE

Fabricile au fost constru ite in
apropierea resurselor de cdrbuni

de apd, necesare pentru functionarea

noilor masini cu aburi. Orasele
crescute in jurul fabricilor erau
murdare si aglomerate.

Copiii deschideau qi fnchideau

o trapa de lemn, cAnd trecea
un vagonet deasupra

1820 9i 1860,

Tn Europa

s-au construit

pest e 7 000 km de cale

feratS, pe care se
transportau bunuri citre
porturi 9i ma gazine.

tf'MuNcA

suB PAwrArur

Revolutia lndustriala n-ar fi putut

avea loc fara cirbune. Dar acesta
era extras adesea cu un pre! teribil
Bdrbati, femei si copii lucrau ore

interminabile, in conditii cumplite.

Multi erau riniti sau ucisi in urma
prabusiri lor, explozii Ior sau
incendiilor.

o'$

Lumina venea
de la falcara unei
simple lumAnari

si

Minerii impigeau
vagoane grele cu carbLtni,
pAna la suprafa{a

rvot

rJ

T,,r*..-1_ I

pu

srnl4ra

DrN FnenrcA
Multe familii sdrace gi-au parasit
"fiuNcrroRrr
la tara ca si munceascd

RpvoLUTrA AcnrcolA

casele de

in noile fabrici. Sperau si giseascd

slujbe stabile, bine plitite. Totugi,
munca in fabricd era grea. Erau
multe ore de munci, iar matinile
erau periculos de manevrat.
Locuintele muncitori lor erau
adesea supraaglomerate,
iar bolile se raspAndeau utor.

De la inceputul secolului al
XVIII-1ea, proprietarii de pdmdnt
din Europa au inceput sd
experi mente ze noile metode
agricole qi de creqtere
a animalelor. Ulterior,
noi magini agricole,
cum ar fi secerdtorile,
au fdcut culesul
grdnelor mai uqor
gi mai eficient.

$u

0ite 9i vitete se
cregteau astfel

incit si produci
mai multi 16ni,
lapte 9i carne

Seceritorite, trase
de cai, adunau

recoltele

Multe femei au plecat si

munceasci in noile tesitorii

-\\N

Proptele de lemn
sustineau tavan u I

galeriei

Minerii sdpau cu
tArndcopul dupa
cdrbune, pe care
il incdrcau in saci

-Ir-IIIIIIITT--rrrrl

EnurA sr DEscoPERA
cuM

lnteriorul unei mine de

cirbuni, in jurul anului 1800

FUNCTTONEAZA:

Magini agricole, Magini de produclie

I
f--rrr-r--rr----r-rr-r

lsroRrA OnnuLUt

Douf, t ilzboaie

s mondiale

nnii r eoo au cunoscut

doui

rizbOaie ingrOzitOare. Acestea se

numesc mondiale pentru ci au fost
implicate multe nafiuni.

t*ri#.13:

hupTr,"*,

*?*""1Tilii'.='3,tTf*1ru;
inamici s-au intdlnit fata-n fata.

I'il?ffii::i:?J'#il ll":'ifl'rilli?'
noroi gi cadavre, multi soldati murind
de diferite boli'

Avion s1'pion,

Primul Rizboi Mondial a avut loc intre anii

1914 gi 1918. A inceput pentru ce Franfa
gi Anglia doreau si impiedice Germania
se preia controlul asupra Europei. Oamenii
l-au numit ,,rdzboiul care a pus capet
tuturor rizboaielor", din cauza numirului
mare de soldafi uci;i. Cu toate acesta, 21
de ani mai tArziu, a inceput al Doilea Rizboi
Mondial. S-a desfigurat intre anii 1939 gi
1945. A inceput atunci cAnd Adolf Hitle[
conducitorul Germaniei, a ordonat
invadarea altor tiri europerle.

Obuze trase
de tunurile

zbu rAnd deasu p ra

cAm pu luui de lupta

Inam tce

Doctorii ;i asistentele
lucrau in spitalele din
spatele I i n i i lor frontu I u i

Cimp de lupti ?n Europa

de vest, Primul Rizboi
Mondial

f.:"

:s

+r

-r:

f-.
F4*\

I '$;.

.-'--t !
a {!f

j i*F

Trangeele
u ndate
se umpleau
cu noroi.
in

Doar bdrbatilor
ca sd-i salveze pe soldatii raniti

asistenti de pri m-ajutor

li se permitea accesul
pe cAmpul de Iupta

DouA RAzeoAtE MoNDIALE

Adolf Hitler, urmirind o defilare nazisti, 1933

?ft

DoTLEA RAzBor MoNDTAL

Sustinitorii lu i H itler se n u meau nazisti.

Nazistii au ucis multi evrei gi alte grupuri
etn ice d in E u ropa inainte de-a fi invin5i,
in 1945. Japonia si ltalia erau aliate
lui Hitler; Anglia Franta, Rusia, Canada,
Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud
si Statele Unite luptau impotriva lor.
China, impreund cu Anglia ti Statele Unite,
a reu5it sd impiedice Japonia sd cucereasci
Asia de sud-est.

In

semn

de pace,

se da drumul

porumbeilor albi

Crucea Ro5ie, infiin{atd fn 1863,

a cAstigat Premiul Nobel pentru
Pace,

in I 9l 7, pentru ajutorul

oferit

sol dati

lor

ran

iti

Mulli soldali au fost

grav afectati de gazele
otrdvitoare

-:
+
Ll

Rugiciunile anuale pentru

pace, ra Hiroshima

'MoNUMENT PENTRU Pncr

Dupa al Doilea Razboi Mondial,

"J

s-a construit un monument al

pacii in oratul japonez Hiroshima.

AminteSte de cei 1 50.000 de
oameni care au murit sau au fost

f-X
a

f*
*i{r.

t _'"'l

-.,

"r

rdniti in urma exploziei primei

bombe atomice din !ume. A fost
lansati la Hiroshima de citre

..ej.. 6 august 1945. in fiecare an,

aici se adund oamenii si se roagi

,r',F
{.

*/
t"_

--\r

rfi
r-r-r--rl
---------I--II-

EnurA $r DEscoPERA
ATLAS: Harta lumii
MARI PERSOrUellrATl: Alfred Nobel

|r5r

lsroRn

OrvruLut

BeY0Iutiile
00munlste
)

O,

'-

f
.
.
gtomunismul

. v
este o manrera
de guvernare a unei {ari prin care
se de putere cetifeanului de rind.
La inceputul anilor 1900 au avut
loc revolufii comuniste in multe fari,
inclusiv in Rusia (in 191 7') gi in China
( 1 9 49) . Comuni;tii s-au descotorosit
de regi 9i proprietari de piminturi,
au organizat cooperative in care oamenii
imparteau terenurile gi produsele.

I
E

China
Traseul Lungului

* 'MARsuL
Din 1g34

cEL LUNG
pana in I 93 5 , com u n istii

de Mao Ze Dong,
au avut o tentativd curajoasi de evadare
din teritoriile inconjurate de inamici.
Au marSiluit circa 9600 km, din
sud-estul Chinei spre nord-vest,
ch in ezi, cond uSi

prin m u lte locu ri salbatice.

ln 1 949 , com u n istii au preluat
controlul asupra intregii Chine.

Peste 100.000 de

comunisti chinezi au
pornit in Lungul Mar5

'CoNTRoLUL MrNTrr
Revolutia Culturali a fost parte a
Revolutiei Comuniste. A fost initiata de
lideru I com u n ist ch inez, Mao Ze Dong,
in 1966. Dorea sd controleze modul in
care oamenii traiesc, muncesc gi gandesc.
PAna in 1976 (cand a murit Mao) , qcolile
si facultatile au fost inchise,

iar profesorii si oamenii de

stiinti au fost trimisi

sd

munceasci )a cimp.

Revolulia Culturald
a fost rdsp|ndita de
Garzile Rosii - tineri cu
putern ice convingeri
com u n iste

Tineri comuni;ti in timpul

Revolufiei Culturale

524r

Gdrzile Rogii,
citind,,Gandirea" lLti
Mao, adunata intr-o
micuta carte rosie.

Mar;, 1934-1935

!
*

RevoLUTULE CoMUNTSTE
'

:::i.\ .,.,..t.

Dnrr UTUITIIARE
*

parte a margutui s-a desfSgurat

intr-o iarni grea, iEr oamenii aveau
prea pulini mincare. Conditiite au
fost atit de aspre, Tncit doar unul
d in zece a su pravietu it.
O

Lenin, tideruI revotulionar rus, !in6nd

Marqul a durat
mai bine de un an

o cuvintare in Piala Rogie din Moscova,

pe 7 noiembrie 1918

RBvoLUTTA Rusl
in 1917, comuniqtii ruqi, muncitorii
qi solda[ii au pornit proteste violente
oraEul Sankt Petersburg. Protestan[ii
doreau un nou guvern ) care sd-i trateze
corect. in 19 18, comuniqtii au ucis
familia reg ald, rusd, fapt care a declangat

in

Au cdqtigat comunigtii, in
1922, iar Rusia a devenit o noud na[iune
comunistd, numitd IJRSS - lJniunea
Republicilor Socialiaste Sovietice.
incepdnd din anul 19 91, URSS
s-a divizat) rezultdn d asl"dzi 15 trari.
rd,zboiul civil.

i!
-

Participanlii la marg
au strdbatut teritorii
inamice, riscAnd sd
f ie atacati

a
th;

RAzBoruL Rrcr
Din 1945, URSS si SUA au devenit
dutmani. URSS credea in puterea
de control a statului si in comunism.
SUA credea in afaceri si in Iibertatea
de exprimare. Aceasti separare s-a
numit ,, Rd,zboiul Rece" - un razboi
fara lu pte. Tarile ,, lu ptau " costru ind
arme nucleare;i sprijinind conflicte in
alte tari cum ar fi Cuba (l 961- 1962)
si Vietnam (1 9 64-197 5). Razboiul
Rece s-a incheiat in 1989.
Soldati americani in Saigon, Vietnam, 1968

---r------II---II-rrr-!

cAurA $r DEScoPERA
coPul itu luruE: China, Rusia
I
I

Comunigti in Margul
cel Lung, 1 93 4-193 5

L---rrr------rrrr-----

*-s3

lsroRrA OuuLUr

* 'SARBAToRT

Lumea
noastri
AIOI
F?rll s0himbare
imr
il

ffi
ffi

Fiili*i

V,ata oamenilor s-a schimbat

NATToNALE

in Asia de sud-est, Burma (azi Myanmar) ti-a

castigat independenla fata de Anglia in 1948.

Singapore si Malaezia, in 1957 . Acestea ti
multe alte naliuni tinere au sarbatori nationale
(Ziua Nalionala) , care se !in in fiecare an,
pentru a marca dobandirea independentei.
I

lt,

de-a lungul intregii istorii, dar cele

mai mari schimbiri s-au petrecut
in perioada recenti.

t)

Unele clddiri
guvernam entale

au fost construite
in timpul dominatiei
engl eze

Dansu ril e

inainte de cet de-at Doilea Rizboi

Mondial, unele {iri europene defineau
colonii pe tot globul: in Asia de sud-est,
in AfricEr, in America Centrali ;i de Sud,
in Caraibe si in Pacific. Din 1947, multe
dintre aceste colonii si-au cAgtigat
independenfa ;i se autoguvernea26,.
in unele {iri, independenfa s-a
cfutigat doar dupa lupte sAngeroas,
iar viafa unora dintre noile natiuni
a fost foarte grea.

Ziarele ne
spun ce se
intAmpla
in lume

Cititul ziarului te tine la curent

fiecare zi

'o{r

istoria se scrie in

traditionale

fac uneori parte din

paradele Zilei
N ationale

fiat
,i'.

il

tr--:}

t-'-.i''-

Ziua Nafionali

in Singapore,
se fine in
fiecare an,
pe 9 august

LUMEA NonsrnA iru ScnIMBARE

q'r
'

PRoBLEME

Steagul singaporez a fost

creat cAnd tara a devenit
independenta

"K/

Nol

Mu lte natiu n i tinere se confru nta

cu probleme. Trebuie sa construiasca
drumuri noi , fabrici, spitale, scoli.
U n e Ie au fost n evo ite sa in fru nte
secetd sau inundatii. Uneori, Iiderii
rivali intra in confl ict declansAnd

perioade de razboi civil. TotuSi,

naliunile tinere au supravietuit,
unele ajungAnd bogate datorita
comertu lu i.

1'.

tiri independente, Ghana,

privind o harti cu statele africane, 1957

Copiii noii

Membrii guvernului
urmaresc paradele
de Ziua Nationala

q#
'

MENTTNEREA PAcu
Natiunile Unite (ONU) s-au infiintat

in 1945, ca si mentina

pacea si sa

solutioneze problemele
fara lupte. Astizi, majoritatea !arilor
independente sunt membre ONU.

incerce sA

BdtrAnii i;i amintesc

vremurile de dinainte
de independenta

Copiii se bucurd sd ia
parte la sarbatorirea
Zilei Nationale

qrvENrND

I trtoEPENDENrl
Din 1947 , cand lndia si
Pakistanul au iesit de sub
dominatia engleza, multe
natiu n i au deven it
independente, cu
guverne proprii.

I'i
l.+
t',

Fortele de mentinere a picii, in Somalia,

in 1992

,}
-

r---

--r

----

Natiunile Unite
mgnr prnsorunllrAlt: Lideri de natiuni
LOCUffiI CELEBRE:

iI

L----r------rr----rr---

Arborarea steagului indian,

de Ziua Nafionali, 1947

TaurA sr DEscoPERA

al

lsroRn

GlosAr de euvintereheie
Armi nucleari: armi
exploziva, extrem de
putern icd, sim ilara

Civilizafie: O societate
cu propriile legi, obiceiuri
cred inte si trad itii artistice

sau a unui animal salbatic

bombei atomice

Astrolab: un instrument
utilizat in trecut de marinari
5i de oamenii de

Colonie: o atezare sau

o tari guvernatd de o
alta

tari

Hindus: Persona adepta

a hinduismului, o religie

;tiinla

pentru a misura pozitia

pe cer a Soarelui Si a stelelor

Astronom: om de ttiinla

Conservare: p rotejarea
de distrugere sau
descompunere, de ex.
m u m ificarea tru pu ri lor

care studiaza miScarea

obiectelor in spatiul cosmic

Budist: persoani care

urmeazi invitituri le Iui
Budd ha, u n cond ucitor
religios care a triit intre
5 6 3-483 i. H r.
cca. sau circa: o dati
aproximativi, de exemplu:
cca. 1 000 d.Hr. inseamna in
jurul anului 1000 d.Hr.

lmperiu: un grup de tiri

state sau popoare conduse

de un imparat, o impirateasi
sau de un alt conducitor
p

utern ic

Cregtin: persoani care

invititurile lui
lisus H ristos, invititor

urm eazd

lndependent: o tari

religios care a triit

aproximativ intre 1 -3 3 d. H r.

independenti este cea care

e condusi de propriul
ei guvern

Cuceri: a prelua controlul

unei zone, prin fo(i

invitat: persoani care-gi

Excava{ie: o portiune
de pamint unde se sapi
pentru a scoate la iveald
obiecte sau cladiri istorice

Ministire:

Cetifean: persoani niscuti

intr-o tari sau acceptat ca
membru al acelei !ari, care
trebuie si respecte legile
acelei tari care il si

de obicei locuiti de soldati,

care apira oamenii sau
o anumita zoni de

protejeaza

atacu ri

--5..$

Gladiator: roman, care

lupta in areni, adesea pana
la moarte, contra altui birbat

Fortirea{i: cladire sol ida,

petrece viata citind 5i invitand

loc unde calugarii
sau calugeritele traiesc intr-o
comunitate religioasd

Manuscris: varianta originala

a unei carti sau a unui
document, de obicei scris
de mAnd

Minaret: turn apartinand unei

moschei, de unde credinciosii

sunt chemati la rugiciune

Musulman: o persoand
adepta a invataturilor islamice,
religie bazati pe invataturi le
profetului Mohamed, care a
triit intre anii 570-632 d.Hr.

Planta{ie: un tip de fermi

Suveran: cond ucitor suprem,

un rege, o regini, un imparat
sau un sultan

unde se cultiva extensiv

un o anumita planti,
de exemplu trestie de zahdr,
cafea sau bumbac

llaxi: bani platiti citre un

Rizboi civil: un rdzboi

guvern sau un suveran, care

ajuta la fu nctionarea statu lu i

intre cetite n i i ace Ie ias i tiri

Temnifi: inchisoare
Nobil: persoani care poarti
titlul nobiliar, de exemplu

Religie: un grup de
convingeri care incearci

su

duce/conte, sau care face parte

dintr-o familie de rang inalt

sa gaseasci explicatie

Teracota: un lut brun-rotcat,

d in care se fac vase care se
pot arde in cuptor

Nomad: persoani care se

muti din loc in loc, odati
cu anotimpurile, care nu
are o locuinti stabila
Obicei: mod de comportare
specifica unui grup de oameni,
manifestat pe o durati lunga
de timp
Olmeci: popor stabilit pe
coasta de est a Mexicului,
intre an ii 1 200 -1 400 i. H r.
Perioada medievali:
cunoscuti 5i ca Epoca
Medievali. lstoric, perioada
s-a intins intre anii
501-1500 d.Hr.

tuturor lucrurilor si care,

de obicei, accepta existenta
unuia sau mai multor zei
care co ntro Ieazi totu
I

Revolu{ie: schimbare
extremi in desfaturarea
unui Iucru
Sacrificiu: o plant5,,
un animal sau viata unui
om, adusi ca ofranda
zeilor

bterani

Tolteci: popor din Mexic,

care a pus bazele unui
imperiu care e existat
aproximativ intre anii
900-1 100 d.Hr.
Tomograf: aparat care
genere azd, imagin i detaliate
ale interioru Iu i corpu lu i,
cu aj utorul unei tehnologii
computerizate.

Strimot: membrul unei

familii sau al unui popor,
care a trait cu multe
generatii in urmi.
Sultan: suveranul unei
cu

rti islam ice

Trib: grup de oameni

care descind

d in

aceiati strimoSi,
adesea cu un
lider comun.