Sfntul Iustin Martirul i Filosoful

Apologia I
-rezumatnc din debutul acestei apologii, Sfntul precizeaz faptul c scopul ei nu este de a
lingui, ci de a cere s se fac judecat dreapt cretinilor deoarece cre tinii nu pot fi nvinui i de
vreo rutate, ei fiind de fimai pe nedrept, prin zvonuri, ca fiind nite lucrtori ai rutii.
Principala vin a cretinilor este doar faptul de a se numi cretini. Acestor acuzaii
nedrepte Sfntul rspunde prin a le spune acuzatorilor c ar trebui s cerceteze att via a celui ce
mrturisete vina cretinilor dar i acelui care se apr, deoarece cel din urm este pedepsit
numai pentru aceea ce el mrturisete.
Sfntul combate mai apoi acuzaia de ateism atribuit cretinilor, deoarece acetia nu se
nchin zeilor, spunnd c nenchinarea la zei nu poate fi considerat ateism deoarece acetia
sunt numai nite nchipuiri. Atei ar putea fi numii cei care nu se nchin lui Dumnezeu cel ntreit
n Persoane.
Referindu-se la procesul de fabricaie a statuilor ce i reprezentau pe zei, ace tia nu sunt
dect nite chipuri spurcate furite de nite meteri destrblai i ri.
Ct despre jertfele nchinate acestor zei, Iustin spune c Dumnezeu nu are nevoie de
ofrande materiale, ci mai plcute sunt naintea Sa ofrandele aduse prin imitarea faptelor bune.
De asemenea, Sfntul critic faptul c arestrile cretinilor se fac fr o cercetare
amnunit fiind de ajuns doar simplul denun. Cu privire la o eventual pedepsire a pr ilor, se
precizeaz c acestora le este de ajuns rutatea lor.
Dei ar putea s-i nege convingerile pe care le au, cretinii nu o fac deoarece sunt mari
iubitori ai adevrului, i chiar dac sunt pui n astfel de chinuri de catre cli ei nu i neag
credina pentru c ei ateapt o mprie a lui Dumnezeu i nu una omeneasc a a cum gre it au
neles romanii.
Un motiv de prigonire se pare c ar fi i pretinsa inadaptare social a cre tinilor care duc
o via moral nalt i cast lepdndu-se de cele ce fceau nainte, fiind n contrast cu starea
lumii de atunci.

Este combtut mai apoi o alt acuzaie a cretinilor crora li se imputa faptul c se
ncred n nvierea Domnului, acuz combtut cu argumente solide. Misterul care nvluie cultul
cretin este ie el motiv de suspiciune i de acuz.
Spre sfritul apologiei se face o prezentare a promisiunii mesianice din cadrul Vechiului
Testament i apoi o prezentare scurt cu scop apologetic a nvturii i vieii cretine.
Apologia se ncheie cu o scrisoare a lui Antoninus ctre popula ia din Asia i cu una a lui
Marc Aurelius ctre Senat, ambele fiind favorabile cretinilor.